Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
~ 2018 ~
CUPRINS
Introducere............................................................................................................................................2
1.1 Principii..................................................................................................................................3
4 Formulare de documente...............................................................................................................9
Concluzii............................................................................................................................................12
Bibliografie.........................................................................................................................................13
Introducere
Vigoarea fizică constituie fundamentul şi, în acelaşi timp, suportul activităţii intelectuale,
politehnice şi morale, iar educaţia fizică trebuie să asigure formarea unui tineret sănătos și dinamic,
capabil de activităţi creative, în vederea formării unei personalităţi integrale, creative şi autonome.
Pentru adolescenți orele de ”Educație fizică” sunt deosebit de necesare, ele ajutându-i să-și
perfecționeze calitățile motrice, funcționale, volitive și comportamentale, necesare pentru
continuarea traseului educaţional sau profesional și integrarea eficientă în societate. Aceștia
manifestă un interes slab față de orele de educație fizică, adoptă un mod sedentar de viață,
manifestând, de regulă, o indiferență vădită față de activitățile motrice școlare și extrașcolare.
Această atitudine, determinată în mare măsură de schimbările biologice ce au loc în organismul
adolescenților, diminuează frecvența și reușita lor la disciplina ”Educația fizică”. Ultima depinde, în
esență, de atitudinea elevilor față de orele de educație fizică, exprimată prin gradul lor de satisfacție
și de motivație1. La această etapă de învățământ este importantă menținerea interesului elevilor
pentru activitățile motrice și deschiderea lor pentru autodezvoltare. Prin conţinuturile sale, educaţia
fizică trebuie să contribuie la dezvoltarea fizică şi psihică a elevilor, înzestrarea lor cu calități
motrice şi deprinderi motrice care să le permită adaptarea eficientă la condițiile mediului de
existență, evitând stresul. Respectiv, strategiile utilizate de profesorii de educație fizică, trebuie
1
Adolescenții au cerințe și pretenții exagerate față de activitatea profesorului, de aceea cadrele didactice din acest
domeniu trebuie să dea dovadă de creativitate, dar și suficientă măiestrie pedagogică, pentru a pune în aplicare metode
și mijloace adecvate așteptărilor acestora.
2
adaptate particularităţilor morfologice, funcţionale şi motrice ale elevilor, fiind selectate
preponderent cele agreate și acceptate de ei. Cunoașterea particularităților de vârstă ale
adolescenților, dar și alegerea corectă a metodelor și mijloacelor de instruire a acestora, constituie
baza succesului cadrului didactic în atingerea obiectivelor lecțiilor de educație fizică 2.
2
Columna Org, articolul Curriculum pentru învăţămîntul gimnazial (clasele V– IX), disponibil la http://www. columna.
org. md/libro/curriculum/ed_fiz_g. pdf citat la 19. 5. 18
3
1.1 Principii
Realizarea conţinuturilor educaţionale ale educaţiei fizice şi sportului şcolar solicită
profesorului cunoaşterea profundă a principiilor de activitate didactică în baza cărora se va
desfăşura procesul de învăţămînt. Aceste principii sunt3:
Principiul dezvoltării multilaterale a elevului – presupune dezvoltarea calităţilor fizice,
psihice, funcţionale şi intelectuale;
Principiul sistematizării şi continuităţii cunoştinţelor, calităţilor, capacităţilor motrice şi
atitudinilor-vizează instruirea de lungă durată;
Principiul conştientizării şi responsabilităţii în propria formare/dezvoltare;
Principiul funcţionalităţii evidenţiază continuitatea educaţiei fizice şi sportului şcolar pe
parcursul vieţii indiferent de politica statului şi de conjunctură;
Principiul umanizării învăţămîntului, prin care se influenţează asupra influenţă asupra
dezvoltării şi formării personalităţii umane;
Principiul creativităţii instruirii – stilumează activităţi inovative, bazate pe inventivitate şi
inovaţie didactică, formarea personalităţii creative;
Principiul accesibilităţii instruirii, vizează prezentarea subcompetenţelor şi conţinuturilor
didactice într-o formă accesibilă conform particularităţilor de vîrstă şi individuale ale
elevilor;
Principiul coerenţei dintre subcompetenţe/conţinut educaţional şi finalităţile educaţiei fizice
reprezintă corelarea permanentă a competenţelor - cheie/transversale, a subcompetenţelor cu
conţinuturile didactice şi finalităţile învăţării;
Principiul corespondenţei pedagogice dintre dezvoltarea psihică şi dezvoltarea fizică a
personalităţii umane – vizează regularitatea normativă a activităţii de formare biologică a
elevului şi concomitent stimularea dezvoltării psihice echilibrate, educarea voinţei,
atitudinilor;
Principiul interdependenţei pedagogice dintre cultivarea permanentă a deprinderilor
igienico-sanitară şi dezvoltarea deplină a potenţialului biopsihic al personalităţii umane;
Principiul deschiderii educaţiei fizice spre activitatea sportivă de masă şi de performanţă;
Principiul eficienţei prin valorificarea la maximum a mijloacelor şcolare şi resurselor
naturale al comunităţii locale.
Principiul egalităţii reale a şanselor pentru toţi elevii;
Principiul adaptării spaţiului – piste de alergare, terenuri de fotbal, baschet, volei, handbal,
oină, rugby, de aruncări şi sărituri, sală de sport aerobic, gimnastică, fitness, lupte, sală de
3
Columna Org, articolul Curriculum pentru învăţămîntul gimnazial (clasele V– IX) (fără dată), disponibil la
http://www. columna. org. md/libro/curriculum/ed_fiz_g. pdf citat la 19. 5. 18
4
luptă, tenis, bazin de înot etc. Principiul se va realiza conform cerinţelor şi posibilităţilor
pedagogice, psihologice şi sociale ale educaţiei fizice şi sportului.
Exerciţiul fizic este mijloc de bază al educaţiei fizice. Modul de viaţă sănătos al omului:
alimentaţia raţională; condiţiile sanitaro-igienice de muncă şi trai; regimul de muncă şi odihnă;
activitatea motrice şi călirea sistematică a organismului; atitudinea omului faţă de deprinderile
dăunătoare sănătăţii sunt cel mai importante.
5
Formele de practicare a educaţiei fizice în învăţămîntul preuniversitar sînt numeroase. Ele urmăresc
formarea-dezvoltarea, valorificarea deplină a potenţialului biologic, fizic, psihologic al
organismului în condiţii specifice societăţii noastre contemporane.
Absolventul gimnaziului, la sfîrşitul celor 5 ani de studii, trebuie să demonstreze competenţele că:
Şi-a ameliorat nivelul de dezvoltare a calităţilor motrice şi este capabil să formuleze pe ale
orală la nivel optim şi cu limbaj adecvat activităţi care solicită competenţe fizice (rezistenţa,
forţa, viteza), capacităţi de coordonare, îndemînarea motrice şi combinări ale acestor calităţi;
Posedă cunoştinţe suficiente pentru a-şi exprima şi interpreta gînduri creative, a elabora şi a
aplica un modul simplu de educare a calităţilor fizice (motrice) de bază şi a
subcompetenţelor specifice probelor sportive însuşite din curriculum;
a parcurs minimum un modul principal din gimnastică demonstrînd creativitatea de
prezentare printr-un program pe care-l elaborează, poate efectua acţiuni simbolico-expresive
şi are capacitatea să aprofundeze aspectele estetico-culturale şi să le exprime artistic;
Selecţionează noi tehnologii informaţionale, dirijează combină şi aplică deprinderile motrice de
bază şi cele speciale cu indici corespunzători ai calităţilor fizice şi adecvate diverselor experienţe de
mişcare:
şi-a însuşit, la un nivel proporţional cu posibilităţile sale maxime, conţinutul tehnicotactic a
trei probe atletice;
are capacitatea de a practica cel puţin un joc de echipă din cadrul modulului Joc sportiv,
cunoscînd şi aplicînd regulamentul şi caracteristicile tehnico-tactice ale jocului, conform
aptitudinilor şi înclinaţiilor sale, manifestînd comportamentul cerut în timpul jocului.
Elevul trebuie să demonstreze că îşi disciplinează emoţiile, posedă competenţe de relaţionare
interpersonală, cooperează cu coechipierii şi îşi respectă adversarii acceptînd victoria sau
înfrîngerea într-un spirit de deplină sportivitate.
Modulele competiţionale ale componentelor opţionale: fitness, gimnastică, şah, dame, lupte,
jocuri sportive (de echipă), înot, tenis (de masă, de cîmp), turism, dans sportiv, atletism elevul le
poate practica după posibilităţile concrete ale instituţiei de învăţămînt 4:
are spirit de iniţiativă şi antreprenoriat, poate efectua activităţi fizice tipice ambientului
natural (înot, atletism, jocuri la aer liber, turism etc. ) utilizînd tehnici adecvate, poate să
pună în practică normele de comportament în scopul prevenirii accidentelor;
cunoaşte regulamentul şi tehnicile de bază dintr-un sport de autoapărare. Înţelege
semnificaţia luptei sportive şi-şi respectă adversarul, are posibilitatea şi capacitatea de a
practica o luptă directă conform regulamentului prestabilit;
4
Columna Org, articolul Curriculum pentru învăţămîntul gimnazial (clasele V– IX), disponibil la http://www. columna.
org. md/libro/curriculum/ed_fiz_g. pdf citat la 19. 5. 18
6
şi-a însuşit tehnicile de bază într-un sport cu paleta sau cu racheta, în raport cu condiţiile
bazei sportive.
Aceasta are un rol foarte important atât pentru profesor cât şi pentru elev, cu ajutorul
evidenţei stabilindu-se ulterior nivelul de pregătire a elevilor, materialul didactic util, intensitatea și
volumul la care elevii pot avea un randament bun, pentru a progresa.
Evidenţa se face în trei momente ale anului şcolar în următoarea succesiune:
I. Evidenţa preliminară
II. Evidenţa curentă
III. Evidenţa bilanţ
Prima constă dintr-o serie de observaţii, studii, lecţii practice pe baza cărora profesorul de
educaţie fizică se familiarizează cu colectivul de elevi şi condiţiile materiale, în vederea stabilirii
principalelor sarcini, ce vor trebui realizate. Pe baza acestor date preliminarii se stabileşte şi
conţinutul documentelor de planificare. Lecţia de la începutul anului reprezintă forma cea mai
sigură, pentru a stabili nivelul iniţial de pregătire al unor elevi, în afara studierii unor documente. O
altă modalitate o constituie unele concursuri de la începutul anului şcolar, în urma cărora profesorul,
analizând rezultatele poate trage concluzii şi asupra pregătirii elevilor. Per general evidenţa
preliminară ne ajută să stabilim valorile iniţiale ale elevilor, pe baza acestora să putem intuii unde
trebuie să ajungem după un interval de timp cu valorile fizice ale elevilor.
Evidenţa curentă se realizează de-a lungul întregului an şcolar prin notările pe care le face
profesorul. Notările acestea se referă la diferitele aspecte, dintre care amintim:
evidenţa elevilor scutiţi medical,
completarea rubricii „observaţii” din planul de lecţie sau din planul calendaristic;
completarea catalogului de clasă cu absenţele şi notarea curenta a elevilor;
evidenţa rezultatelor pe care le-au obţinut elevii la diferite concursuri la care au
participat.
Toate aceste notări se realizează semestrial şi anual, ele constituind criterii pe baza cărora
profesorul poate să-şi dea seama în diferite etape ale instruirii dacă foloseşte mijloacele şi metodele
care pot duce în final la îndeplinirea sarcinilor propuse.
Ultim este creată pe baza tuturor datelor şi rezultatelor obţinute pe parcursul anului şcolar,
stabilind în ce măsură au fost realizate obiectivele propuse, aspectele pozitive şi deficienţele în
activitate. Pe baza acestei evidenţe se stabilesc concluzii şi cauzele obiective care au dus la
obţinerea unor succese sau a unor eşecuri. Poate determina, de asemenea, gradul de implicare a
7
elevilor pe parcursul întregului an şcolar, rezultatele elvilor care reprezintă şcoala la un nivel local
sau judeţean, etc.
CV,
Încadrare: nr. de ore și clase,
Structura anului școlar,
Orarul de functionare și locații după caz,
Ordinul 3462/martie 2012,
Regulamentul de organizare și functionare a unităților de învățământ preuniversitar
4925/2005,
Programe școlare,
Normativele de dotare minimala pentru fiecare nivel de studii,
Documente de planificare: esalonarea anuala a unitatilor de învățare, plan calendaristic,
proiectarea unitatilor de învățare,
Bareme și standarde de evaluare (afisate și prezentate elevilor la început de semestru),
Procese verbale de protectia muncii, intocmite regulamentar (în 2 exemplare),
Adeverinte medicale/clase,
Scutiri medicale,
Optionale vizate,
Calendarul competitiilor sportive școlare la nivelul unității de învățământ după forma cadru
emisă de M. E. N. afisata la avizier, avizat de conducerea școlii și care se va gasi și în
dosarul comisiei metodice din școala,
Regulament de organizare și functionare a ONSS nr. 2880/2007,
Competitii sportive din cadrul ONSS, rezultate, elevi participanti pe clase și discipline
sportive,
Procese verbale pentru orice deplasare cu elevii, semnate de părinți și învățător la clasele I-
IV.
Înregistrări absențe,
Probe și norme de control,
Testări inițiale/ finale, note cu dată.
5
Scribd, articolul Evidența Clasei La Ora de Ed. Fizica, disponibil la https://www. scribd.
com/document/94879038/Evidența-Clasei-La-Ora-de-Ed-Fizica citat la 19. 5. 18
8
3.2 Documente pentru comisia metodică
Componența, statut, încadrare, responsabilități,
Plan de activitate,
Documente de planificare,
Calendarul competitiilor sportive școlare la nivelul unității de învățământ după forma cadru
emisă de MEN, avizat de conducerea școlii,
Evidența rezultatelor, diplome obtinuțe,
Procese verbale incheiate după fiecare semestru privind activitatea sportiva din calendarul
competitional al școlii,
Rapoarte semestriale ale activitatii de educație fizică,
Referate, perfecționări, alte documente ale catedrei de educație fizică/profesori 6.
4 Formulare de documente
Evidenţele sunt făcute pe o largă varietate de subiecte, în general sub forma unor tabele ce
conţin o anumită varietate de criterii (nume, vârsta, înaltime, etc. ), similare tabelelor urmatoare:
DOCUMENT 1.
Nr. Denumirea clasei Nr. elevi Total Nr. și felul orelor repartizate
Crt. Fete Baieţi Trunchi comun Extindere
(Baieţi şi (Fete)
fete/baieţi)
1. Clasa a V-a A 10 12 22 2
2. Clasa a V-a B 7 12 19 2
3. Clasa a VI-a 14 8 22 2
4. Clasa a VII-a A 15 7 22 2
5. Clasa a VII-a B 10 8 18 2
6. Clasa a VIII-a A 16 1 1
7. Clasa a VIII-a B 12 4 16 1 1
8. Clasa I 8 8 16 2 -
9. Clasa a II-a 10 11 21 2
6
Pagina oficială a Inspectoratului Școlar Județean Mehedinți, articolul Portofoliul Profesorului De Educaţie Fizică Şi
Sport, disponibil la http://mh. edu. ro/index. php/cadre-didactice/educație-fizica-și-sport/292-portofoliul-profesorului-
de-educaie-fizic-i-sport citat la 19. 5. 18
9
10. Clasa a III-a 7 12 19 2
DOCUMENT 2.
CARACTERIZAREA CLASEI
Anul școlar 2007-2008
Clasa: VII Numar de elevi:___ din care ___ fete și___ băieți
Elevi scutiti medical:
DOCUMENT 3
EVIDENȚA STĂRII DE SANATATE A ELEVILOR
SCUTIȚI MEDICAL ȘI ATRIBUȚIILE ACESTORA ÎN CADRUL LECȚIEI
Nr. Numele și prenumele Perioada Clasa Afecțiunea de care Sarcini de
Crt sufera îndeplinit
.
1.
2.
3.
4.
5.
10
6.
7.
DOCUMENT 4
COMPONENȚII ECHIPELOR DE JOCURI, ÎN VEDEREA ORGANIZĂRII
CAMPIONATELOR INTERNE
ECHIPA DE FOTBAL A ȘCOLII ECHIPA DE HANDBAL A ȘCOLII
DOCUMENT 5
STATISTICA
Observații:
Documentele de mai sus nu sunt formulare tip, acestea pot fi modificate după creativitatea
sau nevoile profesorului, în funcţie de aspectele pe care vrea să le scoată în evidenţă. Fiecare dascăl
are particularităţile sale în metodele de predare, iar unora le sunt foarte utile unele date din caietul
pentru evidenţă. Încă un model al caietului profesorului, care urmăreşte evidenţa curentă poate avea
urmatoarele criterii:
Concluzii
Disciplina de educație fizică la nivel gimnazial are o importanță deosebită pentru formarea
fizică a tinerilor. Rolul profesorului este de neînlocuit iar modalitatea de desfășurare a activității
12
date este reglementată de stat și totodată caracterizată și de competență și caracteristicile fiecărui
profesor în parte. Pentru a desfășura corect activitatea fiecare discipol are nevoie să își organizeze
activitățile, care la rândul lor trebuie să corespundă normelor și regulamentelor în vigoare. Aceasta
se numește evidență. Evidența tuturor caracteristicilor și activităților desfășurate are la bază o serie
de documente obligatorii, lista acestora am redat o mai sus. Totuși indicațiile legale lasă puțin loc
pentru ca fiecare profesor să își personalizeze evidența în modul în care consideră că este adecvat.
În concluzie evidenţele sunt necesare oricărui profesor de educaţie fizică datorită varietăţii
caracterelor fizice ale elevilor, pentru a obţine rezultatele dorite şi a îndeplini obiectivele şi sarcinile
propuse.
Bibliografie
Columna Org, articolul Curriculum pentru învăţămîntul gimnazial (clasele V– IX) (fără
dată), disponibil la http://www. columna. org. md/libro/curriculum/ed_fiz_g. pdf citat la 19. 5. 18
Pagina oficială a Școlii Gimnaziale Nr. 1 Dumbrava Rosie, Neamt, articolul Portofoliul
profesorului de Educație fizică și sport în anul școlar 2015-2016 (fără dată), disponibil la
http://scldr. ro/portofoliul-profesorului-de-educație-fizica-și-sport-în-anul-școlar-2015-2016/ citat la
19. 5. 18
Scribd, articolul Evidența Clasei La Ora de Ed. Fizica(fără dată), disponibil la https://www.
scribd. com/document/94879038/Evidența-Clasei-La-Ora-de-Ed-Fizica citat la 19. 5. 18
13