ISTORIA URBANISMULUI

Ș.L. dr.arh. Gabriela Domokos - Pașcu

SEMINAR:
Ș.L. dr.arh. Gabriela Domokos - Pașcu
as.drd.arh. Mihai Danciu
as.dr.arh. Ștefana Bădescu

1
2
ISTORIA URBANISMULUI
Scop curs:

- Cunoașterea evoluției caracteristicilor așezărilor umane

- Cunoașterea necesară administrării și adoptării celor mai bune

metode de intervenție asupra așezărilor existente sau
dezvoltărilor noi

3
Obiective curs:

- Informare
- Inceput al pregătirii urbanistice
- Formarea deprinderilor de evaluare a realităților urbanistice (ca
fază preliminară obligatorie proiectului de arhitectură)
- Formarea deprinderilor de ințelegere a modului de administrare
și intervenție în contexte noi și istorice

4
O AȘEZARE NU ESTE UN SIMPLU CUMUL DE CONSTRUCȚII ȘI NU ESTE O
« CASA MAI MARE ».

Legile obiectului de arhitectura nu pot fi extrapolate la scara asezarilor umane decât parțial.

Cauzele fiind :

1. diferenta de scara si complexitate,

2. aparitia unor functiuni specifice,

3. diferenta de maniera de actiune, promovare (componenta subiectiva este mult mai atenuata, in
raport cu cea obiectiva) ;

4. aparitia componentei spatiale (spatiul exterior devine principalul structurant al asezarii, are functii
specifice si este guvernat de legi specifice neintalnite in cadrul piesei de arhitectura).

5
BARCELONA

ETAPE DE
CREȘTERE/
CORELARE
EVOLUȚIE
ISTORICĂ

REPREZENTARE
PLANIMETRICĂ

6
7
8
ORASE DIN
SUDUL ITALIEI

REPREZENTARE
PLANIMETRICA

9
CURS 1: Generalități (prezentare noțiuni de bază, contextualizare,
elemente de teoria urbanismului, elemente de analiză a
contextului urban)

10
CURS 2: Elemente de analiză urbană

11
Timișoara 1818 Timișoara sfr.sec XIX
CURS 3: Istoricul evoluției asezărilor umane. Așezări: Orientul Mijlociu și
Apropiat, Egiptul

12
CURS 4: Așezări: Peloponez și spațiul egeean

13
CURS 5: Orașul etrusc și roman

14
CURS 6: Tranziția către orașul medieval

Europa medievala sec. XIII Europa sec. XIV

15
CURS 7: Continuitatea orașelor antice în apusul Europei (Italia, Galia,
Germania, Britania)

CURS 8: Orașul medieval în Europa occidentala: Orașul italian

16
CURS 9: Orașul medieval în Europa occidentala: Orașul german și
francez.

17
Aigues – Mortes, Languedoc - Roussillon
CURS 10: Orașul medieval în Europa occidentală: Orașul spaniol.

Urbanism prestabilit – scheme planimetrice.

18
Girona (Spania) prof.drd.arh.T.O.Gheorghiu
CURS 11: Orașul central european.

Elblag (Polonia), Liliana Krantz (RIHA Journal)

19
CURS 12: Orașul de coastă sud – est european. Orașul balcanic.

CURS 13: Orașul rusesc.

Orașe din spațiul actual românesc (orașul transilvănean).

CURS 14: Orașul românesc extracarpatic. Moldova, Țara Românească.

20
EVALUARE CURS

21
• Examenul se va desfășura fizic sau online (in functie de • Prezentare bază teoretică sub formă de prelegere și
conditiile pandemice) desene realizate în timp real

• Examenul este alcătuit din două etape: scris și oral • structură: 14 cursuri
(participa studentii care la scris au luat note la limita
de trecere) • 7 ședințe seminar

• Examen scris – mai multe subiecte, grila, dar si

raspunsuri scurte explicative si argumentative.

• Examen oral – discutia se va baza pe materialul de la

seminar si intrebari din curs.

• Medie examen = N. ex.scris

(N.ex.Scris + N.Ex.Oral)/2 (pt limita)

• Media examen > 5

• Acest sistem de evaluare este valabil pentru toți

studenții indiferent de anul în curs în care se află.
Bibliografie:

1. Adams S., Atlas Biblic, Editura Aquila, 2003

2. Cattaruzza A., Sintès P., Atlas géopolitique des Balkans, Editions Autrement, 2012.
3. Curinschi G., Roma cetate eternă, Editura Tehnică, București, 1971.
4. Curinschi G., Istoria universala a arhitecturii, vol. I – III.
5. Cristea D., Elemente de sistematizare, curs 1989.
6. Gheorghiu T.O., Istoria asezarilor umane de la origini pana la renastere, Editura Artpress, Timișoara, 2009.
7. Gheorghiu T.O., Bica S.M., Restitutii: Orase la inceputurile evului mediu romanesc, Editura Arhitext,
București, 2015.
8. Gheorghiu T.O., Structuri urbane traditionale romanesti in context central si est – european, Teza de
doctorat, 1993.
9. Gheorghiu T.O., Asezari Umane Vol. I - III.
10. Gheorghiu T.O., Bica S. M., Restituții: Orașe la începuturile Evului Mediu Românesc, Editura Fundației
Arhitext, 2015, ISBN 978-606-8645-02-5.
11. Giovannoni G., Orașele vechi și noul urbanism, Artix Plus, București, 2016.
12. Penarei P., Analyse urbaine, Collections Eupalinos, Editions Parenthèses, 2012.
24
CURS 1: Generalități (prezentare noțiuni de bază, contextualizare,
elemente de teoria urbanismului, elemente de analiză a
contextului urban)

25
26
27
28
29
30
31
32
33
NOȚIUNI DE BAZĂ

34
NOȚIUNI DE BAZA:

AȘEZARE UMANĂ

« Forma de așezare stabilă a populației în teritoriu,

alcătuind un nucleu de viață umană, cu structuri și mărimi
variabile, diferențiate în funcție de: modul de producție al
societății și specificul activității de producție dominante ale
lor »
Micul lexicon ilustrat al notiunilor de sistematizare, Bucuresti 1983, p.157

« O așezare este rezultatul unor acțiuni conștiente ale unui

grup uman asupra mediului natural în scopul adăpostirii și
protejării comunității respective și activității acestora. »
Mario Coppa (Storia dell’urbanistica, Torino 1968)

35
In funcție de relațiile dintre societatea beneficiară și
promotor, există doua cazuri extreme:

Caz 1: societatea beneficiară (comunitate) și promotorul

(putere de decizie) se confundă aproape perfect (promovare
naturala), rezultând așezări foarte apropiate de necesitățile
comunităților respective.

Caz 2: societatii i se impun reguli de către un for exterior

(promovare dirijata). În acest caz, grupul uman fie incearcă să
se sustragă acțiunilor respective, fie este nevoit să se
adapteze, fie să realizeze un compromis.
36
Tipologii de creștere: de tip natural, organic (I) și dezvoltări
impuse, dirijate (II).

I. modelul spontan, realizat din aproape în aproape, într-o

stransă relație cu complexul de factori care îl determină.
- este dificil de anticipat finalitatea și etapele prin care va
trece acesta.
- presupun o coincidenta aproape perfectă între intenție,
necesitate și acțiune. EXCEPȚII !!!

37
II. modele pre-concepute

- se referă la așezări în ansamblu sau la părți componente ale

acestora
- finalul și etapele pot să fie anticipate

38
39
O AȘEZARE POATE AVEA MAI MULTE ETAPE DE
DEZVOLTARE, CORESPUNZATOARE MAI MULTOR
MODELE DE CREȘTERE.

40
Cunoașterea

Cunoașterea unei așezări este un proces extrem de

important pentru analiza evoluței și înțelegerea contextului
în luarea deciziilor viitoare corecte.
Cuprinde: acumulare date, prelucrarea date, până la
obținerea noțiunilor cele mai sintetice. Cunoașterea nu are
un caracter static, așezările trecând prin etape/ perioade de
schimbare.
Cunoașterea este necesară pentru o buna gestionare și
pentru stabilirea tipului de intervenție optim.

41
« Cu cât știi mai multe despre istoria, geografia oricăreia
dintre țările Orientului Mijlociu, cu atât vei fi mai puțin
surprins de ceea ce se petrece în respectiva țară. »

Robert Kaplan, Razbunarea Geografiei

42
Administrarea (gestionarea)

Gestionarea unei așezări are drept scop menținerea ei în

stare de funcționare, prin analizarea relațiilor dintre indivizi,
grupuri umane, stat sau for tutelar și componentele așezării.
Prin ea se stabilesc reguli de funcționare și sunt mediate
interesele personale și cele de grup. Administrașia devine
cu atât mai stufoasa cu cât scara așezării este mai mare.

43
44
Intervenția în contextul unei așezări

Este ințeleasă ca procesul de gestiune și evoluție a

așezărilor. Este dictată de impulsuri interne și de factori
externi.

În cazul unei intervenții menționăm implicarea unui aparat

administrativ, a unei legislatii urbane și a unui aparat de
studiu si de proiectare.

45
Mediul natural
Reunește elementele asupra cărora omul nu a acționat sau
prezența lui este accidentală. În principal fiind alcătuit din
rezervații naturale, deșerturi, păduri, mediul acvatic.

Mediul artificial (mediul antropic)

Reprezintă materializarea tuturor acțiunilor umane asupra
mediului natural.

46
Mediul social = societatea
Este factorul ce influențează și determină acțiunile
asupra mediului natural, prin urmare apariția
mediului artificial.

47
ELEMENTE DE TEORIA
URBANISMULUI

48
A. Date generale asupra reprezentărilor uzuale în urbanism și amenajarea teritoriului

Informatii scrise si grafice.

✓ Scrise
✓ Grafice: 2D și 3D.
În cazul reprezentărilor 2D se utilizează scări ce oscilează
de la 1 :200000 la 1 :500.

Planul trebuie sa contina obligatoriu scara și orientarea față de punctele cardinale.

49
50
51
B. Noțiuni generale de percepție în arhitectură și urbanism

Trei faze :

1. faza selectivă – primul contact.

2. faza sintetică – sintetizare informații.

3. faza analitică – se ajunge la detaliu.

52
 Criterii de clasificare ale asezarilor

1. Caracter : Rurale, urbane sau intermediare (cu statut intermediar de obicei targ, forum sau
oppidum )
De obicei asezarile umane au tins si tind spre dobandirea statutului care le confera cele mai multe
avantaje (numarul de asezari cu un anumit statut este limitat).
2. Istorie
3. Zona geografică
4. Sit (relief, ape, structură sol, vegetație, etc.)
5. Climă
6. Populație (marime, densitate, specificitati socio – economice, etnice, etc)
7. Funcțiune

53
8. Structura materială a așezărilor
9. Tipul de rețea stradală
10. Zonare
11. Materiale folosite
12. Dimensiune

54
https://www.youtube.com/watch?v=cMZmdlIYMgU

https://www.youtube.com/watch?v=1rPHJ6WZt8s
55
SEMINAR IU

56