Opţional integrat la nivelul mai multor arii curriculare, prevăzut în planul

cadru, conform OMENCS nr.3590 din 05.04.2016

Denumirea opţionalului:

„ROMÂNIA – ŢARA MEA”

Propunători:Profesor de geografie -COSTEA LEONTIN, Liceul

‚,Horea,Cloşca şi Crişan’’Abrud, Alba

Profesor de geografie -CRIŞAN DANIELA, Şcoala

Gimnazială,,Dr.Petru Şpan’’Lupşa, Alba

1
 ARGUMENT

Optionalul integrat la nivelul mai multor arii curriculare, România-tara mea” se dorește
a fi un curs transcurricular, care pornește de la realităile geografice ale României și continuă
prin a găsi conexiuni cu celelate sfere care definesc spatiul românesc, istoria, cultura, artele,
literatura, știintele.
În secolul în care informaia circulă cu „viteza luminii”, elevii trebuie să fie formati în a-
și selecta informatia. Despre tara noastră elevii învată formal în cadrul diverselor discipline
predate în cadrul trunchiului comun al Curriculum-ului National, însă informatia pare a veni
nestructurată spatial și temporal. La toate acestea se mai adaugă și educatia informală a
elevilor, din surse mai mult sau mai putin exacte, care au rolul de a destructura și mai mult
cunoștintele elevilor. Disciplina opională propusă încearcă să pună într-o anumită ordine toate
aceste informatii și să devină un liant între diferitele discipline predate în școală, dar și să facă
o selectie a informatiilor venite pe diverse canale (mass-media, internet).
Câteva din obiectivele propuse ale acestui optional sunt: sensibilizarea elevilor,
accentuarea sentimentelor patrioice, dezvoltarea atitudinilor civice, dorina de a descoperi și
reprezenta frumosul. Deasemenea printer obiectivele acestui optional se regăsește libertatea
dată elevului în a-și exprima sentimentele, atiunile și viziunile sale despre tara sa și desre
viitorul ei. Marile valori ale știintei, culturii, artelor și sportului vor releva caracterul puternic și
creator al poporului roman din care și ei fac parte și care, la rândul lor, pot devein simboluri
pentru tară.
În dozarea şi progresia elementelor programei am ţinut seama de existenţa ciclurilor
curriculare. Astfel, pentru clasa a V-a, am prefigurat o aprofundare a achiziţiilor dobândite la
orele de geografie, istorie, știinte, arte din clasa a IV-a, dar și o corelare cu achizitiile acelorași
discipline din clasa a V-a, prin creşterea dificultăţii conceptelor şi a operării cu acestea.

Particularitati ale invatari integrate:

• interacţiunea obicetelor de studiu
• centrarea pe activitat iintegrate de tipul proiectelor
• relaţii între concepte, fenomene şi procese din domenii diferite
• cerelarea rezultatelor învăţării cu situaţiile din viaţa cotidiană
• unităţi tematice, conceptele sau problemele ca principii organizatoare a le
curriculumului
• flexibilitatea în gestionare a timpului şcolar şi în gruparea elevilor
• rezolvarea de „probleme” cea mai importantă forţă motrice a integrării
datorită relevanţei sale practice

2
 Structura programei

Opţionalul este structurat după modelul curricular utilizat pentru învăţământul gimnazial, astfel:

COMPETENŢE GENERALE

VALORI ŞI ATITUDINI

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI
UNITĂŢI DE CONŢINUT

SUGESTII METODOLOGICE

Programa şcolară cuprinde:

 Nota de prezentare care identifică locul acestui opţional în ansamblul planurilor – cadru
de învăţământ, subliniază importanţa disciplinei, principiile şi valorile fundamentale,
precum şi particularităţile acesteia;
 Competenţe generale, acestea fiind corelate cu domeniile de competenţe cheie:
competenţa de comunicare în limba română, competenţe digitale, competenţe matematice
şi competenţe de bază în ştinţe şi tehnologii, competenţe de comunicare în limbi străine,
competenţe sociale şi civice, spirit de iniţiativă şi antreprenoriat, a învăţa să înveţi,
sensibilizare şi exprimare culturală;
 Valorile şi atitudinile promovate prin acest opţional sunt finalităţi de natură axiologică
care accentuează dimensiunea afectiv-atitudinală şi morală a învăţării din perspectiva
contribuţiilor specifice ale fiecărei discipline implicate, un accent deosebit va fi pus pe
aspectele etice ale cunoaşteri;
 Competenţe specifice şi conţinuturile asociate acestora propun elemente specifice
derivate din caracteristicile traseelor educaţionale care includ disciplinele ariilor
curriculare vizate, dar şi valorificarea educaţiei non-formale. Toate domeniile de conţinut
valorifică elemente de cunoaştere din ariile curriculare reprezentate;
 Sugestii metodologice cuprind recomandări pentru proiectarea demersului didactic,
adecvat competenţelor, valorilor şi atitudinilor prevăzute de programă.

3
 COMPETENŢE GENERALE

1 Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare

2 Construirea mesajelor orale

3 Transpunerea și intercalarea unor elemente din matematică, ştiinţe, literatură, arte,

societate în studierea tării noastre
4 Accesarea şi utilizarea conţinuturilor cu caracter geografic şi istoric prin tehonologia
informaţiei şi comunicării
5 Identificarea şi explicarea dimensiunii sociale, civice şi cultural a caracteristicilor
spaţiului geografic românesc
6 Dezvoltarea sensibilitaţii, imaginaţiei şi a creativităţii artistice

7 Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă

ATITUDINI ŞI VALORI

 Atitudinea pozitivă faţă de educaţie, cunoaştere, societate, cultură, civilizaţie

 Interes pentru cunoaşterea României
 Relaţionarea pozitivă cu ceilalţi
 Conştientizarea importanţei cunoaşterii unor aspect generale specifice României
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului
acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural
 Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală
 Disponibilitatea pentru cultivarea capacitaţilor estetice ca fundament pentru
participarea la viaţa culturală.

4
 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

Competenţe specifice Conţinuturi

1. Receptarea mesajului oral în diferite Capitolul 1

situaţii de comunicare Elemente introductive
1.1 Identificarea informaţiilor esenţiale dintr- 1. România – coodonate europene
un mesaj oral, în scopul înţelegerii sensului 2. Identitatea României în spaţiul
global al acestuia; European (stemă, drapel, imn etc.)
1.2. Identificarea secvenţelor de dialog, de
naraţiune si de descriere dintr-un mesaj oral, în Capitolul 2
scopul inţelegerii modului de structurare a Repere geografice şi istorice
acestora; 1. Călător prin ţara mea –elemente ale
1.3. Sesizarea unităţilor lexical necunoscute în cadrului natural. Imagini de colecţie
fluxul vorbirii, în scopul clarificării acestora; 2. România - insulă de latinitate. Vechimea şi
1.4. Sesizarea corectitudinii/incorectitudinii evoluţia poporului roman în spaţiul
gramaticale a unui enunţ şi/sau a formelor carpato-danubiano-pontic
lexical; 3. Populaţia României – date statistice,
1.5. Aplicarea principilor active în prelucrare şi interpretare
manifestarea unui comportament comunicativ 4. Tipologia satului românesc
adecvat. 5. Oraşe de ieri şi de azi - incursiune urbană
2.Producerea mesajelor orale în timp şi spaţiu. Oraşe cu sermnificaţie
2.1 Realizarea unor scurte prezentari orale; istorică
2.2 Oferirea şi solicitarea unor informaţii cu 6. Călător cu harta în mână - localizarea
intonaţie corespunzătoare; matematică a unor aşezări umane (harta +
2.3 Folosirea unor formule convenţionale google maps);
uzuale în dialoguri simple, dirijate.
3. Transpunerea și intercalarea unor Capitolul 3
elemente din matematică, ştiinţe, literatură, Noi suntem români
arte, societate în studierea tării noastre 1. „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie’’ -
3.1. Transformarea elementelor din poezie patriotică
matematică, ştiinţe şi literatură în domeniul 2. „Noi suntem români’’ - cântece
geografie, pentru înţelegerea şi descrierea patriotice
caracteristicilor ţării noastre; 3. Ziua Naţională a României
3.2. Identificarea legăturilor între elemente, 4. Figuri istorice de seamă ale neamului
fenomene şi procese observabile; românesc
3.3. Explicarea fenomenelor şi proceselor 5. Portul, cântecul şi dansul popular
specifice mediului la nivelul orizontului local românesc
şi al ţării; 6. Tradiţii şi obiceiuri de iarnă la români
3.4. Explicarea legăturilor dintre realitatea 7. „Bunătături românești”. Mâncarea
observată şi fenomene din domeniul ştiinţelor tradiţională zonei în care locuim.
naturii; 8. Eminescu, marele poet national
3.5. Utilizarea operaţiilor si noţiunilor 9. ‘’România pitorească’’ și Mica Unire

5
matematice la nivel elementar.
4. Accesarea şi utilizarea conţinurilor cu Capitolul 4
caracter geografic şi istoric prin tehnologia Personalităţi marcante ale neamului
informaţiei şi comunicării românesc
4.1. Identificarea informaţiilor cu caracter
geografic şi istoric în baza de date accesibile 1. Personalităţi marcante ale neamului
prin internet; românesc în: literatură, ştiinţe, muzică,
4.2. Cunoaşterea principiilor de bază pentru pictură, sculptură, sport etc.
utilizarea aplicaţiilor de navigare web. 2. Personalităţi marcante ale judeţului
nostru
5. Identificarea şi explicarea dimensiunii 3. Personalităti ale satului/orașului meu.
sociale, civice şi culturale a spaţiului
geografic. Capitolul 5
5.1. Explicarea importanţei mediului geografic România creștină
pentru om şi societate; 1. Toleranţă şi armonie – caracteristică
5.2. Explicarea diversităţii natural şi umane a poporului român
lumii realizând corelaţii cu informaţii 2. Românii-creştini ortodocşi şi ctictoriile
dobândite la alte discipline şcolare. lor
3. Legende și mituri în spaiul mioritic al
6. Dezvoltarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi României
a creativităţii artistice
6.1. Reprezentarea trăsăturilor caracteristice ale
unor structuri preferate de natura; Capitolul 6
6.2. Utilizarea unei forme obţinute prin Turist în ţara mea
transformarea structuriilor naturale în structuri 1. Turist la mare şi la munte.
plastice. 2. Satul/orașul meu, de ce să-l vizitati?
3. La plimbare prin localitatea noastră
7. Folosirea resurselor care susţin învăţarea (identificarea simbolurilor oraşului)
permanentă 4. România mic ghid turistic bilingv
7.1. Folosirea de instrumente grafice utilizând
informaţii referitoare la timp şi spaţiu; Capitolul 7
7.2. Utilizarea diferitelor surse în vederea România de azi - România de mâine
ilustrării unei realităţi geografice. 1. România, rezervor de resurse naturale.
2. România, grânarul Europei. Industria
încotro?
3. România de mâine prin ochii copiilor.
Ţara mea mândria mea – creatii literare
și artistice
4. Excursie tematică

6
 Activităţi de învăţare

- folosirea corectă într-un context dat, a categoriilor gramaticale specifice părţilor de

vorbire;
- recitare a unor poezii;
- interpretare de cântece patriotice;
- jocuri de rol;
- exprimarea de opinii şi justificarea acestora;
- activităţi de rezolvare a unor sarcini în grup;
- prezentare a unor succesiuni reale de procese şi fenomene;
- notare a termenilor principali referitori la ţara noastră;
- exprimare simplă, empirică;
- definirea termenilor de bază;
- descriere a unor elemente, procese şi fenomene, reale sau reprezentate grafic şi
cartografic;
- comparare a elementelor şi fenomenelor percepute direct sau indirect;
- dezvoltarea a creativităţii şi exprimării opiniei personale;
- rezumare a unor texte;
- dezbaterea unor cazuri preluate din mass-media referitoare la ţara nostră;
- imaginarea unor situaţii-problemă şi rezolvarea lor;
- exerciţii de localizare pe hartă;
- formulare de întrebări şi răspunsuri adecvate;
- utilizarea calculatorului;
- elaborarea şi susţinerea unor referate, portofolii şi proiecte de grup;
- exemplificarea unor situaţii care implică toleranţă/intoleranţă;
- discuţii pe marginea unor cazuri controversate;
- analiza şi interpretarea datelor statistice;
- selectarea informaţiilor;
- organizarea unui miniconcurs: Cine ştie câştigă;
- simularea unei situaţii de viaţă;
- activităţi în echipă, în alternanţă cu lucrul individual.

7
 Sugestiile metodologice şi modalităţile de evaluare

Sugestiile metodologice orienteaza prectarea demersului didactic, adecvat

competenţelor, valorilor şi atitudinilor prevăzute de programă. Se recomandă o atentă
corelare a activităţilor de învăţare cu tematică propusă şi prezentarea temelor sub forma
unor aplicaţii care să evite rutina şcolară, folosindu-se alte metode şi procedee decât cele
obişnuite la orele de curs.
Acest opţional integrat la nivelul ariilor curriculare: Om şi societate, Limbă şi
comunicare, Matematică şi ştiinţe ale naturii, Arte, Tehnologii şi transcurricular, la
nivelul clasei a V-a, presupune realizarea unor teme integratoare pentru ariile curriculare
menţionate mai sus. În felul acesta, procesul educaţional este organizat astfel încât să
transverseze frontierele unor discipline, de obicei bine delimitate şi să aducă împreună
diferite compartimente curriculare pentru a le conferi semnificaţii inedite.
Disciplinele ca obiecte de studiu nu mai reprezintă o finalitate şi sunt subordinate
unui proces de interpretare a umanului. O asemenea abordare e trasdisciplinară. În
trasmiterea cunoştiinţelor educaţia trasdisciplinară se bazează pe reevaluarea rolului
intuiţiei, a imaginaţiei, a sensinbilităţii.
Se propune un parcurs pe verticală şi orizontală a elementelor definitorii pentru
ţara noastră.
În vederea concentrării actului educative pe elevi şi pentru asigurarea formării
competenţelor specifice prevăzute de acest opţional integrat vor fi utilizate metode active
participative cum ar fi: învăţarea prin descoperire, învăţarea prin cooperare, analiza de
text, problematizarea, dezabaterea, joc de rol bazat pe empatie, studiu de caz, utilizarea
calculatorului şi videpropiectorului etc.
Strategiile didactice propuse vor pune accentual pe:
- construcţia progresivă a cunoştiinţelor, consolidarea continuă a capacităţilor, dezvoltarea
crativităţii elevilor;
- cultivarea capacităţii elevului de a se autoevalua, a spiritului refexiv şi autoexigenţei;
- abordări flexibile şi parcursuri didactice diferenţiate;
- adordări inter şi trans disciplinare;
- utilizarea unor strategii didactice care să permită alternarea formelor de activitate
(individuală, pe perechi şi în grupuri mici)

Materialele didactice cum ar fi hărţi, filme, documentare, albume, imagini,

planşe, CD-uri, calculator, videoproiector etc trebuie să fie variate şi atractive, asigurând
uneori caracterul intuitiv al activităţilor de învăţare.

8
Sugestii pentru evaluare

Ţinând cont de specificul acestui opţional, dar şi de tendinţele de dezvoltare

teoretică şi metodologică în domeniul evaluării rezultatelor şcolare, modelul adecvat de
evaluare îl reprezintă cel al “evaluării pentru învăţare” sau “evaluării autentice”. Acesta
propune deplasarea accentului de la evaluarea rezultatelor finale ale învăţării la procesul
de învăţare. În contextual unui curriculum care nu îşi propune ca scop principal
acumularea de noi informaţii, ci dezvoltarea de competenţe şi formarea de atitudini,
valorificând cunoştinţele deja assimilate, evaluarea este gândită ca o modalitate de a
sprijini / transforma procesul de predare – învăţare, de a facilita dezvoltarea capacităţii de
autoevaluare, şi, implicit, a competenţei de a învăţa să înveţi. Astfel, evaluarea elevilor va
cuprinde sarcini reprezentative în raport cu finalităţile programei şi cu activităţiile de
învăţare parcurse: nu doar rezolvări de probleme, ci şi formulări de probleme, nu doar
utilizare de algoritmi, ci evaluări de alternative, explorări de soluţii posibile, experimente.
Sarcinile de evaluare trebuie să fie contextualizate şi complexe, să presupună
metacogniţie şi să ofere elevilor posibilitate exprimării stilului de învăţare. Conform
principiilor evaluării autentice, criteriile de evaluare pun accent pe esenţial, pe achiziţiile
văzute ca “întreg”, nu fragmentat. Întregul process de evaluare va evidenţia constant rolul
important al autoevaluării: elevii îşi analizează rezultatele, le compară, îşi înţeleg
procesul de învăţare şi îşi revizuiesc strategia de lucru.
Procesul de evaluare va pune accent pe:
- corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competenţele specifice vizate de programa
şcolară;
- valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev;
- utilizarea unor metode variate de comunicare a feedback-ului privind performanţele
elevilor;
- recunoaşterea, la nivelul evaluării, a experienţelor de învăţare şi a competenţelor
dobândite în contexte nonformale sau informale.

9
 Bibliografie

1. M. Dulamă, (2010), Fundamente despre competenţe – Teorie şi aplicaţie, Ed. Presa

Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
2. M. Dulama, (2006), Metodologie didactică, Ed. Clusium, Cluj-Napoca
3. A. Vlahuta, (2015), România pitorească, Ed. Pestalozzi, Bucureşti
4. P. Cocean, (1998), Geografia Turismului românesc, Ed. UED, Deva
5. H. Henri, (2002), Istoria socială a satului românesc, Culegere de texte, Ed. Paodeia,
Bucureşti
6. P. Tudor, (1997), Sărbătorile la români, Ed. Saeculum, Bucureşti
7. C. Nicolae, A. Dobre, (2001), Etnografie şi folclor românesc, Ed. Fundaţiei România
de mâine, Bucureşti
8. M. Pascaru, F. Andreescu, (2015), Album România – oameni, locuri şi istorii, Ed. Ad
Libri, Bucureşti
9. Istitutul Naţional de Statistică – Anuarul Statistic al României, (2016)
10. Colecţia reviste Terra magazine, Ed. CD PRESS, Bucureşti
11. Colecţia reviste Naţional Geographic
12. www.didactic.ro
13. www.profudegeogra.eu
14. www.recensamant/romania.ro
15. geografilia.blogspot.com
16. Wikipedia
17. www.universdecopil.ro/poeziipatriotice
18. www.crestinortodox.ro Datini, obiceiuri şi superstiţii
19. www.paginiromanesti/personalitatiromanesti

10