2018

CUPRINS
Introducere........................................................................................................................................3
1 Rolul educației fizice in invǎtǎmantul preșcolar......................................................................3
2 Educația fizicǎ în procesul de învățămînt.................................................................................5
3 Importanţa educației fizice în dezvoltarea personalităţii preşcolarilor.....................................6
4 Recomandari în dezvoltarea stilului de viața sanatos la preșcolari..........................................7
Concluzii...........................................................................................................................................8
Bibliografie.......................................................................................................................................9

2
Introducere
Educaţia timpurie este unul din elementele esenţiale în dezvoltarea timpurie a copiilor alături de
sănătate şi nutriţie, însă deseori această latură este neglijată. În procesul educaţiei timpurii, un rol
esenţial îi revine sistemului preşcolar, care reprezintă o etapă incipientă pentru încadrarea copiilor
în sistemul educaţional. Educaţia fizică a copiilor preşcolari are ca scop educarea unei generaţii
de tineri sănătoşi, viguroşi, rezistenţi, puternici, agili şi capabili de muncă. Pe lângă activităţile
desfăşurate în mediul familial, grădiniţa este instituţia în care copiii pot să-şi satisfacă dorinţa de
mişcare, locul unde se realizează exerciţiile şi jocurile necesare pentru dezvoltarea lor fizică.
Frecventând grădiniţa, copilul este controlat sub toate aspectele dezvoltării şi creşterii lui. În
grădiniţa de copii cele mai importante forme ale practicării educaţiei fizice sunt următoarele:
activităţi de educaţie fizică, gimnastica de înviorare, excursiile, jocurile sportive, plimbările şi
alte forme în afara activităţilor obligatorii. Mijlocul fundamental şi preponderent folosit în toate
activităţile de educaţie fizică este exerciţiul fizic care are la orice vârstă, dar mai ales în perioada
de creştere, un puternic rol educațiv. Executând regulat exerciţii fizice corespunzătoare vârstei,
copiii îşi perfecţionează o serie de deprinderi motrice aplicative necesare în viaţă: mersul,
alergarea, săritura, echilibrul, căţărarea, aruncarea şi prinderea etc. Alegerea şi îmbinarea
exerciţiilor trebuie făcută în aşa fel de către educațoare încât acţiunea lor să antreneze întregul
organism al copiilor. Sarcina principală a educaţiei fizice la preşcolari este formarea poziţiei
corecte a corpului, aceasta fiind absoluț necesară atât pentru dezvoltarea mişcărilor tot mai
complexe folosite de copii, cât mai ales din considerente de sănătate, ca premiză a creşterii şi
dezvoltării normale în continuare.Jocurile de mişcare au ca element caracteristic de desfăşurare
întrecerea, care impune existenţa unui fond de deprinderi şi calităţi motrice temeinic consolidate.
Întrecerea sporeşte interesul copiilor pentru activitate, le mobilizează forţele şi îi stimulează.
Jocurile desfăşurate în grădiniţă contribuie la creşterea capacităţii fizice şi intelectuale a copiilor,
la dezvoltarea lor armonioasă, deoarece stimularea practicării activităţii fizice este un obiectiv
prioritar, iar succesul în atingerea sa este o garanţie pentru sănătatea viitoare 1. Focalizarea pe
educaţia timpurie este importantă deoarece aceasta este perioada când copiii se dezvoltă rapid şi,
dacă procesul de dezvoltare este neglijat în acest stadiu, este mult mai dificil şi mai costisitor să
compensezi aceste pierderi mai târziu. Toate acestea marchează actualitatea și importanța temei
cercetate. Metodologia cercetării ştiinţifice s-a constituit dintr-un ansamblu de metode teoretice:
analiza, sinteza, generalizarea, compararea şi sistematizarea conceptelor pedagogice. Lucrarea
este structurată în 5 parți. Concluziile studiului stabilesc principalele constatări și sunt prezentate
la final.

1
Institutul De Ştiinţe Ale Educaţiei Cu Titlu De Manuscris C.Z.U.: 37.015:373.2(043.2) Olga Iovva Educaţia
Atitudinii Funcţionale Faţă De Sănătatea Proprie La Copiii De Vârstă Preşcolară Mare Specialitatea: 531. 01 –
Teoria Generală A Educaţiei Autoreferatul Tezei De Doctor În Pedagogie Chişinǎu, 2016
3
 1 Rolul educației fizice in invǎtǎmantul preșcolar
Sanatatea este definită ca starea de bine fizică, mentală și socială a fiecarei persoane. Starea de
sanatate și de boala este influențată nu doar de factorii biologici, chimici sau genetici, dar și de
factorii psihologici și sociali. Factorii psihosociali care influențează starea de sanatate și boala
sunt: comportamentele sanatoase sau de risc, abilități cognitive, emotionale și sociale, atitudini și
valorile personale relaționate cu sanatatea, normele socio-culturale de gen. Principalii factori care
au impact asupra stării de sanatate și boala sunt comportamentele care descriu stilul de viața:
alimentatie echilibrata, practicarea exercitiului fizic, reducerea consumului de alcool, renuntarea
la fumat, adoptarea altor comportamente preventive, respectarea orelor de somn.
Comportamentele sănătoase sunt învatate social de catre copii prin observarea și imitarea
adulților. De exemplu, alimentația, practicarea exercitiului fizic sunt comportamnte care se învață
din familie în preșcolară și au un rol definitoriu în dezvoltarea atitudinilor și practicilor din
perioadele ulterioare de dezvoltare și din viața adultă relaționate cu stilul de viața sanatos.
Exerciţiul fizic stimulează nu numai respiraţia dar şi circulaţia sanguină care întăreşte şi dezvoltă
sistemul muscular şi osos şi realizează puntea de legătură între gândire şi acţiune. La vârsta
preșcolară copii învață comportamente prin observarea și imitarea adulților, își formează
atitudinile față de comportamentele sanogene și de risc 2. Părinții și adulții care interacționează
direct cu copii au un rol major în dezvoltarea comportamentelor sanogene cu rol protectiv asupra
sanatatii. Adulții influențează comportamentele adoptate de copii prin modelul pe care il
reprezinta. De asemenea, acestia sunt principalii furnizori ai oportunitatilor de petrecere a
timpului liber și ai diversitatii alimentare. Părinții și educațorii sunt cei care contureaza
preferințele copiilor și atitudinile lor față de comportamentul alimentar, exercitiul fizic și
comportamentul sexual, prin intaririle și reacțiile aversive pe care le exprima. Educația pentru
sanatate la preșcolari permite învațarea comportamentelor sanogene și integrarea lor în rutinele
comportamentale. În sens larg, educația pentru sanatate este reprezentată de toate experientele de
învațare care conduc la imbunatatirea și mentinerea stării de sanatate 3. În sens restrans, educația
pentru sanatate implica dezvoltarea abilităților cognitive, sociale și emotionale cu rol protector
asupra sanatatii și dezvoltarea unui stil de viața sanatos prin intarirea comportamentelor sanatoase
și reducerea comportamentelor de risc. Intregul ansamblu de activitǎți de sport organizate în scop
de fortificare, compensare, destindere și agrement cunoaste în zilele noastre o extindere din ce în
ce mai mare. Integrate organic în viața omului contemporan, ele constituie preocupǎri constante
și majore pentru toți factorii ce se ocupǎ de pregǎtirea tinerei generații pentru viatǎ, de crearea
cadrului care sǎ asigure pǎstrarea unui echilibru rational în dezvoltarea fiintei umane care în
condițiile societǎtii contemporane tinde sǎ-și limiteze considerabil efortul fizic, acțiunile motrice
în exercitarea acțiunilor profesionale cât și în viața cotidianǎ. Educația fizicǎ preșcolarǎ este
orientatǎ spre pregǎtirea unei generatii sǎnǎtoase și viguroase cu o bunǎ dezvoltare fizicǎ și
intelectualǎ, pregǎtitǎ sǎ facǎ fatǎ integrǎrii de mai tarziu în activitǎțile profesionale și sociale. Se
evidentiazǎ deci funcția formativǎ a educației fizice, care în aceastǎ ipotezǎ trebuie sǎ concure la

2
La aceasta vârsta se formează și reprezintarea stării de sanatate și de boala.
3
Cum dezvoltam un stil de viata sanatos la preșcolari? Articol de Bursuc Bogdana, Centrul Expert, Universitatea
Babes-Bolyai Cluj-Napoca, disponibil la gradinitebucuresti.ro/index.php?c=-30&s=15&i=23#gradinite 03.5.18
4
dezvoltarea insusirilor și capacitǎtilor care sǎ-i permitǎ copilului sǎ-și insuseascǎ cât mai rapid și
bine meseria aleasǎ, sǎ o practice cu randament sporit sǎ poatǎ actiona în mod independent și
creator asupra mediului și propriei sale persoane. Datoritǎ caracterlui ei practic activ, educația
fizicǎ se inscrie printre disciplinele cu mari posibilitǎti de a realiza obiectivele generale ale
învațǎmantului astfel contribuind la creșterea capacitǎtii generale de rezistentǎ la efort a
organismului, inzestrarea copiilor cu priceperi și deprinderi de a obtine rezultate bune,
dezvoltarea calitǎților motrice solicitate în unele activitǎți, obisnuirea cu spiritul de echipǎ, cu
activitatea în grup, cu disciplina, ordinea și exigenta.

2 Educația fizicǎ în procesul de învățămînt

Aceasta beneficiazǎ de un concept modern, perspectivǎ fundamentatǎ stiintific, integratǎ în
conceptul educațional general. De aceea trebuie sǎ se asigure integrarea deplinǎ a educației fizice
și a activitǎții sportive în cadrul activitǎților instructiv-educative asigurând totodatǎ creșterea
contributiei acesteia la dezvoltarea personalitǎții umane, la cultivarea unor inalte calitǎți morale,
mai ales a curajului și perseverentei, dorintei de continuǎ afirmare și autodepǎsire. Exercitandu-și
în mod corelațiv functiile curente și de perspectivǎ, aceasta trebuie sǎ contribuie la pǎstrarea
sǎnǎtatii, asigurarea unei corecte și armonioase dezvoltǎri fizice, creșterea capacitǎti generale de
rezistentǎ și de muncǎ a organismului inzestrarea copilului cu un bogat sistem de deprinderi
motrice, precum și posibilitatea de a le folosi ca indici sportivi de vitezǎ, indemanare, fortǎ și
rezistentǎ.

În procesul de fundamentare a educației fizice se cer a fi luate în considerare, în principal

urmǎtoarele aspecte:

 ale dezvoltǎrii fizice;

 ale perfectiunii motrice și psihice a individului;
 ale educației;
 ale care guverneazǎ eficiența activitǎților didactice avand ca trasǎturǎ definitorie
finalitatea.

Metodica acestei discipline își propune sǎ dezvǎluie aceste aspecte și prin aceasta esenta
complexului proces de instruire și educare. Obiectului metodicii educației fizice il constituie
studierea aspectelor procesului instructiv-educațiv, al sistemului metodico-organizatoric de
valorificare a exercitiilor fizice, în scopul optimizǎrii procesului de dezvoltare fizicǎ,
imbunǎtatirii capacitǎtii de efort a organismului, perfectionǎrii capacitǎtii motrice generale,
simultan cu influentarea sferei pshice a individului în mod diferentiat, pe vârste și sex în cadrul
perioadei de formare a personalitǎții sale. Invǎtǎmantul preșcolar în Moldova constituie prima
treaptǎ a sistemului de învǎțǎmânt, care cuprinde copiii cu varstele între 3 și 7 ani. Orientarea pe
baze știintifice a sistemului de învǎțǎmânt, a dus la dezvoltarea necesitǎtii dirijǎrii în cadrul
organizat a dezvoltǎrii intelectuale și fizice a copiilor incǎ de la aceastǎ varstǎ. Privind
dezvoltarea invǎtǎmantului în tara noastrǎ, reteaua institutiei preșcolare s-a amplificat și
diversificat. Dupǎ regimul de activitate pe care o desfǎsoarǎ, în mediul rural vom gǎsi numai
5
grǎdinite cu program normal. Aceste institutii prin organizarea procesului didactic trebuie sǎ
asigure la un nivel superior educarea și instruirea copiilor, sǎ punǎ bazele formǎrii personalitǎții
acestora, sǎ-i deprindǎ cu activitatea ordonatǎ, sǎ-i ajute sǎ cunoascǎ lumea și viața din jur
dincolo de granitele familiei. Ansamblul activitǎților desfǎsurate în grǎdinitele de copii trebuie sǎ
aibǎ ca urmare educarea la copii a unor procese psihice, insușiri fizice și trǎsǎturi morale,
accentul punându-se pe dezvoltarea proceselor de cunoaștere intelectuale, afective. Atât
continutul, formele de organizare, metodele folosite cu preșcolarii, trebuie sǎ influențeze
adaptarea și pregǎtirea copilului la regimul de scoalǎ. Astfel se urmǎreste dezvoltarea mișcǎrilor
și coordonarea acestora de cǎtre analizatorii vizuali și auditivi. În special se urmǎreste
echilibrarea proceselor de excitatie și inhibitie în scopul dezvoltǎrii treptate a capacitǎții de
concentrare a atenției pe perioade de timp din ce în ce mai lungi, de menținerea stabilitǎtii în
acțiune. În acelasi timp sunt preocupǎri sustinute pentru dezvoltarea perceptiilor, imbogǎtirea
reprezentǎrilor, dezvoltarea spiritului de observatie, exersarea memoriei, a vorbirii și a proceselor
gandirii, a creativitǎtii și independentei în acțiune.

Tinand cont de faptul cǎ perioada preșcolarǎ cuprinde patru ani în care ritmul acumulǎrilor pe
toate planurile se schimbǎ, diferentierea copiilor de la un an la altul s-a impus de la sine.
Particularitǎtile morfo-functionale ale fiecarui an de varstǎ a dus la organizarea activitǎților pe
nivele: nivelul I -grupa micǎ 3-4 ani; grupa mijlocie 4-5 ani; nivelul II grupa mare 5-6 ani; grupa
pregǎtitoare 6-7 ani. Totuși în mediul rural datoritǎ numǎrului mic de copii se creazǎ grupe
combinate de copii între 3-7 ani, dar cu care se lucreazǎ separat în funcție de particularitǎtile de
varstǎ și intelectuale4. Educației fizice a copilului preșcolar ii revin sarcini deosebite în ansamblul
acțiunilor menite sǎ asigure pregǎtirea lor pentru viatǎ. Pornind de la necesitatea de a asigura
copiilor o dezvoltare fizicǎ normalǎ, un organism sǎnǎtos și cǎlit, unitǎtile preșcolare vor
cuprinde zilnic jocuri și exercitii fizice adecvate varstei. Intrucat procesul instructiv-educațiv se
realizeazǎ pe toatǎ durata ramanerii copiilor în gradinitǎ, toate etapele sunt organizate cu jocuri și
activitǎți la alegere, jocuri în aer liber, program distractiv și activitǎți comune.

3 Importanţa educației fizice în dezvoltarea personalităţii preşcolarilor

Sănătatea, dezvoltarea fizică armonioasă constituie premise ale trăsăturilor de caracter ale
copiilor. Influenţarea favorabilă a stării de sănătate, sporirea capacităţii de efort a organismului
prin exersarea funcţiilor vitale şi de adaptare la mediul înconjurător, precum şi formarea
deprinderilor de igienă individuală şi colectivă, constituie motivele fundamentale ale societăţii şi
valorii educaţiei fizice5. Educaţia fizică are şi sarcina de a contribui la dezvoltarea şi formarea
aceloraşi trăsături şi componente ale personalităţii pe care le vizează şi procesul de pregătire
intelectuală. Influenţarea favorabilă a stării de sănătate, sporirea capacităţii de efort a
organismului prin exercitarea funcţiilor vitale şi de adaptare la mediul înconjurător, precum şi

4
Rasfoiesc, articolul Rolul educației fizice în invǎtǎmantul preșcolar, disponibil la
rasfoiesc.com/educație/didactica/gradinita/Rolul-educației-fizice-în-invt54.php 03.5.18
5
Didactic, articolul Importanţa activităţilor de educaţie fizică în dezvoltarea personalităţii copiilor preşcolari,
disponibil la https://www.didactic.ro/materiale-didactice/80922_importanta-activitatilor-de-educație-fizica-în-
dezvoltarea-personalitatii-copiilor-preșcolari 03.5.18
6
formarea deprinderilor de igienă individuală şi colectivă, constituie motivele fundamentale ale
societăţii şi valorii educaţiei fizice. Educaţia fizică are şi sarcina de a contribui la dezvoltarea şi
formarea aceloraşi trăsături şi componente ale personalităţii pe care le vizează şi procesul de
pregătire intelectuală şi sistemul general de instrucţie şi educaţie. Dezvoltarea acuităţii şi preciziei
simţurilor, a capacităţii de percepere a spaţiului şi timpului, favorizarea dezvoltării spiritului de
observaţie, a iniţiativei şi imaginaţiei alături de stimularea dezvoltării noilor relaţii sociale ale
copilului în condiţiile create de învăţământul preprimar şi influenţarea trăsăturilor de caracter,
sunt sarcini educațive de mare însemnătate prin intermediul cărora se realizează integrarea
educaţiei fizice în procesul complex al educaţiei şi instrucţiei şcolare, interferenţa şi cu celelalte
obiecte de învăţământ. Perioada preşcolară reprezintă importante modificări în dezvoltarea fizică
şi psihică a copiilor. Copiii de 3-4 ani se caracterizează prîntr-un dinamism accentuat, manifestat
în întreaga conduită de adaptare la situaţii, de investigaţie a mediului ca şi în relaţiile cu părinţii şi
oamenii. Copiii de 4-5 ani au traversat puseul de creştere și au dobândit un echilibru
psihocomportamental mai mare, manifesta o curiozitate crescuta exprimata prin mulţimea
întrebărilor adresate adulţilor, participă cu dăruire la jocurile cu subiect, se pasioneaza pentru
povestiri. Copiii de 5-7 ani trec prin momente de fragilitate fizică, dublată de o uşoara
dezadaptare la situaţiile ambianţei, exprimată prin incăpăţânare sau obrăznicie. Cunoaşterea
particularităţilor copiilor constituie o condiţie absoluț necesară pentru buna desfăsurare a
educaţiei fizice în grădiniţă, deoarece o ajută pe educațoare să înţeleagă importanţa educaţiei
fizice la vârsta preşcolară. Educațoarele sunt chemate să asigure condiţii cât mai bune
desfăşurării activităţilor de educaţie fizică cu preşcolarii, să valorifice pe deplin influenţele
pozitive pe care natura şi mişcarea le oferă cu prisosinţă 6. Dezvoltarea liberă, integrală şi
armonioasă a personalităţii copilului, în funcţie de ritmul propriu și de trebuinţele sale, sprijină
formarea autonomă şi creativă a acestuia.

4 Recomandari în dezvoltarea stilului de viața sanatos la preșcolari

Recomandarile pentru dezvoltarea comportamentului alimentar:

 Instruirea părinților în legatură cu principiile alimentatiei sanatoase la adulți și la preșcolari.

 Instruirea părinților în legatură cu rolul factorilor contextuali: De exemplu, disponibilitatea și
accesibilitatea alimentelor influențează comportamentul alimentar al copiilor.
 Instruirea părinților în legatură cu normelor socio-culturale de gen ca factor de risc în
dezvoltarea preferintelor alimentare și a comportamentului alimentar la preșcolari.
 Intarirea comportamentelor alimentare la copii.

Identificarea surselor de intarire dincolo de alimente și de comportametul alimentar: Copiii nu

sunt recompensati cu alimente. Copii nu sunt amenintati cu retragerea unui aliment preferat.
Preferintele alimentare ale copiilor nu sunt pedepsite, dar redefinite prin controlul disponbilitatii
și accesibilitatii alimentelor. Preșcolarii participa la masa alături de adulți și sunt lasati sa aleaga

6
Importanţa Activităţilor De Educaţie Fizică În Dezvoltarea Personalităţii Copiilor Preşcolari, prof. Milea Marioara,
Grădiniţa cu Program Prelungit, , Dumbrava Minunată” Slobozia, Ialomiţa, disponibil la
http://www.timtim-timy.ro/sites/all/themes/timtimtimy/pdf/Simpozion_2016-2017/metodica/86.pdf 03.5.18
7
din gama de alimente servita la masa. Desertul trebuie considerat un aliment cu valente egale cu
celelalte alimente servite sau feluri de mancare. Preferintele alimentare ale preșcolarilor trebuie
respectate. Dacă preșcolarii refuza să manance anumite alimente sau refuza sa mai manance un
anumit aliment, adultul nu trebuie sa insiste, sa forteze sau sa ameninte copilul. Controlul
disponbilitatii și accesibilitatii alimentelor. Servirea mesei are loc într-un spatiu special amenajat
și nu este combinata cu alte activități. Recomandarile pentru dezvoltarea practicarii exercitiului
fizic: Instruirea părinților în legatură cu importanta implicarii active în activități fizice și
coparticiparea alaturi de copii. Instruirea părinților în legatură cu normele socio-culturale de gen
ca factor de risc în dezvoltarea preferintelor pentru tipul de activități de petrecere a timpului liber
și de relaxare. Intarirea practicarii activităților în aer liber la copii. Folosirea activităților fizice în
aer liber ca recompense pentru dezvoltarea preferintei pentru astfel de activități de petrecere a
timpului liber și de relaxare. Inscrierea copiilor în cluburi sportive organizate. Respectarea
preferintelor copiilor pentru anumite activități sportive. Daca preșcolarii refuza să practice un
anumit joc sau să participe la numite activități în aer liber sau cluburi sportive, adultul nu trebuie
să insiste, să forteze copilul. Controlul activităților de petrecere a timpului liber a preșcolarilor
(reducerea accesului la jocurile pe computer sau vizionarea TV):

Recomandarile pentru dezvoltarea comportamentului sexual: Folosirea termenilor neeufemistici

pentru denumirea organelor genitale. Realizarea distinctiei între zone private, intime ale corpului
și zone care nu sunt private. Autostimularea nu este pedepsita, dar este circumscrisa doar spatiilor
private, nu și celor publice. Jocul de-a doctorul nu este pedepsit, dar intrerup, iar copiilor le sunt
oferite informații suplimentare despre partile corpului și diferentele între fete și baieti ( “Inteleg
ca jucati un joc despre partile corpului, eu am o carte unde sunt multe desene și lucruri
interesante depre asta!” ). Adulții trebuie sa inteleaga corect domeniul la cere se refera întrebările
copiilor. Copiilor li se ofera raspunsuri adevarate la întrebările pe care le pun, fără însă ca acestea
sa depaseasca sfera de continut respective.

Recomandarile pentru dezvoltarea comportamentelor autosecurizante 7: Folosirea unor prompteri

fizici sau a suportului vizual ori de cate ori este posibil. Este recomandata folosirea unor
prompteri contextuali pentru facilitarea orientarii în spatiu a copiilor și cunoasterii drumului spre
casa. Instructiunile date preșcolarilor trebuie sa fie scurte și sa includa în primul rînd acțiuni și
exemplificarea lor în plan real. Expunerea de imagini cu practici securizante / nesecrizante pentru
acceasi situație. Implicarea activa a copiilor în sarcinile de învațare. Copiii trebuie sa exerseze
comportamentele de securizare. Exersarea abilităților însușite într-un context în cât mai multe și
mai variate contexte sau situații petru facilitarea transferului și performarea constanta a
comportamentului securizant..

Concluzii
Copilul de astǎzi trebuie pregǎtit pentru o societate dinamicǎ, în continuǎ evoluție,
societate care cere o anumitǎ configuratie fizicǎ, intelectualǎ, civicǎ, un anumit profil care sǎ
7
Cum dezvoltam un stil de viața sanatos la preșcolari? Articol de Bursuc Bogdana, Centrul Expert, Universitatea
Babes-Bolyai Cluj-Napoca, disponibil la gradinitebucuresti.ro/index.php?c=-30&s=15&i=23#gradinite 03.5.18
8
îmbine armonios laturile personalitǎții sale, un individ sǎnǎtos, dezvoltat fizic, cu o inaltǎ
calificare, un om cu o gândire creativǎ rapidǎ, cu spirit de initiativǎ, cu o capacitate de a selecta,
sistematiza și reorganiza informațiile, de a alege cele mai bune soluții și de a decide rapid
aplicarea lor în practicǎ. Lucrarea realizată a vizat una dintre cele mai stringente şi complexe
probleme ale societății – educarea unui copil sănătos. Elaborarea, conceptualizarea şi
experimentarea educaţiei atitudinii funcţionale faţă de sănătatea proprie la copiii de vârstă
preşcolară au relevat posibilităţile instituției preșcolare de a participa în formarea acestei atitudini
la aceștia. Cercetând aspectele metodologice ale educaţiei şi menţinerii sănătăţii copiilor de vârstă
preşcolară am determinat că rezultatele cercetării atitudinii funcţionale faţă de sănătatea proprie
la copiii de vârstă preşcolară pot fi utilizate în elaborarea de lucrări cu caracter metodic, destinate
copiilor de vârstă preşcolară. Elaborarea unui model pedagogic de educaţie a atitudinii
funcţionale faţă de sănătatea proprie la copiii de vârstă preşcolară mare poate fi aplicată în
procesul de învăţământ la toate grupele de copii. Prin prizma celor prezentate anterior rezultă că
activităţile de educaţie fizică desfăşurate în grădiniţă condiţionează hotărator reusita procesului
de dezvoltare psihico-motrică a copiilor, elevilor în grădiniţa şi mai tîrziu la şcoală.
Bibliografie
Avc didactic, articolul Educaţia Fizică – Sursa De Energie A Copiilor Preşcolari,
disponibil la https://abcdidactic.net/2012/11/17/educația-fizica-sursa-de-energie-a-copiilor-
preșcolari/ 03.5.18
Cristina Beldianu, Daniela Cruceanu, Doina Mihailescu, articolul Deprinderi motrice și
calitati motrice la vârsta preșcolară în activitatea de educație fizica, disponibil la
http://www.conferinte-defs.ase.ro/2011/pdf/10.pdf 03.5.18
Cum dezvoltam un stil de viața sanatos la preșcolari? Articol de Bursuc Bogdana, Centrul
Expert, Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca, disponibil la
https://www.gradinitebucuresti.ro/index.php?c=-30&s=15&i=23#gradinite 03.5.18
Didactic, articolul Importanţa activităţilor de educaţie fizică în dezvoltarea personalităţii
copiilor preşcolari, disponibil la https://www.didactic.ro/materiale-didactice/80922_importanta-
activităților-de-educație-fizica-în-dezvoltarea-personalitatii-copiilor-preșcolari 03.5.18
Importanţa Activităţilor De Educaţie Fizică În Dezvoltarea Personalităţii Copiilor Preşcolari,
prof. Milea Marioara, Grădiniţa cu Program Prelungit, , Dumbrava Minunată” Slobozia, Ialomiţa,
disponibil la http://www.timtim-timy.ro/sites/all/themes/timtimtimy/pdf/Simpozion_2016-
2017/metodica/86.pdf 03.5.18

Institutul De Ştiinţe Ale Educaţiei Cu Titlu De Manuscris C.Z.U.: 37.015:373.2(043.2)

Olga Iovva Educaţia Atitudinii Funcţionale Faţă De Sănătatea Proprie La Copiii De Vârstă
Preşcolară Mare Specialitatea: 531. 01 – Teoria Generală A Educaţiei Autoreferatul Tezei De
Doctor În Pedagogie Chişinǎu, 2016
Rasfoiesc, articolul Rolul educației fizice în invǎtǎmantul preșcolar, disponibil la
rasfoiesc.com/educație/didactica/gradinita/Rolul-educației-fizice-în-invt54.php 03.5.18
9
 Sanatatea, articolul Formele de educaţie fizică a copiilor, disponibil la
https://sanatatea.com/pub/familie/3033-formele-de-educație-fizica-a-copiilor.html 03.5.18

10