Conferința științifică

DEZVOLTAREA CALITĂȚILOR MOTRICE DE BAZA LA ELEVII CLASELOR

GIMNAZIALE CU PROFIL SPORTIV ÎN CADRUL LECȚIEI DE EDUCAȚIE
FIZICĂ

Tanasevici Andrian, student

Arsene Igor, doctor în ştiinţe pedagogice, conferenţiar universitar,
Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport, Chișinău

Abstract. This article highlights the role and importance of the development of basic
motor skills in high school students with a sports profile in physical education lessons, which
can be considered as a substantial means in the concomitant development of basic motor
skills.
Our research aims to highlight the efficiency of using methodical rules and carefully
selected drive systems, which applied in the physical education lesson are conducive to the
development of motor skills.
Keywords: motor skills, development, quality, students, high school, sports, lesson,
education, physical.

Actualitatea. Schimbările morfofuncţionale care se produc în perioada preadolescenţei

sunt esenţiale, exprimându-se prin intensificarea creşterii, în special a celei fizice, ce se
caracterizează printr-un ritm superior celorlalte perioade ale dezvoltării ontogenetice. Întreg
procesul de creştere poate lua diverse forme, dar, indiferent de acestea, el nu are loc
proporţional şi nici nu se produce concomitent la nivelul tuturor segmentelor corpului.
Modificările somatometrice constau în faptul că se dezvoltă mai întâi membrele
superioare şi inferioare şi mai apoi toracele şi bazinul. În ansamblu, creşterea medie în
înălţime este de la 3-4 până la 6-7 cm anual. La vârsta de 11-12 ani, fetele depăşesc puţin
băieţii, ele fiind mai înalte, dar între 13 şi 14 ani această diferenţă dispare. Datorită creşterii
intense a membrelor în raport cu trunchiul, această perioadă a fost denumită „vârsta
dizgraţiei” sau „vârsta hainelor scurte”
Creşterea în înălţime este însoţită de cea a greutății, iar procesul osificării este intens.
Astfel, se dezvoltă partea facială a craniului, are loc definitivarea procesului de calciiere a
oaselor mâinii şi se încheie creşterea danturii permanente. În acelaşi timp, se dezvoltă foarte
mult musculatura spatelui, a centurii scapulare şi a celei pelviene.
Junioratul completează prima etapă a vieții școlare a copilului. Aceasta este o vârstă foarte
dificilă. Psihologii evidențiază vârsta de 7-10 ani ca vârstă școlară mică și 11-15 ani - ca
vârstă adolescenţă. Astfel, vârsta de 10-11 ani este ca și cum într-un stat suspendat: copilul nu
este încă un adolescent, dar nici școlar mic. Totul este agitat aici și, prin urmare, atât fetele,
cât și băieții, devin parțial incontrolabili, acesta fiind un comportament tipic pentru

136
 Conferința științifică

adolescenți, iar pe de altă parte - copiii de 10-11 ani sunt extrem de plastici, gata să se
schimbe și să devină cooperanţi.
Evenimentul-cheie al dezvoltării psihofizice la vârsta de 10-11 ani este pubertatea. Din
acest punct de vedere elevii noștri din al patrulea an sunt, fără îndoială, adolescenți. Aceasta
afectează foarte mult comportamentul lor - se manifestă rebeliunea, caracterul conflictual.
Copiii de această vârstă se caracterizează prin instabilitate emoțională extremă datorită
fiziologiei - ratele de creștere și dezvoltarea diferitelor sisteme funcționale ale corpului sunt
nepotrivite [1, 2].
Calitățile motrice sunt însușiri ale organismului concretizate în capacitatea de efectuare a
acțiunilor de mișcare cu anumiți indici de viteză, forță, rezistență și îndemânare.
Acestea oferă individului posibilitatea executării diferitor acte motrice, legate atât de
activitatea zilnică, cât și de cea sportivă. În procesul de învățământ, un loc important în cadrul
preocupărilor profesorului de specialitate îl ocupă găsirea și utilizarea în pregătire a celor mai
eficiente metode și mijloace, care să asigure dezvoltarea acestor calități.
În activitatea de dezvoltare a acestora (sistematic), profesorul de educație fizică trebuie să
stabilească anumite priorități în educarea calităților motrice.
Se recomandă ca programarea dezvoltării lor să se facă cu pondere diferită în funcție de
conținutul lecțiilor, materialele sportive existente, condițiile de anotimp, starea motrice a
elevilor într-o anumită etapă.
Perfecționarea calităților motrice reprezintă unul dintre principalele obiective ale
procesului de pregătire a elevilor, realizat concomitent cu formarea priceperilor și
deprinderilor motrice.
Calitățile motrice au un caracter nativ, al cărui nivel de manifestare inițială depinde de
fondul genetic ereditar. Dezvoltarea lor ulterioară, ca, de altfel, și formarea deprinderilor
motrice, se realizează odată cu evoluția procesului de creștere și dezvoltare, ele fiind
influențate de specificul activităților desfășurate, condițiile de viață, ereditatea, mediul
geografic și climateric și activitățile desfășurate în mediul școlar.
În literatura de specialitate, precum și în terminologia specialiștilor se folosesc mai mulți
termeni, precum: calități fizice, calități motrice, calități biomotrice, calități ale activității
motrice, funcții motrice de bază etc.
În cadrul procesului instructiv-educativ, dezvoltarea calităților motrice trebuie să ocupe un
loc prioritar, deoarece: calitățile motrice condiționează și determină în mare măsură formarea
și, în special, consolidarea deprinderilor motrice; dezvoltarea calităților motrice favorizează
creșterea capacității de efort a organismului; dezvoltarea calităților motrice se poate realiza și
în condiții materiale simple; dezvoltarea calităților motrice se poate face și în cadrul activității
independente a elevilor.
Obiectul cercetării este procesul de îmbunătăţire a motricităţii generale a elevilor din
clasele gimnaziale cu profil sportiv în cadrul lecţiei de educaţie fizică.
Subiectul cercetării este metodica aplicării ştafetelor în cadrul lecţiei de educaţie fizică a

137
 Conferința științifică

elevilor din clasele gimnaziale cu profil sportiv.

Scopul cercetării. Pornind de la scopul educaţiei fizice, acela de a contribui la întărirea
sănătăţii și la formarea unui mod sănătos de viață, asigurarea unei dezvoltări fizice
armonioase a elevilor, precum și a însuşirilor ce țin de rezolvarea problemelor pe care le pune
viața în fața lor şi a celor necesare performanţelor sportive, ne-am propus să introducem în
lecţia de educaţie fizică, indiferent de scopul ei, ştafetele ca mijloace de obţinere a acestor
deziderate.
Pentru fiecare calitate motrice sau formă de manifestare a acesteia trebuie să selecționăm,
în raport cu vârsta şi genul elevilor, numai acele metode, procedee și mijloace care s-au
dovedit eficiente, optime în funcţie de modelul pe care trebuie să-l realizăm, să modelăm
mijloacele și căile prin și cu care vom acţiona. Acest mod de activitate nu exclude necesitatea
ca profesorul să cunoască o gamă cât mai variată de metode și mijloace proprii activității sale
sau specifice altor domenii, pe care să încerce să le adapteze nevoilor sale practice.
În conformitate cu scopul cercetării, au fost identificate obiectivele, printre care cele mai
importante au fost: experimentarea folosirii ştafetelor; componentele teoretico-metodice ale
desfășurării procesului de educație fizică în învățământul gimnazial; dezvoltarea fizică şi
funcţională a copiilor de 10-14 ani;
Metodele de cercetare: metoda observaţiei; metoda experimentală; metoda matematico-
statistică; metoda reprezentării grafice.
Organizarea cercetării. Cercetarea s-a efectuat la Liceul - Internat Municipal cu Profil
Sportiv din mun. Chişinău, timp de un an şcolar, la clasele gimnaziale A şi B mixte. Orele de
educaţie fizică cu aceşti elevi s-au desfăşurat conform orarului claselor, câte 2 ore săptămânal,
atât în sala de sport, cat si pe terenul de sport din incinta liceului. Grupa experimentală a fost
formată din clasele gimnaziale A mixte. Grupa martor a fost formată, la fel, din clasele
gimnaziale B mixte. Clasele a V-a gimnaziale A, B sunt formate din 25 băieţi si 4 fete fiecare.
Stabilirea şi descrierea probelor de control
Concepţiile moderne de practicare a exerciţiilor fizice au început sa aibă o valoare din ce
în ce mai mare, iar mijloacele pentru realizarea acestora au început a fi studiate și
experimentate pe scara largă. Procesele de control puse în programa şcolară pentru testarea
capacităţii motrice sunt:
1. Probe din gimnastica acrobatică şi sărituri
Aceste probe au fost aplicate sub formă de test iniţial la începutul semestrului I şi test final
la sfârşitul semestrului al II - a.
Probele de control obligatorii pentru însuşirea unor ramuri de sport:
1. Efectuarea unor linii acrobatice liber alese, cu aprecierea prin notă la finalul ciclului
tematic al lecţiei;
2. Săritura cu sprijin pe aparat de gimnastică, cu apreciere prin notă la finalul ciclului de
lecţii;
Proba „elemente acrobatice izolate”

138
 Conferința științifică

- se execută izolat elemente statice şi dinamice prevăzute în programă;

- se apreciază corectitudinea execuţiei;
- aprecierea se face din nota maxima 10 (zece).
Combinații de elemente acrobatice
- se efectuează un exerciţiu liber ales cuprinzând elemente acrobatice şi de legătură
prevăzute în programă;
- se apreciază calitatea execuţiei. numărul şi dificultatea elementelor componente;
- aprecierea se face din nota maximă 10 (zece).
Săritura la un aparat de gimnastică (capra)
- se execută cu bătaie pe trambulina semielastică;
- locul de aterizare se amenajează cu saltele de gimnastică;
- se execută una din săriturile prevăzute în programa clasei respective;
- se apreciază corectitudinea execuţiei din nota maximă 10 (zece).
Tabelul 1. Analiza comparativă a combinației pe elemente în gimnastica aerobică, clasa
a V - a (băieți)
Teste iniţiale Teste finale Diferenţa
Grupa
X S CV X S CV X S CV
Martor 7,88 0,74 9,39% 8,75 0,77 8,80% 0,87 0,03 0,59%
Experiment 7,87 0,77 9,78% 9,50 0,64 6,73% 1,63 0,13 3,05%

Tabelul 2. Analiza comparativă a combinației pe elemente în gimnastica aerobică, clasa

a V - a (fete)
Teste inițiale Teste finale Diferența
Grupa
X S Cv X S Cv X S Cv
Martor 7,71 0,83 10,76% 8,86 0,47 5,30% 1,15 0,36 5,46%
Experiment 7,71 0,93 12,06% 9,57 0,36 3,76% 1,86 0,57 8,30%
10

5
grupa martor

0 grupa
testareatestarea experiment
initiala finala

Tabelul 3. Analiza comparativă a rezultatelor la sărituri cu sprijin (capra), clasa a V-a

(băieți)
Teste inițiale Teste finale Diferența
Grupa
X S Cv X S Cv X S Cv
Martor 7,75 0,57 7,35% 8,62 0,43 4,98% 0,87 0,14 2,37%
Experiment 7,62 0,91 11,94% 9,25 0,37 4,00% 1,63 0,54 7,94%

139
 Conferința științifică

Tabelul 4. Analiza comparativă a rezultatelor la sărituri cu sprijin (capra), clasa a V-a

(fete)
Teste inițiale Teste finale Diferența
Grupa
X S Cv X S Cv X S Cv
Martor 7,83 0,85 10,85% 9,66 0,68 7,85% 0,83 0,17 3,00%
Experiment 7,66 0,73 9,53% 9,33 0,51 5,46% 1,67 0,22 4,07%

Rezultatele obţinute de grupa experimentală la testarea iniţială au fost: 7,87 la băieţi şi

7,71 la fete, iar la testarea finală de 9,50 la băieţi şi 9,57 la fete, în comparaţie cu rezultatele
grupei martor, în care, la testarea iniţială, rezultatele au fost de 7,88 la băieţi şi 7,71 la fete, iar
la testarea finală - de numai 8,75 la băieţi şi 8,56 la fete. Toate rezultatele obţinute de grupa
experimentală au fost superioare, ceea ce confirmă faptul ca mijloacele de acţionare folosite
în cadrul acestui experiment au fost eficiente (Tabelele 1, 2, 3, 4).
Sunt prezentate și cheltuielile energetice reale ale elevilor de 10-11 ani și norma
fiziologică de vârstă pentru contingentul respectiv. Anume analiza comparativă a datelor
scoate în evidenţă un anumit deficit de cheltuieli energetice zilnice corespunzătoare elevilor
de această vârstă, în comparație cu norma fiziologică.
Tabelul 5. Deficitul cheltuielilor energetice reale ale elevilor de 10 - 11 ani, comparativ
cu normele fiziologic
Norme fiziologice pentru Cheltuieli energetice reale
Nr. Deficit
Gen ambele genuri (mDj/24 ore) (mDj/24ore)
crit. (%)
Ẋ±m Ẋ±m
1 Băieți 10,45 ±0,31 6,25±0,01 ≈ - 40
2 Fete 9,43±0,18 4,39±0,03 ≈ - 53

S-au desfășurat și comparații privind deficitul cheltuielilor energetice reale ale elevilor de
10 - 11 ani, în timpul lecțiilor de educație fizică.
Cu ajutorul pedometrului fixat la brâul elevilor cu diferit nivel de dezvoltare fizică, s-au
determinat cheltuielile energetice în cadrul lecțiilor obișnuite și al celor cu caracter de
dezvoltare a calităților motrice.
Astfel, cheltuielile energetice ale băieților în cadrul unei lecții obișnuite variază de la 115
până la 155 kcal, iar la fete - de la 105 până la 129 kcal.
Tabelul 6. Analiza comparativă a numărului de mișcări și a cheltuielilor energetice ale
elevilor din grupa experimentală și grupa martor (10 -11 ani)
Nr. Gen Numărul de mișcări Cheltuieli energetice reale

140
 Conferința științifică

crit. (kcal/45 min)

Grupa
Grupa martor Grupa experiment Grupa martor
experiment
1 Băieți 650,20 -870,20 877,28-1700,0 115-160 155-300,0
2 Fete 600,01 - 1060,00 733,30-1800 105-185 129,0-306

Deși lecțiile experimentale au o mai mare influență, în raport cu lecția obișnuită, asupra
dezvoltării calităților motrice generale ale elevilor, ele nu sunt suficiente pentru acoperirea
deficitului de locomoție și intensificarea cheltuielilor energetice zilnice. Aceste date sunt
confirmate și de autorii care au stabilit că volumul săptămânal de activitate motrice în cadrul
lecțiilor de educație fizică este insuficient pentru însușirea materialului prevăzut de programa
de studii și pentru îndeplinirea independentă a testelor de control [5]. De aceea, elevii, pe
lângă lecția de educație fizică în cadrul Liceului Municipal cu Profil Sportiv din municipiul
Chișinău, practică și proba aleasă de sport.
Autorul Mruț I. [5] consideră, de asemenea, că în timpul practicării independente a
elevilor este rațional de a include sarcini motrice orientate spre dezvoltarea principalelor
calități motrice, iar intervalul de timp rezervat pentru dezvoltarea fiecăreia trebuie să fie
aproximativ aceeași.
Tabelul 7. Ponderea lecțiilor de educație fizică obișnuite și a celor cu caracter de
dezvoltare a calităților motrice prin ștafete în cheltuieli energetice zilnice ale elevilor
(%).
Ponderea lecțiilor de educație fizică în formarea cheltuieli energetice zilnice
ale elevilor(%).
Nr.
Gen Cheltuieli Lecția Lecția
crit. Ponderea Ponderea
energetice reale obișnuită experiment
% %
(kcal/24 ore) Ẋ±m (kcal/45 min) (kcal/4 min)
1 Băieți 1485,71±13,22 113,46÷151,16 7,63÷10,17 155÷300,0 10,34÷19,92
2 Fete 1054±12,88 104,31÷184,83 9,90÷17,54 129,0÷306 12,06÷28,95

O altă variantă privind dezvoltarea calităților motrice ale elevilor ar consta în

implementarea celei de-a treia lecții obligatorii de educație fizică în orarul lecțiilor elevilor
din clasele a V-a, așa cum propune și demonstrează eficiența acesteia în cercetarea sa Arsene
Igor, dr., conf. univ. USEFS [6] și cum se practică în mai multe țări ( Federația Rusă, Polonia
etc.)
Indicații practico-metodice
 În procesul instructiv-educativ al elevilor nu trebuie să rămână fără
controlul profesorilor aspecte privind: organizarea timpului liber, somnul, alimentaţia, odihna
activă, echipamentul de lucru etc., pentru a putea preveni apariţia îmbolnăvirilor şi a
accidentărilor.

141
 Conferința științifică

 Extinderea aplicării acestora reprezintă un veritabil „feed-back”, devenind

un mijloc de acţionare cu rol reglator al efortului, de impulsionare a performanţelor biologice
şi psihice.
 Este recomandat ca starea de sănătate a copiilor să fie monitorizată
permanent de un cabinet medical, astfel, eventualele deficienţe sau îmbolnăviri putând fi
depistate la timp şi chiar remediate cu ajutorul exerciţiilor fizice.
Concluzii
Rezultatele experimentului ne conduc la concluzia ca nivelul capacităţii motrice poate fi
dezvoltat şi perfecţionat mai rapid şi mai eficient prin folosirea ştafetelor în lecţia de educaţie
fizică.
Se dorește a scoate în evidenţă faptul că, prin folosirea ştafetelor, lecţia de educaţie fizică
a câştigat din punctul de vedere al atractivităţii, elevii aşteptându-le şi participând cu o
dispoziţie motrice mare.
În urma experimentului, a datelor obţinute de grupa experimentală, putem afirma ca
ipoteza acestei lucrări a fost confirmată: capacitatea motrice poate fi perfecţionată prin
folosirea ştafetelor în lecţia de educaţie fizică şi propunem folosirea sistematică a acestora în
lecţia de educaţie fizică [6].

Referinţe bibliografice:
1. https://www.scritub.com/sociologie/psihologie/PERIOADA-ADOLESCENEI-
Caracteri16123182020.php. Accesat 2021
2. https://ik-ptz.ru/ro/fizika/vospitanie-rebenka-10-let-psihologiya-intellekt-i-nervnaya-sistema-esli-
rebenok.html. Accesat 2021
3. https://www.scrigroup.com/educatie/psihologie-psihiatrie/Caracterizarea-varstei-scolare83387.php.
Accesat 2021
4. Grimalschi T. Didactica modernă a educaţiei fizice: (dimensiuni, domenii, activităţi, creaţii). Lab. de
Cercet. Ştiinţifice a Catedrei de Gimnastică. Chişinău: USEFS. 2007. 70 p.
5. Мруц И. Обоснование недельного режима двигательной активности в самостоятельных занятиях
учащихся 11- 15 лет. Автореферат диcсертации кандидатa педагогических наук. Кишинэу, 2005. 30 с
6. Arsene I. Adaptarea psihosocială a elevilor cu reținere în dezvoltarea psihică în cadrul lecțiilor de
educație fizică cu conținut adecvat. Chișinău, 2010. p. 280.

142