Transit Non-transit.

Deriva(t) Calea Moșilor vechi

- sedimente de idei -

autor | stud. arh. Marianciuc Vlad

îndrumător | lect. dr. Ștefan Vianu

1
Cuvânt înainte

Nu știu în ce măsura vor servi următoarele însemnări scopului pentru care am lucrat.
Nu am pretenția că măsurile și ideile pe care le expun sunt cele mai bune ori cele mai
adevărate, întrucât atât „bunul” și „adevărul” în materia socială, din care face parte și
arhitectura, pot căpăta înțelesuri opuse în funcție de modul în care ele sunt întrebuințate.

Consider că lucrarea de față reprezintă o îndatorire personală, anume de a vă pune la

dispoziție concluziile mele de la sfârșitul acestui ciclu educațional, în legătură cu tema aleasă.

Aduc recunoștință părinților mei care m-au susținut pe toate planurile în acești ani.

Aprilie 2019 Vlad Marianciuc

2
Cuprins

Plan de idei: ................................................................................................................................ 4

Argument .................................................................................. Error! Bookmark not defined.
Ipoteză ...................................................................................................................................... 10
I. INTRODUCERE .................................................................................................................. 11
I.1 Termeni cheie.................................................................................................................. 11
I.2 Scurt istoric al Căii Moșilor ............................................................................................ 12
I.3 Realitatea socio-cultural-politică actuală a Căii Moșilor ................................................ 13

3
Plan de idei:
Introducere
1. Termeni cheie
Definirea și anunțarea termenilor cheie folosiți în capitolele următoare precum spațiul
transit, spațiul non-transit sau deriva.
2. Scurt istoric al Căii Moșilor
Elemente cheie din istoria Căii Moșilor care ajută la înțelegerea contextului.
3. Realitatea socio-cultural-politică actuală a Căii Moșilor
Descrierea contextului socio-cultural-politic al Căii Moșilor ca urmare a unei istorii
neglijente în care conturarea unei perspective de regenerare este necesară, dar dificilă.

Capitolul I. Transit și non-transit

Pentru a înțelege efectele pe care conceptul de spațiu transit și non-transit le creează atât fizic,
cât și virtual, îl vom deconstrui în elementele sale primare, vom vedea cum timpul le
distorsionează ori le înnobilează și cum este el perceput de utilizatorii spațiului.
I.1 Elemente statice și dinamice
Structura spațiilor transit și non-transit este formată din elemente precum străzi,
mașini, tramvaie, oameni, activități, case, curți, piața. Vor fi analizate caracteristici precum
gabaritul, forma, potențialul, atmosfera, nivelul de folosință și va fi descris modul prin care
acestea dau, mai degrabă, caracterul de transit ori non-transit unui spațiu.
I.2 Uzura locului
Cum evoluează (ori stagnează) în timp elementele descrise mai sus? Cum îmbătrânești
frumos? Ce principii de întreținere a spațiului putem adopta? Sumar descrie cum uzura creeză
reziduuri, idee ce va fi abordată în capitolul doi.
I.3 Amprenta în mentalul colectiv
Sunt citate studii, răspunsuri ale oamenilor în legătură cu Calea Moșilor. De ce
caracterul transit este predominant și cu conotație negativă și cum țeserea cu „petice de
nontransit” ar putea fi o soluție.

Capitolul II. Deriva în Calea Moșilor

Dacă iei la pas partea veche a Căii Moșilor ai un sentiment de derivă, dar, spre deosebire de
deriva fructuoasă, dar disperată, a situaționiștilor, lipsesc evenimentele. Putem crea un

4
derivat, având în vedere reziduul și felul în care ne orientăm.1
II.1 Spațiul rezidual ca reper
Efectul unei uzuri necontrolate, al unei uitări, spațiile reziduale reprezintă minusuri în
prezent dar oportunități pentru viitor. Ele devin, prin conotația negativă care le este asociată,
repere în contextul urban și conturează percepția generală a unui loc.
II.2 Orientare și direcție senzorială
Pentru a se orienta, omul se folosește de mai multe simțuri. Ce ierarhie există între ele
și cum poate arhitectura să speculeze aceste trasee senzoriale?
II.3 Derivatul
Derivatul este un loc de dimensiuni relativ reduse, un spațiu cu proprietăți dobândite,
care este refolosit și reintrodus în traseul de orientare urbană. Activitățile care străpung linia
parcelei și se resfâng în spațiul public îi vor îmbucura și pe situaționiști.

Capitolul III. Importanța unui vis. Necesitatea unei viziuni.

„Visează mare” ar spune, într-o traducere mot-a-mot, americanul. Visează mare ori mic, dar
visează; iar acel vis conturează-l într-o viziune.
III.1 Visul
Să te oprești din alergat și să vezi culorile din jur.
III.2 Viziunea
Scurtcircuitarea unui transit învechit prin inserții de non-transit în reperele reziduale.

Studii de caz
1. Muzeul Guggenheim din Bilbao împreună cu „efectul Bilbao”
2. Podul de Miez-Laborator de Arhitectură

1
asdasd

5
III. Transit non-transit. Deriva(t) Calea Moșilor vechi

Având un model de reconectare mergem mai departe spre a defini câteva caracteristici
cheie, de detaliu, ale spațiului pe care vrem să îl formăm.

III.1 Transit și non-transit

În timpul scrierii și documentării părții istorice a proiectului, dădeam o interpretare
negativă spațiului de tranzit. Caracterul ostil pe care îl are acum Calea Moșilor vechi m-a
determinat, la o primă aruncare de idee, să-l asociez cu acest cuvânt. De asemenea îmi
imaginam că, la începuturile ei - pe când era aglomerată și concentra o mare parte din viața
capitalei, spațiul urban determinat de Calea Moșilor nu putea fi descris prin tranzit.
Parcurgând formarea și evoluția străzii – îmi spun acum că nu e chiar așa. De la începuturile
ei și până acum, Calea Moșilor a fost și este transit.
//Deschizând Metapolis – Dicționarul unei arhitecturi avansate, găsim după prefață un
citat din notițele lui Albert Camus care spune „De ce sunt un artist și nu un filosof? Deoarece
gândesc prin cuvinte și nu prin idei”2. Deși este o traducere personală, iar caracteristic
traducerilor3 este pierderea unor noțiuni specifice, eu bănui că se referă la componenta
principală a artistului, anume creația. Îmi imaginez că ideea e pentru cuvânt cum e conceptul
(de arhitectură) pentru cărămidă. Voi ce credeți?//
În dicționarul explicativ al limbii române, una dintre definițiile pe care le găsim pentru
tranzit sună în felul următor: „Trecere a unui tren sau a unui călător printr-o stație sau
printr-o țară cu efectuarea opririlor numai pentru schimbări de direcție și încrucișări.”4
Dicționarul Larousse face referire prin transit la un „regim de scutire de taxe vamale pentru
bunurile care traversează teritoriul unei țări fără a se opri acolo”5, iar dicționarul Merriam-
Webster definește simplu prin „transportul persoanelor sau al obiectelor de la un loc la

2
GAUSA, Manuel, et alii; The Metapolis Dictionary of Advanced Architecture, editura Actar
Publishers, Barcelona, 2008, p.10
3
Traducerile au loc nu doar între limbi diferite, dar și între generații diferite; vezi:
Lost in translation, în regia Sofiei Coppola, American Zoetrope - Elemental Films, prezentat prima oară la
Festivalul de Film Telluride, 29 august 2003
4
https://dexonline.ro/definitie/tranzit
5
https://www.larousse.fr/dictionnaires/francais/transit/79150

6
altul”6. Trecere, traversare, transport, aceste cuvinte au ca numitor comun mișcarea față de
niște limite.

Cum spuneam pe la începutul acestei lucrări, Calea Moșilor s-a format prin mișcarea
de „du-te vino” dintre Curtea Domnească și Podul Târgului de Afară. Înainte era lentă, dată de
parcurgerea la picior ori cu căruța a drumului până la târg și înapoi. Astăzi suntem în secolul
vitezei. Iar viteza ne afectează pe noi toți. De exemplu, prin parcul Cișmigiu oamenii merg
agale și se bucură de natură (pentru că există bănci, câteodată se mai și opresc!). Pe de altă
parte, pe Bulevardul Magheru, cuprins între Piața Romană și Universitate, mașinile trec rapid
profitând de cele patru benzi auto pentru fiecare sens de circulație – parcă impulsionați de ele,
oamenii trec rapid unii pe lângă alții și de obicei se grăbesc să ajungă undeva; în acest parcurs
se remarcă două puncte care încetinesc viteza mișcării: havuzul de la Universitate și spațiul
liber-plantat din fața magazinului Cărturești, de lângă fantoma imobilului modernist ARO
(conceput după visul7 lui Horia Creangă). În capitolul trecut menționam diferitele mișcări care
caută locuri în oraș și , este format din zone cu viteze diferite.

Ne-am simți salvați dacă am putea prezice modul în care orașul, acest organism
complex, va evolua. Asemenea „pre-cogilor”8, am putea să ne propulsăm cu gândul în viitor
și să stopăm „erorile” încă înainte de a se fi întâmplat.

6
https://www.merriam-webster.com/dictionary/transit
7
După cum el însuși ar fi spus: „am conceput ARO într-o noapte, dintr-un tot, ca în vis”
https://www.academia.edu/20272860/Arhitectura_moderna_in_Romania-_Horia_Creanga, p.16
8

7
Scurtă descriere a proiectului de diplomă:

Alegerea temei
Când eram în anul trei de facultate am avut de realizat un proiect pe
Calea Moșilor. Atunci m-am împiedicat de noțiunea de „spațiu de
tranzit”. Vag îmi amintesc că, aflându-mă pe ultima sută de metri, lucram
stresat pentru o predare parțială (despre care aveam să aflu mai târziu că
este doar o treaptă superficială, asemenea unei gelatine indiferente față de
conținutul pe care îl arunci în ea). Trebuia să fac acea planșă de analiză și,
neavând timp pentru nu știu ce fel de scheme, am decis să fac o planșă cu
poze de pe sit (unele făcute de mine, altele nu) și să-mi exprim analiza prin
cuvinte. Mi-am imaginat că strada Calea Moșilor este o persoană și, prin
această planșă, intră într-un dialog cu cititorul căruia îi răspunde la Fig. 1

8
întrebările „Cine a fost?” și „Cine este?”. Răspunsul la întrebarea din urmă a venit, cumva,
intuitiv – „un spațiu de tranzit”. De atunci noțiunea respectivă a rămas undeva într-un colț al
minții, căci după ce am terminat acel proiect nici că mi-a mai păsat de el/ea.
Nu demult, dar nici recent, pe vremea când nici nu mă gândeam la această lucrare, am
văzut pe internet titlul unui film ce urma să ruleze la Cinema Elvire Popesco. Filmul se
numește „Transit”, de Christian Petzold. Mi-a plăcut titlul, de sinopsis nu eram așa sigur, așa
că m-am dus să văd filmul. N-aș putea spune dacă am făcut chiar atunci legătura cu ceea ce
râncezea prin colțurile gândurilor mele. Probabil că nici nu contează.
Proiectul de diplomă îl fac pe Calea Moșilor vechi. Am considerat oportună reluarea
acestei idei și dezvoltarea ei (și alăturarea cu opusul ei pentru a forma un concept compus).

La prima întâlnire cu îndrumătorul pentru disertație, una dintre discuții a fost despre
citirea orașului prin abstractizarea diferitelor tipuri de informații pe care straturile acestuia le
oferă (?orașul ca bulz, oamenii ca brânza și spațiul ca mămăliga?). În urma ei, mi-a
recomandat, drept primă lectură, manifestul situaționist – „Societatea spectacolului” de Guy
Debord. Acolo am intrat în contact cu termenul „derivă” (sau ideea de derivă, nu cuvântul în
sine). L-am găsit potrivit pentru felul în care am resimțit plimbările pe Calea Moșilor vechi,
deși îl folosesc diferit față de situaționiști. Printr-un efort minim (de numai trei caractere), am
adăugat ideii inițiale o nouă dimensiune ce dă gustul unui obiect palpabil. După cum veți
vedea pe parcurs, acest obiect palpabil va fi proiectul de diplomă.

Simt că între aceste două concepte există legături care, dezvoltându-le și raportându-le
la locul studiat (Calea Moșilor vechi), îmi vor contura viziunea proiectului pe planul teoretic.

9
Ipoteză

Ce înseamnă acest spațiu tranzit? Ce dumnezeu facem cu el? Hmm?

Ce înseamnă tranzit? Căutând acest cuvânt în dicționarul limbii române găsim mai
multe definiții. Una dintre ele sună în felul următor: „Trecere a unui tren sau a unui călător
printr-o stație sau printr-o țară cu efectuarea opririlor numai pentru schimbări de direcție și
încrucișări.” În limba engleză sau franceză definițiile

De notat: accesibilitatea zonei, VITEZA, viteza cu care se parcuge zona, viteza de

transit, posibilitatea de a te opri, degradarea locului ca urmare a depletiei activitatii care l-a
generat, introducerea unei noi activități, noua activitate trebuie sa fie specifică si existentă in
oraș, deriva artistiscă,

Să înțelegem prezentul.

Componenta ideologică a perioadei postcomuniste împreună cu componenta politică

au implicat luarea unor decizii majore care au dus la suita de consecințe structurale care au
afectat și afectează în continuare România.

Deriva - mode of experimental behavior linked to the conditions of urban society;

technique of fleeting passage through diverse environments. It is also used, more particularly,
to design the duration of a continuous exercise of this experience

10
I. INTRODUCERE

I.1 Termeni cheie

11
Progresul este necesar în orice societate şi este evident că alergăm pe această cale, dar mie mi
se pare că suntem orbiţi de strălucirile aurului de goarnă şi renunţăm mult prea uşor la ceea ce
ne aparţine. Aruncăm cu uşurinţă la gunoi ceea ce-i uzat, ce nu-i modern şi în pas cu moda,
uităm că atunci când intram în casa bunicilor eram fascinaţi tocmai de acea senzaţie că timpul
a stat pe loc şi ne putem odihni inima în palmele lor bătătorite de viaţă.

I.2 Scurt istoric al Căii Moșilor

Pe vremea lui Alexandru-Vodă Ipsilante, Bucureştiul avea 67 de mahalale, 28 de

mânăstiri, 31 de biserici de piatră, 20 de lemn, 10 paraclisuri, un palat domnesc , o şcoală
publică, 35 de case mari de boieri şi 7 hanuri zidite în piatră. În 1798 capitala era împărţită în
5 plăşi: plasa Târgului, plasa Gorganului, plasa Brosceni, plasa Târgului De Afară şi plasa
Podului Mogoşoaiei. Târgul de Afară avea 608 de case şi cuprindea 18 mahalale : Oltenii,
Udricanul, Mântuleasa, Popa Soare, Pantelimon, Iancul, Negustorii, Radul,Târgul de Afară,
Vergul, Olari, Sf.Vineri,Lipscani, Delea Nouă, Delea Veche, Popa-Nan, Hagiul, Lucaci.
Calea Mosilor (sau Podul Targului din Afara) a fost unul din cele mai importante
drumuri din Bucuresti inca de la inceputurile sale, de fapt a fost premergator intemeierii
orasului. Podul Targului din Afara se prelungea cu marea cale comerciala care facea legatura
spre rasarit cu Moldova si mai departe spre Lvov (Liov), dar si cu vechile porturi Galati si
Braila .
12
 Podul Targului de Afara incepea de langa Curtea Domneasca, din locul cunoscut ca
Piata Sf. Anton, ca toate celelalte poduri domnesti, si facea legatura-dupa cum o arata si
numele-cu targul din afara, targul sau oborul de animale al Bucurestilor care trebuia sa fie
dincolo de bariera orasului. Cum targul s-a tot mutat (de langa Biserica Sfintilor in locul din
preajma Bisericii Oborul Vechi (langa Foisorul de Foc)- al carei nume aminteste tocmai acest
lucru- iar in fine in zona cunoscuta azi a Oborului), Calea Mosilor s-a prelungit mereu catre
Est. .
Importanta Caii Mosilor este sugerata de faptul ca a fost primul drum pavat cu piatra
(in 1825– fiind intrebuintata piatra de rau, intentia fiind a se utiliza „piatra cea mai tare aflata
in muntii Tarii Romanesti, asa ca sa fie acest caldaram mai bun decat acel care este facut la
cetatea Brasovului”).
Langă Biserica Razvan, vizavi era cândva Hanul Nicolescului frecventat de evrei, han
care avea şi sinagoga construită în 1789; câţiva ani mai târziu cu prilejul unei reclamaţii
cercetată de stăpânire (atunci austriacă), mahalagii se plângeau că “acea mahala s-a umplut
toată de evrei, dând pe prăvălii îndoit preţ de chirie”.
La intersecţia cu Sf Vineri pe dreapta Căii Moşilor,între două terenuri virane se află o
casă veche negustorească de sfârşit de secol XIX. Parterul este alterat de termopane, iar la etaj
bătrânele ziduri şi ferestrele au rămas atinse doar de vreme.
Trebuie stiut ca fosta mahala Sf Gheorghe Vechi ale carei ulicioare au fost taiate de
prelungirea Bulevardului Coltei spre Piata Mare in anii ’40 este cea mai veche vatra a
orasului, aici la o mare raspantie de drumuri unde Calea care unea Targul Dinlauntru cu
Targul din Afara se incrucisa cu prelungirea Ulitei celei Mari (Lipscani) trebuiesc cautate
urmele satului ciobanului Bucur.
În anii 1988-1989 Calea Moşilor şi zona adiacentă a fost supusă unui plan de
sistematizare.

I.3 Realitatea socio-cultural-politică actuală a Căii Moșilor

Calea Mosilor porneste azi de undeva din spatele magazinului Cocor, trece pe langa
fostul magazin „La Vulturul de mare cu pestele in gheare”, primul „magazin universal” din
Bucuresti, cu etaj, fost intai la Piata de Flori inainte de a se fi mutat aici (azi sediu de banca),
prin dreptul Bisericii Sf. Gheorghe Vechi, ctitorie a boierilor Balaceni de secol XV (distrusa

13
la Marele Foc din 1847 si ulterior refacuta in forma pe care o vedem) care se intrezareste pe
dreapta printre doua case…
Acum Calea Moșilor este împărțită în două. Cea veche și cea nouă. Cea veche
funcționează precum o arteră auto importantă, des aglomerată bla bla. Iar cea veche...doar o
zonă de transit. Dar ce se va întâmpla după?

14