UNIVERSITATEA DUNREA DE JOS- GALAI FACULTATEA DE EDUCAIE FIZIC I SPORT SPECIALIZAREA EDUCAIE FIZIC I SPORT

LUCRARE LICEN

COORDONATOR TIINIFIC, Asiste t!" i#! $%! PREDA CAR&EN

A'SOLVENT, &ANCU VICTOR

GALAI -()*(-

UNIVERSITATEA DUNREA DE JOS- GALAI FACULTATEA DE EDUCAIE FIZIC I SPORT SPECIALIZAREA EDUCAIE FIZIC I SPORT

E+PERI&ENT PRIVIND DEZVOLTAREA REZISTENEI GENERALE ,N CADRUL JOCULUI DE VOLEI -CICLU LICEAL.

COORDONATOR TIINIFIC, Asiste t!" i#! $%! PREDA CAR&EN

A'SOLVENT, &ANCU VICTOR

GALAI -()*(-

PLANUL LUCRRII CAPITOLUL *! SE&NIFICAIA LUCRRII 1.1. Motivarea alegerii temei 1.2. Scopul cercetrii 1.3. Ipotezele cercetrii 1.4. Sarcinile cercetrii CAPITOLUL (! FUNDA&ENTAREA TEORETIC A LUCRRII 2.1. Tratarea temei n literatura de specialitate 2.2. Particularitile mor o uncionale ale elevilor din ciclul liceal 2.3. !ezistena general "i speci ic 2.4. !ezistena la copii "i #uniori 2.$. Metode de antrenament olosite pentru dezvoltarea calitilor motrice la copii 2.$.1. %ntrenamentul cu intervale 2.$.2. %ntrenamentul n circuit 2.&. Particularitile #ocului de volei n nvm'ntul liceal CAPITOLUL /! ORGANIZAREA I DESFURAREA CERCETRII 3.1. Metode de cercetare 3.2. Su(iecii) locul "i data cercetrii 3.3. Mi#loace pentru per ecionarea rezistentei 3.4. Sta(ilirea pro(elor "i normelor de control CAPITOLUL 0! REZULTATELE CERCETRII I INTERPRETAREA LOR 4.1. %naliza rezultatelor o(inute la msurtorile somatice 4.2. Studierea rezultatelor o(inute la testele izice "i te*nice 4.3. Prelucrarea "i interpretarea rezultatelor cercetrii CAPITOLUL 1! CONCLUZII I RECO&ANDRI PRACTICO-&ETODICE +I+,I-.!%/I0 %1020

*!*! &OTIVAREA ALEGERII TE&EI %m ales aceasta tema deoarece consider ca rezistena este una din calitile motrice determinante pentru des a"urarea oricarui #oc sportiv. Prin aceast lucrare voi incerca sa determin dezvoltarea rezistenei prin practicarea #ocului de volei %m urmrit a(ordarea tuturor aspectelor metodice eseniale ale procesului de instruire) repartizarea coninutului instruirii pentru #uctori n con ormitate cu particularitile de v'rst ale ale acestora. Prin aceea"i orientare metodic generala putem totodat s dezvoltm calitile motrice prin mi#loace speci ice #ocului de volei. In acest timp desigur se dezvolt si calitatea motric studiat in aceasta lucrare "i anume3 rezistena. Motivele care m4au decis s aleg aceast tem au ost 3 5omple6itatea #ocului de volei7 %m dorit s4mi apro undez cuno"tinele personale n specializarea voleiului7 5onsider c aceast tema este una deose(it de generoas in ceea ce prive"te cercetarea7 Tema aleas poate i e ectuat c*iar cu volumul mare de lucru pe care4l include7 %ceast tem se potrive"te in mod deose(it a i aplicat #uniorilor) din motive (iologice) motrice si psi*ologice. *!(! SCOPUL CERCETRII

!ezistena general reiese din capacitatea organismului de a e ectua o serie e e orturi) de o intensitate medie sau moderata) intr4un timp mai indelungat. Importana ei ca si calitate motric reiese si din aptul c ea serve"te drept (az pentru pentru dezvoltarea celorlalte activiti motrice. 0a are la (az posi(ilitile aero(e ale organismului. !ezistena speci ic este dat de capacitatea organismului de a nvinge o(oseala provocat de e ectuarea aciunilor caracteristice anumitor ramuri de sport sau altor activiti. 0a se mani est oarte variat n uncie de natura e ortului "i n corelaie cu celelalte caliti motrice.

Prin practicarea #ocului de volei) organismului i se solicit o rezisten deose(it. 8ocul corespunde) ca timp de des "urare) pro(elor de rezisten de durata scurt si medie. 9n volei intensitatea e ortului se sc*im( permanent. Procesul de iniiere si consolidare din #ocul de volei se realizeaz in mod normal la v'rsta #unioratului. Importana deose(it a seleciei "i pregtirii la aceast perioad de v'rst const tocmai n cunoa"terea particularitilor speci ice #uctorilor) iind segmentul cel mai ragil "i dinamic n evoluia sa psi*o4mor o4 iziologic) dar "i cea social. Prin lucrarea de a imi propun sa im(untesc metodologia de lucru in cadrul programei de antrenament cat si a celei scolare din ciclul liceal. 5alitatea procesului instructiv4educativ la aceast grup de v'rst 1$41: ani reprezint un actor *otr'tor al asigurrii n perspectiv a capacitii superioare de per orman a #uctorilor. Prin aceste im(untiri doresc sa dezvolt aceast calitate motric pe care o consider esential in des "urarea ma#oritii #ocurilor sportive. 9n aceast lucrare ncercm s clari icm) pe c't posi(il) pro(lema dezvoltrii calitilor motrice) cu a#utorul mi#loacelor speci ice #ocului de volei. ,ucrarea "i propune s aduc n aa speciali"tilor un material metodic) cu coninut "tiini ic "i sistematizat care s a#ute in dezvoltarea calitii motrice) rezistena. %m ales o serie de e6erciii u"or de realizat care nu necesita un (aga# mare de in ormaie motrica si nici o cantitate deose(ita de e ort. Un alt scop al lucrarii este totodat si dorina de aprofundare a

cunotinelor proprii care sa imi serveasca in viitoarea profesie dar si intr-o posibila orientare profesionala spre ramura de antrenorat. Aceast lucrare imi va putea servi atat in predarea sau antrenarea unei echipe de volei, ct si in desfasurarea oricarei alte ramuri sportive. S4a constatat) de asemenea) c rezistena este cea mai per ecti(il calitate motrica. 0 ortul de rezistena are un caracter speci ic) deoarece e ectele lui se o(in n sensul n care se antreneaz #uctorul. - rezistena crescuta poate o eri #ucatorului sau sportivului o capacitate crescuta de a e6ecuta elemente si procedee te*nice in regim de indem'nare) vitez si ora. Intr4un #oc sportiv cu c't $

rezistena este mai (un cu at't #ocul va dura mai mult ar ca aspectul sau calitatea de #oc sa scad. - rezistena deose(it la e ort nu va a#uta individul doar in practicare unui sport dar totodata il va pregti pentru via si pentru o viitoare meserie care nu ine de ramura instructiv4educativ.

IPOTEZELE CERCETRII Ipoteza) reprezint o presupunere enunat) pe (aza unor apte cunoscute cu privire la

anumite cone6iuni ntre enomene) care nu pot i o(servate direct sau cu privire la esena luntric) la cauza sau la mecanismul intern care le produce. Ipoteza este un moment important n procesul cunoa"terii "tiini ice. /r ormularea ipotezelor "i r veri icarea lor ulterioar) nu este posi(il trecerea de la cunoa"terea enomenelor la cunoa"terea esenei acestora) a legilor care le genereaz) orice teorie "tiini ic apare la nceput su( orma unei ipoteze. -rice ipotez "tiini ic) este supus veri icrii prin con runtarea cerinelor deduse din ea cu e6perien) dac o ipotez este con irmat e6perimental) ea se trans orm ntr4o cuno"tin cert) ntr4o teorie "tiini ic. Ipoteza este primul act prin care se ncearc rezolvarea pro(lemei) sau primul demers cognitive) prin care se dezvolt e ectiv tema cercetat. /ormularea ei implic respectarea unor condiii. Ipoteza) nu este o presupunere antezist) un produs ar(itrar al spiritului nostru) ci decurge din realitatea aptelor constatate "i se ormuleaz n (aza sistemului de adevruri de#a cucerite de "tiin. -dat ormulat) ipoteza devine coloan verte(ral a ntregii cercetri. ;in ea decurg direct sau indirect toate aspectele investigaiei. 5u alte cuvinte) cercetarea ncepe cu o ipotez care se inalizeaz n concluzii "i propuneri. Plec'nd de la de iniiile mai sus prezentate) am ormulat urmtoarele ipoteze3 1. 23 si$e%45 24 6%i 9?"t3%"8 ?32"8"i $e #38ei! 7383si%e9 i st%"5e te83% $e 92:i3 9%e se8e2t9te, s-9 %e98i;9t 36ti5i;9%e9 6%e<4ti%ii 7i;i2e =i te> i2e 9 ?"24t3%i83%, 3@:i A $"-se 2%este%e 9 %e;iste tei 2"

&

63% i $ 92:i" e9 B

92e9st4 $i%e2:ie se 639te 23 st9t9 - s9"

". 24 =i %e;"8t9te8e

s63%ti#i83% 89 6%3@e8e $e 23 t%38 #3% 7i 59i @" e! *!0! SARCINILE CERCETRII

Sarcinile lucrrii au ost urmtoarele 3 depistarea celor mai adecvate lucrri de specialitate7 ntocmirea (i(liogra iei "i studierea ei7 ormularea ipotezelor7 sta(ilirea unitii sportive "i a e"antionului7 alegerea unei <(aterii= de teste >pro(e de control?7 veri icarea iniiala a su(iecilor celor dou grupe > e6perimental "i de martor?7 aplicarea mi#loacelor speci ice la grupa e6perimental7 testarea inal "i e ectuarea calculelor statistice7 concluzii "i propuneri7 redactarea lucrrii.

C96it38"8 ( FUNDA&ENTAREA TEORETICA A TE&EI (!* T%9t9%e9 te5ei i 8ite%9t"%9 $e s6e2i98it9te

8ocul de volei a reu"it ca in ultimii ani) datorit particularitilor sale) sa c'"tige popularitatea intrgii lumi iind situat pe locul doi dup #ocul de ot(al pe plan mondial. - erind posi(ilitatea de a i practicat at't de aduli c't si de copii) acest #oc sportiv este unul deose(it de plcut atat pentru masa de per orman c't "i pentru educaia izic "colar dar "i de recreere. Aoleiul ace parte din marea amilie a #ocurilor sportive "i se a l intr4o permanent evoluie. 9n decursul e6istenei sale) voleiul s4a dezvoltat din mai toate punctele de vedere devenind at't un #oc sportiv cu un sistem de #oc (ine precizat) c't si o disciplin sportiv oarte inc*egat. In scurt timp se vor mplini 12B de ani de volei>2B1$?) moment #u(iliar) care nsumeaz trecerea peste ani a acestui #oc. Aoleiul este un #oc sportiv) care opune dou ec*ipe pe o supra a de #oc) mparit in dou terenuri egale) printr4un ileu. Scopul #ocului) este de a ace sa cad mingea n terenul de #oc advers) trimi'nd4o pe deasupra ileului "i de a o mpiedica s ating solul propriului teren. Pentru des asurarea #ocului de volei) componentii iecarei ec*ipe e6ecuta actiuni

individuale si actiuni colective speci ice4 te*nico4 tactice) denumite actiuni de #oc. %ctiunile individuale constau in procedee te*nice integrate) deci cu o structura speci ica) care se des asoara su( egida unui proces di erentiat de gandire si care le o era totodata dinamismul) adapta(ilitatea la situatii mereu sc*im(atoare din timpul #ocului Procedeele te*nice constau constau din structuri speci ice de acte motrice integrate4tipice pentru #ocul de volei) care permit #ucatorului sa manevreze mingea) sa se deplaseze si sa e6ecute alte miscari>sarituri) sprinturi) opriri) etc.? in vederea atingerii scopului actiunilor indviduale.

8ocul de volei se caracterizeaz printr4o mare varietate a elementelor te*nico4tactice) situaii neprevzute care solicit nu o dat rezolvri inedite "i capteaz atenia spectatorilor prin spectaculozitate. ,upta indirect cu adversarul reclam o capacitate medie spre mare de e ort individual ncadrat mai armonios n e ortul colectiv. 5a orice #oc sportiv el presupune per ecionarea unciei analizatorilor) capacitatea de a sesiza "i aciona rapid n condiiile sc*im(toare ale #ocului. -rientarea ntr4o situaie comple6 de #oc depinde de capacitatea de a percepe semnalele e6terne) de precizia prelucrrii lor) care s permit dep"irea sau prevenirea aciunii adversarilor. Aoleiul dezvolt la un nalt nivel spiritul de ec*ip "i aciliteaz ridicarea pe o treapt superioar a unor caliti psi*ice preioase cum sunt3 voina) perseverena) spiritul de a(negaie "i de sacri iciu) d'rzenia) tenacitatea) g'ndirea com(inativ) promovarea soluiilor surpriz etc. Imensa varietate a situaiilor "i pro(lemelor solicit o mare capacitate de adaptare la dimensiunile "i condiiile #ocului) stp'nirea per ect a elementelor de te*nic) o g'ndire tactic adecvat situaiei create. Mi"carea n teren este discontinu) #uctorul ace deplasri (ru"te) oarte variate ca distan) direcie "i ritm. 5ptarea unei (une ndem'nri n m'nuirea (alonului cu (raele este legat de crearea n acea regiune cortical a unui numr mai mare de <circuite= nervoase) a dezvoltrii celulelor corticale e6istente) a mririi cone6iunilor acestei zone cu celelalte zone corticale etc. Intensitatea e ortului poate i de init ca varia(il) merg'nd de la cea mic "i moderat p'n la su(ma6imal "i c*iar ma6imal) ca apoi #uctorul s se (ucure de pauze scurte dar oarte utile "i preioase) n vederea re acerii potenialului (iologic periclitat uneori de epuizare.%ntrenamentele "i competiiile de volei solicit ntr4un mod deose(it aparatul locomotor) sistemul nevos) aparatul cardiovascular al volei(ali"tilor care) la r'ndul lor) produc modi icri mor ologice "i uncionale avora(ile. Prin modi icrile imediate) de compensare) volei(ali"tii sunt capa(ili s se adapteze prompt "i cu mare e icien cerinelor tot mai e6igente ale #ocului modern) n timp ce modi icrile tardive >de antrenament? vizeaz cre"terea potenialului (iologic general al sportivilor) ridicarea capacitii de e ort "i ntrirea sntii.

Aoleiul este cunoscut ca iind unul din cele mai populare sporturi) indi erent de zona de pe glo( despre care vor(im) un sport ce implic strategie in care se depun permanent e orturi pentru modernizare "i evoluie. 8ocul de volei din ziua de astzi) este mult mai comple6 "i mai aspru dec't acela" sport din urm cu 3B de ani. 1u e6ageram daca a irmam ca #ocul de volei ) in etapa actuala) este un volei cu mult evoluat. 0voluia continu) rapid "i spectaculoas a per ormanelor sportive anga#eaz si voleiul in cursa pentru superlativ) provoc'nd o serie ntrega de sc*im(ri) ncep'nd de la te*nic propriu4zis de #oc si p'n la cele mai di erite aspecte de ordin metodic) pedagogic) social) psi*ologic. 8ocul modern se caracterizeaz printr4o miscare permanent a #ucatorilor) prin treceri rapide din atac in aprare si invers) capacitatea de manevr marit) prin elemente te*nice rapide de inee si e iciene) toate su(ordon'ndu4se scopului #ocului. 9n voleiul actual iecare #ucator) indi erent de postul pe care4l #oaca)este o(ligat sa participe la am(ele aze ale #ocului4 atac si aparare) dar nu numai cand mingea se a la in raza aciunilor sale sau este orientate inspre zona sa. ;rumul unei cariere in acest sport) ncepe cu depistarea "i iniierea copilului in volei) se continu cu ormarea "i promovarea sa "i depinde de acel "le uitor de talente pe care orice mare clu( sportiv tre(uie s l ai(a. -rice antrenorul tre(uie s4"i propun in ormarea unui #uctor ca acesta s poat g'ndi) adic s ie n stare s se adapteze oarte (ine la di eritele situaii care se veri ic ntr4un concurs. Se poate spune ca antrenorul de copii "i #uniori este asemenea unui pivot in #urul cruia se ormeaz colectivul numit ec*ip) locul unde mai t'rziu va lua na"tere sc*im(ul de m'ine. %ntrenorul va tre(ui s cunoasc si sa in seam oarte (ine de pro(lematicile legate de di eritele etape de v'rst) pentru a4"i putea programa proiectul te*nico4educativ) raportat la o etap de evoluie (ine precizat a propriului grup4ec*ip. Pregtirea sportiv a #uniorilor va i orientat preponderent spre m(untirea "i per ecionarea iecrui element de #oc n parte) n timp ce #ocul propriu4zis va servi n special ca mi#loc de com(inare a acestor elemente n proporii c't mai precise.

1B

In voleiul actual #uctorul care intr in posesia mingiei devine responsa(il de trimiterea mingii ctre ridictor indi erent de postul pe care evolueaz. %cesta) #uctorul) tre(uie s posede mi#loace te*nice "i tactice speci ice #ocului de atac) "i de aprare "i totodat) tre(uie s ai( vitez) or "i rezisten sporite. 8ucatorul tre(uie s dein calitai deose(ite in controlul (alonului) calitai ce se o(in prin antrenamente (ine organizate. ;atorit modi icrilor survenite n ceea ce prive"te sistemul de #oc) dinamica #ocului "i cerinele tot mai ample pe iecare post) se impune o mai (un pregtire te*nic "i izic a tuturor #uctorilor pentru a putea ace a situaiilor di icile cu care se con runt indi erent de zona pe care o ocup n teren. 0lemente te*nice precum deplasarea in teren) preluarea "i pasarea mingii) loviturile de atac in cele mai di icile situaii arat capacitatea si pregatirea iecarui #uctor in parte. 1umrul mare "i varietatea deprinderilor motrice speci ice voleiului sunt elemente cu care #uctorii pot decide soarta unui #oc. 5a #oc sportiv colectiv voleiul poate i discutat din trei puncte de vedere3 ca disciplin sportiv) ca mi#loc al educaiei izice "i ca disciplin "tiini ic ncadrat n teoria "i metodica educaiei izice "i sportului. 9n !om'nia e6ist o teorie "i o metodic de pregtire a volei(ali"tilor de per orman care au la (az o concepie de #oc "i antrenament pe msura condiiilor speci ice rii noastre "i aptitudinilor tineretului ntr4un sistem competiional presta(ilit. ,ucrarea de a) iind o lucrare "tiini ic) tre(uie s ai( o (az teoretic de discutare a tuturor aspectelor incluse aici. ;e aceea este necesar o tratare mai ampl a tuturor pro(lemelor care intervin n pregtirea #uniorilor3 pro(leme de selecie) calitile motrice n #ocul de volei) particularitile iziologice de v'rst) (aga#ul de cuno"tine te*nico4tactice necesare unui #uctor de nivelul #uniorilor "i pro(lema modelrii n antrenamentul sportiv.

11

9n ceea ce prive"te calitile motrice) se evideniaz o predominare a rezistenei) mani estat n ormele ei de deplasare) e6ecuie) reacie7 precum "i plasarea) circulaia "i manevrarea mingii. !ezistena este corelat cu alte caliti motrice "i se des "oar n regim de e ort "i de or cu rolul decisiv al ndem'nrii n realizarea com(inaiilor te*nico4tactice. %cest volei) datorit condiiilor de continu pro esionalizare) datorit vastei sale socializri) implic n des "urarea pregtirii "i a #ocurilor tot mai multe componente "i procese psi*ice care devin elemente principale de motivaie "i de declan"are a potenialului izic. /actorii care acioneaz asupra pregtirii izice "i asupra dezvoltrii calitilor motrice) determin'ndu4le volumul "i intensitatea) se trans er tot mai mult din a ar n #ocul propriu4zis) mai ales acelea care sunt legate de prestigiul naional) de interesele sociale etc. Psi*ologizarea a pregtirii dimensiuni "i izice) corelat cu evoluia pe plan te*nic) tactic "i

competiional al voleiului) a accentuat unele componente ale actorului izic) le4a dat noi orme de e6primare. Aolumul general de e ort a sporit ntr4o proporie considera(il) n comparaie cu perioada de timp relativ apropiat) sau a de unele #ocuri ce se des "oar pe (aza unor principii nvec*ite. %ceast cre"tere a e ortului este reprezentat n primul r'nd de numrul mare de nt'lniri o iciale sau cu caracter de pregtire) de particularitile "i miza lor) de solicitrile izice concretizate n alergri n distan total de 243 Dm de ma#oritatea #uctorilor) 3BB44$B srituri "i alte aciuni de ordin izic al ntoarcerii) sc*im(ri de direcii) cderi) srituri etc. Pentru ca acest e ort oarte ridicat) prestat de #uctori n competiii "i antrenamente s poat permite o corespunztoare meninere a ormei sportive) o prospeime izic "i psi*ic) prin aceasta o (un olosire a (aga#ului te*nic) o lucid "i activ tactic) tre(uie s ie m(inat cu procedee optime "i comple6e de re acere) realizate prin mi#loace "i metode instructiv4educative) medicale) psi*ice "i sociale. ;up cum o dovedesc cercetrile metodice4"tiini ice contemporane) diri#area "i varietatea mi#loacelor de recuperare) de odi*n) reprezint o cerin esenial a antrenamentului sportiv) determin'nd ntr4un mod *otr'tor e icacitatea lucrului activ pentru per ecionarea izic4te*nic "i longevitatea #uctorului de volei.

12

9ntruc't aciunile de #oc reprezint sisteme uncionale comple6e) competiionale izice) sunt educate "i dezvoltate n asemenea msur) nc't ele devin pri organice ale elementelor te*nico4tactice) suportul "i condiia de e ectuare a acestora. %ceasta se realizeaz at't prin olosirea n vederea pregtirii izice a mi#loacelor te*nice "i tactice) c't "i prin condiionarea realizrii elementelor te*nice "i tactice n regim de vitez) per ecionrii lor. Aoleiul n evoluia sa pe plan mondial) are n etapa sa actual ca trstur comun la toate ec*ipele de mare per orman e ortul din ce n ce mai susinut pe toat durata #ocului) in vederea o(inerii victoriei. 8ocul a devenit per ect ec*ili(rat) cu valene deose(ite o ensive) oarte colectiv) cu un ritm diversi icat pe ondul unei pregtiri atletice complete7 cu anga#ament izic total. %cest #oc solicit n mare msur mani estarea actorului izic determinat de coninutul e ortului depus. Mrirea densitii motrice n iecare unitate de timp) se e6plic printr4un numr ridicat de aciuni de #oc. En #uctor al ec*ipelor de elit al voleiului mondial e ectueaz ntr4un minut 142 sau c*iar 3 aciuni atac) 1B srituri) un (loca# la ileu) o aciune te*nic individual) etc. 9n general) toate minutele de #oc sunt active) "i c*iar dac n unele e ortul poate stagna) aceasta se ace cu intenia ampli icrii sale izice n azele ce urmeaz. %stzi) s4a a#uns la concluzia c particularitile "i caracteristicile #ocului in lueneaz sarcinile "i metodica antrenamentului) iar prin antrenament se per ecioneaz #ocul. 9n ultima vreme) speciali"tii de pretutindeni "i4au ndreptat atenia) pe de o parte) spre gsirea celor mai e icace metode de antrenament prin care s accelereze procesul de nvare al voleiului pentru nceptori) iar pe de alt parte) spre sta(ilirea celor mai indicate metode de pregtire a ec*ipelor de per orman n vederea per ecionrii "i desv'r"irii #ocului lor. Scopul antrenamentului este de a nva un colectiv t'nr de #uctori s #oace enomenul numit volei c't mai (ine) s o(in per ormane c't mai nalte) s c'"tige c't mai multe meciuri din cadrul competiiei n care este integrat acest colectiv. 9n condiiile antrenamentului modern) actorii antrenamentului au cptat o nou or "i rezisten n cazul

con iguraie. %stzi) laolalt cu actorii clasici ai antrenamentului3 izic) te*nic) tactic) teoretic)

13

regsim o serie de actori) considerai au6iliari) dar care au cptat aceea"i importan ca "i primii3 psi*ologic) medical) sociologic) strategic.

(!( PARTICULARITATILE &ORFOFUNCTIONALE ALE ELEVILOR DIN CICLUL LICEAL

Aeleiul este un #oc sportiv) un spectacol care aduce pe terenuri mii de spectatori "i care continu s4"i e6tind aria) atrg'nd at't muli tineri c't "i (tr'ni sau copii. Pe msur ce #ocul de volei se dezvolt cresc "i e6igenele a de calitatea #ocului. 9n ntrecerile dintre clu(uri) dintre ri) apar #uctori tot mai spectaculo"i) dotai "i mai (ine pregtii. %cest lucru se realizeaz ns cu oarte mult munc "i pasiune. 5ine nu ine pasul este eliminat) pentru c doar cei puternici rezist. 9n ntreaga lume n iecare an apar o serie de ec*ipe valoroase) cu #uctori e6cepionali "i antrenori pe msur. 5eea ce nu se "tie dect de cunosctori este aptul ca in spatele acelor rezultate stau ani ntregi de pregtire intens. Pentru ca aceast munc s ie c't mai rodnic) ntr4o perioad c't mai scurt) tre(uie cutate cile cele mai potrivite pentru a progresa rapid. Particularitile seleciei la #uniori sunt determinate at't de caracterul de inalitate al procesului instructiv4 educativ prin care au trecut ace"tia pe parcursul a 12 ani) c't "i de 69%ti2"89%it4:i8e 53%737" 2:i3 98e ale acestei grupe de v'rst dintre care se pot meniona3 esutul muscular se dezvolt mult "i su(cutanat apare un strat su(ire de grsime7 coloana verte(ral "i de initiveaz cur(urile7 statura continu s creasc) limitele) la 1$41C ani) iind cuprinse ntre 1&$)C F 1C$)@7 capacitatea vital atinge la 1: ani 4BBB F 4$BB cmc) iar recvena respiratorie a#unge la 1$ F1: respiraiiGminut > recvena adultului?7 apneea voluntar se amelioreaz) dep"ind un minut7 glo(ulele ro"ii ating ci ra de 4)$ F $ milioane) iar cele al(e &BBB F @$BB7 cantitatea de *emoglo(in este de :B F C@ 9) apropiindu4se de valorile adultului7

14

secreia *ormonal este in luenat de momentele de mare tensiune din timpul azelor de #oc) care reprezint un adevrat <stres izic "i psi*ic=7 n aceste condiii se produce secreie *ormonului *ipo izar adenocorticotrop >%5TH?) care) la r'ndul su comand sporirea produciei de *ormoni corticosuprarenali >cortizol) cortizon?. Importana pregtirii organizate a copiilor "i #uniorilor rezult din asigurarea unui proces

instructiv4educativ care s corespund la toate cerinele "tiinei antrenamentului. %ceasta presupune cunoa"terea particularitilor (io4psi*o4sociale ale iecrui copil "i #unior pe trepte de v'rst) dar cu deose(ire contradiciile dintre aptitudini >genetice "i do('ndite? "i dinamica personalitii) cu implicaii directe asupra coninutului "i metodologiei pregtirii. %(ordarea componentelor antrenamentului) metodologia olosit) dinamica parametrilor e ortului cu valori proprii etapelor sau ciclurilor de pregtire) precum "i organizarea "i des "urarea unor lecii de antrenament atrgtoare) mo(ilizatoare) dinamice "i interesante) tre(uie s ie adaptate strict la treptele de v'rst respective. 1umai n aceste condiii pot i ndeplinite o(iectivele intermediare "i inale de etap sau treapt de v'rst. Importana pregatirii organizate a grupei de v'rsta 1$41: ani rezut din asigurarea unui proces interactiv4educativ care s rspund la toate cerinele "tiinei antrenamentului. %ceasta presupune) cunoa"terea particularitilor (io4psi*osociale ale iecrui #unior pe trepte de v'rst dar "i dinamica personalitii) cu implicaii directe asupra coninutului "i metodologiei pregtirii. %(ordarea componentelor antrenamentului) metodologia olosit) dinamica parametrilor e ortului cu valori proprii etapelor sau ciclurilor de pregtire) precum "i organizarea "i des "urarea unor lecii de antrenament atrgtoare mo(ilizatoare) dinamice "i interesante) tre(uie s ie adaptate strict la grupa 1$41: ani. ;up perioada pu(ertar) caracterizat prin mari "i rapide trans ormri somato4 uncionale "i psi*o4motrice) urmeaza perioada de cre"tere "i dezvoltare) denumit perioada post4pu(ertar) adolescena) care se caracterizeaz prin ritmuri lente "i adausuri reduse n cre"terea dimensiunilor transversale. 5ontinu cre"terea n nlime) ns diametrele "i perimetrele segmentelor >umeri) torace) (rae) ante(rae) a(domen) (azin) coapse) gam(e?) cresc mai intens compens'ndu4"i rm'nerea n urm a de cre"terea lungimii acestora din perioada anterioar) pu(ertar.

1$

Structura oaselor se apropie de cea a adultului. Musculatura nregistreaz) de asemenea) o cre"tere cantitativ >volum? "i calitativ > or? "i reprezint apro6imativ 44)2I din greutatea corpului. 5apacitile uncionale sporite au drept consecin o mai (un adaptare la e ort "i asigur premise pentru cre"terea capacitaii de e ort a organismului. 5ercetrile e ectuate de speciali"tii domeniului din di erite ri pun n eviden cre"terea logic a capacitii organismului copiilor de v'rst "colar mare) de a ace a sarcinilor motrice cu indici crescui de vitez) ndem'nare "i rezisten)(ieii mani est'nd disponi(iliti mai mari dec't etele. ;atorit dezvoltrii capacittii sistemului nervos central "i ai centrilor motorii din scoar) se nregistreaz o m(untire simitoare a capacitii de coordonare motric "i n cosecin)cre"te nivelul ndem'nrii.%cestea permit a ectuarea unor mi"cri cu un grad superior de coordonare "i avorizeaz) totodat) per ecionarea e6ecuiei actelor motrice nsu"ite) singura calitate care rm'ne nc de icitar este mo(ilitatea articular) enomen mai pregnant la (iei dec't la ete. 9n pregtirea #uniorilor de 1$41: ani avem drept o(iective generale) m(untirea calitilor izice "i pentru per ecionarea deprinderilor "i cuno"tinelor do('ndite n perioadele anterioare) pentru satis acerea la un nivel superior a cerinelor #ocului de atac "i aprare) ca urmare a cre"terii valorii individuale. -(iectivul pregtirii izice la aceast v'rst l constituie ormarea tipului constituional viguros "i ndem'natic ca sarcina dezvoltrii calitilor motrice com(inate) cu a#utorul e6erciiilor te*nico4tactice cu accent pe m(untirea vitezei de reacie "i e6ecuie) a ndem'nrii "i rezistenei la durata #ocului. ;atele menionate mai sus conduc la concluzia c n con ormitate cu legile cre"terii "i dezvoltrii organismului la v'rsta de 1$41: ani copilul este apt pentru e orturi izice crescute ca volum) intensitate "i comple6itate. ;ac etapa pu(ertar este dominat de maturizarea organelor se6uale) etapa postpu(ertar) adolescenta) desv'r"e"te "i nc*eie perioada de cre"tere nu numai su( aspectul ei (iologic) dar "i din punct de vedere social.

1&

5a durata) etapa postpu(ertar variaz n uncie de intervalul dintre s 'r"itul pu(ertii "i atingerea v'rstei adulte. ;atorit aptului c "i n aceast etap) v'rsta iziologic di er de cea cronologic ) avansul v'rstei iziologice se va menine "i n etapa postpu(ertar. /etele prezint un avans de 243 ani a de (aiei) c'"tigat n cea mai mare parte n etapa pu(ertar7 "i n etapa postpu(ertar se va menine ritmul mai crescut de maturizare complet a etelor) ast el nct ele ating mai devreme v'rsta considerata ca s 'r"itul de cre"tere "i di ereniere. PARTICULARITI SO&ATICE 5ontinu procesul de dezvoltare (iologica a organismului su( aspectele sale eseniale. ;urata perioadei de cre"tere "i dezvoltare postpu(ertar este destul de lung) a#ung'nd p'n la &4: ani) uneori c*iar mai mult) mai ales dac ne orientm dup criteriul nc*eiere complet a cre"terii in nalime. Siste5"8 3s3s -asele sunt n continu cre"tere n lungime "i n aceast perioad) dar cu un ritm lent) n special spre s 'r"itul ei. 9n sc*im() procesul de ngr"are) mai ales pe seama) este oarte intens n perioada postpu(ertar. Procesul de osi icare al coloanei verte(rale ncepe din regiunea toracic "i progreseaz spre cele dou e6tremiti) mai rapid n sens cranian. Mo(ilitatea pasiv "i activ a segmentelor coloanei verte(rale atinge valorile ma6ime la nceputul perioadei postpu(ertare dup care se sta(ilizeaz sau se reduce. Mo(ilitatea pasiv o dep"e"te pe cea activ n aceast etap a vieii n medie cu : . ;ezvoltarea cutiei toracice n ntregime este n str'ns corelaie cu dezvoltarea plm'nilor) a icatului "i cu adoptarea poziiilor st'nd "i "ez'nd. ;e initivarea osi icrii sc*eletului se produce di erit la nivelul segmentelor corpului) dar aproape n toate continu de4a lungul perioadei postpu(ertare. 9n cele mai multe cazuri) oasele "i4 au dovedit orma "i dimensiunea lor de inite la s 'r"itul v'rstei "colare) postpu(ertate) urm'nd ca sudarea centrilor de osi icare primari cu cei secundari s ai( loc mai t'rziu) ntre 2B42$ de ani.

1@

Talia cre"te n special datorit dezvoltrii mai accentuate a trunc*iului. 9ntre 1&41: ani cre"te n medie doar 142 cmGan) a de etapa pu(ertar c'nd se nregistreaz 44& cmGan. ;eci) cre"terea taliei) supra eei "i a greutii corporale n etapa postpu(ertar sunt asemntoare cu celelalte modi icri somato4vegetative) cre"terea iind caracterizat n general prin ncetinirea treptat a ritmului de cre"tere "i dezvoltare. ,a s 'r"itul perioadei postpu(ertare) modi icarea acestor indici este a(ia sesiza(il de la un an la altul) cu e6cepia greutii corporale) care poate cunoa"te varieti relativ importante "i dup aceast v'rst) corelate mai degra( cu regimul de via "i cel organismului. Siste5"8 5"s2"89% ,a elevii de v'rst postpu(ertar) musculatura somatic este n plin dezvoltare) mai ales su( aspectul ngr"rii i(relor care capt treptat caracteristicile mor ologice) (io4c*imice "i uncionale ale adulilor. Hipertro ia tot mai pronunat a mu"c*ilor contri(uie la rotun#irea ormelor di eritelor segmente corporale) mai ales la ete) la care acest proces este nsoit "i de o depunere de esut gras su(cutanat. ,a s 'r"itul perioadei postpu(ertare) musculatura sc*eletic apare (ine dezvoltat din punct de vedere mor ologic) nsa din punct de vedere uncional privind ora muscular) rm'n mult n urma adulilor. Siste5"8 e%#3s =i 9 98i;9t3%ii ;intre puinele modi icri mor ologice de la nivelul sistemului nervos central) votm cre"terea numrului de celule ganglionare din su(stanta al( a emis erelor cere(rale. ;in punct de vedere uncional) S1 al elevilor este caracterizat de un ec*ili(ru dinamic mai sta(il ntre e6citaia "i in*i(iia cortical) ceea ce avorizeaz ormarea "i pstrarea timp mai ndelungat a legturilor temporare. %nalizatorii la elevii de v'rst postpu(ertar) se prezint la un nivel de maturizare apropiat cu cel al adultului pe plan mor ologic) nsa re eritor din punct de vedere uncional. 9n concluzie) S15 "i analizatorii n perioada postpu(ertara se prezint at't mor ologic c't "i uncional) la un nivel apropiat de cel al adulilor. 0c*ili(ru dintre e6citaia "i in*i(iia cortical alimentar) dec't cu cre"terea "i dezvoltarea somato4 uncionala a

1:

este mult m(untit) ceea ce avorizeaz ormarea "i pstrarea timp ndelungat a legturilor temporare necesare ormarii deprinderilor de mi"care. Mo(ilitatea uncional crescut a proceselor nervoase undamentale avorizeaz dezvoltarea vitezei "i a ndem'nrii n timp ce plasticitatea cortical ridicat asigura o mare capacitate de imprimare a noilor engrame. Totu"i) at't S15) c't mai ales analizatorii) sunt mai puin rezisteni la e6citaii prelungite "i prea intense) o(oseala central "i peri eric instal'ndu4se mai u"or la elevii de v'rst postpu(ertar) n comparaie cu adulii. PARTICULARITI FIZIOLOGICE ,a nivelul organelor ce aparin s erei vegetative)n etapa postpu(ertar) constatm o tendin spre un ec*ili(ru dinamic. Modi icrile sunt evidente) pe plan iziologic "i (ioc*imic deoarece pe plan mor ologic ele s4au nc*eiat n mare msura n perioada pu(ertar. 5ele mai avora(ile "i spectaculoase modi icri se constata ns n dezvoltarea capacitii uncionale a marilor aparate si sisteme vegetative) direct interesate n e ort >circulaia) respiraia e6tern "i intern) reglarea nervoasa somatica "i vegetativ?) care reu"esc ctre s 'r"itul perioadei postpu(ertare s asigure un suport (iologic solid n vederea utilizrii e orturilor intense) nu numai in privina dezvoltrii vitezei "i ndem'nrii ci "i a rezistenei "i orei musculare. %st el)componena vegetativ a organismului reu"e"te pentru prima data n ontogenez s se ridice la un nivel sensi(il egal a de dezvoltarea s erei somatice)marc'nd prin aceasta cre"terea capacitii de e ort a organismului. A69%9t"8 29%$i3#9s2"89% ;ezvoltarea mor ologic "i uncionala a aparatului cardiovascular se accelereaz n unele privine) ca) spre s 'r"itul perioadei s se nc*eie n linii mari. ,a ete) acest proces se termina mai repede n comparaie cu (ieii. ;ezvoltarea mor ologic a inimii si vaselor peri erice se re lect n cre"terea capacitii uncionale a ntregului aparat cardiovascular.

1C

Inima cre"te n volum) mai ales la ete) la care acest proces este c*iar intensi icat ctre s 'r"itul acestei etape) realiz'ndu4se o apropiere de cel speci ic (ieilor >volumul inimii la ete4 1$Bcmc) a de 2BBcmc a (ieilor?. Paralel cu volumul musculaturii inimii cre"te "i greutatea miocardului mai ales a celui st'ng) care la 1@ ani are de trei ori grosimea celui drept. ;in punct de vedere uncional) aparatul cardiovascular are o capacitate sporit n privina ndeplinirii principalelor sarcini 4 transportul gazelor "i al su(stanelor nutritive. 5re"terea capacitii uncionale se datoreaz n principal mririi volumului sistolic ) care are valori de @$ml la (iei "i $$ml la ete la 1: ani. ;e(itul cardiac se apropie oarte mult de valorile adulilor >$lGmin?.,a v'rsta de 1: ani valorile sunt de 3)@lGmin la ete si 4)@ lGmin la (iei. /recvena cardiac "i tensiunea arterial la elevii de v'rst postpu(ertar prezint valori apropiate de cele ale adulilor 3 4 n clasa a 24a) valorile sunt3 4 /5 repaus4@B(tiGmin 4 T% F C&G$4 4 n clasa a 2II4a valorile sunt3 4 /5 repaus F &4 (ti Gmin 4 T% F 1B2G$: Se o(serv pe plan uncional o sporire continu a capacitii uncionale a miocardului) o m(untire a economiei uncionale a ntregului aparat cardiovascular) principalii indici *emodinamici apropiindu4se mult de cei ai adulilor tineri. 5tre s 'r"itul perioadei (ieii prezint valori uncionale circulatorii mai (une dec't etele7 de asemenea) elevii care particip n a ara leciilor de educaie izic "i la ore de activiti sportive au o economicitate cardiovascular superioar .

2B

A69%9t"8 %es6i%9t3% ;e"i n etapa pu(ertar dezvoltarea mor ologic "i uncional a aparatului respirator a ost impetuoas) la nceputul perioadei postpu(ertare el este nca departe de a i atins nivelul de adult. %st el) n perioada postpu(ertar are loc dezvoltarea predominant uncional a aparatului respirator) la s 'r"itul ei) actorii dimensionali "i capacitile uncionale respiratorii devenind aproape egale. ,a s 'r"itul perioadei vom constat un nivel relativ nalt al o6igenrii esuturilor n e ort) apropiat de cel caracteristic adulilor. ;ezvoltarea mor ologic a aparatului respirator continu) duc'nd la ampli icarea actorilor dimensionali "i ) n inal) la mrirea supra eei de contact dintre s'ngele capilar "i aerul alveolar. !itmul de dezvoltare anatomic la nceputul perioadei postpu(ertare este mai intens) devenind tot mai lent odat cu apropierea de stadiul de initiv al mor ologiei respiratorii. Indicii iziologici ai respiraiei e6terne re lect m(untirea ventilaiei pulmonare. /recvena respiratorie are valori de 2B422 la ete si 1:42B la (iei. 5re"te amplitudinea mi"crii respiratorii) oglindit n mrirea treptat a volumului respirator curent p'n la 4BB44$B ml a de 3$B ml la 1$ ani. 5apacitatea vital >5A? cre"te paralel cu nlimea "i sporirea greutii corporale. ;e

asemenea)ea depinde de orti icarea mu"c*ilor inspiratori n timpul perioadei postpu(ertare. %ceste m(untiri sunt oglindite prin cre"terea aprecia(il a capacitii ma6ime de e ort aero() ceea ce ace ca elevii de v'rsta postpu(ertar s ac a cerinelor impuse de e ortul (azat pe rezisten. Totu"i) indicii calitativi de mare inee ai respiraiei interne F consumul ma6im de -2 GminGJg corp precum "i -2 F puls ma6im nu au atins nc valori oarte nalte "i numai printr4 un antrenament sistematic (azat pe e ort de rezistena se va putea o(ine ) n c'iva ani ) capacitatea ma6im de e ort aero(.0tapa postpu(ertar rm'ne perioada cea mai avora(ila dezvoltrii capacitii de e ort ma6im aero() componentele unciei respiratorii >e6piraia e6tern?) transportul gazelor "i respiraia tisular iind oarte aproape de valoarea adulilor. PARTICULARITI &OTRICE

21

1ivelul ridicat de dezvoltare a indicilor calitilor motrice) stadiul avansat al aparatului locomotor) suportul meta(olic solid "i ec*ili(rul proceselor nervoase o er disponi(iliti mari pentru consolidarea "i per ecionarea deprinderilor "i priceperilor motrice) uneori c*iar pot a#unge la adevrate nivele de miestrie) mai ales la elevii care practic di erite discipline sportive n cadrul organizat. 9n general) la ansam(lul de priceperi "i deprinderi motrice speci ic perioadei anterioare de v'rst se mai adaug indici calitativi noi de e6ecuie a di eritelor procedee te*nice "i capacitatea ridicat de a e6ecuta aciuni tactice speci ice ramurilor sau pro(elor sportive practicate la acest nivel de nvm'nt. ;e menionat c) dac n perioada anterioar di erenele de valoare a e6ecuiei di eritelor priceperi "i deprinderi motrice nu erau semni icative ntre (iei "i ete) acum se constat un nivel mult mai sczut al etelor a de (iei "i un progres mai sczut "i mai ncetinit al per ormanelor motrice "i c*iar o cre"tere a lor n unele situaii cum ar i alergarea de vitez ) de e6emplu. 9n sc*im( se constat o m(untire a mo(ilitii articulare la ete. PARTICULARITI PSICOLOGICE Perioada postpu(ertar cuprinde tinereea "i maturitatea. Termenul de <tineree= este adesea utilizat pentru a desemna o categorie larga de oameni) de la v'rsta pu(ertii) p'n la 2$ de ani. ;ac adolescena realizeaz n limitele sale de initorii pro ilul personalitii umane) iind perioada nc*eierii studiilor de (az "i nceputul cali icrii pro esionale) n etapa tinereii se realizeaz integrarea pro esional "i social a individului. Tineretul a ost ntotdeauna generaia receptiv la nou) preocupat de propria simire "i devenire. ,a v'rsta tinereii se realizeaz unitatea dintre idealuri) nazuine "i aspiraii "i activitatea concreta) productiv) pus n slu#(a lor) ca "i concordana dintre aptitudini "i interesele sociale ma#ore. Tinereea este o v'rst a cautrii) ec*ili(rrii personalitii cu cerinele vieii sociale) cu responsa(ilitile viitorului. 0a rm'ne o perioada de trecere de la adolescena la maturitate) ne iind simit de unele rm'ntri "i contradicii. %ceasta provine din trsturile psi*ologice propriei v'rstei F elan spre nou) aspiraii nalte) spirit revoluionar dar "i o nedeplin integrare pro esionala "i sociala) care poate crea multe stri de insatis acie sau c*iar con licte.

22

Integrarea sociala deplina a tineretului se realizeaz odat cu ntemeierea amiliei) procrearea "i educarea copiilor. 5storia marc*eaz maturitatea se6ual "i ec*ili(rarea erotismului speci ic v'rstei. ,atura sentimental a vieii t'nrului nu este calma "i c*iar n cstorie) n relaiile dintre soi pot interveni momente ncordate. %pariia copiilor provoac pro unde restructurri n viaa amiliei tinere) n mentalitatea "i modalitile de petrecere a timpului li(er care urmeaz s ie structurat potrivit nevoilor de instruire) educare "i ngri#ire a acestora.

(!/ REZISTENTA GENERALA SI SPECIFICA

Re;iste :9 este capacitatea organismului de a aciona timp ndelungat r consecine duntoare. 0lementul psi*ic) unctional si organic care limiteaza aceasta capacitate este o(oseala. ,a (aza e ectuarii e orturilor de rezistenta stau capacitatea mor o unctionla a organismului) motivele si interesele pentru activitatea depusa) precum si gradul de dezvoltare a proceselor volitive ale individului. In literatura de specialitate %e;iste t9 este de inita su( multiple ormulari) toate concentrand si e6primand) in cuvinte di erite) cam aceleasi idei. %. ;emeter3 <mentinerea capacitatii de lucru in timpul unor e orturi de lunga durata) prin invingerea enomenului de o(oseala si printr4un tempo ridicat al resta(ilirii organismului dupa o activitate o(ositoare=. K. Hollman a irm 3 L...pentru copii este mai e icace alergarea de rezisten cu o vitez egal sau ceva mai mare dect $BI din viteza ma6imM. Aan %aDen 3 L... iecare copil este n stare s parcurg civa Dilometri ntr4un tempo moderat) n timp ce ma#oritatea copiilor suport oarte greu e orturile musculare mariM. 8. K. Na*aroOa 3 L...antrenamentul copiilor "i tinerilor tre(uie s ie orientat n primul rnd spre cre"terea volumului "i nu a intensitii e ortuluiM) "i mai departe L...nu prin vitez la rezisten) ci prin rezisten la vitez "i alte caliti motrice P calea cea mai raional n lucrul cu copiiiM.

23

In ultimul deceniu) "coala rancez >,eelerQ) 1C@:? a de init dou tipuri undamentale de e ort izic de acest gen3 de tip LanduranM si de tip LrezistenM cu varian tele sale. A $"%9 :4 reprezint calitatea ce permite e ectuarea) pe o durat ma6im de timp) a unui e ort de intensitate moderat n cursul cruia recvena cardiac atinge 12BP 14B (tiGminut) nevoia de o6igen a organismului iind asigurat per ect de sistemele care concur la captarea) transportul "i cedarea lui ctre esuturi. Termenul este olosit recvent si pentru de inirea rezistenei generale. Re;iste :9 reprezint calitatea ce permite e ectuarea) un timp ct mai ndelungat) a unui e ort de intensitate ma6im sau aproape ma6im) des "urat la limita capacitii uncionale respiro4circulatorii) n cursul cruia recvena cardiac dep"e"te 14B (tiGminut. 5aracteristica e ortului n volei este uni ormitatea lui ca intensitate. 9n volei sunt momente de e ort intens care n unele situaii este prelungit) dar sunt totusi si momente n care intensitatea scade) pentru ca imediat s se sc*im(e) s devin intens. %ceste sc*im(ri depind n primul r'nd de intensitatea aciunilor de #oc) de situaiile momentane de #oc) dar depind "i de valoarea ec*ipelor "i c*iar de speci icul postului din ec*ip. /actori mai importani care condiioneaz rezistena sunt3 posi(ilitile sistemului cardiovascular "i respirator "i ale celorlalte uncii ale organismului7 nivelul de dezvoltare a unor caliti volitive) perseveren) d'rzenie) a(negaie7 nivelul la care se realizeaz coordonarea activitii aparatului locomotor "i vegetative7 alternana n contracie a i(relor musculare7 intensi icarea secreiilor unor *ormoni7 nivelul la care sistemul nervos central realizeaza coordonarea activitatii aparatului locomotor si a unciilor vegetative) a aciunii musculaturii antagoniste "i agoniste) alternana n contracie a i(relor musculare) coordonarea respiraiei cu circulaia etc.7 calitatea proceselor volitive cu a#utorul crora se poate susine sau relua un e ort sau) din contr) a(andonarea e ecturii e ortului7 unciile

24

relaia dintre pauz si e ort n cadrul rangurilor "i pro(elor sportive care se des "oar cu alternarea intensitii e ortului.
REZISTENA FOR&E DE &ANIFESTARE

D! P! D!V !98 $i5e si" i83%D R! 832984E R! %e<3i 984E R! <83@984

D! P! D!V ! 5et3$383<i2D R! <e e%984E - R! s6e2i984, s6e2i7i24

D! P! D!V 7i;i383<i2 =i @i32>i5i2D R! 9 9e%3@4E R! 9e%3@4E R! 5iFt4

R! s2"%t4 $"%9t4E R! $"%9t4 5e$ieE R! 8" <4 $"%9t4E

, 235@i 9:ie 2" 2e8e898te 298it4:i R! B %e<i5 $e 73%:4E R! B %e<i5 $e #ite;4E

Forme de manifestare a rezistenei 06istenta a dou mecanisme energetice) aero( "i anaero( care acioneaz la di erite intensiti "i curate ale e ortului i e independent) ie mpreun >cum este cazul e orturilor cu caracteristici energetice mi6te? implic o (una cunoa"tere a raporturilor dintre ele. 0senial este sa se stie cand se ace trecerea sau trans erul de la un mecanism energetic la altul >sau cnd are o pondere esene t i a l a ? ) cu alte cuvinte s se i6eze pragul dintre ele. 5unoasterea acestor date este oarte util) n special pentru practica antrenamentului sportiv) cci s4a constatat c un mecanism se per ecioneaz n mod special numai prin aplicarea unor e6citani speci ici de intensitate optim. In cazul rezistenei tre(uie s se depun e orturi ce stimuleaza mecanismele aero(e. 0 orturile predominant aerobe snt caracterizate printr4o intensitate a e ortului mica) medie sau su(ma6imal) n care cerina de o6igen se gse"te ntr4un ec*ili(ru real cu aportul de o6igen. %cest lucru asigur re acerea su(stratului energetic) pe msura consumrii sale. !ata aero( >I? a e ortului este invers proporional cu intensitatea lui.

2$

Eforturile predominant anaerobe snt caracterizate printr4o intensitate deose(it de mare) n care cerina de o6igen a organismului >datorit e ortului e ectuat? dep"e"te aportul de o6igen asigurat de sistemul cardio4respirator. %ceste e orturi au loc n condiiile unui de icit de o6igen) ducnd la epuizarea su(stratului energetic) la acumularea de acid lactic peste limitele normale si epuizarea grupei) sau gru pelor musculare respective. ;e icitul de o6igen >datoria de o6igen? se Lplte"teM dup terminarea e ortului. !ata anaero( >I? a unui e ort anaero( este direct proporional cu intensitatea e ortului. - determinare n timp a valorii e orturilor aero(e si a celor anaero(e ne indic urmtoarele3 toate e orturile ciclice ma6imale su( 2 minute sunt predominant anaero(e. 5u ct

durata lor este mai scurt "i implicit intensitatea mai crescut) rata anaero( cre"te. ;e e6emplu) o alergare de 1BB m plat reprezinta C$I e ort anaero( si $I e ort aero(7 toate e orturile ciclice ma6imale care depasesc 3 minute sunt predominant aero(e. 5u ct

durata lor cre"te "iimplicit intensitatea scade) rata aero( cre"te. ;e e6emplu) o alergare de 1BBBB m reprezint C$I e ort aero( "i $I e ort anaero(7 e orturile ma6imale ciclice cu o durat ntre 2 P 3 minute snt e orturi mi6te >intermediare? care au n componena lor) apro6imativ n proporii egale) e orturi aero(e "i anaeto(e >$BI P $BoGB?7 e ortul in cadrul actiunilor motrice aciclice >in special al #ocurilor sportive? este de natura mi6ta) e orturile aero(e si cele anaero(e succendandu4se la intervale neregulate in uctie de des asurarea pro(ei respective. /recvena cardiac ne d indicaii oarte preioase "i n cazul aprecierii calitative "i a celei cantitative a e ortului. %st el 3 pulsaii 7 recven cardiac situat su( 13B pulsatii pe minut ne indic e ectuarea unui e ort

pur aero(7 o recven cardiac ntre 13B 4 1@B pulsaii pe rninut marc*eaz e ectuarea unui

e ort predominant aero() cu o crestere corespunzatoare a ratei anaero(e pe msura apropierii de 1@B

2&

o recven cardiac ntre 1@BP1:$

pulsaii pe minut ne indic e ectuarea unui

e ort mi6t n care snt prezente ntr4o proporie apro6imativ egal rate de e ort aero( "i e ort anaero( 7 o recventa cardiaca peste 1:$ pulsatii pe minut ne indica e ectuarea unui e ort S4au ncercat di erite precizri n legtur cu pragurile aero( si anaero(7 intensitile "i durata e ortului) sursele de energie. Caracteristile efortului $"%9t4 i te sit9te s"%s9 e e%<eti24 23 2e t%9:i9 892t9t"8"i Prag aerob G)H ()) 5i5 1)HG)I $i VO( 59F! 92i;i <i%9=i L <8"2i$e ( 5i8i538iM* Prag anaerob ()HG) 5i5 J) - K)I $i VO( 59F! <8"2i$ e L 9i2i;i <%9=i 0 5i8i538iM*

predominant anaero(.

;in acest ta(el reiese c limita superioar a pragului a ost situat la 4 milimoli lactatGl snge. Teoria si practica antrenamentului sportiv sistematizeaza rezistenta in mai multe orme de mani estare. Iat care sunt acestea 3 Re;iste t9 <e e%9893 capacitatea organismului de a e6ecuta timp indelungat actiuni motrice) ) cu e icient "i r apariia o(oselii care anga#eaza @BI din grupele musculare si impune solicitarea marilor sisteme3 S.1.5.) cardiovascular si respirator. 0ste vor(a de un e ort predominant aero(. Re;iste t9 s6e2i7i293 aspectele particulare ale rezistentei necesare in anumite ramuri de sport. Trans erul rezistentei cu viteza si orta determina aparitia unor calitati com(inate) cu pondere pe rezistenta si anume 3 rezistenta de viteza si rezistenta de orta. ;up alte criterii ormele de mani estare a rezistenei pot i grupate ast el 3 Rezistena de durat lung P caracterizat printr4un e ort care

dep"e"te ca durata :P1B minute si se des "oar ntr4un regim total aero(. 2@

Rezistenta de durata medie P caracterizat printr4un e ort ce nu

dep"e"te : minute >2P : minute? "i care se des "oar pe ond aero() dar "i cu apariia proceselor anaero(e spre limita superioar a duratei. Rezistena de durata scurt P caracterizat ca timp ntre 4$= si 2R

des "urat prin mani estarea intens a pro4ceselor anaero(e7 Rezistena n regim de or P caracterizat att prin mani estarea

unei capaciti mari de or) ct si de rezisten) com(inate n cadrul aceleia"i pro(e >ramuri de sport?3 not) canota# academic) caiac4canoe. Rezistenta n regim de vitez P speci ic e orturilor oarte scurte "i

rapide >1BB m plat) 1BB m not?. Se lucreaz mult n apnee) deci cu un e ort predominant anaero(.

!elatia dintre rezistenta si celelalte calitati motrice se mani esta si in sens invers) rezistenta constituind calitatea in regimul careia se mani esta viteza si orta. In volei) rezistenta isi pierde oarecum din claritatea ormelor de mani estare. 0a nu mai este generala 7 nu apare in mod evident decat su( orma com(inarii cu viteza sau cu orta si datorita solicitarilor comple6e si variate ale #ocului se structureaza in orma particulara) speci ica. In volei rezistenta inseamna capacitatea #ucatorului de a des asura e orturi de #oc) pe toata durata acestuia si) in acelasi timp) a momentelor sale active. +ineneles) procesul metodic de dezvoltare a rezistentei uzeaza de toate mi#loacele cunoscute si ndeose(i de cele care dezvolta rezistena generala) aceasat reprezentand su(stratul mor o unctional al rezistenei de #oc. Marea varietate a situatiilor de #oc impune evidentierea calitatii rezistenta speci ica in urmatoarele cazuri si situatii3 4 rezistenta la durata glo(ala a #ocului7 4 rezistenta de alergare pe parcursul duratei de #oc) care cuprinde distante intre 344 Dm7

2:

4 rezistenta la solicitarile izice) te*nice si tactice ale unei actiuni de #oc7 4 rezistenta la solicitarile mai multor actiuni corelate7 4 rezistenta la e orturi prelungite sau repetate de viteza7 4 rezistenta la e orturi repetate de orta7 4 rezistenta la solicitarile psi*oa ective ale #ocului. !ezistenta) dupa cum se o(serva) actioneaza) prin unele orme ale sale) in momentele active de #oc) care apar intermitent) cu pauze varia(ile de re acere 7 prin altele) asupra deprinderilor te*nico4tactice) apoi asupra vitezei si orei) precum si asupra tuturor acestor componente) incadrate in durata #ocului. !ezistena este calitatea motrica per ecti(ila care se pastreaza timp indelungat. Pentru aceasta se respecta cateva cerinte de (aza3 continuitatea F regula de mare importanta care presupune plani icarea pe semestru) an scolar a actiunilor ce pot contri(ui la dezvoltarea rezistenei. 5re"terea continu a duratei sau distanei si aprecierea continu a progreselor. ;ezvoltarea alergrii este indicat s se aca prin alergare de durat) prin alergare pe teren variat7 nu este indicat in cadrul scolii >cu clasele? metoda antrenamentului pe intervale) deoarece in aceasta metoda tre(uie sa se cunoasca posi(ilitatile iecarui elev in parte.

ALTE CLASIFICRI

R! e73%t"%i $e i te sit9te 23 st9 t4

R! B e73%t"%i $e i te sit9te #9%i9@i84

R! B e73%t"%i %e6et9te

R! 235@i 9t4 2" 6"te%e

R! 235@i 9t4 2" B $e5A 9%e

Forme de manifestare a rezistenei

2C

5alitatea rezistentei) in oricare dintre ormele ei de mani estare) este una dintre calitatile motrice cele mai per ecta(ile) datorita aptului ca este determinata de dezvoltarea marilor unctiuni) de tipul constitutional) de cunostintele relativa avansate ale specialistilor in metodica a(ordarii ei. !espiraia are un rol deose(it in cadrul e orturilor de intensitate su(ma6imal)moderat "i mare. 5ursanii tre(uie s nvee s respire corect "i ritmic n timpul e ortului depus. 9n actul respirator) o mare importan o are e ectuarea e6piraiei depline "i intense) care la nceput este orat n mod con"tient. 9n educarea respiraiei tre(uie s avem n vedere c inspiraia dureaz de regul ceva mai mult dec't e6piraia >o inspiraie la 344 pa"i "i e6piraia la 243 pa"i?. - respiraie corect se poate realiza n e ectuarea e6erciiilor ciclice) dar este mai di icil n e ectuarea e6erciiilor aciclice >cum este cazul n #ocurile sportive?. 9n concluzie se poate a irma c nivelul de mani estare al rezistenei este condiionat de anumite posi(iliti mor o uncionale "i psi*ice care sunt per ecti(ile ca urmare a unei pregtiri adecvate "i sistematice.

(!0 REZISTENTA LA COPII SI JUNIORI

+aza sportului modern o constituie aceste categorii de v'rst datorit aptului ca marii campioni sunt oarte tineri) dar si pentru c pregtirea la alte sporturi ncepe la v'rst timpurie. - serie de sporturi sau pro(e nu includ in practicarea lor cerine ridicate la capitolul rezistenei generale. %ici se mani est uneori o nelegere gre"it a pro(lemei) respectiv tendina de a se e6clude e orturile de rezisten din antrenamente. %cest lucru are repercusiuni negative pe mai multe planuri) cci se reduce (aza pregtirii izice multilaterale) indispensa(il t'nrului ca om multilateral dezvoltat si ca per ormer. /oarte puini copii si #uniori din grupele cu care s4a lucrat unilateral ating v'rsta maturitii sportive) lipsa lor de pregtire multilateral spun'ndu4si) in cele din urm cuv'ntul. %lte sporturi solicit o rezistent asociat cu alte caliti ca3 viteza) ora) ndem'nare. %ici) tot secretul rezid in pstrarea proporiei in pregtire. ,a unele #ocuri) cum este voleiul) e6ist

3B

tendina de a se negli#a net pregtirea de rezisten) in avoarea te*nicii) a#ung'ndu4se de o(icei la seniorat) ca #uctorii s ie incapa(ili s ac at cerinelor unui #oc modern in intregime. Sporturile care solicit in mare msur capacitatea de rezistent ie in antrenamente) ie in competiii ridic pro(leme speciale metodei de pregtire. In acest sens este necesar s se "tie3 c'nd ncepe pregtirea de rezistent special7 ce ncrcturi >volum intensitate? si ce metode pot i aplicate7 care tre(uie s ie raportul corect intre pregtirea de rezistent si celelalte componente ale pregtirii. ,a primul aspect s4au conturat unele rspunsuri (azate pe o(servaii teoretice) lu'ndu4se) de o(icei) in considerare di erite interpretri ale indicilor iziologici in special 5- 2 ma6. /acem o parantez pentru a su(linia necesitatea e6aminrii pro(lemei in multitudinea aspectelor sale) alt el riscm o(inerea unor rspunsuri gre"ite. ;e e6emplu) la v'rsta de 12414 ani etele sportive au in general 5-2 ma6. de cca. 2242 mlGmin) in comparaie cu 24:B la 1&41@ ani dar pe Dg corp7 deci) la unul din actorii de re erin) considerat de (az in dezvoltarea rezistentei) raportul este net in avoarea grupei mai mici 4 43): ml -2GDgGcorp la grupa mic at de 41.B ml -2GDgGcorp la grupa mare. %cest lucru se datoreaz aptului c greutatea corporal este mai sczut la v'rsta #unioratului) av'nd tendina ireasc de a se sta(iliza pe msur ce se dep"e"te v'rsta pu(ertii. Muli antrenori au sesizat empiric acest aspect) au orat pregtirea sau au o(inut rezultate (une cu copii sau #uniorii de categoria a III4a) rezultate necon irmate ulterior. %ceasta deoarece nu s4a inut seama de tendina dezvoltrii in perspectiv sau de gradul pe care l4au atins ali actori undamentali ai rezistentei) de e6emplu) dezvoltarea aparatului locomotor) a sistemului de comand sau actorul psi*ic. Pe de alt parte) la aceast v'rst) prin lucru neraional se poate produce cu u"urin alterarea unor structuri. In general) practica recomand ca moment prielnic pentru practicarea sportului de per ormant v'rsta de 1$)$41@)$ 4 (iei si 13)$41$)$ ani ete. % nu se con unda ins posi(ilitatea nceperii pregtirii speciale cu orarea per ormantei in pro(ele speci ice.

31

S4a constatat) de asemenea) si tendina de a co(ora mult aceast v'rst) a"a zisa specializare timpurie ce includea in aza iniial copii de &4@ ani care la 12413 ani intrau in plin proces de pregtire. - alt pro(lem care se impune a i elucidat este aceea a metodei si ncrcturii olosite in pregtirea nceptorilor si #uniorilor. Premisa de la care se porne"te o constituie cunoa"terea caracteristicilor de (az ale aplicrii unui e6citant care) pentru a produce trans ormri eseniale in organism) cum sunt cele solicitate de sportul de mare per ormant) tre(uie sa ai( in permanent un caracter stimulativ. ;e e6emplu) dac un #unior de 12 ani a alergat 3 minute pe 1BBB m) s zicem cu un antrenament de intensitate $S 4BB in @B secunde) legat cu 2BB m alergare u"oar) pentru a o(ine aceea"i per ormant peste un an tre(uie sa e ectueze un antrenament mult mai tare) ie cresc'nd volumul) ie intensitatea. %ceasta deoarece s4a produs adaptarea la stimul) e ortul de anul trecut devenind e6citant indi erent. Presupun'nd c t'nrul atinge valoarea ma6im la 22423 ani) deci dup 1B411 ani pentru o(inerea marii per ormante sunt necesare antrenamente la parametrii incredi(ili) practic irealiza(ili uneori. Tirul e6emplelor marilor campioni de #uniori ce au atins per ormante timpurii printr4un antrenament deose(it si care ulterior s4au pierdut este e6trem de mare. Spre e6emplu unul din recordmanii 0uropei la #uniori mici) cu o per ormant de :.23)C pe 3BBB m care a nceput pregtirea la 12 ani atingea la 1& ani ci re de antrenament e6trem de mari) &4B4&$B Dm volum lucru lunar) alergri continue de pan la 4B Dm sau interval de 2$S4BB m in @$ secunde. !ezultatul U acest atlet nu a mai aprut ulterior in elita alergtorilor seniori. 1u acela"i lucru se poate spune despre multiplul campion si recordman) Se(astian 5oe7 care a nceput tot de la 12 ani dar a cut doar un antrenament special sptm'nal la aceast v'rst) iar la 2B de ani n4a dep"it 1BB Dm sptm'nal >ca volum ?) e6ecut'nd un antrenament zilnic de 2 ore cu accent pe calitate si multilaterale. ;e alt el) si ali mari campioni ai lumii) cum au ost Jeino sau .amoudi) nu a dep"it 1B antrenamente sptm'nal si un volum de cca. @BB Dm lunar) alerg'nd ma6imum intr4un antrenament ie 3B Dm sau 1$S 4BB m in &3 sec. si aceasta la v'rsta consacrrii.

32

,a r'ndul su) 8uantorena in 1C@&) raporta in C luni 1C1 antrenamente si concursuri. %"adar) este greu de presupus "i de alt el practica a in irmat #usteea liniilor metodice ale unor ederaii care recomand pentru alergtorii de 1$BB m #uniori volume de peste 42BB ml anual si un numr de cca. 4BB antrenamente 4 ca la seniorat s se poat o(ine rezultatele scontate. %st el) atletele #unioare) raporteaz 4BB4$BB antrenamente anual) zeci de starturi) volume de cca. 2B Dm sptm'nal) ating'nd 1$41& Dm de alergare continu intr4un antrenament sau repetri pe intervale e6trem de tari) cu puine "anse la v'rsta deplinei maturizriP2$42@ ani F s mai poat depune e orturi stimulative. In concluzie) rspunsul corect la ce4a de4a doua ntre(are) adic ce volum si ce intensitate tre(uie aplicate in cazul #uniorului) presupune c'teva calcule elementare) dar eseniale pentru evoluia ulterioar. %st el) din v'rsta considerat optim la care ne plani icam marile per ormante>s zicem 2$ ani? scdem v'rsta actual a t'nrului>de e6emplu 1$ ani?. In uncie de e ortul cu care a o(inut per ormanta actual) plani icm e orturile ulterioare) ast el ca in urmtorii 1B ani s poat i ncadrate in ci re logice. In privina metodei de pregtire s4au purtat muli ani discuii intre adepii antrenamentului cu intervale si cei ai lucrului continuu. %stzi) lucrurile sunt oarecum lmurite. %st el) se recomand metoda com(inat in care se pune accent pe prima az a pregtirii) pe antrenamente continue) in di erite variante) dar e6ecutate le#er) put'ndu4se introduce apoi) pe ondul unei (une acumulri) antrenamente mai dure sau cu intervale. - alt pro(lem pe care tre(uie s o rezolve corect metodica pregtirii la aceasta v'rst este aceea a raportului corect intre rezistent si celelalte componente ale pregtirii) impuse ie de practicarea direct a pro(ei ie de pregtirea izic general. Se poate o(serva) de e6emplu) c cele mai multe cazuri de pla onare) orri etc. au aprut in sporturile de rezistent care permit depunerea unui e ort unilateral intens si pe toat durata anului. Tipic pentru acest gen este alergarea de durat in atletism. Practic) orice t'nr venit la stadion "tie s alerge) suport ncrcturi relativ mari si poate alerga zilnic si de dou ori pe zi tot timpul anului. 5u totul alt el se prezint situaia in alte sporturi. ;e e6emplu) t'nrul venit la not are nevoie) in a ar de rezistent) de multe "edine pentru nsu"irea te*nicii) dezvoltarea supleei si a orei) lucrul pentru (rae si picioare. 5anotorul) de asemenea) tre(uie s ie pregtit din punct de vedere

33

te*nic) su( aspectul orei si vitezei. Pe de alt parte) antrenorul "tie c e nevoie de o anumit perioad p'n la atingerea indicilor antropometrici ideali. 1u sunt e6cluse nici aici) desigur) pro(a(ilitile de orare) dar) a"a cum am amintit) ele sunt mai reduse. In cadrul multilateralitii este necesar sa se pun un accent deose(it pe calitile cerute de pro(a de concurs.

(!1 &ETODE DE ANTRENA&ENT FOLOSITE PENTRU DEZVOLTAREA CALITATILOR &OTRICE LA COPII %tunci c'nd ne re erim la L metoda de antrenament n volei M nelegem modalitatea prin care un grup de e6erciii) comple6e sau programe) alctuit ntr4o ordine care s respecte principiul psi*o 4 iziologic "i metodic ale e ortului speci ic di ereniat din volei) este aplicat particularitilor ec*ipei "i #uctorilor pentru realizarea scopurilor antrenamentului "i #ocului. 0ste (ine "tiut c nu orice com(inare de e6ercii reprezint o metod. Spre deose(ire de com(inaia nt'mpltoare) metodele menin o serie de parametri care le de inesc. (!1!* A t%e 95e t"8 2" i te%#98e %ntrenamentul cu intervale este o metod prin care sportivul este supus unui e ortLstandardM) de intensitate "i durata determinat) ce se repet de un anumit numr de ori) ntre repetri iind intercalat o perioad de recuperare dinainte sta(ilit. 9n legtur cu importana acestei speciali"ti au a#uns la urmtorii actori metode pentru practic) o serie de indispensa(ili n antrenamentul cu intervale3 4 mrirea azei de lucru7 4 intensitatea azei de lucru7 4 perioada de recuperare. %ntrenamentul cu intervale se caracterizeaz prin ragmentarea e ortului e6ecutat cu intensitate presta(ilit "i ntrerupt de pauze. ,a acest antrenament accentul se pune pe numrul

34

de repetri "i pe durata pauzelor de odi*n) adic pe alternarea plani icat a e ortului "i a odi*nei. 06periena a artat c e ectele pozitive pe care le au di eritele variante ale acestei metode se pot o(serva "i n antrenamentele #uctorilor de volei) pe (aza crora s4a a#uns la urmtoarele concluzii3 4 prin aplicarea metodei se asigur o densitate mai mare a leciilor de antrenament "i totodat se con er un caracter mai variat7 4 metoda cu intervale poate i adaptat n vederea dezvoltrii "i per ecionrii capacitilor "i deprinderilor de #oc) pe care le impune comple6itatea #ocului de volei7 4 prin aplicarea metodei se realizeaz dezvoltarea simultan a calitilor motrice7 a vitezei) rezistenei "i orei7 4 e ortul pe care se poate doza precis) lu'ndu4se n considerare particularitile individuale7 4 e ectele antrenamentelor sunt mai u"or sesiza(ile "i se pot c*iar msura7 4 rezultatele o(inute n serii) precum "i datele medicale re eritoare la reacia organismului) pot i utile la sta(ilirea gradului de pregtire a #uctorilor7 4 datorit aptului c e ortul este intens) iar intervalul de odi*n ast el ales nc't nu se a#unge la revenirea complet a pulsului) metoda contri(uie si la 4. dezvoltarea unor caliti psi*ice ca voina) perseverena) d'rzenia etc. %plicarea metodei n antrenamentul de volei impune "i respectarea unor cerine metodice) organizatorice "i iziologice) care pot i sistematizate ast el3 a? 0 ortul) intensitatea "i pauzele sunt determinate de etapa de antrenament) o(iectivele instruiri) gradul de pregtire) cuno"tinele te*nico4tactice) particularitile individuale7 (? %lergrile vor i e ectuate cu o intensitate de @B4:$I din cea ma6im7 c? Pentru do('ndirea rezistenei n regim de vitez e ortul optim este acela care dureaz n #ur de 4$ sec. "i ridic pulsul la apro6imativ 1:B (ti pe minut7

3$

d? 0 ortul care urmeaz dup intervalul de odi*n tre(uie s nceap nainte de revenirea pulsului la valoarea iniial7 e? 9nclzirea premergtoare a antrenamentului cu intervale tre(uie s realizeze un puls de apro6imativ 12B (ti pe minut7 ? Ma#oritatea e6erciiilor din cadrul seriilor vor i comple6e) deci tre(uie s cuprind elemente te*nico 4 tactice) sprinturi) accelerri) sc*im(ri de direcie) srituri.

(!1!(! A t%e 95e t"8 B 2i%2"it 0ste o metoda comple6a de antrenament) preluata "i adaptata in volei) n uncie de particularitile individuale si colective ale ec*ipei. Prin aceasta metoda se urmre"te n mod deose(it dezvoltarea general a organismului) precum "i dezvoltarea calitilor motrice com(inate 4 rezistena n regim de or) rezistena n regim de viteza. -(iectivele antrenamentului in circuit sunt (ine sta(ilite. 9n primul r'nd) metoda urmre"te m(untirea progresiva a pregtirii izice) si mat e6act) dezvoltarea sistematica a calitilor principale 3 ora "i puterea musculara) rezistena musculara "i rezistena cardio4pulmonar. 0 ectuarea continu a e6erciiilor contri(uie la dezvoltarea rezistenei generale 4 aero(e. !epetarea iecruia dintre e6erciii) cu pauzele corespunztoare) contri(uie la dezvoltarea capacitii motrice. Principalele caracteristici ale antrenamentului de circuit sunt3 V organismul este solicitat progresiv7 e ortul este individualizat) evit'ndu4se suprasolicitrile7 V n activitate poate i cuprins simultan un numr mare de #uctori) ceea ce duce la u"urarea organizrii "i a eliminrii timpilor neproductivi7 V duce la dezvoltarea sistematic a calitilor motrice7 V corespunde cerinelor speci ice oricrei ramuri de sport7 V e ortul poate i reglat precis) pot i alternate #udicios solicitarea di eritelor grupe musculare) precum "i e ortul "i odi*na7

3&

V #uctorii trec succesiv de la un e6erciiu la altul. ,a antrenamentul n circuit) n volei) vom avea3 V e6erciii de pregtire izic general) luate n arsenalul original al antrenamentului n circuit) la care se adaug e6erciii care determin un randament mai (un7 V e6erciii de pregtire izic speci ic care vor i alese n uncie de3 calitile speci ice necesare7 vitez) mo(ilitate) suplee) detent7 grupele musculare solicitate n mod special7 V e6erciii speciale7 V e6erciii te*nice de antrenament) care vor pstra totu"i "i un caracter izic) pe l'ng cel te*nic.En circuit cuprinde ntre &412 e6erciii "i iecare se repet >cronometrat? de circa 3 ori) durata unui circuit iind de 1B43B min. numrul de e6erciii) repetrile "i mrimea ncrcturii se sta(ilesc individual7 la #umtate din e ortul ma6im ce poate i realizat de iecare #uctor. ;ozarea e ortului "i mrimea ncrcturilor se sta(ilesc ast el nc't iecare e6erciiu s ie e6ecutat de circa 1B ori) c'nd se urmre"te dezvoltarea orei "i virca 1B43B ori) c'nd se urmre"te dezvoltarea rezistentei. %ntrenamentul n circuit are numeroase variante de aplicare. %st el e6ist un circuit scurt de & e6erciii ntr4o serie) un circuit u"or cu C e6erciii) altul greu cu C e6erciii "i unul lung cu 12 e6erciii. 06ist mai multe variante privind des "urarea activitii n timpul unui antrenament n circuit3 V e6ersarea r pauze "i r norme de timp) pentru unul sau mai multe circuite7 V e6ersare r pauze) dar cu norm de timp) pentru cele 3 circuite7 V e6ersare r pauze) cu timp de lucru standardizat "i numr varia(il de circuite. %ntrenamentul n circuit se poate com(ina cu antrenamentul cu intervale) lucr'ndu4se) de e6emplu) la iecare atelier 1$ sec. "i c'ndu4se o pauz de 4$ de sec.) sau 3B de sec. lucru "i 1$ sec. pauz7 sau 3B sec. lucru) 3B sec pauz etc.

3@

5a elemente de progresie avem n primul r'nd reducerea timpului de e ectuare a unui circuit) pstr'nd numrul repetrilor "i ncrctura7 de asemenea mrirea ncrcturii sau olosirea simultan a am(ilor actori de progresie. ,a antrenamentul n circuit al volei(ali"tilor) avem c'teva principii metodice "i iziologice deose(it de importante3 a? antrenamentul n circuit tre(uie s se repete sptm'nal) pe o perioad mai mare de timp) adug'ndu4se permanent caracteristicile pe care v'rsta) perioada sau timpul le impun7 (? n toate ormele de circuit nclzirea este scurt "i intens7 c? la nceput se ac 142 antrenamente pentru nvarea e6erciiilor "i a ordinii n serii) dup care se va trece la sta(ilirea gradrii di icultilor pentru leciile viitoare7 d? se urmre"te n mod deose(it) calitatea e6ecuiei iecrui e6erciiu) indi erent dac se e6ecut ntr4un timp sau cu un numr mai mare sau mai mic de repetri7 e? toate e6erciiile se succed) respect'nd principiul multilateralitii "i altern'nd3 4 e6erciiile pentru or cu cele pentru vitez "i mo(ilitate7 4 e6erciiile de le6ie cu cele de e6tensie7 4 e6erciiile statice cu cele dinamice7 4 e6erciiile pentru trenul superior cu cele pentru trenul in erior. ? alctuirea circuitelor tre(uie s in seama de v'rst) nivel de pregtire) orm sportiv7 g? cre"terea treptat "i sistematic a di icultilor e6erciiilor este legat de calitile psi*ice ale #uctorilor) de capacitatea lor de a se nvinge pe sine) lucru determinat n atingerea per ormanelor n volei) pe (aza unei (une pregtiri izice. %ntrenamentul n circuit prezint mai multe variante) care toate dezvoltate m(untesc viteza) rezistena) ora ca "i ormele comple6e) rezistena n regim de vitez "i cea n regim de or.

3:

%plicarea unei anumite variante va duce la m(untirea calitilor izice pe care vrem s le dezvoltm) dar n acela"i timp) antrenamentul n circuit determin'nd n inal o cre"tere a capacitii de e ort) deci m(untirea pregtirii izice. Aariantele antrenamentului n circuit nt'lnite n volei sunt3 1. %ntrenamentul n circuit dup metoda lucrului de durat sau antrenamentul de durat7 a? cu dozarea individual dezvoltat3 4 ora "i puterea muscular7 4 rezistena muscular7 4 rezistena cardio4pulmonar7 (? r dozare individual urmre"te3 4 pregtirea izic general7 4 pregtirea izic speci ic7 c? cu norm de timp pentru 14243 circuite dezvolt3 4 rezistena n regim de vitez "i or. 2. %ntrenamentul n circuit) dup metoda lucrului e6tensiv cu intervale cu antrenament pentru n circuit pentru rezisten) dezvolt3 4 rezisten n regim de vitez) n regim de or) rezistena muscular "i cardio4pulmonar7 4 la iecare atelier se lucreaz 1$ sec. cu 4$ sec. pauz7 1$ sec. cu 3B sec. pauz7 3B sec. cu 3B sec. pauz 3. %ntrenamentul n circuit dup metoda lucrului intensiv "i cu intervale sau antrenament n circuit pentru vitez) care dezvolt3 4 viteza de deplasare) viteza n regim de rezisten7

3C

4 la iecare atelier se lucreaz 141$ sec. cu &B sec. pauz7 1B41$ sec. cu @$ sec. pauz7 1B41$ sec. cu CB sec. pauz7 4. %ntrenamentul n circuit speci ic pregtirii izice) te*nice) tactice sau adaptat #ocului de volei) dezvolt3 4 calitile motrice speci ice #ocului de volei7 4 procedeele te*nico4tactice n regim de rezisten. %lctuirea circuitelor se poate ace de ctre iecare antrenor in'nd seama de ns de caracteristicile) principiile metodice "i iziologice descrise "i de sarcinile concrete ale instruirii. EFe%2i:ii 6e t%" $e;#38t9%e9 29692it4:ii $e e73%t 06.1 %lergri repetate n volum redus p'n la 12BB m3 2BB m tempo3B s7 Scop3 dezvoltarea rezistenei n regim de vitez.>ntre serii pauzele s ie de 1)3Bmin.) &62BB m.? 06. 2 Serii de $63B4$B m in tempo ma6im >pauzele s ie scurte 3B s41 min? 06. 3 $62BB m n tempo cresc'nd 3B s43 min >pauze constante 2 min 3B s43 min? 06. 4 %lergri n tempo moderat "i constant timp de $4: min cu o intensitate ast el i6at) nc't recvena pulsului s se menin tot timpul n #urul a 13B414B (ti pe minut. 06. $ %lergri de durat >1$BB43BBB m? cu parcurgerea integral sau racional a distanei. 06. & %lergri de durat mi#locie >4BB4:BB m? n ritm moderat >464BB7 26:BB m3? 06. @ Intervale e6tensive3 e6emplu 1B62Bm 6$ intensitate medie>pauza dintre repetri este de 2$4 3B s7 cea dintre serii de &B4@$s.? 06. : %lternri de mers rapid cu alergare n tempo 2G4. ;e e6emplu 2B m mers rapid) 2B m alergare n tempo 2G4.) 6& 06. C %lergare cu sc*im(are repetat a tempoului. ;e e6emplu32B m alergare u"oar) 2B m alergare n tempo susinut) 2B m ncetinire treptat a alergrii) se repet de 44: ori. 06. 1B $B m ritm 4G4W1BB m ritm 2G4 W3B m ritm 4G4. 06. 11 3 min ritm 2G4W1B s ritm 4G4W2 m ritm 2G4W1Bsec ritm 4G4. 06. 12 %lergare cu genunc*ii sus ntre 1B44B m n tempo 2G4. 06. 13 %lergare com(unat3 2B m alergare u"oar) 2B m alergare cu genunc*ii sus) 2B m alergare n tempo 2G4) 2B m alergare n tempo X.

4B

06. 14 %lergare pe teren variat) olosit su( orm de concurs >cross? sau simpl alergare n condiii deose(ite. 06. 1$ %lergri di erite e6ecutate n ma6imum de vitez. 1B61B m7 $61$ m7 $62B m.>n pauze se e ectueaz mi"cri de gimnastic compensatorii sau pentru dezvoltarea simului "i controlului mingii.;urata pauzelor 2B42$ s7 ntre serii p'n la revenirea pulsului la 11B412B (tiGmin.? 06. 1& %lergare cu start din picioare) pe distane scurte) 3B4&B m) n tempo 4G4) n linie dreapt. >ntre repetri se ac pauze p'n la revenirea pulsului la 11B412B.? 06. 1@ %lergare accelerat pe distane ntre &B4:B m) n tempo X.>se lucreaz dup metoda repetrilor) cu pauze su icient de lungi pentru revenire.? 06. 1: %lergare cu genunc*ii sus pe 1B42B43B m) n tempo 4G4.>se lucreaz dup metoda repetrilor) cu pauze.? 06. 1C %lergare cu #oc de glezne pe distane cuprinse ntre 1B44B m) tempo 4G4. 06. 2B >$W1BW2BW3BW4BW$BW&B m? 6 3. /iecare poriune se e6ecut n vitez ma6im "i dup iecare se ac pauze pentru revenirea pulsului la 12B. 06. 21 Start din di erite poziii3 din picioare) pe genunc*i) "ez'nd) din culcat pe spate sau nainte etc.) cu alergare cu aa cu spatele sau lateral a de direcia de deplasare) e6ecutate la comanda antrenorului sau la comanda proprie.>distanele sunt speci ice #ocului >1B42B43B44B4$B m?. EFe%2i:ii 6e t" $e;#38t9%e9 %e;iste :ei B %e<i5 $e #ite;4 06. 1 8uctorii dispu"i n "ir) la 1 m distan unul de cellalt) e6ecut alergare u"oar sau #oc de glezn. ,a semnal) ultimul sprinteaz pe l'ng parteneri sau printre ei "i se a"eaz n captul "irului) ".a.m.d.) 362 min. 06. 2 5'te doi) de m'n apucat) alergare de vitez $B4&B m) sc*im('nd locurile ntre ei din 1B n 1B m) spre cel ce se a l mai n a.)$6 06. 3 5'te cinci e6ecutani a"ezai n linie) in'ndu4se de m'ini3 alergare de vitez pe tot terenul. Primul e ectueaz di erite sc*im(ri de direcie) n a"a el nc't s4I solicite pe ceilali s mreasc lungimea "i recvena pa"ilor) r a da drumul la m'ini.)36 06. 4 %lergari lansate pe o pant nclinat.>distane3 3B44B4$B m) $63B m7 464B m7 36$B m.? 06.$ ;in ormaie pe un "ir) ocolirea unei #umti de teren) e ectu'nd pe o latur alergare lansat) pe urmtoarea alergare u"oar) apoi com(inat cu mi"cri de respiraie) $6 06 & 9n ormaii de c'te doi )e6ecutanii alearg unul dup cellalt) ncerc'nd s4l ating pe primul pe distana a 3B m >plecarea se d cu *andicap de 3 m)F iecare #uctor?

41

06.@ 8uctorii sunt dispu"i pe teren n zonele corespunztoare posturilor pentru care se pregtesc.,a semnal) e6ecut n vitez dup imaginaie aciuni de #oc r minge) speci ice posturilor respective. %ciunile vor cuprinde treceri (ru"te de la o variant de deplasare la alta) precum "i sc*im(ri de direcie) opriri "i porniri.) $61min. 06. : Aariante de alergare n vitez) e ectuate pe un parcurs mprit n distane egale. 06emplu3 distana de 4B m)se mparte n 461B m)>marcat cu semne distinctive? pentru a i parcurs n alergare cu spatele) cu pa"i adugai) cu pa"i ncruci"ai "i alergare o(i"nuit.) $6 06.C Sprinturi nlnuite ntre linia de und "i stalpul ileului.) 361min 061B /iecare #uctor cu c'te o minge "i e6ecut pas de control 1B412 m) ali 1B412 metri e6ecuta pas de #os cu 2 m'ini) ".a.m.d. 362min. 06.11 Aariante de pasare a mingii > cu doua maini de #os) cu doua maini de sus? e6ecutate cu ma6imum de vitez pe distana dintre coec*ipieri de @ metri) 3$ de e6ecuii. 06.12 %lergare pe distan i6> gen testul 5ooper?.>ritmul alergrii s rm'n nesc*im(at? 06.13 %lergare pe distana de :BB m >2min 4B s.) ritmul s ie nesc*im(at) 36? 06.14 %lergare pe distana a 1BBB m) n 3min 3Bs.) 36 06.1$ 5ircuit de rezisten 3 2BB44BB4:BB412BB m "i 12BB4:BB44BB42BB m. >ntre alergri pauze de 1min)3B s)iar ntre serii de $min?.

(!G PARTICULARITATILE JOCULUI DE VOLEI IN INVATA&ANTUL LICEAL !ealizarea unui #oc competitiv "i superior organizat) impune #uctorilor3 permanenta in ormare n teren) pentru realizarea e icient a multiplelor aze de #oc7 olosirea tempoului de #oc ca arm tactic) prin accelerarea acestuia n di erite perioade ale #ocului) sau n anumite situaii de #oc>recuperare) construcie "i inalizare?7 pstrarea mingii n cadrul ec*ipei printr4un #oc colectiv dezvoltat) n care #uctorii s rein (alonul c't mai puin) pentru realizarea unei sigurane ma6ime)n circulaia mingii. , 9t92D anticiparea azei de aprare7 atenia <li(ero4ului= pentru crearea superioritii numerice n construcie "i inalizare7 sincronizarea circulaiei #uctorilor pentru acoperirea raional a terenului7 42

olosirea variaiilor de ritm pe toat supra aa terenului) cu accelerri n inalizare7 sc*im(area direciei de atac de pe o parte a terenului spre cealalt7 pasarea mingii e icient ast el incat sa se poat olosi cat mai (ene ic cele 3 atingeri dup pasare) pregatirea pentru o eventual reprimire spri#inirea #uctorului cu mingea o erindui posi(ilitati prductive de pasare7 reveniri rapide prin sc*im(ri de direcie "i variaie de ritm. , 964%9%eD anticiparea azei de atac7 asigurarea unui (loca# c't mai omogen7 mo(ilitate mare in zonele de aprare7 #ocul < r minge= prin sc*im(area simultan "i rapid a plasamentului din atac n aprare)urmrind adversarii p'n la recuperarea mingii) sau terminarea azei7 li(ero tre(uie sa ai(a o gandire clar) o vitez mare de actiune) tre(uie s anticipeze aciunile7 lupt permanent) pe tot terenul pentru recuperarea mingii. nc*iderea culoarelor li(ere prin (loca# cola(orarea #uctorilor n aprare) prin acoperirea intregii supra ee de #oc.

43

CAPITOLUL /! ORGANIZAREA I DESFURAREA CERCETRII

/!*! &ETODE DE CERCETARE

Pe intreaga perioad de des "urare a e6perimentului s4au utilizat urmtoarele metode de cercetare3 - 5et3$9 $e $32"5e t9%e @i@8i3<%97i24 care a constat n analizarea si studierea

literaturii de specialitate) consultarea di eritelor lucrri "tiini ice) a programelor "colare din anul in curs) a rezultatelor o(inute n di erite competiii naionale "i internaionale) analiza unor #ocuri susinute) a modelelor de pregtire) inaliz'nd totul prin consemnarea) i"area) prelucrarea "i interpretarea in ormaiilor necesare e6perimentului prezentat. ;upa aceste etape s4au comparat aptele cu teoriile e6istente) pornind ast el intreaga cercetare7 - 3@se%#9:i9 este o metoda ce stat la (aza o(servrii su(iecilor n timpul intregului e6perimentului) contri(uind ast el la sta(ilirea nivelului de dezvoltare somatic "i motric a lor) la nsu"irea modelului de #oc cerut la acest nivel. 9n acela"i timp s4a putut o(serva adapta(ilitatea iecrui #uctor la cerinele programului de pregtire) atitudinea) comportamentul) interesul iecruia de a4"i nsu"i cele cerute ntr4un timp c't mai scurt) ceea ce a permis adunarea unui material aptic destul de (ogat7

44

- 5et3$9 <%97i24 a constat n reprezentarea gra ic a rezultatelor o(inute la testele iniiale "i inale a testelor motrice) sco'nd n eviden comparativ rezultatele o(inute de su(ieci precum "i evoluia lor.

5et3$9 59te59ti23 st9tisti2

%(aterea standard reiese din ormula3

Media aritmetica se calculeaz dup ormula 3

5oe icientul de varia(ilitate se calculeaz dup ormula3 treptele de apreciere de mai #os3 B41BI omogenitate mare 1B42BI omogenitate medie Peste 2BI lipsa de omogenitate

urmrindu4se

- 5et3$9 teste83% 53t%i2e - const in aplicarea unui numr de teste motrice) iniiale "i inale) ce au ca scop sta(ilirea nivelului de dezvoltare a rezistenei generale cu a#utorul #ocului de volei.

/!(! S"@ie2:ii, 832"8 =i $9t9 2e%2et4%ii

06perimentul a avut loc in localitatea Tecuci in incinta <5olegiului 1aional 5alistrat Hoga"=) n cursul anului "colar 2B1142B12. %u ost alese ca e"antioane dou clase de a 24a la care pred ;omnul Pro esor /ilimon 5tlin. 5ele doua clase au ost desemnate ast el 3 a 24a % drept grup e6perimental) iar a 24a + drept grupa de control >martor?. 0"antioanele au avut aceea"i structura de (iei si ete n elul urmtor 3

4$

a 24a % 1$ ete "i 13 (iei >4 (aiei? a 24a + 14 ete "i 14 (iei >4 (iei?

A'rsta celor dou clase de elevi era cuprins intre 1&41@ ani "i au semnat un proces ver(al ce prive"te protecia elevilor la orele de educaie izic. Perioada n care s4a des "urat activitatea a ost -ctom(rie 2B11 F Mai 2B12) deci apro6imativ $ luni de zile. Perioadele n care s4a acionat pentru dezvoltarea rezistenei prin #ocul de volei) la clasa e6perimental) au ost 31B -ctom(rie F 1@ 1oiem(rie 2B11 "i n primvara ntre datele de 1B %prilie F 2@ Mai 2B12) iar perioadele n care s4a lucrat ca tema de lecie #ocul de volei3 1B -ctom(rie F 1@ 1oiem(rie 2B11 si $ %prilie F 1 Iunie 2B12. Perioada de des a"urare a e6perimentului a ost limitat intr4un mod evident de lipsa unei (aze sportive a liceului. %st el o dat cu scderea temperaturii) pregtirea elevilor nu sa mai cut n aer li(er. 9n lipsa unei sli care sa ne o ere posi(ilitatea sa des a"urm #ocul de volei activitatea sa am'nat pana la venirea primverii "i totodat inclzirea vremii. /olosind primele metode "i te*nici de colectare "i prelucrare a datelor) respectiv studiul (i(liogra ic) studierea documentelor "i instruciunilor ela(orate de programa "colar) o(servaia "i metoda msurrii rezultatelor somatice "i motorii) am reu"it s realizez o sarcin important a cercetrii) sta(ilirea su(iecilor "i e ectuarea analizei individuale a acestora >Ta(elele 3.2.1 "i 3.2.2?. 9n perioada competiional dintre clase am olosit metoda nregistrrii randamentului #uctorilor n meciurile cu adversar necunoscut) ca metod de (az) reu"ind s ntocmesc i"ele de pro il a patru #uctori specializai pe posturi) componeni ai clasei a 24a %. 5ei patru #uctori sunt3 Stancu .eorge) nscut n anul 1CC3) este elev la 5olegiul 1aional 5alistrat Hoga" Tecuci 1egoi 5tlin) nscut n 1CC4) este elev la 5olegiul 1aional 5alistrat Hoga" Tecuci7 Istrate Aalentin) nscut n 1CC3) este elev la 5olegiul 1aional 5alistrat Hoga" Tecuci Mistreanu ;aniel) nscut n 1CC3) este elev la liceul 5olegiul 1aional 5alistrat Hoga" Tecuci.

4&

%ce"ti patru sportivi reprezint grupa de e6periment) alturi de ei am mai selecionat nc patru elevi >Mi*alcea ;aniel) nscut n 1CC370nac*e Maricel) nscut n 1CC47 0nac*e 5ostel) nscut n 1CC47 1iu +ogdan) nscut n 1CC4?) care reprezint grupa martor a e6perimentului meu. ;up a larea structurii programei scolare 2B114 2B12 am ntocmit documentele de plani icare) dup ce n preala(il am testat cei opt elevi selecionai de mine pentru e6periment) aceasta reprezent'nd testarea iniial. ;up ce n decursul anului am participat de dou ori pe sptm'n la orele de educaie izic si sport cu cei patru sportivi care reprezentau grupa de e6periment) la s 'r"itul anului am e ectuat testarea inal) compar'nd datele testrii inale cu cele ale testrii iniiale) datele o(inute de grupa de e6periment "i cele o(inute de grupa martor) "i olosind metodele statistico4 matematice am o(inut toate datele necesare pentru a ace o pro und analiz "i interpretare a datelor.

Tabelul nr.3.2.13 ;atele personale ale su(iecilor e6perimentului 1r. 1ume "i prenume %nul na"terii 5lasa din care Pro esia 5rt. .rupul e6perimental 1 Stancu .eorge 2 1egoi 5tlin 3 Mistreanu ;aniel 4 Istrate Aalentin .rupul martor 1 1iu +ogdan 2 0nac*e Maricel 3 0nac*e 5ostel 4 Mi*alcea ;aniel ace parte3 1CC4 1CC$ 1CC$ 1CC$ 1CC$ 1CC$ 1CC$ 1CC4 a 24a % a 24a % a 24a % a 24a % a 24a + a 24a + a 24a + a 24a + 0lev 0lev 0lev 0lev 0lev 0lev 0lev 0lev

Tabelul 3.2.23 Specializarea pe posturi a su(iecilor e6perimentului 1r. 5rt. 1ume "i prenume ;e c'nd practic volei4ul3 .rupul e6perimental 1 Stancu .eorge 2 1egoi 5tlin 3 Mistreanu ;aniel 2BB$ 2BB& 2BB$ 4@ Tragator !idicator 8ucator linia 1 Specializare F post

4 Istrate Aalentin .rupul martor 1 1iu +ogdan 2 0nac*e Maricel 3 0nac*e 5ostel 4 Mi*alcea ;aniel

2BB@ 2BB& 2BB$ 2BB4 2BB&

8ucator linia 2 Tragator !idicator 8ucator linia 1 8ucator linia 2

06perimentul ca metod undamental de cercetare mi4a o erit posi(ilitatea veri icrii mi#loacelor de instruire pe care le4am inclus n planurile de individualizare. 5a urmare a nta(elrii rezultatelor "i msurtorilor am o(inut mai multe "iruri de date pe care le4am prelucrat "i interpretat con orm metodologiei cercetrii "tiini ice. %st el) pentru aprecierea valorii rezultatelor "i ca element de comparaie am olosit media ponderat >Mc sau 2?) iar pentru aprecierea omogenitii am ales amplitudinea >% sau K?. amplitudinea este un parametru din categoria actorilor de dispersie care se calculeaz dup ormula3 KY2ma6 F 2min )

unde 2ma6 "i 2min reprezint valoarea cea mai mare) respectiv cea mai mic din "irul de date) acest parametru o erindu4ne date despre omogenitatea rezultatelor o(inute de su(ieci.

/!/! &i?8392e 6e t%" 6e%7e2:i3 9%e9 %e;iste tei

0la(orarea acestui capitol pleac de la ideea olosirii unor mi#loace a cror o(iectivizare) raionalizare s a#ute "i s gr(easc procesul de instruire "i per ecionare a coninutului te*nico4 tactic pe cele patru posturi) s a#ute la dezvoltarea calitilor motrice) lucru ce ar contri(ui la nlturarea de icienelor actorilor izici "i te*nico4tactici) iar pe de alt parte la per ecionarea unor caliti motrice individuale. Mi#loace olosite pentru m(untirea rezistenei generale "i speci ice 1. 4BB m alergare u"oar7 3BB m alergare rapid7 $BB m alergare moderat7 2BB m mers vioi7 3BB m alergare rapid7 4:

2. alergri pe teren denivelat 4BB m alergare plat) 2BB m alegare n pant) 4BB m alergare la vale "i 3BB m mers n pant7 3. alergare u"oar 1B min7 alergare rapid $ min7 mers vioi 1B min7 4. $ sprinturi pe 1BB m alternate cu mers rapid $B m.

/!0! St9@i8i%e9 6%3@e83% =i 3%5e83% $e 23 t%38

Pro(ele de control au ost imparite in trei categorii ast el3 1. MZSE!ZT-!I S-M%TI503 9nlimea F in msurarea nlimii m4am olosit de taliometrul) su(iectul iind descul) cu spatele la taliometru. Msurtoarea s4a e ectuat de la cel mai nalt punct al capului "i pana la planul podelei) linia de la un capat la cellalt iind una drept "i nentrerupta. .reutatea 4 s4a msurat olosindu4ma de un c'ntar electronic tocmai pentru a nu prelua date eronate) su(iectul n ec*ipament sumar F sort>descul? %nvergura 4 distana dintre e6tremitile (raelor. %m realizat msurtoarea individului de la cel mai indeprtat punct al degetului arttor al m'inii stangi la cel mai indeprtat punct al degetului arttor de la m'na dreapta) menionand aptul ca (raele erau ridicate lateral pe l'nga corp paralele cu solul.

2.T0STZ!I /INI503 %lergare de rezisten 261BBm. S4a e6ecutat n grupe de 44& su(ieci. S4a parcurs distana de 1BB m "i s4a cronometrat) apoi o pauza de 1 minut "i o noua cronometrare. % ost luat n considerare media celor doua rezultate. %lergare de rezisten 3 1BBBm. S4a parcurs distana respectiv prin alergare n grupuri de 44& su(ieci timpul realizat iind nregistrat. 4C

1aveta $61Bm. S4a trasat pe sol doua linii paralele la distana de 1Bm una de cealalt. Su(iectul sau elevul) a lat napoia uneia dintre ele) la semnal porne"te n vitez ma6im p'n la linia din a) o dep"e"te cu am(ele picioare "i se ntoarce la el la linia de plecare "i a"a mai departe >de $ ori? c'nd se opre"te cronometrul.

Traciuni3 S4au realizat din at'rnat la (ara av'nd (raele ntinse numar'ndu4se numai traciunile in care elevul dep"ea (ara de susinere cu (r(ia. !idicri de trunc*i din culcat dorsal. ;in poziia culcat dorsal cu genunc*ii ndoii la CB de grade "i tlpile pe sol i6ate) se e6ecut ridicarea trunc*iului la vertical "i atingerea genunc*ilor cu coatele.

Sritura n lungime de pe loc. ;in st'nd u"or deprtat>talpile departate la o distana apro6imativ cu cea dintre limea umerilor?) cu v'r urile picioarelor napoia unei linii) se e6ecut (alans de (rae "i sritura cu desprindere de pe am(ele picioare. S4a msurat de la linia trasat "i p'n la prima urma lsat de clc'i. Se inregistreaz cea mai (un e6ecuie.

3. T0ST%!I T0H1I503 pas de #os cu dou m'ini peste ileul de volei>2$ de e6ecuii?7 pas de control>3B lovituri legate?7 4serviciul de #os din a>3B de e6ecuii cu aterizarea mingii intr4o zon (ine sta(ilit? 4lovitura de atac >3B de e6ecuii ?

,a clasa a 24a % >e6perimental? coninutul "i mi#loacele pentru dezvoltarea rezistentei au ost speci ice #ocului de volei. Iar la clasa martor s4au utilizat mi#loace speci ice alergrii de rezisten. 5ondiiile (azei materiale a "colii sunt urmtoarele 3 teren de ot(al ) teren de *and(al 4B62B) teren de volei C61:m) teren de (asc*et 24612m) sal de sport 2&614m) groap de srituri.

$B

CAPITOLUL 0! REZULTATELE CERCETRII I INTERPRETAREA LOR

Prezentarea datelor3 ,a nceputul e6perimentului) pe data de 12 -ctom(rie 2B11) clasa se a la la inceputul semestrului. Primul pas al cercetrii a ost realizarea i"elor individuale pentru iecare dintre sportivii grupei de e6periment) precum "i pentru cei din grupa martor. %st el) pentru i"a individual s4au luat n consideraie urmtorii parametri3 somatici) motrici "i te*nico4tactici. Parametrii somatici sunt reprezentai de talie >T?) greutate >.?) anvergur) raportul T4 1BBG.) diametrul (iacromial "i cel (itro*anterian. Parametrii motrici sunt reprezentai de3 $61BB m alternat cu mers rapid $B7 alergri pe teren denivelat3 4BB m alergare plat) 2BB m alegare n pant) 4BB m alergare la vale "i 3BB m mers n pant7 alergare u"oar 1B min) alergare rapid $ min) mers vioi 1B min7 geno le6iuni7 testul 5ooper. Parametri te*nico4tactici sunt reprezentai de totalitatea aciunilor e6ecutate de su(ieci n atac "i aprare. 5ondiiile des "urrii e6perimentului au ost optime) toate orele av'nd loc n incinta 5olegiului 1aional 5alistrat Hoga" Tecuci. ;escrierea pro(elor de control3 $ sprinturi pe 1BB m alternate cu mers rapid $B m7 alergri pe teren denivelat3 4BB m alergare plat) 2BB m alegare n pant) 4BB m alergare la vale "i 3BB m mers n pant7 alergare u"oar 1B min7 alergare rapid $ min7 mers vioi 1B min

$1

geno le6iuni7 testul 5ooper. $ sprinturi pe 1BB m alternate cu mers rapid $B m Pro(a const n $ alergri pe distana de 1BB m) cu o pauz de 1 min ntre alergri. Startul

se ia din picioare de la o distan de 1 m de la linia de start. Pauza este de 1 min) n timpul acesteia sportivul se deplaseaza in mers rapid $B m) pregtindu4se pentru startul urmtor. 5ronometrul se declan"eaz la atingerea liniei de start "i se opre"te la trecerea liniei de sosire. Se nregistreaz toate cele $ alergri "i se ace media aritmetic. !ezultatul este e6primat n secunde "i zecimi de secund. alergri pe teren denivelat3 4BB m alergare plat) 2BB m alegare n pant) 4BB m alergare la vale "i 3BB m mers n pant7 %cest e6ercitiu se des oar pe un teren special ales. 5ronometrul se pornete de la startul alergrii pe teren plat i se oprete la inele mersului n pant. alergare u"oar 1B min7 alergare rapid $ min7 mers vioi 1B min Pe pista din #urul terenului #uctorul se deplaseaz la start i ncepe e6erciiul cu alergarea uoar. 5ronometrul se pornete n acel moment. ;up cele 1B min parcurse) #uctorul mrete tempo4ul timp de $ min) ca mai apoi s inc*eie e6erciiul cu mers vioi. Se msoar distan a parcurs de iecare #uctor.

geno le6iuni Se vor e6ecuta ma6imum de repetri pe am(ele picioare ntr4un interval de timp de 2B s.

testul 5ooper

$2

Se alearg 12 minute) pe pista de atletism msur'ndu4se n metri distana parcurs de iecare sportiv. Startul se d n (loc. Se permite mersul) "i c*iar oprirea) dar nu se permite prsirea pistei. Punctarea pro(elor de control $6 1BBm "i alergri pe teren denivelat3 pentru iecare zecime de secund se acord : puncte7 alergare u"oar 1B min7 alergare rapid $ min7 mers vioi 1B min3 pentru iecare 1BB m se acord 2 puncte7 iecare geno le6iune este notat cu un punct7 la testul 5ooper pentru iecare $B m se acord 1B puncte.

0!*! A 98i;9 %e;"8t9te83% 3@:i "te 89 54s"%4t3%i8e s359ti2e

G%"69 $e eF6e%i5e t

Fi a individual Stancu George Tabel !.1.13 Pro il somatic 1r. 5rt. 1 2 3 4 $ & Model /!A -ptim Minim 1):4 :4 1)BB 1):: 43 34 1):1 :4 1)BB 1):$ 42 32 Testare Iniial 1):2 @& 1)B: 1):3 44 3$

Indici somatici Talie .reutate !aportul %nvergura ;iametrul (iacromial ;iametrul (itro*anterian

/inal 1):4 @@ 1)BC 1):& 44 3$

;i eren W2 W1 WB)B1 WB)B3 W2 W2

$3

Fi a individual Negoi Ctlin Tabel !.1.23 Pro il somatic 1r. crt. 1 2 3 4 $ & Model /!A -ptim Minim 1):4 :4 1)BB 1):: 43 34 1):1 :4 1)BB 1):$ 42 32 Testare Iniial 1)@4 @2 1)B2 1):B 43 33

Indici somatici Talie .reutate !aportul %nvergura ;iametrul (iacromial ;iametrul (itro*anterian

/inal 1)@@ @: B)C: 1):4 4@ 3&

;i eren W3 W& 4B)B4 W4 W4 W3

Fi a individual Mistreanu Daniel Tabel !.1.33 Pro il somatic

1r. 5rt. 1 2 3 4 $ &

Indici somatici Talie .reutate !aportul %nvergura ;iametrul (iacromial ;iametrul (itro*anterian

Model /!A -ptim Minim 1):4 :4 1)BB 1):: 43 34 1):1 :4 1)BB 1):$ 42 32

Testare Iniial 1)CB @4 1)21 1)C2 42 33

/inal 1)C3 @C 1)1@ 1)C& 44 34

;i eren W3 W$ 4B)B4 W4 W2 W1

Fi a individual Istrate Valentin Tabel !.1.!3 Pro il somatic $4

1r. crt. 1 2 3 4 $ &

Indici somatici Talie .reutate !aportul %nvergura ;iametrul (iacromial ;iametrul (itro*anterian

Model /!A -ptim Minim 1):4 :4 1)BB 1):: 43 34 1):1 :4 1)BB 1):$ 42 32

Testare Iniial 1)CB @4 1)21 1)C2 42 33

/inal 1)C3 @C 1)1@ 1)C& 44 34

;i eren W3 W$ 4B)B4 W4 W2 W1

G%"69 59%t3%

Fi a individual Niu Bogdan Tabel !.1."3 Pro il somatic 1r. crt. 1 2 3 4 $ & Talie .reutate !aportul %nvergura ;iametrul (iacromial ;iametrul (itro*anterian Testare Iniial 1):C @C 1)B: 1)C1 42 33 /inal 1)C3 :3 1)12 1)C$ 4$ 3$

Indici somatici

Model F V -ptim Minim 1):4 1):1 :4 :4 1)BB 1)BB 1):: 1):$ 43 42 34 32

;i eren W4 W4 WB)B4 W4 W3 W2

Fi a individual !nac"e Maricel Tabel !.1.#3 Pro il somatic 1r. crt. 1 2 Model /!A -ptim Minim 1):4 :4 1):1 :4 Testare Iniial 1)@4 @2

Indici somatici Talie .reutate

/inal 1)@@ @:

;i eren W3 W$

$$

3 4 $ &

!aportul %nvergura ;iametrul (iacromial ;iametrul (itro*anterian

1)BB 1):: 43 34

1)BB 1):$ 42 32

1)B2 1):B 43 33

B)C: 1):4 4@ 3&

4B)B4 W4 W4 W3

Fi a individual !nac"e Costel Tabel !.1.$3 Pro il somatic 1r. crt. 1 2 3 4 $ & Model /!A -ptim Minim 1):4 :4 1)BB 1):: 43 34 1):1 :4 1)BB 1):$ 42 32 Testare Iniial 1):3$ @4 1)21 1)C2 42 33

Indici somatici Talie .reutate !aportul %nvergura ;iametrul (iacromial ;iametrul (itro*anterian

/inal 1):& @C 1)1@ 1)C& 44 34

;i eren W2)$ W$ 4B)B4 W4 W2 W1

Fi a individual Mi"alcea Daniel Tabel !.1.%3 Pro il somatic 1r. crt. 1 2 3 4 $ & Model /!A -ptim Minim 1):4 :4 1)BB 1):: 43 34 1):1 :4 1)BB 1):$ 42 32 Testare Iniial 1)CB @4 1)21 1)C2 42 33

Indici somatici Talie .reutate !aportul %nvergura ;iametrul (iacromial ;iametrul (itro*anterian

/inal 1)C3 @C 1)1@ 1)C& 44 34

;i eren W3 W$ 4B)B4 W4 W2 W1

$&

0!(! St"$ie%e9 %e;"8t9te83% 3@:i "te 89 teste8e 7i;i2e =i te> i2e G%"69 eF6e%i5e tD *! St9 2" Ge3%<e Tabel !.2.13 Model motric 1r.crt. 1 2 3 Pro(e de control %lergri pe teren denivelat $ 61BB m alergare u"oar 1B min7 alergare rapid $ min7 mers 4 $ vioi 1B min .eno le6iuni Testul 5ooper Total 1: 31BB 1: &B 2B2 2B 31BB 2B &B 224 Testare 1 &)2 4RR3 12 Puncta# $: 42 24 Testare 2 &)1 4RR2 14 Puncta# && $B 2:

;i erenD Test9%e ( -7i 984. Test9%e * -i i:i984. N(( 6" 2te

5oninutul te*nico4tactic n aprare 5oordonarea aprrii Plasamentul optim ;u(la#ul +locarea mingilor Precizie in preluare 2Y testare iniial7 2RY testare inal Total testare iniialY 3$ Total testare inalY 41 Media notelor TiY@ T Y:)2 ;i erena mediilor3 :)2 F @ Y 1)2 5oninutul te*nico4tactic n atac

%precierea n note & @ : 2 2R 2 2R 2 2 2R 2 2R

C 2R

1B

%precierea n note

$@

& 5onstructie rapida dupa primirea mingii de la adversar /inalizare prin lovitura de atac 2Y testare iniial7 2RY testare inal Total testare iniialY 1$ Total testare inalY 1@ Media notelor TiY@)$ T Y:)$ ;i erena mediilor3 :)$ F @)$ Y 1

@ 2

: 2R 2

1B

2R

(! Ne<3i:4 C4t48i Tabel !.2.23 Model motric 1r.crt. 1 2 3 Pro(e de control %lergri pe teren denivelat $ 61BB m alergare u"oar 1B min7 alergare rapid $ min7 mers 4 $ vioi 1B min .eno le6iuni Testul 5ooper Total 2B 32BB 2B :B 22B 24 34BB 24 12B 2:4 Testare 1 &RR2 4RR3 1B Puncta# $: 42 2B Testare 2 &RR1 4RR2 12 Puncta# && $B 24

Di7e%e :43 Testare 2 > inal? F Testare 1 >iniial? Y &4 puncte 5oninutul te*nico4tactic n aprare -rganizarea aprrii Plasament optim ;u(la#ul +loca#ul Precizie n preluare %precierea n note & @ : 2 2R 2 2 2R 2 2 2R

C 2R 2R

1B

$:

2Y testare iniial7 2RY testare inal Total testare iniialY 3& Total testare inalY 43 Media notelor TiY @)2 T Y :)& ;i erena mediilor3 :)& F @)2 Y 1)4 5oninutul te*nico4tactic n atac ;eplasarea in teren Pasarea mingii din deplasare 5onstrucie rapida 0 icienta in atac /inalizare Plasament optim 2Y testare iniial7 2RY testare inal Total testare iniialY 4B Total testare inalY 4& Media notelor TiY &)&& T Y @)&& ;i erena mediilor3 @)&& F &)&& Y 1 /! &ist%e9 " D9 ie8 1r.crt. 1 2 3 Pro(e de control %lergri pe teren denivelat $ 61BB m alergare u"oar 1B min7 alergare rapid $ min7 mers 4 $ vioi 1B min .eno le6iuni Testul 5ooper Total 22 32BB 22 :B 23B 24 33BB 24 1BB 2:B Testare 1 &RR2 4RR2 1B Puncta# $: $B 2B Testare 2 &RR 4RR1 12 Puncta# @4 $: 24 %precierea n note & @ : 2 2R 2 2R 2 2R 2 2R 2 2R 2 2R

1B

$C

Di7e%e :43 Testare 2 > inal? F Testare 1 >iniial? Y $B puncte 5oninutul te*nico4tactic n aprare Plasament optim 0 icien in aparare ;u(la#ul +loca#ul mingii Precizie in preluare 2Y testare iniial7 2RY testare inal Total testare iniialY 3@ Total testare inalY 42 Media notelor TiY @)4 T Y :)4 ;i erena mediilor3 :)4 F @)4 Y 1 5oninutul te*nico4tactic n atac Pasarea mingii din deplasare Mi"carea n teren ,ovitura de atac 5onstrucia atacului 2Y testare iniial7 2RY testare inal Total testare iniialY 31 Total testare inalY 34 Media notelor TiY @)@$ T Y :)$ ;i erena mediilor3 :)$ F @)@$ Y B)@$ %precierea n note & @ : 2 2 2R 2 2R %precierea n note & @ : 2 2R 2 2R 2 2 2R 2

C 2R 2R

1B

C 2R 22R

1B

0! Ist%9te V98e ti &B

Tabel !.2.!3 Model motric 1r.crt. 1 2 3 Pro(e de control %lergri pe teren denivelat $ 61BB m alergare u"oar 1B min7 alergare rapid $ min7 mers 4 $ vioi 1B min .eno le6iuni Testul 5ooper Total 24 32BB 24 :B 24B 2$ 34BB 2$ 12B 3B$ Testare 1 &RR2 4RR1 1B Puncta# $: $: 2B Testare 2 &RR 4RR 11 Puncta# @4 &4 22

Di7e%e :43 Testare 2 > inal? F Testare 1 >iniial? Y &$ puncte 5oninutul te*nico4tactic n aprare 5oordonarea aprrii +loca#ul ;u(la#ul Precizie in preluare Plasament optim 2Y testare iniial7 2RY testare inal Total testare iniialY 3$ Total testare inalY 3: Media notelor TiY @ T Y @)& ;i erena mediilor3 @)& F @ Y B)& 5oninutul te*nico4tactic n atac Pasarea mingii din deplasare Mi"carea n teren !apiditate in construire Precizie n preluare Precizia pasrii %precierea n note & @ : 22R 22R 2 2 2 2R %precierea n note & @ : 22R 22R 2 2 2 2R

C 2R 2R

1B

C 2R 2R

1B

&1

2Y testare iniial7 2RY testare inal Total testare iniialY 3: Total testare inalY 41 Media notelor TiY @)& T Y :)2 ;i erena mediilor3 :)2 F @)& Y B)& G%"69 59%t3% *! Nit" '3<$9

Tabel !.2."3 Model motric 1r.crt. 1 2 3 Pro(e de control %lergri pe teren denivelat $ 61BB m alergare u"oar 1B min7 alergare rapid $ min7 mers 4 $ vioi 1B min .eno le6iuni Testul 5ooper Total 1@ 3B$B 1@ $B 1@C 1C 31BB 1C &B 2B@ Testare 1 &RR3 4RR4 13 Puncta# $B 3& 2& Testare 2 &RR2 4RR3 14 Puncta# $: 42 2:

Di7e%e :43 Testare 2 > inal? F Testare 1 >iniial? Y 2: puncte %precierea n note & @ : 22R 22R 2 2R 2 2R 22R

Coninutul te"nico-tactic #n a$rare 5oordonarea aprrii Plasament optim ;u(la#ul +locarea mingilor Precizie n preluare 2Y testare iniial7 2RY testare inal Total testare iniialY 32 Total testare inalY 34 Media notelor TiY &)4

1B

&2

T Y &): ;i erena mediilor3 &): F &)4 YB)4 5oninutul te*nico4tactic n atac %precierea n note & @ : 5onstrucia rapida dupa primirea mingii de la 22R adversar /inalizare >lovitur de atac? 2Y testare iniial7 2RY testare inal Total testare iniialY 14 Total testare inalY 1& Media notelor TiY @ T Y: ;i erena mediilor3 : F @ Y 1 2

1B

2R

(! E 92>e &9%i2e8 Tabel !.2.#3 Model motric 1r.crt. 1 2 3 Pro(e de control %lergri pe teren denivelat $ 61BB m alergare u"oar 1B min7 alergare rapid $ min7 mers 4 $ vioi 1B min .eno le6iuni Testul 5ooper Total 1: 31BB 1: &B 2BB 1C 31$B 1C @B 21C Testare 1 &RR2 4RR4 14 Puncta# $: 3& 2: Testare 2 &RR2 4RR3 1$ Puncta# $: 42 3B

Di7e%e :43 Testare 2 > inal? F Testare 1 >iniial? Y 1C puncte

5oninutul te*nico4tactic n aprare

%precierea n note &3

& -rganizarea aprrii Plasament optim ;u(la#ul +loca#ul Precizie in preluare 2Y testare iniial7 2RY testare inal Total testare iniialY 3$ Total testare inalY 3& Media notelor TiY @ T Y @)2 ;i erena mediilor3 @)2 F @ Y B)2 5oninutul te*nico4tactic n atac ;eplasare in teren Pasarea mingii din deplasare 5onstructia rapida a atacului 0 icien in atac /inalizare Plasament optim 2Y testare iniial7 2RY testare inal Total testare iniialY 3C Total testare inalY 43 Media notelor TiY &)$ T Y @)1& ;i erena mediilor3 @)1& F &)$ Y B)&&

@ 22R 2 22R

: 22R 2R

1B

22R

%precierea n note & @ : 22R 22R 2 2R 2 2R 2 2R 22R

1B

/! E 92>e C3ste8 Tabel !.2.$3 Model motric 1r.crt. Pro(e de control Testare 1 Puncta# Testare 2 Puncta#

&4

1 2 3

%lergri pe teren denivelat &RR2 $ 61BB m 4RR2 alergare u"oar 1B min7 14 alergare rapid $ min7 mers

$: $B 2:

&RR1 4RR1 14

&& $: 2:

4 $

vioi 1B min .eno le6iuni 2B 2B 22 Testul 5ooper 3B$B $B 31BB Total 2B& Di7e%e :43 Testare 2 > inal? F Testare 1 >iniial? Y 2: puncte %precierea n note & @ : 2 2R 22R 22R 22R 22R

22 &B 234

5oninutul te*nico4tactic n aprare Plasament optim 0 icien aparare ;u(la#ul +loca#ul Precizie in preluare 2Y testare iniial7 2RY testare inal Total testare iniialY 3$ Total testare inalY 3& Media notelor TiY @ T Y @)2 ;i erena mediilor3 @)2 F @ Y B)2 5oninutul te*nico4tactic n atac Pasarea mingii din deplasare Mi"carea n teren ,ovitura de atac 5onstrucia atacului 2Y testare iniial7 2RY testare inal Total testare iniialY 31 Total testare inalY 33 Media notelor TiY @)@$ T Y :)2$

1B

%precierea n note & @ : 2 2R 22R 2 22R

C 2R

1B

&$

;i erena mediilor3 :)2$ F @)@$ Y B)$ &i>982e9 D9 ie8

Tabel !.2.%3 Model motric 1r.crt. 1 2 3 Pro(e de control %lergri pe teren denivelat $ 61BB m alergare u"oar 1B min7 alergare rapid $ min7 mers 4 $ vioi 1B min .eno le6iuni Testul 5ooper Total 2B 3B$B 2B $B 214 2B 31BB 2B &B 234 Testare 1 &RR2 4RR1 14 Puncta# $: $: 2: Testare 2 &RR1 4RR1 1$ Puncta# && $: 3B

Di7e%e :43 Testare 2 > inal? F Testare 1 >iniial? Y 2B puncte 5oninutul te*nico4tactic n aprare 5oordonarea apararii +loca#ul ;u(la#ul Precizie in aprare Plasament optim 2Y testare iniial7 2RY testare inal Total testare iniialY 34 Total testare inalY 4B Media notelor TiY &): T Y: ;i erena mediilor3 : F &): Y 1)2 5oninutul te*nico4tactic n atac Pasarea mingii din deplasare Mi"carea n teren && %precierea n note & @ : 22R 22R %precierea n note & @ : 2 2R 22R 2 2R 22R 2

1B

2R

1B

!apiditate in construire Precizie in preluare Precizia pasarii 2Y testare iniial7 2RY testare inal Total testare iniialY 3: Total testare inalY 41 Media notelor TiY @)& T Y :)2 ;i erena mediilor3 :)2 F @)& Y B

2 2 2R

2R 2R

0!/! P%e8"2%9%e9 =i i te%6%et9%e9 %e;"8t9te83% 2e%2et4%ii 0!/!*! Ce t%98i;9%e9 $9te83% Tabel !.3.1.13 5entralizarea rezultatelor testelor motrice .rupa 06perime nt Martor 1r. 1 2 3 4 1 2 3 4 Su(iecii Stancu .eorge 1egoi 5tlin Mistreanu ;aniel Istrate Aalentin 1iu +ogdan 0nac*e Maricel 0nac*e 5ostel Mi*alcea ;aniel Testare 1 2B2 22B 23B 24B 1@C 2BB 2B& 214 Testare 2 224 2:4 2:B 3B$ 2B@ 21C 234 234 ;i erena 22 &4 $B &$ 2: 1C 2: 2B

Tabel !.3.1.23 5entralizarea notelor coninutului te*nico4tactic n aprare .rupa 1r. Su(iecii Ti Medie Ti 06peri4 ment Martor 1 2 3 4 1 Stancu .eorge 1egoi 5tlin Mistreanu ;aniel Iatrate Aalentin 1iu +ogdan 3$ 3& 3@ 3$ 32 @ @)2 @)4 @ &)4 &@ 41 43 42 3: 34 T Medie T :)2 :)& :)4 @)& &): & @ $ 3 2 T F Ti ;i eren4 a medi4 ilor 1)2 1)4 1 B)& B)4

2 3 4

0nac*e Maricel 0nac*e 5ostel Mi*alcea ;aniel

3$ 3$ 34

@ @ &):

3& 3& 4B

@)2 @)2 :

1 1 &

B)2 B)2 1)2

Tabel !.3.1.33 5entralizarea notelor coninutului te*nico4tactic n atac

.rupa

1r. Su(iecii

Ti

Medie Ti

Medie T

T F Ti ;i eren4 a medi4 2 & 2 3 2 4 2 3 ilor 1 1 B)2$ B)& 1 B)&& B)$ B)&

06peri4 ment Martor

1 2 3 4 1 2 3 4

Stancu .eorge 1egoi 5tlin Mistreanu ;aniel Istrate Aalentin 1iu +ogdan 0nac*e Maricel 0nac*e 5ostel Mi*alcea ;aniel

1$ 4B 33 3: 14 3C 31 3:

@)$ &)&& :)2$ @)& @ &)$ @)@$ @)&

1@ 4& 34 41 1& 43 33 41

:)$ @)&& :)$ :)2 : @)1& :)2$ :)2

Tabel !.3.1.!3 5entralizarea notelor coninutului te*nico4tactic n aprare "i atac .rupa 1r. Su(iecii Ti Medie Ti 06peri4 ment Martor 1 2 3 4 1 2 3 4 Stancu .eorge 1egoi 5tlin Mistreanu ;aniel Istrate Aalentin 1iu +ogdan 0nac*e Maricel 0nac*e 5ostel Mi*alcea ;aniel $B @& @B @3 4& @4 && @2 @)14 &)C1 @)$$ @)3 &)$@ &)@3 @)33 @)2 $: :C @& @C $B @C &C :1 T Medie T :)2: :)BC :)44 @)C @)14 @)1: @)&& :)1 : 13 & & 4 $ 3 C T F Ti ;i eren4 a medi4 ilor 1)14 1)1: B):C B)& B)$@ B)4$ B)33 B)C

0!/!(! P%e8"2%9%e9 st9tisti23-59te59ti24 9 $9te83%

&:

<Interpretarea corect a rezultatelor o(inute de su(iecii supu"i pro(elor de control reprezint etapa cea mai important n aprecierea randamentului la educaie izic "i sport.= 5el mai des pentru interpretarea acestor rezultate se matematic. 0!/!(!*! I $i2ii st9tisti23-59te59ti2i 7383si:i a. &e$i9 9%it5eti24 este indicatorul statistic cel mai des utilizat n interpretarea datelor recoltate "i care se ia n considerare n toate calculele ulterioare) o erind cea mai precis msur a tendinei centrale. 9n cazul unor date grupate media aritmetic se calculeaz dup ormula3 olose"te metoda statistico4

unde 6 Y valorile n Y numrul de cazuri Y recvena 9! A568it"$i e9 -O.. Se calculeaz dup ormula3 KY2ma6 F 2min @! A@9te%e9 5e$ie -A5.

unde d Y di erena dintre valoarea 6 "i media aritmetic. 2! A@9te%e9 st9 $9%$ -S. este indicatorul dispersiei care se olose"te cel mai des n cercetrile "tiini ice3

$! C3e7i2ie t"8 $e #9%i9@i8it9te -C#. reprezint e6primarea n procente a c'tului dintre a(aterea standard "i media aritmetic3

&C

Statistica recomand pentru interpretare urmtoarele trepte de apreciere3 B F 1B 9 4 omogenitate mare 1 B F2B 9 4 omogenitate medie peste 2B 9 4 lips de omogenitate e! C3%e89:i9 st9tisti24) procedeul prin produse. Se (azeaz pe suma produselor di erenelor valorilor individuale a de medie "i produsul a(aterilor standard calculate la cele dou "iruri de date.

/ormula utilizat este3 5orelaia nu poate evidenia ntotdeauna relaia cauzal dintre enomenele vizate) de e6emplu3 relaia dintre numrul de repetri olosite la un e6erciiu sau Dilogramele ridicate "i cre"terea calitii motrice vizate. Pentru a aprecia aceasta se aplic ormula3

a. Se5 i7i29:i9 $i7e%e :ei $i t%e =i%"%i8e $e $9te la e"antioanele corelate se calculeaz dup ormula3

a. Se5 i7i29:i9 23e7i2ie :i83% $e 23%e89:ie se realizeaz dup ormula3

4.3.2.2. %plicarea metodei statistico4matematice la rezultatele de la pro(ele motrice

@B

Se o(serv care este di erena dintre "irurile de date >testarea iniial "i testarea inal? la cele dou grupe >de e6periment "i martor?. G%"69 $e eF6e%i5e t C982"8"8 i $i2e8"i t 1 1 2 3 4 T-T%, Ti 2B2 22B 23B 24B T 224 2:4 2:B 3B$ ;>T 4Ti? 22 &4 $B &$ 2B1 ;2 4:4 4BC& 2$BB C2&1 1&341

a. %(aterea standard a di erenelor3

(. %(aterea standard a mediei di erenelor3

c. 5alculm t dup ormula3

5ompar'nd cu datele din ta(ela lui a valorilor varia(ilei t rezult c valorile calculate pentru t sunt semni icative cu o siguran de B)C@ 9. 4.2.2.3. %plicarea metodelor statistico4matematice la rezultatele de la pro(ele te*nico4tactice >aprare "i atac?

@1

G%"69 $e eF6e%i5e t C982"8"8 i $i2e8"i t 1 1 2 3 4 T-T%, Ti $B @& @B @3 T $: :C @& @C ;>T 4Ti? : 13 & & 33 ;2 &4 1&C 3& 3& 3B$

a. %(aterea standard a di erenelor3 S;Y3)3 (. %(aterea standard a mediei di erenelor3 S;Y1)&$ ;Y:)2$ c. tY$ 5ompar'nd cu datele din ta(ela lui /is*er a valorilor varia(ilei t rezult c valorile calculate pentru t sunt semni icative cu o siguran de B)C@ 9. 0!/!/! I te%6%et9%e9 $9te83% %naliz'nd modelele somatice ale su(iecilor e6perimentului "i compar'ndu4le cu cerinele modelului /.!.A. se constat c toi #uctorii specializai pe cele patru posturi se ncadreaz n cerinele /.!.A. ;eoarece ace"ti #uctori sunt nc #uniori) au aprut pe parcursul e6perimentului modi icri somatice) ceea ce a determinat di erene oarte mari ntre testarea iniial "i cea inal) mai ales la testele motrice. ,a testele motrice su(iecii grupei de e6periment au cut salturi valorice n medie de $B)2$ p. >Stancu .eorge F 22 p) 1egoi 5tlin F &4 p) Mistreanu ;aniel F $B p) Istrate Aalentin F &$ p?) n sc*im( su(iecii grupei martor) pentru care nu am lucrat n mod special pentru calitile motrice au cut salturi valorice n medie de 23)@$ p >1iu +ogdan F 2: p) 0nac*e Maricel F 1C p) 0nac*e 5ostel F 2: p) Mi*alcea ;aniel F 2B p?.

@2

,a componenta te*nico4tactic) su(iecii grupei de e6periment au avut de asemenea acumulri mai mari dec't cei din grupa martor. %st el) la elementele te*nico4tactice ale #ocului n aprare su(iecii grupei de e6periment au acumulat n medie $)2$ p >Stancu .eorge F & p) 1egoi 5tlin F @ p) Mistreanu ;aniel F $ p) Istrate Aalentin F 3 p? a avut "i la acest capitol un salt valoric mai mare dec't grupa martor cu o medie de 2)@$ p >1iu +ogdan F 2 p) 0nac*e Maricel F 4 p) 0nac*e 5ostel F 2 p) Mi*alcea ;aniel F 3 p? 5oncluzion'nd asupra motricitii su(iecilor e6perimentului se poate constata c n linii mari se nscriu n limitele modelului ela(orat de /.!.A. Privitor la cuno"tinele te*nico4tactice se poate a irma c su(iecii e6perimentului au cuno"tinele necesare des "urrii activitii sportive n cadrul unui campionat de #uniori 1. %cest lucru se poate o(serva din aptul c nici unul dintre su(iecii e6perimentului nu a luat note mai mici de &) nici la testarea iniial "i nici la testarea inal. Ermrind #ocurile din cadrul campionatului scolar pe clase ale ec*ipelor a 24a % si a 24a +) am o(servat o (una coordonare atata in aza de atac cat si de aparare. 8uctorii au caliti care i pot propulsa spre o cariera in cadrul acestui sport.

@3

C96it38"8 1
1!*!CONCLUZII I RECO&ANDARI PRACTICO- &ETODICE

1. 06perimentul a con irmat ipotezele de lucru potrivit crora selectarea "i clasi icarea mi#loacelor de instruire constituie o necesitate de prim ordin n cadrul procesului de antrenament. 2. Prin standardizarea "i raionalizarea mi#loacelor de instruire timpul a ectat antrenamentului a ost mai #udicios olosit) iar e6erciiile au avut o e icien mai mare. 3. !aionalizarea mi#loacelor de pregtire pe (aza cunoa"terii reale a potenialului (iologic "i de motricitate a iecrui #uctor contri(uie la o mai (un aplicare a individualizrii antrenamentelor "i implicit la sporirea randamentului n concurs. 4. %naliza rezultatelor testrilor iniiale la pro(ele de motricitate relev o mai sczut preocupare a antrenorilor pentru m(untirea calitilor motrice per ecta(ile la aceast v'rst.

@4

$. Pe (aza participrii la orele de educaie izic "i pe (aza nregistrrilor e ectuate la meciuri) a analizei comportrii su(iecilor n competitii se remarc n ansam(lu tendina de valori icare mai sczut a m(untirii "i per ecionrii pregtirii izice speci ice n #ocul de volei. Pe (aza acestei constatri propun introducerea n programa a unor mi#loace special destinate m(untirii mai rapide a acestei componente e6trem de importante. %ceast propunere o ac n condiiile evoluiei si cre"terii popularitii #ocului de volei modern spre anga#amentul total unde se pune accent deose(it pe o pregtire izic general superioar) du(lat de o e6celent pregtire izic speci ic #ocului de volei.

1!(! 'I'LIOGRAFIE

*! (! /! 4C. 0! +ucure"ti) 2BBB7 1! G!

%le6e) 1 4L%ntrenamentul sportiv modern=) 0ditura ;icatic "i +ompa) T 4Teoria "i metodica antrenamentului. Periodizarea 02 5ernianu) 5 4/ot(al modern FSport4Turism4 +ucure"ti 1C@:) p.414 5ernianu) 5 4Manualul antrenorului pro esionist) 0dit. !otec* Pro) 5o#ocaru) A) Mircescu , 4 Individualizarea antrenamentului sportiv) 5oli(a(a 0vule) ;4 !eg'ndirea "i reactualizarea conceptului de

Pedagogic) +ucure"ti) 1CC37 P-1T-) +ucure"ti) 2BB2) p 3B433.

510/S4 +ucure"ti) 1C:B) p.3243$. antrenament individual n pregtirea ec*ipelor de #ocuri sportive colective).alai) 2BB4) p.:&4CB.

@$

J! P! +ucure"ti) 2BB2) p.42C. K! +ucure"ti) 2BB2) p.42C. *)! +ucure"ti) 1CCC) p.2B$. **! 1CC3) p.$3B. *(! */!

5oli(a(a 0vule) ;) +ota) I4 8ocuri sportive. Teorie "i metodic4 ;ragnea) % 4%ntrenamentul sportiv F;idactic "i pedagogic4 ;ragnea) % F Teoria "i metodica dezvoltrii calitilor motrice) Motroc) I 4Pro(leme ale teoriei "i metodicii antrenamentului) 510/S4 1icu) % F%ntrenamentul sportiv modern F 0ditura 0ditis) +ucure"ti) 1iculescu) % F 8oc "i %ntrenament) %ntrenorul nr.2 /.!./.) Tcoala Ploie"teanu) 5 F ;inamica actual a sistemului n #ocul de ot(al)

%ladin F+ucure"ti) 1CC:) p.12B.

1aional de %ntrenori) +ucure"ti) 2BB4) p.2342&. 0ditura -mnia S.%.S.T.) +ra"ov) 2BB3 p.2:431.

@&