Sunteți pe pagina 1din 3

student: Marianciuc Vlad titlu: Transit, non-transit. Deriva(t) Calea Moșilor vechi

Abstract Ne place Calea Moșilor vechi? Nevoia de regenerare este resimțită la nivelul de călcare; ce elemente putem identifica astfel încât să înțelegem cum a fost generat stadiul actual? Cum conturăm un set de măsuri flexibile? Cine a mai fost în asemenea situații și cum au ieșit din ele? Importanța unui vis. Necesitatea unei viziuni.

Plan de idei:

Introducere

1. Termeni cheie

Definirea și anunțarea termenilor cheie folosiți în capitolele următoare precum spațiul

transit, spațiul non-transit sau deriva.

2. Scurt istoric al Căii Moșilor

Elemente cheie din istoria Căii Moșilor care ajută la înțelegerea contextului.

3. Realitatea socio-cultural-politică actuală a Căii Moșilor

Descrierea contextului socio-cultural-politic al Căii Moșilor ca urmare a unei istorii neglijente în care conturarea unei perspective de regenerare este necesară, dar dificilă.

Capitolul I. Transit și non-transit Pentru a înțelege efectele pe care conceptul de spațiu transit și non-transit le creează atât fizic, cât și virtual, îl vom deconstrui în elementele sale primare, vom vedea cum timpul le distorsionează ori le înnobilează și cum este el perceput de utilizatorii spațiului. I.1 Elemente statice și dinamice Structura spațiilor transit și non-transit este formată din elemente precum străzi, mașini, tramvaie, oameni, activități, case, curți, piața. Vor fi analizate caracteristici precum gabaritul, forma, potențialul, atmosfera, nivelul de folosință și va fi descris modul prin care acestea dau, mai degrabă, caracterul de transit ori non-transit unui spațiu. I.2 Uzura locului Cum evoluează (ori stagnează) în timp elementele descrise mai sus? Cum îmbătrânești frumos? Ce principii de întreținere a spațiului putem adopta? Sumar descrie cum uzura creeză reziduuri, idee ce va fi abordată în capitolul doi.

I.3 Amprenta în mentalul colectiv Sunt citate studii, răspunsuri ale oamenilor în legătură cu Calea Moșilor. De ce caracterul transit este predominant și cu conotație negativă și cum țeserea cu „petice de non- transit” ar putea fi o soluție.

Capitolul II. Deriva în Calea Moșilor Dacă iei la pas partea veche a Căii Moșilor ai un sentiment de derivă, dar, spre deosebire de deriva fructuoasă, dar disperată, a situaționiștilor, lipsesc evenimentele. Putem crea un derivat, având în vedere reziduul și felul în care ne orientăm. II.1 Spațiul rezidual ca reper Efectul unei uzuri necontrolate, al unei uitări, spațiile reziduale reprezintă minusuri în prezent dar oportunități pentru viitor. Ele devin, prin conotația negativă care le este asociată, repere în contextul urban și conturează percepția generală a unui loc. II.2 Orientare și direcție senzorială Pentru a se orienta, omul se folosește de mai multe simțuri. Ce ierarhie există între ele și cum poate arhitectura să speculeze aceste trasee senzoriale? II.3 Derivatul Derivatul este un loc de dimensiuni relativ reduse, un spațiu cu proprietăți dobândite, care este refolosit și reintrodus în traseul de orientare urbană. Activitățile care străpung linia parcelei și se resfâng în spațiul public îi vor îmbucura și pe situaționiști.

Capitolul III. Importanța unui vis. Necesitatea unei viziuni. „Visează mare” ar spune, într-o traducere mot-a-mot, americanul. Visează mare ori mic, dar visează; iar acel vis conturează-l într-o viziune. III.1 Visul Să te oprești din alergat și să vezi culorile din jur. III.2 Viziunea Scurtcircuitarea unui transit învechit prin inserții de non-transit în reperele reziduale.

Studii de caz

1. Muzeul Guggenheim din Bilbao împreună cu „efectul Bilbao”

2. Podul de Miez-Laborator de Arhitectură

Încheiere (to be continued)

Bibliografie:

Cărți:

GAUSA, Manuel, et alii; The Metapolis Dictionary of Advanced Architecture, Editura Actar Publishers, Barcelona, 2008

BAEZA, Alberto Campo, Vreau să fiu arhitect, Madrid, 2014, traducerea în limba română de Mina Sava, Claudia Pamfil, Claudia Bingol (de-a arhitectura, 2015)

HEGEl, Georg Wilhelm Friedrich, Fenomenologia spiritului, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1965

TOLSTOI, Lev Nicolaevici, Învierea, Editura Litera, București, 2014

DEBORD, Guy, Societatea spectacolului, Editura RAO, București, 2011

PRIX, Wolf D., COOP HIMMELB(L)AU Texts 1968-2005, Editura Hatje Cantz Verlag, Ostfildern, 2005

FRAMPTON, Kenneth, Studies in Tectonic Culture, Editura MIT Press Ltd, Cambridge, 2001

PANDELE, Andrei, Bucureștiul mutilat, Editura Humanitas, București, 2018

BERNEA, Ernst, Îndemn la simplitate, Editura Vremea, București, 2006

Teze de doctorat:

LAKATOS, Andrei, Spatiile cu valenta culturala in contextul conversiei functionale a patrimoniului industrial, Editura universitară Ion Mincu, București, 2012

Articole:

BART, Verschaffel, „Art in (and of) Architecture: Autonomy and Medium”, The Sage Handbook of Architectural Theory

PALLASMAA, Juhani, „Six themes for the next millennium”, Architectural Review, iulie 1994, 74-79