PROIECT DIDACTIC

A. Algoritm introductiv
Unitatea de învăţământ:Colegiul Economic,,Partenie Cosma” Oradea
Profesor : Cotuna Claudia
Clasa : a XII-a
Data :
Obiectul:ISTORIE
Unitatea de învăţare: Oamenii, societatea şi lumea ideilor
Lecţia: Sate, tȃrguri și orașe din Europa şi din spațiul romȃnesc
Tipul lecţiei: de comunicare, dobândire de noi cunoştinţe
Competenţe generale: 1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate.
2. Exersarea demersurilor şi a acţiunilor civice democratice.
4. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă.

Competenţe specifice: 1.1. Construirea unor explicaţii şi argumente intra şi multidisciplinare cu privire la evenimente și procese istorice;
2.3. Descoperirea constantelor în desfășurarea fenomenelor istorice studiate;
4.2. Integrarea cunoștințelor obținute în medii nonformale de învățare în analiza fenomenelor studiate;
4.4. Realizarea de conexiuni între informațiile oferite de sursele istorice și contextul vieții cotidiene.

Obiective operaţionale:

Cognitive:
O 1: să prezinte caracteristicile așezărilor rurale;
O 2: să identifice cauzele care au dus la apariţia orașelor, evoluţia acestora, utilizând diferite surse istorice;
Formative:
O 3: să compare caracteristicilor așezărilor rurale și urbane pe baza surselor istorice ;
O 4: să analizeze evoluția orașelor din spațiul românesc din Evul Mediu până în Epoca Contemporană, sesizând asemănările și
deosebirile cu spațiul european;
O 5: să ofere soluții viabile pentru modernizarea satului românesc, dar să păstreze nealterată tradiția;

1
 Atitudinale :
O 6: să formuleze aprecieri obiective, argumentând opțiunea proprie pentru rolul civilizator al unuia dintre cele două spații ;
O 7: să-și asume responsabilități individuale şi de grup.

Evaluarea: formativ-ameliorativă (de achiziţii, de proces, de produs).

Obiective ale evaluării:

Cognitive:
Oe1: să operereze cu noţiunile şi conceptele: mediul rural, mediul urban, asolament bienal si trienal, agricultură itinerantă,
economie de subzistență, târg, Renaștere urbană, bresle, ghilde;
Formative:
Oe2: să interpreteze şi să argumenteze un fapt istoric conform algoritmului cauză-consecinţă;
Oe3: să utilizeze tehnici de lucru cu textul istoric, cu manualul, cu suportul cartografic, cu materialul imagistic;

Atitudinale :
Oe4: să manifeste capacitatea de a formula şi susține opinii personale, de a-și asuma responsabilităţi.

Valori şi atitudini vizate:

- relaţionare pozitivă cu ceilalţi;
- antrenarea gândirii prospective prin înţelegerea rolului istoriei ca predicţie a schimbărilor prin raportare la
contemporaneitate;
- gândire critică şi flexibilă;
- rezolvarea pe cale non-violentă a conflictelor;
- asumarea toleranţei etnice, religioase şi culturale.
Strategii: conversativ- explicativă, dirijată, inductiv-deductivă.

2
Metode didactice:
Expozitiv-euristice: M1 expunerea;
M2 conversaţia euristică;
M3 explicaţia;
Interactive: M4 brainstorming;
M5 comparaţia;
M6 demonstraţia;
M7 învăţarea prin descoperire;
M8 problematizarea;
M9 Jurnalul cu dublă intrare.
Instrumente de evaluare: observarea sistematică; frontalã orală; Jurnalul cu dublă intare.

Forme de organizare a activităţii: frontală, individuală.

Resurse: Umane: 29 elevi;
De timp: 50 min.
Materiale: - oficiale: Programa şcolară
Macroproiectarea didactică;
Proiectarea unităţilor de învăţare
- manuale: RM1 Ioan Scurtu (coordonator), Istorie, manual pentru clasa a XII-a, Editura Gimnasium, 2007;
- izvoare cartografice: RM2 Imagini Power-point ;
RM3 Atlas istoric;
- izvoare narative: RM4 surse istorice
- tehnice: RM5 videoproiector.

Bibliografie :
1. Miron Ionescu, Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003.
2. Laura Căpiţă, Carol Căpiţă, Tendinţe în didactica istorică, Editura Paralela 45, Piteşti, 2005.
3. Felicia Adăscăliţei, Liviu Lazăr, Istorie, manual pentru clasa a XII-a, Editura Corvin, Deva, 2007.

3
 SCHIȚA LECȚIEI
Sate, tȃrguri și oraşe din Europa și din spaţiul romȃnesc
I. SATUL
a)Peisajul si habitatul
- preponderența așezărilor rurale
- între secolele X-XIII - defrișări masive in Occident → creșterea suprafeței pământurilor agricole
- în spațiul românesc - în Evul Mediu , așezări rurale puține și răsfirate
- locuințele din lemn, chirpici, rar piatră
- predominau bordeiele
b)Demografia
- influențată de: Marile migratii, epidemii(Marea ciumă)→scădere catastrofală a populației - 50 milioane de locuitori în secolul
al XV-lea , față de 73 milioane de locuitori, în secolul al XIV-lea
- în spaṭiul romẩnesc, secolul al XIV – lea: formarea statelor medievale românești → stabilitate → creștere demografică
c)Utilaje si tehnici agricole
- la începutul Evului Mediu-în Europa → agricultura itinerantă → instabilitate
- folosirea asolamentului bienal si trienal
- din secolul al XI-lea sunt răspândirea morile de apă , din secolul al XII-lea, morile de vânt
- în spaṭiul romẩnesc → se utiliza sistemul de moină
→ din secolul al XVIII-lea este introdus porumbul
- zorii progresului apar în epoca modernă, odată cu reforma agrară (1864) și reforma învățamântului(1864)
- în perioada comunistă, după încheierea colectivizării agriculturii(1962), satele românesti își schimbă înfățișarea:
→ sistematizarea satelor
→ migrații spre oraș
d)Structuri sociale
- în Occident - țărănimea liberă dispare după anul 1000
- locuitorii, ţărani liberi și dependenți
-boierul(nobil in Transilvania)
-preotul
-în Epoca Modernă - țăranii se specializează în diferite meșteșuguri

4
- viața țăranilor din spațiul românesc a fost afectată de incursiunile turcilor, ale tătarilor, boli și calamități
- începutul modernizării societății românesti - reformele domnitorului Constantin Mavrocordat
- în Epoca Contemporană - diversificare
e)Economia agrară și alimentația
- ocupații- agricultura și creșterea animalelor
- economie de subzistență
- alimentația, precară –progresele apar în epoca modernă

II. TÂRGUL
-așezare semi-urbană
-apare în Evul Mediu- în Franța
-avea funcții economice
-în spațiul românesc, din secolul al XVIII- lea, dobândesc importanță târgurile din Moldova datorită comerțului practicat de evrei

III. ORAŞUL
- apare în Antichitate - Roma , Grecia
- în Evul Mediu, orașul era un centru de producție, schimb administrativ și cultural
- orașele apar fie la interseția drumurilor comerciale, fie pe locul vechilor orașe romane
- din secolele XI-XII → ,,RENAȘTEREA URBANĂˮ
- în spațiul românesc - Histria ,Tomis, Callatis
- în Transilvania - Alba-Iulia,Târgu-Secuiesc
- expresie a autonomiei orașelor-zidul-caracterizează orașele occidentale
- străzile converg spre centrul orașului- Primăria sau Catedrala
- în spațiul românesc, legătura dintre oraș și zona rurală este mult mai puternică, față de Occident
- categoriile sociale- mesteșugari, negustori, orășenimea, intelectualii, sărăcimea (plebea orășenească)
- solidaritățile urbane se manifestă prin - bresle - pentru meșteșugari
- ghilde - pentru negustori

5
 B. Demersul didactic:
Secvenţele Conţinuturi vizate Ob. Activitatea profesorului Activitatea elevilor Resurse Resurse Evaluare
didactice ope- materia proce-
rațio -le durale
nale/
Oe
Momentul - notează absenţii; - răspund cerinţelor;
organizatoric - organizează clasa şi materialul - pregătesc materialele;
didactic; - îşi ocupă locurile
- creează un climat cooperant. indicate.
Evocare Titlul lecţiei: - noteazã pe tablã titlul lecţiei Observa-
- precizeazã ce vor afla, ce vor şti sã - identificã aspecte legate RM 2 M1 rea
Sate, târguri și ora- facã la sfârşitul orei, de ce este de asezările rurale, sistemati-
șe din Europa și important sã cunoaştem evolutia valorificând cunoştinţele RM 5 M2 că a elevi-
din spațiul așezărilor rurale si a celor urbane de-a anterioare lor
românesc lungul epocilor istorice
(competenţe, motivaţia învăţării) - noteazã în caiete titlul
- organizează învăţarea în vederea lecţiei
formării/dezvoltării competențelor
propuse

Dobândirea I.SATUL
de noi
cunoştinţe a)Peisajul si Asigurã:
habitatul: a) cunoaşterea/receptarea/învăţarea
- dominat în cea
mai mare parte de
păduri O1 - defineşte :
- așezările rurale asolament bienal și trienal, târg, - definesc, valorificând RM 1 M3 Frontală,
erau puține și de bresle, ghilde, economie de achiziţiile anterioare; orală
mici dimensiuni subzistență, agricultură itinerantă,
Oe1
- între secolele X- moină M7
XIII, în Occident au
avut loc defrișări Oe3 - investigheazã :
masive documente cu valoare istorică, din fișa - rezolvă sarcinile de lucru RM4 Frontală,
- în spațiul cu Jurnalul cu dublă intrare, pe care o primite; M9 scrisă
românesc, în Evul distribuie elevilor spre rezolvare
mediu, așezările
6
rurale erau puține și
răsfirate - formulează opinii referitoare la M1
-în Transilvania răspunsurile primite din partea elevilor
- colonizarea în urma rezolvării sarcinii de lucru M3
sașilor reprezintă
agentul schimbării O 2
→ așezări multe și - creează o problemă: credeți că azi ar - elevii elaborează
bine populate mai fi posibil un eveniment precum răspunsuri diferite.
Locuințele→ din cel descris în sursa lecturată anterior?
lemn, chirpici, rar
caramidă
-bordeiele Frontală,
predomină → orală
reflectă atât starea RM 2 M2
economică cât și
dorința adaptării la RM 5 M5
mediu și climă - cu ajutorul imaginilor , observă - prin analiza comparativă
b) Demografia evoluția așezărilor rurale cât și a celor a imaginilor, observă M6
- secolul XIV- O 4 urbane din Evul Mediu până în Epoca evoluţia așezărilor rurale
maxim demografic- Contemporană și a celor urbane
73 mililioane
locuitori în Europa
- ciuma neagră
duce la scăderea
catastrofală a
populației →50
milioane locuitori
în secolul al XV- b) înţelegerea noilor conţinuturi
lea
Oe2 RM 1
- pentru spațiul - explică cauza care a dus la - identifică aspecte legate M2 Observa-
românesc, formarea scăaderea catastrofală a populației în de creșterea demografică RM 4 rea
statelor medievale secolul XIV în Europa; în spațiul românesc M3 sistemati-
românesti duce la că a elevi-
stabilitate, creștere O 2 lor
demografică
c)Utilaje si tehnici
agricole

7
-la începutul Evului
Mediu în Europa se Oe2 - compară, pe baza
practica agicultura imaginilor, aspectul RM 2
itinerantă așezărilor rurale și urbane,
- folosirea din spațiul romănesc RM 5
asolamentului O5 - demonstreazã ,cu ajutorul imaginilor Frontală,
bienal și trienal în power point, că există diferențieri între orală
Occident aspectul așezărilor rurale și urbane din
- în spatiul Europa față de cele din spațiul M5
romanesc se utiliza românesc
sistemul de moină
- din sec.XI sunt
răspandite morile
de apă
d)Economia agrară
și alimentația
- economia era de
subzistență
- agricultura avea
pondere insemnată
-alimentația
monotonă în Evul
Mediu, în perioada
modernă apar Observa-
progrese - identifică cauzele care RM 1 rea
e) Structuri sociale O3 stau la baza utilizării sistemati-
-în Occident tehnicilor de lucru diferite că a elevi-
țărănimea liberă în Europa și spațiul RM 4 M7 lor
dispare după anul Oe2 - interpreteazã : românesc
1000 utilizarea tehnicilor de lucru diferite in
-în spațiul Europa comparativ cu spațiul
Oe3
românesc- țăranii românesc ;
erau liberi și
dependenți
- în Epoca
modernă, reforma
agrară și reforma
învățământului, din

8
1864, îmbunătățesc
situația țăranilor
- în perioada
comunistă, după
colectivizarea
agriculturii, satele
își schimbă
înfățisarea , are loc
o migrare a
populației spre oraș
- satele suferă
procesul de
sistematizare Oe3 Observa-
rea
II. TÂRGUL sistemati-
- era o așezare că a elevi-
semi-urbană lor
- apare în Evul - identifică principalele RM 2
Mediu -explică cauzele care au dus la târguri din spațiul M3
- avea funcții O 2 apariția târgurilor, stabilind relația românesc, în Evul Mediu, RM 3
economice între târg și oraș localizâdnu-le pe hartă M7
- primele târguri RM 5
apar în Franța
- în spațiul
românesc
dobândesc - identifică şi notează
importanță din cauzele apariției orașelor;
secolul al XVIII- Frontală,
lea RM 2 orală
M5
III. ORAȘUL RM 5
-a apărut în - identifică stilurile
Antichitate- Roma, c) analiza arhitectonice medievale în
Grecia marile orașe ale Europei și
- în Evul Mediu, era - identificã şi ierarhizeazã cauzele ale spațiului românesc
un centru de apariţiei și dezvoltării orașelor , atât in
producție și schimb Europa cât și în spațiul românesc
- între secolele XI-

9
XII are loc
„Renașterea O2 - comparã arhitectura orașelor din
urbanăˮ Europa cu a celor din spațiul românesc Frontală,
- apariția orașelor e - identifică categoriile orală
strâns legată de sociale din mediul urban
intersecția Oe3
drumurilor
comeciale
- în spațiul
românesc, primele
orașe: Histria,
Tomis,Callatis - analizează categoriile sociale din
- în Transilvania – mediul urban Observa-
Cluj, Sibiu, Brașov rea
-functii: economică, sistemati-
administrativă, RM 2 că a elevi-
culturală M3 lor
- zidul –expresie a - argumentează RM 5
autonomiei orașelor consecințele Renașterii
- străzile converg urbane începând cu
spre centrul secolele XI-XII
orașului-primăria
sau catedrala O3
- în spațiul
românesc se - deduce consecinţele Renașterii
observă că legătura urbane începând cu secolele XI-XII RM 2
dintre oraș și zona Oe3 M2
rurală este mult mai Frontală,
puternică decât în RM 5 orală
spațiul occidental M4
- categoriile sociale d)sinteza
sunt: mestesugari, Sintetizeazã:
negustori, orășeni - caracteristicile așezărilor - compară problemele
intelectuali și rurale și a celor urbane abordate privind lumea Observa-
sărăcimea - rolul civilizator pe care l-a rurală și cea urbană, rea
-solidarități urbane- O6 avut orașul, începand din Evul oferind exemple în acest sistemati-
bresle pentru Mediu până în Epoca sens că a elevi-
meșteșugari, ghilde Contemporană lor

10
 pentru negustori Oe3 - rolul factorilor politici,
- în Epoca Modernă economici și culturali în
ghildele dispar dezvoltarea orașelor
- în Epoca
Contemporană
orașele își schimbă
înfățișarea, atât cele e) aplicarea
din Europa cât și Solicită formularea unor opinii - elevii formulează puncte Verificare
cele din spațiul referitoare la necesitatea păstrării de vedere argumentate pro frontală
românesc, datorită tradițiilor în mediul rural ; și contra
impactului pe care
l-a avut
comunismul în
dezvoltarea orașelor

Stimularea Problematizare- crează o problemă: - formulează opinii

performanţei O7 Care a fost impactul regimului - oferă argumente la RM4 M8 Verificare
comunist în România asupra subiectul- problemă frontală
Oe4 arhitecturii orașelor?

Asigurarea O5 Să ofere soluții viabile pentru - oferă diferite soluții RM7 M3 Verificare
retenţiei şi a modernizarea satului românesc, pentru a răspunde frontală
transferului O7 păstrând nealterată tradiția cerințelor

Tema pentru Recomandă:aprofundarea

acasă cunoștințelor referitoare la procesul de - notează
modernizare pe care l-a suferit satul
românesc de-a lungul timpului
Evaluarea - Analizează critic, laudă, ierarhizează, - se raportează la
(competen- notează. aprecierile formulate
țelor,
atitudinilor)

11
 ANEXA 1

JURNALUL CU DUBLĂ INTRARE

Citiți cu atenție fragmentul de mai jos, după care, utilizând metoda Jurnalului cu dublă intrare, exprimați-vă opiniile
personale în legătură cu sentimentele pe care vi le-a creat, dar și la ce anume v-a făcut să gândiți.

Fragment Opinii personale

„În timpul ce a urmat, a început să

bântuie în lumea îmtreagă foametea,
amenințând să nimicească aproape întreg
neamul omenesc. Căci mersul vremii a
devenit atât de neobișnuit, încât nu s-a ivit
timp potrivit pentru semănat, nici pentru
seceriș, mai ales din pricina revărsării
apelor. Elementele păreau că se ceartă între
ele și duc o luptă între ele...desele ploi au
muiat atât de mult pământul, încât trei ani
de-a rândul nu se puteau trage brazde
pentru semințe ... Pacostea acestei lipse
grozave a început mai întâi în părțile
Orientului; după ce pustiise Grecia, a ajuns
în Italia, de aici s-a răspândit în Franța,
apoi a trecut la toate popoarele Angliei.
Suferind atunci de lipsa hranei, întreg
neamul omenesc, cei de stare înaltă și
mijlocie erau tot atât de palizi de foame ca
și cei săraci, căci în urma lipsei obștești a
încetat jaful celor puternici...ˮ
(Raoul Glaber, Istorii)

12