MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI AL

REPUBLICII MOLDOVA

EDUCAŢIA FIZICĂ

CURRICULUM
şcolar pentru clasele aV-a – a IX-a

Chişinău, 2006
Aprobat pentru retipărire prin ordinul Ministerului Educaţiei şi Tineretului
nr. 69 din 25 iulie 2006

Autorii:
1. Boian Ion – doctor în ştiinţe pedagogice, cercetător ştiinţific coordona-
tor, Institutul de Ştiinţe ale Eduaţiei
2. Grimalschi Teodor – doctor în ştiinţe pedagogice, profesor universitar,
Institutul Naţional de Educaţie Fizică şi Sport
3. Rotaru Andrei – doctor în ştiinţe pedagogice, conferenţiar universitar,
INEFS
4. Sava Panfil – conferenţiar universitar, INEFS
5. Bicherschi Ştefan – profesor de educaţie fizică, grad didactic superior

Recenzenţi
1. Hîncu Leonid – profesor de educaţie fizică, grad didactic I, specialist –
coordonator la DGEŞTS, municipiul Chişinău.
2. Mucii Taras – profesor de educaţie fizică, grad didactic I, şcoala nr. 13,
municipiul Chişinău.
3. Gîlcă Aneta – profesoară de educaţie fizică, grad didactic superior, şcoala
nr. 70, municipiul Chişinău.

2
 PRELIMINARII
Educaţia fizică este disciplină de învăţămînt care le formează elevilor o ati-
tudine conştientă faţă de propriul organism şi exigenţa autoperfecţionării fizice şi
funcţionale, totodată educîndu-i multilateral.
Scopul prioritar al educaţiei fizice în gimnaziu va fi formarea motivaţiei de
practicare sistematică a exerciţiilor fizice, dezvoltarea calităţilor motrice şi funcţio-
nale ce influenţează starea de sănătate a elevului, constatată prin evaluări efectuate
sustematic.
Una dintre particularităţile de bază ale curriculumului disciplinar “Educaţia
fizică” constă în structurarea judicioasă şi justificată a obiectivelor-cadru şi de refe-
rinţă, şi a conţinuturilor educaţionale care asigură valorificarea potenţialului educa-
tiv, asanator, cognitiv, formativ etc. al culturii fizice.
Realizarea conţinutului curricular solicită profesorului de specialitate cunoaş-
terea şi utilizarea teoriilor şi tehnologiilor didactice avansate în vederea actualizării
la elevi a cunoştinţelor conceptuale şi a capacităţilor psihomotrice, totodată înfluen-
ţînd şi capacitatea elevilor de a putea utiliza independent şi raţional mijloacele edu-
caţiei fizice în diverse scopuri: instructive, asanatoare, educative, aplicative etc.
Conţinuturile didactice din curriculum sunt exemplare, profesorul fiind liber
în selectarea, folosirea şi a altor mijloace educaţionale,esenţialul fiind în rezolvarea
reuşită a obiectivelor programate în curriculum.
Obiectivele curriculare sunt variate şi ţin atît de formarea şi aprofundarea
cunoştinţelor generale şi speciale, cît şi de perfecţionarea continuă a calităţilor şi
capacităţilor psihomotorice ale elevilor, precum şi de educarea la ei a calităţilor şi
capacităţilor morale, volitive, estetice etc. Obiectivele ce ţin de formarea atitudinilor
finalizează eşalonul acestora, care materializează competenţele elevilor (cunoştinţe
şi capacităţi).
Conţinutul materialului practic constituie un ansamblu variat de exerciţii fi-
zice din gimnastică, atletism, jocuri sportive, care întregesc conţinutul curricular şi
servesc drept mijloc de rezolvare a obiectivelor educaţionale, utilizînd în acest scop
metodologii didactice avansate.
Profesorul trebuie să cunoască şi să utilizeze raţional principiile didactice:
participării conştiente şi active a elevilor, sistematizării şi concretizării conţinutu-
lui instructiv-educativ, accesibilităţii conform particularităţilor de vîrstă; umanizării
procesului educaţional; însuşirii temeinice a cunoştinţelor, capacităţilor, atitudinilor
şi aplicarea acestora în practică de către elevi.
Evaluarea competenţelor elevilor la “Educaţia fizică” se efectuează în funcţie
de obiectivele prezentate în curriculum. Evaluarea vizează aspecte ca pregătirea mo-
trică si teoretică, precum şi formarea capacităţilor intelectuale, fizice şi funcţionale,
calităţilor comportamentale.

3
 OBIECTIVELE GENERALE
• Fortificarea sănătăţii, călirea organismului, sporirea capacităţii de muncă fizi-
că şi intelectuală a elevilor.
• Formarea continuă a culturii sănătăţii elevilor şi deprinderii de a duce un mod
sănătos de viaţă.
• Educarea calităţilor motrice de bază: forţă, viteză, îndemînare, rezistenţă.
• Formarea capacităţilor cognitive, afective, aplicative la nivelul potenţialului
maxim al elevului.
• Educarea la elevi a comportamentului civilizat.

Sugestii metodologice privind organizarea procesului de predare-

învăţare
Optimizarea procesului de predare-învăţare se va obţine în baza utilizării me-
todelor moderne, formelor de activitate şi relaţiilor de colaborare “profesor – elev”
“elev – elev”, fapt ce va contribui la realizarea potenţialului formativ al procesului
educaţional.
Cunoştinţele teoretice generale şi cele speciale se vor preda în cadrul orelor
de educaţie fizică şi vor contribui la formarea deprinderilor motrice, culturii sănătă-
ţii, modului sănătos de viaţă, interesului şi convingerii despre necesitatea practicării
sistematice şi independente a exerciţiilor fizice, utilizînd atît metode de instruire
tradiţionale (conversaţia, explicarea, expunerea, învăţarea în echipă, obervaţia, de-
monstraţia etc.), cît şi metode mai recente (algoritmizarea, modelarea didactică, pro-
blematizarea, asaltul de idei, simularea, învăţarea prin descoperire, portofoliul etc.).
În cadrul orelor de educaţie fizică elevii vor fi iniţiaţi în diagnosticarea gradu-
lui individual de dezvoltare fizică, pregătire motrică şi funcţională. În baza indicilor
obţinuţi, elevii, sub egida profesorului, vor elabora şi vor realiza programe motrice
individuale menite să fortifice sănătatea, să sporească gradul de dezvoltare a calită-
ţilor motrice.
La elaborarea tehnologiilor didactice profesorul va ţine cont de particularită-
ţile de vîrstă, sex, starea sănătăţii şi de perioadele senzitive în dezvoltarea calităţilor
motrice de bază.
În baza curriculum-ului profesorul elaborează proiectul didactic de lungă du-
rată(planul –grafic anual), care reflectă eşalonarea obiectivelor şi conţinuturilor edu-
caţionale planificate în cicluri de lecţii, ţinîndu-se cont de componentele taxonomiei
cognitive, psihomotrice şi afective.
Proiectul didactic al lecţiei se elaborează în baza proiectului didactic de lungă
durată (planul – grafic) şi conţine obiective de referinţă, activităţi de învăţare, activi-
tăţi ale elevilor şi ale profesorului, sugestii de învăţare şi evaluare.
În scopul realizării eficiente a obiectivelor educaţionale se organizează di-
verse tipuri de lecţii: întroductivă, lecţie de studiere a materialului nou, lecţie mixtă,
lecţie – competiţie, lecţie – antrenament etc.
4
 Concomitent cu formarea cunoştinţelor şi capacităţilor psihomotrice, profe-
sorul se preocupa şi de formarea atitudinilor elevilor. În acest scop se va folosi in-
struirea reciprocă (în perechi, în grup), crearea situaţiilor de problemă, autoevaluarea
şi evaluarea succesului în dinamică, autoobservaţia, autocunoaşterea, conversaţia cu
elevii, analiza rezultatelor personale, luarea deciziilor şi autoobligaţiunilor etc.

Sugestii de evaluare a competenţelor elevilor

Evaluarea competenţelor elevilor este o parte componentă a procesului educa-
ţional, care presupune verificarea, aprecierea, notarea sau acordarea de calificative.
Evaluarea la educaţia fizică este necesară pentru:
a) cunoaşterea gradului de dezvoltare/pregătire fizică şi funcţională, precum şi a
nivelului pregătirii teoretice a elevilor în scopul planificării şi dirijării proce-
sului educaţional;
b) evidenţierea competenţelor/performanţelor atinse de fiecare elev în raport cu
cerinţele-standard ale curriculum-ului;
c) aprecierea activităţii independente a elevilor referitoare la practicarea sistema-
tică a exerciţiilor fizice;
d) oferirea informaţiilor respective conducătorilor de şcoli, metodiştilor de spe-
cialitate despre rezultatele activităţii profesorului şi elevilor în raport cu obiec-
tivele şi finalităţile educaţionale.
Evaluarea rezultatelor obţinute ce ţin de formarea cunoştinţelor, dezvoltarea
calităţilor motrice, formarea capacităţilor motrice şi de atitudini se vor efectua de la
clasă la clasă diferenţiat, ţinînd cont de particularităţile de vîrstă, sex, precum şi de
performanţele anterioare.
Competenţele/performanţele elevilor se vor evalua în indici calitativi, ce vor
indica profunzimea, aplicativitatea, durabilitatea etc. cunoştinţelor; calitatea formării
priceperilor şi deprinderilor motrice, priceperilor organizatorice etc., şi cantitativi,
care vor caracteriza nivelul de dezvoltare fizică, de pregătire motrică şi funcţională
a elevului, raportaţi la indicii standardului (“Standardele educaţionale. Învăţămîntul
gimnazial”, editura “Lumina”, Chişinău, 2002, pag. 59-62). Indicii calitativi vor fi
notaţi în corespundere cu cerinţele respective, iar indicii cantitativi vor fi notaţi în
baza progresului performanţelor obţinute de elev într-o perioadă de timp.
În scopul determinării competenţelor /performanţelor se vor utiliza următoa-
rele tipuri de evaluare: iniţială, formativă, sumativă ( cumulativă).
Evaluarea competenţelor /performanţelor elevilor la educaţia fizică se va
efectua în baza următoarelor criterii:
1. Pregătirea teoretică. Evaluarea cunoştinţelor generale şi speciale solicită
utilizarea probelor orale, a testelor de cunoştinţe etc.
2. Dezvoltarea fizică, pregătirea funcţională:
a) evaluarea indicilor somatici şi funcţionali;
b) testarea iniţială şi finală a nivelului de pregătire fizică se efectuează la începu-
tul şi la sfîrşitul anului şcolar, utilizînd următoarele teste: alergare de suveică
5
 3x10 m; alergare de durată: 6 minute; săritură în lungime de pe loc; tracţiuni în
braţe la bara fixă (băieţi); flotări ( fete); ridicarea trunchiului din poziţie culcat
dorsal.
Indicii obţinuţi la testarea iniţială şi cea finală la fiecare an de studiu se în-
registrează în fişa personală a elevului în mod obligatoriu, începînd cu clasa I. Res-
ponsabil de completarea fişei este profesorul de educaţie fizică.

CLASA A V-A
Obiective de refe- Domenii educaţionale şi conţinuturi Sugestii de eva-
rinţă didactice luare
1. Cunoaşterea şi utilizarea noţiunilor specifice învăţării motrice şi influenţei
anatomo – fiziologice şi psihologice a exerciţiilor fizice asupra organismului
uman
I. A. Cunoştinţe generale
La finalul clasei a V-a
elevul va fi capabil:
1.1. să înţeleagă im- Tema 1. Obiectivele şi mijloacele edu- Test de cunoştinţe.
portanţa exerciţii- caţiei fizice (importanţa obiectivelor
lor fizice, factorilor formative, asanative, comportamentale
naturali şi igienici etc. în formarea competenţelor elevilor
în realizarea obiec- în domeniul educaţiei fizice; contribu-
tivelor motrice, asa- irea acestora la rezolvarea obiectivelor
natioare, atitudinale, specifice obiectului “Educaţia fizică”;
volitive, aplicative finalităţile educaţiei fizice şcolare; ce-
etc; rinţe referitoare la pregătirea teoretică,
motrică, funcţională etc. a elevului).
1.2. să cunoască com- Tema 2. Modul de viaţă sănătos al Test de cunoştinţe.
ponentele modului de omului (definiţia noţiunii “mod de Portofoliul elevu-
viaţă sănătos şi con- viaţă sănătos” şi rolul acestuia în men- lui.
tribuţia acestora la ţinerea sănătăţii omului; caracteristica
menţinerea sănătăţii componentelor de bază ale modului
omului; de viaţă sănătos: alimentaţia raţională;
condiţiile sanitaro – igienice de muncă
şi trai; regimul de muncă şi odihnă; ac-
tivitatea motrică şi călirea sistematică
a organismului; atitudinea omului faţă
de deprinderile dăunătoare sănătăţii).
1.3 să cunoască ce- Tema 3. Efortul fizic şi reglarea lui (de- Test de cunoştinţe.
rinţele reglării efor- finiţia noţiunii “efort fizic”; componen-
tului fizic. tele de bază ale efortului fizic: volum,
intensitate; efortul fizic şi sănătatea
omului; reglarea efortului fizic).

6
 I. B. Cunoştinţe speciale
1.3. să cunoască şi să • Noţiuni, definiţii etc; Test de cunoştinţe
înţeleagă definiţiile • Bazele tehnicii executării acţiunilor Portofoliul elevu-
de bază ale educaţiei motrice din atletism, gimnastică, jo- lui
fizice; curi sportive etc;
1.4. să înţeleagă co- • Reguli competiţionale elementare;
rect tehnica execu- • Rolul dezvoltativ, asanativ, aplicativ
tării acţiunilor mo- şi competitiv al exerciţiilor fizice.
trice;
1.5. să înţeleagă im-
portanţa practicării
exerciţiilor fizice.
2. Dezvoltarea calităţilor motrice de bază, funcţionale, aplicative, volitive şi
estetice prin intermediul exerciţiilor fizice
II. Calităţi şi capacităţi
2.1. să-şi dezvolte • Exerciţii de dezvoltare fizică gene- Măsurări antropo-
proporţional indicii rală fără obiecte şi cu obiecte (coar- metrice şi funcţio-
morfologici, func- da, bastonul, cercul de gimnastică) nale: masa corpora-
ţionali şi motrici; pentru toate grupele de muşchi; lă; talia; perimetrul
2.2. să-şi formeze • complex de exerciţii fizice pentru toracic; frecvenţa
priceperi de auto- educarea ţinutei corecte la banca şi respiraţiei; contrac-
evaluare a nivelului peretele de gimnastică; ţiile cardiace în
pregătirii fizice. • exerciţii fizice speciale pentru dez- stare de repaus al
voltarea mobilităţii în articulaţiile organismului.
corpului; Teste motrice:
• exerciţii fizice pentru dezvoltarea • alergare de su-
muşchilor spatelui şi abdominali. veică 3 x 10m.;
• alergare de du-
rată 6 min;
• săritură în lungi-
me de pe loc;
• ridicarea trun-
chiului pe ver-
ticală din culcat
dorsal (30s);
• tracţiuni în bra-
ţe, flotări.

7
 Atletism
2.3. Să-şi formeze, • Alergare cu trecerea peste obiecte Alergare de viteză:
consolideze tehnica (mingi medicinale, cubuşoare, săcu- 60m (s).
alergării; leţe cu nisip etc.); Alergare de re-
2.4. să-şi dezvolte • alergare cu ridicarea înaltă a femu- zistenţă: 1000 m.
viteza de deplasare; rului; (min., s) – băieţi,
2.5. să-şi dezvolte • alergare cu joc de glezne; fete.
rezistenţa aerobă; • alergare cu paşi încrucişaţi;
• alergare cu spatele înainte;
• alergare de viteză: 30, 60 m. (startul
de sus, lansarea din start, finişarea);
• alergare de rezistenţă pînă la 1,5 km
din startul de sus;
• ştafete şi jocuri dinamice;
• parcurgerea pistei cu obstacole;
• alergare de durată: 6 min.
2.6.să-şi formeze, • Sărituri cu coarda de gimnastică pe Săritură în lungime
calitatea motrică de- loc şi în deplasare pe 1-2 picioare; cu elan îndoind pi-
tenta; • săritură de pe un picior pe celălalt; cioarele (cm). Sări-
• săritură pe picior; tura în lungime de
• săritură în lungime de pe loc; pe loc (cm).
• pas saltat pe loc şi cu deplasare;
• pas sărit;
• săritură în lungime cu elan - proce-
deul “îndoind picioarele”;
• săritură în înălţime cu elan - proce- Săritură în înălţime
deul “păşire”; cu elan prin “păşi-
• ştafete şi jocuri dinamice. re” (cm).
2.7. să-şi educe sen- • Sărituri în adîncime de pe aparate Săritură în adînci-
timentul curajului; sportive de la înălţimi (odgon, pere- me de la 1 – 2 m cu
tele de gimnastică etc.); aterizare elastică.
• jocuri dinamice, exerciţii fizice de
manifestare a curajului;
• mers în echilibru la înălţime;
• eschivare de la mingea zburătoare
aruncată cu forţă maximală etc.

8
2.8. să-şi formeze, • Exerciţii fizice din şcoala aruncării: Aruncarea mingii
consolideze tehnica ţinerea mingii, mişcările mîinii cu la distanţă cu elan
aruncării şi prinderii mingea, învăţarea aruncării şi prin- (m, cm.)
mingii; derii mingii cu două mîini;
2.9. să-şi dezvolte • aruncarea mingii de pe loc la distan-
forţa explozivă; ţă şi în perechi;
• aruncarea la ţintă fixă sau mobilă
din “stînd lateral”;
• aruncarea mingii medicinale din di-
ferite poziţii;
• aruncarea mingii în perete şi prinde-
rea mingii ricoşate de pe loc sau din
deplasare;
• aruncarea mingii (150 g) la distanţă
de pe loc şi cu elan;
• ştafete şi jocuri dinamice cu arunca-
re/prindere a mingii.
Gimnastica
2.10. să-şi formeze Exerciţii de front şi formaţii:
capacităţi de coor- • desfăşurarea şi strîngerea unei linii
donare, de orientare pe un rînd de pe loc;
în spaţiu şi timp; • regrupare dintr-o coloană într-o co-
2.11.să-şi dezvolte loană cîte 2, 3, 4 prin desfacere şi
forţa dinamică; contopire.
Exerciţii la paralele (băieţi)
• Sprijin în echer; Coborîre din aşezat
• sprijin, şezînd depărtat, balans înain- depărat cu întoar-
te; cere la 180o.
• din sprijin, balansări, la balans îna-
inte, aşezat depărtat;
• sprijin aşezat pe coapsă;
• coborîre din sprijin aşezat depărtat
cu întoarcere la 180o.
Exerciţii la paralele inegale (fete)
• Atîrnat cu braţele îndoite; În sprijin pe bara
• atîrnat în echer pe bara de jos; de jos, coborîre la
• atîrnat culcat pe bara de jos cu faţa balans înapoi cu în-
în sus şu cu faţa în jos; toarcere la 90o.
• atîrnat ghemuit pe bara de jos;
• din sprijin pe bara de jos, coborîre la
balans înapoi, cu întoarcere la 90o.

9
 Exerciţii la bara fixă (băieţi)
• Atîrnat agăţat de sub genunchi (atîr- Atîrnat în echer (s).
nat îndoit);
• atîrnat cu braţele îndoite;
• atîrnat în echer;
• sprijin călare cu dreptul (stîngul);
• din sprijin coborîre la balans înapoi
cu întoarcere la 90o.
Exerciţii la bîrnă (fete) Întoarcere la 90o în
2.12.să-şi educe ţi- • Mers cu diferite poziţii de braţe; mişcare pe bîrnă.
nuta corectă, suple- • sprijin ghemuit;
ţea şi simţul echili- • sprijin înapoi;
brului; • sprijin aşezat în echer;
• întoarceri la 90o în mişcare.
Exerciţii acrobatice Două rostogoliri
• Rostogolire lungă înainte; zbor-ros- înainte şi echilibru
togolire peste obstacole joase; pe un picior.
• rostogolire înapoi;
• echilibru pe un picior;
• semisfoară;
• podul din culcat pe spate;
• sărituri cu sprijin peste capra de
gimnastică (h= 110 cm) cu picioa-
rele depărtat.
2.13.să-şi educe ex- • Complex de gimnastică aerobică; Elaborarea unui
presivitatea şi cul- • elemente de dans; complex de exer-
tura mişcărilor; pri- • elemente ale dansului “Hora”; ciţii de gimnastică
ceperi şi deprinderi • căţărare pe odgon procedeul “trei aerobică (10 exer-
motrice cu caracter timpi”; ciţii).
utilitar - aplicativ; • escaladări de obstacole; Căţărare pe odgon
• tîrîre pe antebraţe şi genunchi; în “trei timpi”.
• tîrîre pe abdomen pe banca de gim- Tracţiuni în braţe
nastică; din atîrnat (băie-
• tracţiuni în braţe în atîrnat; ţi) -nr. de repetări.
• flotări în sprijin culcat. Flotări (fete) -nr.
de repetări.

10
 Baschet
2.14.să-şi educe în- • Poziţia fundamentală a jucătorului; Dribling printre 3
demînarea mişcări- • deplasările jucătorului în teren; jaloane, transmite-
lor; • întoarceri pe loc; rea mingii cu două
• prinderea şi transmiterea mingii cu mîini de la piept în
2.15. să însuşească ambele mîini de la piept de pe loc şi ţintă fixă (s).
acţiuni tehnice şi în deplasare;
tactice (elementare) • aruncarea mingii în coş;
în atac şi apărare; • dribling pe loc şi în mişcare;
2.16. să-şi dezvolte • minibaschet.
viteza de reacţie la
baschet, fotbal, vo-
lei, handbal şi oină.
Fotbal
• Poziţiile fundamentale a jucătoru- Ştafetă:
lui; Jonglarea mingii
• mişcări în teren: cu schimb de vi- pe loc; conducerea
teză şi direcţie, cu spatele înainte, mingii cu interio-
starturi din diferite poziţii; rul labei piciorului
• lovirea mingii cu latul şi şiretul pi- printre 3 jaloane
ciorului de pe loc şi în mişcare; (distanţa – 2m),
• pase şi şutul spre poartă cu capul şi tragere spre poartă
piciorul; de la 7 m. (s).
• dribling cu mingea;
• jonglarea mingii;
• joc bilateral – minifotbal; ştafete cu
elemente de fotbal.
Volei
• Poziţiile fundamentale ale jucătoru- Pasa de sus într-un
lui; cercca raza de 1,5
• deplasări şi opriri (la pas, în alergare m(s).
şi prin săritură);
• pasa de sus de pe loc şi în mişcare;
• primirea mingii de jos cu ambele
mîini de pe loc;
• serviciul de jos din faţă pe teren re-
dus;
• jocuri dinamice cu elemente din vo-
lei.

11
 Handbal
a) Elemente tehnice în atac: Ştafetă:
• poziţia fundamentală; dribling printre 3 ja-
• deplasările jucătorului în teren; loane cu aruncarea
• ţinerea, prinderea şi pasarea mingii mingii în poartă de la
din alergare, din dribling simplu; distanţa de 6 m (s).
• aruncarea la poartă: cu braţul în-
doit de sus şi de jos (de pe loc, din
alergare, cu ricoşare de la sol).
b) Elemente tehnice în apărare:
• poziţia fundamentală;
• blocarea mingii;
• apărarea personală;
• combinaţie tehnico-tactică pentru
2-3 jucători;
• joc bilateral.
Oina
• Aranjarea jucătorilor în teren; Prinderea şi transmi-
• poziţiile şi deplasările jucătorului; terea mingii în pere-
• ţinerea mingii; chi de la distanţa de
• transmiterea şi prinderea mingii; 10 m. (s).
• servirea şi bătaia mingii;
• blocarea mingii;
• ţinerea adversarului;
• alergare prin culoare;
• joc bilateral.
Nataţie
2.17.să înveţe teh- • Exerciţii de dezvoltare fizică gene- Înot stil liber 25 m (s).
nica stilului de înot rală pe uscat şi în apă;
sportiv: craul pe • înot prin procedeul “craul pe pi-
piept;
ept”:
2.18 să utilizeze efi-
- poziţia corpului;
cient procedurile de
- mişcările braţelor;
apă, aer şi soare.
- coordonarea respiraţiei cu miş-
cările de braţe;
- startul;
- întoarcerea;
- jocuri în apă.

12
3. Formarea calităţilor personale de comportament civilizat şi a deprinderi-
lor comunicative şi de interacţiune socială
III. Atitudini
3.1.să respecte ce- • Teste şi norme de control; • Frecvenţa îmbol-
rinţele sanitaro-igie- • evidenţa performanţelor motrice în năvirii căilor res-
nice în practicarea paşaportul sănătăţii; piratorii;
exerciţiilor fizice şi • completarea caietului de educaţie • activismul mo-
în procesul de călire fizică, evidenţa rezultatelor inter- tric;
a organismului; mediare; • evidenţa măsură-
• proiectarea scăldatului în timpul rilor antroprome-
liber; trice şi funcţiona-
• respectarea igienei personale. le;
• atitudinea faţă de
inventarul sportiv
utilizat;
• respectarea ce-
rinţelor igienice
după activităţile
de educaţie fizică
şi sport.
3.2.să manifeste spi- • Respectarea regimului alimentar şi
rit critic faţă de pro- motric; de muncă şi odihnă;
pria sănătate; • cunoştinţe despre dauna fumatului,
alcoolului, nerespectării regimului
zilei.
3.3.să respecte pro- • Protecţia muncii în timpul practi- Competenţa de a
tecţia muncii în cării exerciţiilor de atletism, gim- desfăşura un com-
timpul practicării în- nastică, jocuri sportive, înot; plex de exerciţii cu
dependente a exerci- • implicarea elevilor în realizarea di- un grup de elevi.
ţiilor fizice; feritor verigi ale lecţiei;
• jocuri dinamice şi ştafete.
3.4.să-şi formeze ca- • Joc de baschet, fotbal, handbal pe Capacitatea de a lu-
pacităţi comunicati- teren limitat; cra în grup;
ve, creative, de coo- • realizarea diferitor obiective edu- capacitatea de a mo-
perare şi interacţiune caţionale în grup, în perechi; difica forma de exe-
socială. • elaborarea şi executarea exerciţii- cutare a exerciţiilor
lor fizice de diferită orientare; fizice.
• selectarea şi executarea exerciţii-
lor fizice modificîndu-se tempoul,
direcţia, viteza executării.

13
 CLASA A VI-A
Obiective de refe- Domenii educaţionale şi conţinutu- Sugestii de eva-
rinţă ri didactice luare
1. Cunoaşterea şi utilizarea noţiunilor specifice învăţării motrice şi influenţei
anatomo-fiziologice şi psihologice a exerciţiilor fizice asupra organismului
uman
I. A. Cunoştinţe generale
La finele clasei a Tema 1. Importanţa mijloacelor edu- Test de cunoştinţe.
VI-a elevul va fi ca- caţiei fizice în dezvoltarea armonioa-
pabil: să a omului (caracteristica noţiunii
1.1. să-şi formeze “dezvoltarea fizică” şi rolul acesteia
cunoştinţe privind în viaţa omului contemporan; factorii
factorii interni şi ex- naturali, igienici şi sociali ce influen-
terni ce influenţează ţează dezvoltarea fizică a omului;
dezvoltarea fizică şi rolul exerciţiilor fizice în dezvoltarea
funcţională a omu- fizică a omului;
lui; indicii ce caracterizează dezvoltarea
fizică, morfofuncţională ale organis-
mului uman; paşaportul sănătăţii ele-
vului);
1.2. să cunoască ro- Tema 2. Factorii dăunători sănătăţii Test de cunoştinţe.
lul culturii fizice în omului
evitarea/lichidarea (influenţa nefastă a consumului băutu-
deprinderilor dău- rilor spirtoase, fumatului; drogurilor,
nătoare dezvoltării încălcările regimului zilei etc. asupra
fizice şi sănătăţii organismului uman; rolul culturii fizi-
omului; ce, sportului, călirii organismului în
evitarea lichidarea deprinderilor dău-
nătoare organismului uman).
1.3. să cunoască ce- Tema 3. Viteza mişcărilor - calitate Test de cunoştinţe.
rinţele metodice şi motrică a omului (definiţia noţiunii
mijloacele elemen- “viteza mişcărilor”; însemnătatea vi-
tare de dezvoltare a tezei de deplasare în practica sportivă,
vitezei de deplasare; militară şi în activitatea de producţie;
cerinţele şi mijloacele dezvoltării vi-
tezei de deplasare; intensitatea efor-
tului şi ritmului mişcărilor; metodica
testării vitezei).

14
 1.B. Cunoştinţe speciale
1.4. să-şi formeze - Termeni, noţiuni, definiţii la conţi- Test de cunoştinţe.
capacităţi specifice nuturi didactice;
la învăţarea disci- - rolul aplicativ al exerciţiilor fizice,
plinei “Educaţia fi- procedeelor tehnice şi acţiunilor
zică”. motrice studiate;
- cerinţe şi reguli competiţionale
elementare.
Cunoaşterea tehnicii:
• exerciţiilor de dezvoltare fizică ge-
nerală;
• procedeelor din atletism, gimnas-
tică şi acţiunilor tactice din jocuri
sportive.
2. Dezvoltarea calităţilor motrice de bază, funcţionale, aplicative, volitive şi
estetice prin intermediul exerciţiilor fizice
II, Calităţi şi capacităţi
2.1. să obţină indici - Exerciţii de atenţie efectuate la di- Teste motrice.
superiori de viteză ferite semnale auditive şi vizuale;
manifestaţi în diverse - exerciţii de dezvoltare fizică gene-
activităţi de muncă; rală fără obiecte şi cu obiecte;
- alergarea de viteză;
- alergarea de suveică 3x10m;
- ridicarea trunchiului în poziţie cul-
cat dorsal;
- ştafete şi jocuri dinamice, care so-
licită manifestarea vitezei de reac-
ţie şi de execuţie;
- parcurgerea pistei cu obstacole.
Atletism
2.2. să-şi formeze - Aruncare mingii (150 g) de pe loc Aruncarea mingii
forţa-viteza şi forţa şi cu elan la distanţă; (150g) la distanţă cu
explozivă; - săritură în lungime de pe loc; elan (m., cm).
- săritură în lungime cu elan-proce-
deul “îndoind picioarele”; Săritură în lungime
- sărituri în înălţime cu elan proce- cu elan-procedeul
deul “forfecare”; “îndoind picioarele”
(m., cm).

15
2.3. să-şi dezvolte - Alergare de viteză pe distanţa de Alergare de rezisten-
rezistenţa aerobă, 60 m; ţă 1000m (min., s) -
insistenţa şi perse- - alergare alternată cu mers rapid; băieţi; fete.
verenţa; - alergare de rezistenţă: 1000 m pe
teren plat;
- alergare pe teren accidentat;
- ştafete, jocuri dinamice şi sportive;
- exerciţii de viteză în regim de re-
zistenţă.
Gimnastica
Exerciţii de front şi formaţii:
- Desfăşurarea şi strîngerea unei li-
nii pe un rînd de pe loc; regrupare
dintr-o coloană în coloană cîte 2, 3,
4 prin desfacere şi contopire.
Paralele (băieţi) Combinaţie de evi-
2.4. să-şi educe forţa - Balansări în sprijin şi coborîre denţă elaborată de
dinamică şi coordo- - sprijin şezînd pe o coapsă profesor.
narea mişcărilor; - coborîre cu întoarcere la 900.
Paralele inegale (fete)
2.5. să-şi dezvolte - Din atîrnat la bara de sus, balansări
Combinaţie de evi-
forţa dinamică, in- prin flexiune; denţă la paralele ela-
sistenţa şi curajul; - balansări prin flexiuni, balans pes- borată de profesor.
te cu picioarele îndoite în atîrnat
culcat pe bara de jos
- coborîre la balans înainte cu în-
toarcere la 900 .
Bara fixă joasă (băieţi)
- Din stînd atîrnat cu bătaia ambelor, Combinaţie de evi-
urcare în sprijin; denţă elaborată de
- din stînd atîrnat, balans cu unul şi profesor.
bătaia cu celălalt, urcare prin răs-
turnare în sprijin;
- din sprijin, balansări peste înainte
şi înapoi cu dreptul (stîngul);
- din sprijin, balans înapoi, coborîre Din atîrnat la bara
fără întoarcere şi cu întoarcere la fixă înaltă, tracţiuni
900; în braţe (nr. de repe-
- din atîrnat la bara înaltă, tracţiuni tări).
în braţe.
Săritură cu sprijin
- Săritura peste capră cu picioarele în-
doite (h=100 cm – fete; h=120 cm -
băieţi).

16
 Bîrna
2.6. să-şi dezvolate - Sprijin ghemuit pe un picior, celă- Semisfoara.
simţul echilibrului; lalt lateral pe vîrf; Întoarceri la 900 pe
- mers cu fandări; loc şi în mişcare pe
- semisfoara cu diverse poziţii ale bîrnă.
braţelor;
- paşi de polcă;
- întoarceri la 900 pe loc şi în mişcare.
Acrobatica
2.7. să-şi dezvolte - “Podul” din poziţia culcat pe spate; “Podul” din culcat pe
mobilitatea în arti- - echilibru pe un picior; spate.
culaţii şi orientarea - rostogolire înainte, stînd pe omo- Combinaţie de evi-
în spaţiu; plaţi; denţă elaborată de
- două rostogoliri înapoi; profesor.
- rostogolire înainte în lungime.
Baschet
Dribling printre 5 ja-
2.8. să-şi formeze - Prinderea şi transmiterea mingii cu
loane (distanţa dintre
imaginaţia, percepţia ambele mîini de la piept pe loc, la
pas în alergare şi cu schimb de lo- ele – 1,5m), transmi-
şi gîndirea creatoare terea mingii cu două
în procesul învăţării curi;
mîini de la piept în
tehnicii exerciţiilor - prinderea şi transmitarea mingii cu
ţinta fixă (s).
de joc sportiv; o mînă de la umăr de pe loc la dis-
tanţe mici şi mijlocii;
2.9. să-şi formeze - dribling cu schimb de direcţie şi
capacităţi de coope- viteză;
rare în executarea - ieşire la locul liber pentru prelua-
acţiunilor motrice rea mingii;
colective; - joc instructiv bilateral.
Fotbal
- Mişcarea în teren a jucătorilor; alege- Jonglarea mingii pe
rea cu schimb de viteză şi direcţie; loc (3 jonglări).
- mers cu spatele înainte; Dribling cu interiorul
- accelerări, starturi din diferite poziţii; tălpii printre 4 jaloane
- lovirea mingii (pase şi şutul spre (d-2m), tragere spre
poartă) cu latul şi şiretul piciorului poartă de la 9 m (s).
de pe loc şi din mişcare;
- transmiterea mingii cu capul;
- oprirea şi preluarea mingii cu pi-
ciorul;
- lovirea mingii cu şiretul interior, plin
şi exterior, de pe loc şi în mişcare;
- joc bilateral.

17
 Handbal
- Elemente tehnice în atac: Dribling printre 4
- deplasări în teren; jaloane (d-2m), arun-
- prinderea şi pasarea mingii de pe carea mingii în poar-
loc şi din alergare cu două mîini în tă de la 6 m (s).
dreptul pieptului;
- prinderea şi pasarea mingii pe loc
şi din alergare cu două mîini dea-
supra capului;
- dribling simplu şi multiplu; arunca-
rea la poartă de la diferite distanţe.
- Elemente tactice în apărare:
- blocajul individual şi în grup;
- acapararea mingii de la adversar;
- mişcări derutante;
- apărarea personală;
- combinare tactică pentru 2, 3, 4 ju-
cători;
- apărarea zonală 6:0;
- joc instructiv bilateral.
Oina
- Prinderea şi pasarea mingii în tri- Cîte 5 pasări şi prin-
unghi şi careu; deri ale mingii în pe-
- serviciul şi bătaia mingii pe teren; rechi de la distanţa
- ţintirea adversarului; de 12 m (s).
- oprirea mingii;
- joc bilateral pe teren redus.
Volei
- Deplasări variate pe teren;
- preluare – ridicare – transmitere Pasa de sus într-un
peste fileu; cerc cu raza de 1m în
- pasa de sus pe loc şi în mişcare; 60s (nr. de pase).
- preluarea mingii de jos cu ambele
mîini pe loc;
- serviciul de jos al mingii din faţă;
- joc pe teren redus cu serviciul de
jos: 2x2, 3x3, 4x4.

18
2.10. să-şi formeze - Căţărare pe odgon prin procedeul
priceperi, deprinde- “trei timpi”; Căţărare pe odgon în
ri şi calităţi motrice - căţărarea pe odgon prin procedeul “trei timpi”.
aplicative; liber;
- tracţiuni în braţe la bară;
- escaladarea obstacolelor de diferi-
te înălţimi;
- pas de manevră;
- întoarcere (fragmentară) împrejur;
- complex de gimnastică aerobică;
- paşi de dans simpli, alăturaţi, du-
bli, de caracter;
- dansul “Polca”.
Măsurări morfofuncţionale, teste
motrice
2.11. să-şi formeze
- Masa corporală; Teste funcţionale.
capacităţi de evalua-
- talia (înălţimea) corpului;
re şi autoevaluare a
- frecvenţa pulsului în stare de re- Teste motrice la înce-
succeselor şcolare. paus (înainte de efort fizic şi după putul anului de învă-
efort); ţămînt, intermediar
- frecvenţa respiraţiei în stare de re- şi la sfîrşitul anului
paus; de învăţămînt.
- alergarea de suveică: 3x10m (s);
- alergarea de durată 6 min (m);
- ridicarea trunciului din culcat dor-
sal, nr. de repetări;
- “flotări” din sprijin orizontal pe
braţe la banca de gimnastică;
- sărituri în lungime de pe loc (cm).
3. Formarea calităţilor personale de comportament civilizat şi a deprinderi-
lor comunicative şi de interacţiune socială
Atitudini
3.1. să manifeste - Exerciţii de dezvoltare fizică ge- Evaluarea atitudinii
interes faţă de prac- nerală cu obiecte şi fără obiecte elevului faţă de acti-
ticarea exerciţiilor pentru toate grupele de muşchi şi vitatea motrică:
fizice; respiratorii executate la aer liber; - respectarea regi-
3.2. să conştientize- - ştafete, jocuri dinamice, volei, fot- mului motric săp-
ze drepturile şi obli- bal, înot alte activităţi didactice tămînal;
gaţiunile personale practicate în cadrul orelor de edu- - calităţile motrice
în diverse activităţi caţie fizică; formate.
didactice efectua- - alergare pe teren accidentat;
te individual şi în - competiţii, concursuri şi serbări
grup; sportive;
- asigurarea şi ajutorul reciproc în
cadrul efectuării exerciţiilor fizice
la lecţie.

19
3.3. să respecte ce- - Regimul motric la nivelul funcţiei Analiza regimului
rinţele modului să- cardiorespiratorii: gimnastica ma- motric, alimentar şi
nătos (motric activ) tinală; igienic al elevului.
de viaţă. - jocuri dinamice şi ştafete;
- proceduri de călire ale organismului; Test docimologic.
- participare la dialog didactic, co-
municări analize şi sinteze ale ac-
ţiunilor motrice
- evaluarea reciprocă
- aprecierea nivelului dezvoltării şi pre-
gătirii fizice, funcţionale a elevilor.

CLASA A VII-A

Obiective de Domenii educaţionale şi conţinutu- Sugestii de eva-

referinţă ri didactice luare
1. Formarea şi dezvoltarea culturii intelectuale bazate pe cunoştinţe, pricepe-
ri şi deprinderi din domeniul educaţiei fizice şi sportului, biologiei şi igienei
I.A. Cunoştinţe generale
La sfîrşitul le- Tema 1. Exerciţiile fizice, factorii na- Evaluare.
cturii, elevii vor şti: turali şi igienici –mijloace eficiente Practicarea exerciţii-
1.1. cum să realizeze în profilaxia bolilor (cauzele apariţiei lor fizice şi a factori-
exerciţiile fizice şi bolilor şi influenţa lor negativă asupra lor naturali în menţi-
efectele favorabile omului; importanţa exerciţiilor fizice şi nerea sănătăţii.
ale factorilor natu- a factorilor igienici pentru sporirea po- Test de cunoştinţe şi
rali în profilaxia bo- sibilităţilor morfofuncţionale ale orga- priceperi.
lilor; nismului uman; rolul factorilor naturali
în sporirea imunităţii organismului).
1.2.cum să păstreze Tema 2. Rolul activităţii motrice in- Caracteristica for-
regimul motric în dependente în menţinerea capacităţii melor de activitate
scopul menţinerii înalte de muncă a organismului uman motrică.
capacităţii înalte de (regimul motric şi importanţa lui Metodica organi-
muncă a organismu- în cadrul zilei de muncă a omului; zării şi desfăşurării
lui în activităţi indi- caracteristica formelor de activita- activităţilor motrice
viduale; te motrică independentă a elevului; independente.
gimnastica matinală, antrenamentul
sportiv independent şi rolul acestuia
în sporirea capacităţii de muncă; par-
ticularităţile organizatorico – metodi-
ce în desfăşurarea activităţilor motri-
ce independente).

20
1.3. să evalueze evo- Tema 3. Autocontrolul dezvoltării fi- Măsurări periodice
luţia dezvoltării fizi-zice şi funcţionale a elevului (impor- antropometrice şi
ce şi funcţionale a tanţa autocontrolului pentru cunoaşte- funcţionale ale orga-
organismului uman; rea posibilităţilor organismului; forti- nismului, autoobser-
ficarea stării de sănătate; procedee de vări.
măsurare a indicilor antropometrici; Să aprecieze valoa-
evaluarea capacităţilor funcţionale rea unor indici în
ale organismului (frecvenţa cardiacă dezvoltarea fizică şi
şi a respiraţiei, capacitatea vitală a funcţională.
plămînilor, indicilor antropometrici
etc.) şi înregistrarea lor în caietul de
educaţie fizică.
I.B. Cunoştinţe speciale
1.4. să dozeze corect Termeni şi noţiuni - capacitatea de Termeni şi noţiuni
efortul fizic în acti- efort fizic; oboseala; forma sportivă; privind capacitatea
vităţile motrice; dozarea efortului fizic; suprasolicitare de efort fizic.
de efort fizic; procedee şi mijloace de
recuperare/refacere a organismului;
Tehnica executării exerciţiilor:
1.5. să evaluieze de- • de dezvoltare fizică generală cu Tehnica executării
prinderile motrice obiecte şi fără obiecte; elementelor de bază.
generale şi cele spe- • a exerciţiilor aplicative; Reguli competiţiona-
cifice. • a elementelor de bază din gimnas- le la jocuri sportive,
tică, atletism, jocuri sportive, înot, atletism etc.
luptă etc; Test de cunoştinţe.
Reguli competiţionale:
• atletism;
• jocuri sportive: baschet, fotbal,
handbal, oina, volei, alte ramuri
practicate.
2. Formarea calităţilor şi capacităţilor psihomotrice integrale, necesare în
desfăşurărea activităţilor de educaţie fizică individuale şi de grup
II.Calităţi şi capacităţi
La sfîrşitul cla- • Exerciţii de dezvoltare fizică gene- Probe morfofuncţio-
sei a VII-a elevul va rală fără obiecte şi cu obiecte pen- nale.
fi capabil: tru toate grupele de muşchi; Teste motrice.
2.1. să explice şi să • exerciţii fizice pregătitoare şi spe-
demonstreze corect ciale din atletism, gimnastică, jo-
tehnica exerciţiilor curi sportive, înot, lupte etc.;
fizice învăţate. • parcurgerea pistei cu obstacole;
• ştafete şi jocuri dinamice.

21
 Teste motrice:
2.2. să demonstre- • alergare de suveică 3×10m; Aprecierea gradului
ze un înalt nivel de • săritură în lungime de pe loc; de pregătire fizică
dezvoltare a capa- • din atîrnat la bara fixă înaltă, tracţi- iniţială (septembrie)
cităţilor de viteză, uni în braţe (băieţi), flotări ( fete); şi finală (mai).
rezistenţă şi forţă- • alergare de durată 6 minute;
viteză; • din culcat dorsal, picioarele se-
miîndoite, braţele încrucişate la
umeri, ridicarea trunchiului pe
verticală.
Atletism
• Alergări pe distanţe scurte; Alergare de viteză 60
• pasul de accelerare, pasul lansat de m.(sec)
viteză; Aruncarea mingii
• startul de sus, lansarea de la start şi la distanţă din elan
finisarea; (m);
• alergarea de viteză 30, 60 m; Săritura în lungime
• alergare pe tern accidentat; cu elan.
• sărituri în înălţime din elan;
• aruncarea mingii (150g) la distanţă
din elan;
• săritura în lungime cu elan prin
procedeul “îndoind picioarele”.
Gimnastica
• Exerciţii aplicative: mers, căţărări, Căţărăre pe odgon
escaladări, tracţiuni, transport de (băieţi – 4m, fete –
greutăţi, tîrîri. 3m).
• Exerciţii de front şi formaţie.
Acrobatică
2.3 să elaboreze şi • rostogoliri consecutive înainte de Combinaţie de evi-
să execute o combi- pe loc; denţă la acrobatică
naţie la acrobatică, • rostogoliri înainte din săritură; elaborată de elev şi
demonstrînd calităţi • stînd pe omoplaţi şi rulare înain- profesor.
şi capacităţi de pre- te: în aşezat; în aşezat ghemuit; în
gătire fizică şi tehni- sprijin ghemuit;
că satisfăcătoare; • stînd pe cap şi mîini (băieţi);
• stînd pe mîini (iniţiere);
• răsturanre latarală (iniţiere);
• podul.

22
 Sărituri cu sprijin
• sărituri de pe capra de gimnastică Sărituri cu picioare-
2.4. să-şi menţină la le îndoite peste ca-
un nivel satisfăcător (cal) cu întoarcere la 90°, 180°, 270°,
360°; pră (cal) în lăţime, h
coordonarea mişcă- –110 (fete), 115 cm
rilor; • sărituri cu picioarele îndoite peste
capră (cal) în lăţime, h –110 (fete), (băieţi).
115 cm (băieţi). Depărtarea podeţului
de la aparat –1m.
Paralele inegale
2.5. să-şi dezvolte • Din sprijin la bara de jos, la balans Din atîrnat culcat pe
capacităţile de coor- înapoi coborîre cu întoarcere la bara de jos, întoarce-
donare şi orientăre 45°; 90°, 180°; re la stînga (dreapta)
în spaţiu; • din atîrnat culcat pe bara de jos, în- în aşezat pe o coap-
2.6. să îmbine ele- toarcere la stînga (dreapta) în aşe- să, echerul în sprijin
mente tehnice cu- zat pe o coapsă, echerul în sprijin aşezat.
noscute într-o suc- aşezat;
cesiune logică; • din atîrnat pe bara de sus balansări
prin flexiuni, balans peste depărtat
cu ambele în atîrnat culcat pe bara
de jos.
Exerciţii de echilibru (bîrna)
• Intrare –din sprijin, balans peste cu Combinaţie de evi-
unul cu întoarcere la stînga (dreap- denţă din elemente
ta) în sprijin depărtat transversal, tehnice accesibile
echerul în sprijin înapoi; elevului.
• paşi alternativi şi de polcă;
• paşi alăturaţi şi de galop;
• din stînd pe bîrnă, balans cu drep-
tul (stîngul) înainte cu întoarcere
împrejur spre stînga (dreapta);
• echilibru pe un picior;
• coborîre – din sprijin stînd pe un
genunchi (transversal), altul întins
înapoi –sus, balans înainte, balans
înapoi, împingere, coborîre înaltă
cu extensie spre stînga (dreapta).

23
 Paralele
• Balansări în sprijin pe braţe; Balansări în sprijin,
• balansări în sprijin, la balans înain- la balans înainte ur-
te, urcare în sprijin depărtat, eche- care în sprijin depăr-
rul; tat, echerul 3 s.
• balansări în sprijin, la balans îna-
poi coborăre spre dreapta (stînga).
Bara fixă (joasă)
• Din stînd atîrnat, balans cu unul şi Din stînd atîrnat, ba-
bătaia cu celălalt, urcare prin răs- lans cu unul şi bătaia
turnare în sprijin; cu celălalt, urcare
• din sprijin balans înapoi, la balans prin răstur-nare în
înainte rotire înapoi; sprijin, ba-lans în-
• din sprijin pe bară, coborîre cu în- apoi, la ba-lans îna-
toarcere la 45°; 90°, 180°. inte rotire înapoi în
sprijin, coborîre la
balans înapoi cu în-
toarcere la 90°.
Gimnastica ritmică
2.7. să fie capabil să • Complex de exerciţii de gimnasti- Complex de gimnas-
execute un complex că aerobică; tică aerobică.
de exerciţii aerobi- • elemente de dans popular.
ce;

Baschet
2.8. să dezvolte per- Elemente tactico-tehnice:
cepţia, imaginaţia, • prinderea şi transmiterea mingii cu Dribling-ul mingii cu
gîndirea tactică şi o mînă de pe loc şi în mişcare; mîna dreaptă în jurul
corectitudinea exe- • dribling cu control vizual şi fără zonei de 3 s.–execu-
cutării procedeelor control vizual al mingii cu schimb tarea a doi paşi şi
tehnice în variate, de direcţie şi viteză cu mîna dreap- aruncarea la coş cu
situaţii de joc; tă şi cea stîngă; mîna dreaptă (s).
2.9. să ştie a efectua • transmiterea mingii cu ambele
elemente tactico – mîini de după cap;
tehnice; • pasă cu ricoşare de la sol;
2.10. să dezvolte în- • aruncare la coş în mişcare după doi
demînarea; paşi;
2.11. să execite ac- • acţiuni tactice: doi înaintaşi şi un
ţiuni de forţă – vite- apărător; doi înaintaşi şi doi apără-
ză individuale şi în tori;
grup; • joc bilateral cu efectiv redus.
24
 Fotbal
Elemente tactico – tehnice:
• alergare cu schimb de viteză şi di- De la distanţă de 40 m,
recţie; alergări accelerate; patru jonglări pe
• lovirea mingii ( pasul şi şutul spre loc, dribling cu şire-
poartă ) cu latul şi şiretul piciorului tul printre 5 jaloane
de pe loc şi din mişcare; (d=2 m) şi tragere
• lovirea mingii cu capul; spre poartă de la 9
• oprirea şi preluarea mingii cu picio- m(s).
rul;
• pasa şi şutul la poartă;
• marcajul şi demarcajul;
• repunerea mingii în joc de la mar-
gine;
• joc bilateral cu efectiv redus.
Handbal
Elemente tactico - tehnice în atac: De la distanţa de 20 m.
• poziţia fundamentală a jucătoru- dribling printre 5 ja-
lui; loane ( d=1m ), arun-
• deplasările jucătorului în teren care în poartă de la 7
(alergare cu faţa şi cu spatele îna- m(s).
inte, opriri, porniri, schimbări de
direcţie);
• ţinerea, prinderea şi pasarea mingii
de pe loc şi din alergare, în diverse
planuri: înainte, înapoi, lateral;
• aruncarea mingii la poartă cu o
mînă de deasupra umărului;
• mişcări derutante; blocajul .
Elemente tactico – tehnice în apărare:
• poziţia fundamentală de apărare;
• deplasări bilaterale, înainte şi în-
apoi;
• ieşirea în întîmpinarea adversaru-
lui cu minge şi fără minge şi retra-
gere spre direcţia de pasare;
• mişcări derutante;
• joc bilateral cu efectiv redus .

25
 Oina
Elemente tactico – tehnice: Bătaia mingii cu bas-
• ţinerea şi protejarea mingii; tonul în teren ( m).
• prinderea şi pasarea mingii în tri-
unghiuri şi careu;
• serviciul şi bătaia mingii în teren;
• ţinera adversarului;
• apărarea individuală şi colectivă;
• joc bilateral pe teren redus.
Volei
Elemente tactico –tehnice: Serviciul de jos di-
• deplasările jucătorului pe teren; rect peste fileu de la
• pasa de sus de pe loc şi în mişca- distanţa de 6 m în
re. zonele 1,5,6 (cîte un
• preluarea mingii de jos cu ambele serviciu în fiecare
mîini de pe loc; zonă).
• serviciu de jos din faţă de la 6 m;
• combinaţie din elemente învăţate;
• preluare - ridicare - transmitere
peste plasă .
3. Dezvoltarea trăsăturilor de personalitate şi formarea interesului în cadrul
activităţilor educaţiei fizice şi sportului şcolar pentru aplicarea cerinţelor
modului sănătos de viaţă
III. Atitudini
La sfîrşitul cla- • Activităţi de fortificare a sănătăţii Evidenţa modului
sei a VII-a elevul va organismului la aer liber cu ajuto- sănătos de viaţă al
fi capabil: rul mijloacelor educaţiei fizice uti- elevului;
3.1. să asocieze lizate în regimul zilei;
practicării exerciţii- • practicarea exerciţiilor pregătitoa- Aprecierea compara-
lor fizice efecte fa- re pentru dezvoltarea calităţilor tivă a performanţelor
vorabile ale factori- motrice: elevilor.
lor naturali de călire • forţa, rezistenţa, viteza, coordona-
a organismului; rea, supleţea;
3.2. să – şi evaluieze • participarea la concursuri temati-
dezvoltării fizică (în ce, competiţii;
evoluţie) • îndeplinirea sarcinilor la domici-
3.3. să acţioneze în liu;
cadrul competiţiilor • activităţi competiţionale la lecţie şi
în spiritul cooperării în afară de clasă.
cu coechipierii, al
respectului faţă de
adversar şi de deci-
ziile arbitrului.
26
 CLASA A VIII-A
Obiective de refe- Domenii educaţionale şi conţinutu- Sugestii de evaluare
rinţă ri didactice
Dezvoltarea culturii intelectuale bazate pe cunoştinţe, priceperi şi deprinderi
din domeniul educaţiei fizice, biologiei şi igienii
I. A. Cunoştinţe generale
La sfîrşitul lec- Tema 1. Rolul mijloacelor educaţiei Evaluare:
turii elevii vor şti: fizice în reglarea forţelor organismu- Test de cunoştinţe.
1.1. să argumenteze lui uman (definiţia noţiunii de “supra- Definiţia noţiunii de
cauzele, simptome- solicitare”; consecinţele suprasolici- “Suprasolicitare fizi-
le şi consecinţele tării fizice şi intelectuale; importanţa că şi intelectuală”.
suprasolicitării fi- alternării activităţii intelectuale şi
zice şi intelectuale, motrice în prevenirea oboselii: simp-
precum şi mijloace- tomele suprasolicitării organismului
le de refacere/ recu- în timpul practicării exerciţiilor fizi-
perare ale organis- ce; dozarea efortului fizic, mecanism
mului; eficient în evitarea suprasolicitării fi-
zice; metode şi mijloace de refacere/
recuperare ale organismului).
1.2 să aprecieze im- Tema 2. Autoperfecţionarea fizică a Test de cunoştinţe.
portanţa mijloace- omului (definiţia noţiunii “autoper- Definiţia noţiunii de
lor educaţiei fizice fecţiune fizică”; direcţii şi obiective, “Autoperfecţiune fi-
care vizează auto- conţinuturi şi finalităţi ale perfecţio- zică”.
perfecţionarea fizi- nării fizice; rolul autoperfecţionării
că a omului; fizice permanente în scopul fortifică-
rii sănătăţii, dezvoltării fizice armo-
nioase, obţinerea performanţelor la
susţinerea testelor motrice şi norme-
lor de învăţămînt; metodica desfăşu-
rării antrenamentelor independente în
vederea realizării autoperfecţionării
fizice).
Tema 3. Evoluţia Jocurilor Olimpice
(caracteristica generală a fenomenu-
1.3. să explice miş- lui “Jocuri Olimpice”; primele jocuri Test de cunoştinţe.
carea olimpică Olimpice antice din anul 776; jocurile
Olimpice moderne, menirea jocurilor,
programul competiţional, participan-
ţii, premierea învingătorilor, durata şi
periodicitatea Jocurilor Olimpice).

27
 I. B. Cunoştinţe speciale
1.4. să consolideze • Termenii sportivi; noţiuni şi defi- Test de cunoştinţe
cunoştinţele spe- niţii din atletism, jocuri sportive, speciale.
ciale referitor la gimnastică, înot, luptă etc.; Tehnica executării
învăţarea motrică a • rolul aplicativ al acţiunilor motrice; exerciţiilor de bază
mişcărilor. • reguli competiţionale: atletism; jo- din atletism, gimnas-
curi sportive, gimnastică etc. tică, jocuri sportive,
• tehnica şi tactica executării pro- înot etc.
cedeelor şi acţiunilor motrice din
gimnastică, atletism, jocuri sporti-
ve, înot, luptă etc.
2. Formarea continuă a calităţilor şi capacităţilor psihomotrice integrale, ne-
cesare desfăşurării activităţilor de educuaţie fizică individuală şi în grup
II. Calităţi şi capacităţi:
La sfîrşitul cla- • Exerciţii de dezvoltare fizică gene- Probe morfofuncţio-
sei a VIII-a elevul rală cu obiecte şi fără obiecte, la nale.
va fi capabil: aparate sportive auxiliare pentru Teste motrice.
2.1. să aprecieze dezvoltarea vitezei, îndemînării, Aprecierea gradului
gradul de pregătire rezistenţei, forţei; de pregătire fizică ini-
şi dezvoltare fizică • parcurgerea pistei cu obstacole; ţială (septembrie) şi
personală şi a parte- • ştafete şi jocuri dinamice; finală (mai).
nerului de clasă; Teste antropometrice.
Teste motrice:
• alergare de suveică 3 x 10 m;
• săritură în lungime de pe loc;
• din atîrnat la bara fixă, tracţiuni în
braţe (băieţi); flotări (fete);
• alegere de durată 6 min;
• din culcat pe spate, picioarele se-
miîndoite, braţele încrucişate după
cap, ridicarea trunchiului pe verti-
cală.
Teste antropometrice:
• talia;
• masa corporală;
• excursia coşului pieptului:
Teste fiziometrice:
• frecvenţa pulsului în stare de re-
paus, timp de 1 min;
• frecvenţa respiraţiei în stare de re-
paus, timp de 1 min;
• capacitatea vitală a plămînilor.
28
 Atletism
2.2. să dezvolte ca- • Alergare pe distanţă de 10, 20, 30m; Alergare de viteză 60
pacităţile de viteză, • alergare accelerată 3 x 30m; m (s).
îndemînare, rezis- • alergare de viteză 60 m din startul Alergare de rezistenţă
tenţă şi forţă explo- de jos; 800 m (fete), 1000m
zivă; • alergare de rezistenţă 1000m; (băieţi) (min. sec).
• săritură în lungime din elan; Sărituri în lungime şi
• săritură în înălţime din elan; înălţime cu elan (m.,
• aruncarea mingii (150g) la distan- cm).
ţă de pe loc şi din elan.
Gimnastică
2.3. să selecteze • Exerciţii aplicative: mers, alergări, Căţărare pe odgon 4m
exerciţii aplicative sărituri, aruncări şi prinderi, căţă- (băieţi) şi 3 m (fete).
pentru dezvoltarea rări, escaladări, tracţiuni şi împin-
armonioasă a cor- geri, transport de greutăţi.
pului şi pregătirea Exerciţii de front şi formaţii:
organismului pen- • întoarceri împrejur de pe loc şi în
tru efort fizic; mişcare
• regrupări/desfăşurări de formaţie
dintr-un cerc în două sau mai mul-
te cercuri.
Acrobatică
2.4. să-şi perfecţio- • Rostogoliri înainte şi înapoi din Combinaţie de evi-
neze caltăţile mo- diferite poziţii iniţiale în diverse denţă din elemente
trice, să contribuie poziţii finale; însuşite elaborată de
la formarea ţinutei • stînd pe cap şi mîini (băieţi); profesor.
corecte, orientării • stînd pe mîini cu balansul unui pi-
în spaţiu şi timp, să cior şi împingerea cu celălalt;
menţină mobilitatea • răsturnare laterală;
în articulaţii la un • podul;
nivel satisfăcător; • echilibru pe un picior;
• rulări, sărituri, elemente de dans;
• combinaţii din exerciţiile acrobati-
ce însuşite.
Sărituri cu sprijin
2.5. să demonstreze • Sărituri de pe calul de gimnastică Săritura cu picioarele
tehnica săriturilor cu întoarcere la 900, 1800, 3600. depărtate peste cal în
cu sprijin; • sărituri cu picioarele depărtat pes- lungime (puncte).
te capra în lungime (h – 110 cm
– fete, 115 cm – băieţi);
• s ăritură laterală peste cal în lăţime.

29
 Paralele inegale
2.6. să aprecieze • Din balans cu unul şi bătaia cu ce- Combinaţie de evi-
capacităţile tehnice lălalt urcare prin răsturnare în spri- denţă la paralele in-
la efectuarea exer- jin pe b/j; egale elaborată de
ciţiilor la paralelele • din atîrnat culcat pe unul la b/j ba- profesor.
inegale; lans cu unul şi bătaia cu celălalt,
urcare prin răsturnare în sprijin pe
b/s, echilibru pe coapse, braţele
sus – lateral, lăsare înainte în spri-
jin pe b/j;
• din aşezat în echer apucat de b/s,
întoarcere la stînga cu reapucarea
mînii drepte la b/s, la balans peste
cu întoarcere, coborîre în echer la
stînga înapoi;
• combinaţie din elemente însuşite.
Exerciţii de echilibru (bîrnă)
2.7. să-şi dezvolte • Intrare – din sprijin, balans peste Combinaţie de evi-
calităţile: hotărîrea, cu unul cu introducere la stînga denţă la bîrnă, elabo-
siguranţa, atenţia, (dreapta) în sprijin depărtat trans- rată de profesor.
curajul, voinţa, re- versal, echerul în sprijin înapoi;
zistenţa şi inteli- • mers şi sărituri fără întoarcere şi
genţa motrică; cu întoarcere la 1800 cu schimba-
rea poziţiei picioarelor de pe am-
bele pe un picior.
• echilibru pe un picior;
• semisfoara;
• din stînd la capătul bîrnei (transver-
sal) - coborîre cu extensie fără întoar-
cere şi cu întoarcere la 900, 1800.
• combinaţie din elemente însuşite.
Paralele
2.8. să demonstre- • Balansări în sprijin pe braţe; Combinaţie de evi-
ze cîte 5-6 exerciţii • balansări în sprijin; denţă la paralele ela-
la paralele şi bara • din 3-4 balansări în sprijin pe bra- borată de profesor
fixă cu amplitudine ţe, la balans înainte urcare în spri- (puncte).
mare a mişcărilor; jin depărtat;
• echerul în sprijin;
• din 3-4 balansări în sprijin cobo-
rîre la balans înapoi spre stînga
(dreapta);
• combinaţiile din elemente însuşite.

30
 Bara fixă (joasă)
• Din forţă sau cu bătaia ambelor, Combinaţie de evi-
urcare prin răsturnare în sprijin; denţă la bara fixă
• din sprijin, balans înapoi, la balans elaborată de profesor
înainte rotire înapoi; (puncte).
• din sprijin, balansări peste cu drep-
tul (stîngul) înainte şi înapoi;
• din sprijin depărtat cu dreptul
(stîngul), balans peste cu stîngul
(dreptul), coborîre cu întoarcere la
dreapta (stînga).
• combinaţie din elemente însuşite.
Gimnastica ritmică
2.9. să elaboreze un • Complex de exerciţii de gimnasti-
complex de exerci- că aerobică;
ţii aerobe si să de- • elemente de dans popular;
monstreze un nivel • fitness aerobica.
înalt de pregătire
motrică;
Înot
2.10. să educe re- • Startul din apă; Înot stil liber 50 m (s).
zistenţa aerobă; • întoarceri;
• înot stil “craul pe piept”;
• jocuri dinamice şi ştafete sportive
în apă.
Jocuri sportive
Baschet
2.11. să-şi perfec- Dribling cu mîna stîn-
Elemente tactico-tehnice:
ţioneze acţiunile gă în jurul zonei de 3 s.,
• transmiterea mingii cu ambele
tactico-tehnice în executarea a 2 paşi şi
mîini de după cap;
diverse situaţii de aruncarea mingii la
• aruncarea mingii la coş cu o mînă
joc; coş cu o mînă de la
deasupra capului de pe loc;
umăr (s).
• deposedarea de minge a adversa-
2.12. să-şi dezvolte
rului (smulgerea, dezbaterea, recu-
în continuare ima-
perarea mingii);
ginaţia, gîndirea
• dribling cu control vizual al mingii
tactică, percepţia
şi fără control vizual;
în cadrul jocului de
• fente la dribling, la aruncare la
baschet, de fotbal,
transmitere;
handbal, oină şi vo-
• acţiuni tactice: 3 înaintaşi şi 2 apă-
lei etc.;
rători; 3 înaintaşi şi 3 apărători;
• joc bilateral.

31
 Fotbal
2.13. să inventeze Elemente tactico-tehnice: De la distanţa de 50 m,
situaţii tactico-teh- • lovitura mingii cu şiretul (interior, elevul execută 5 jon-
nice în joc bilateral. plin, exterior) şi latul piciorului de glări cu piciorul de pe
pe loc şi în mişcare; loc, dribling cu şiretul
• repunerea mingii în joc de la mar- printre 5 jaloane (dis-
gine cu ambele mîini; tanţa 2 m) şi tragerea
• dribiling cu exteriorul piciorului în poartă de la 9 m
însoţit de fente şi protejarea mingii (s).
cu capul;
• jonglarea mingii cu piciorul;
• preluarea mingii cu piciorul prin ri-
coşare, amortizare şi contralovire;
• elemente tactice: acţiuni colective
de atac şi apărare la fazele fixe ale
jocului;
• apărarea personală şi zonală;
• joc bilateral cu efectiv redus: 5 x 5;
7 x 7.
Handbal
Elemente tactico-tehnice în atac: De la distanţa de 24 m
• deplasările jucătorului pe teren; (de la poartă) dribling
• prinderea şi pasarea mingii de pe cu mingea printre 5
loc şi din alergare în diverse pla- jaloane (distanţa între
nuri: înainte, lateral, înapoi fiecare - 1 m) arunca-
• aruncarea mingii la poartă de la 7 m; re la poartă de la dis-
• aruncarea mingii la poartă cu bra- tanţa de 7 m (s).
ţul îndoit de sus, lateral şi de jos
(de pe loc şi din săritură);
• contraatac cu un vîrf;
• transmiterea mingii în atac cu şi
fără schimb de locuri;
Elemente tactico-tehnice în apă-
rare:
• blocajul individual şi în grup;
• schimbul jucătorilor;
• apărarea mingii;
• joc bilateral.

32
 Oina
Elemente tactico-tehnice:
• prinderea - pasărea – ţinerea min- Bătaia mingii cu bas-
gii în pătrat şi în triunghi; tonul în teren (m).
• ţintirea adversarului;
• serviciul şi bătaia mingii pe teren;
• alergare prin culoare;
• oprirea mingii;
• apărarea individuală şi colectivă;
• întrarea în joc;
• joc bilateral.
Volei
Elemente tactico-tehnice: Serviciul de sus în
• pasa de sus de pe loc şi în mişca- mişcare de la distanţa
re; de 8 m în 3 zone (zo-
• prelucrarea mingii de jos cu ambe- nele 1, 5, 6).
le mîini de pe loc şi în mişcare;
• preluarea, ridicarea şi transmiterea
mingii peste plasă;
• serviciul de jos din faţă de la 8 – 9 m;
• primirea mingii cu ambele mîini de
jos după serviciul efectuat de parte-
ner;
• primirea mingii respinse de fileu;
• joc bilateral.
3. Dezvoltarea trăsăturilor de personalitate şi formare interesului la elevi în
cadrul activităţilor educaţiei fizice şi sportive pentru aplicarea cerinţelor mo-
dului sănătos de viaţă
III. Atitudini
3.1. să-şi dezvolte • complexe de exerciţii fizice pentru Evidenţa realizării
trăsăturile de perso- dezvoltarea armonioasă a corpului volumului motric
nalitate favorabile şi practicarea lor independentă în (optim) săptămînal.
integrării sociale; funcţie de condiţii, posibilităţi şi Evaluarea activismu-
3.2. să-şi manifeste situaţii; lui motric prin inter-
priceperi organiza- • deprinderi motrice de bază şi spe- mediul participării
torice în diverse ac- cifice practicării diferitelor spor- elevului la concursuri
tivităţi motrice. turi de către elevi, în şcoală şi în sportive individuale
activitatea extraşcolară; şi colective.
• concursuri şi competiţii sportive.

33
 CLASA A IX-A
Obiective de refe- Domenii educaţionale şi conţinuturi di- Sugestii de
rinţă dactice evaluare
1.Cunoaşterea şi înţelegerea noţiunilor generale şi speciale ale metodologiei
activităţii psihomotrice privind formarea culturii fizice la elevi
I. A. Cunoştinţe generale
La finele clasei a Tema 1.Cultura fizică – parte componentă a Teste de cu-
IX-a elevul va fi ca- culturii universale a omului (caracteristica noştinţe.
pabil: noţiunilor “cultura fizică a omului”,”cul-
1.1. să cunoască şi tura fizică a societăţii”,corelaţia dintre ele;
să înţeleagă impor- aspectele ce ţin de domeniul educaţiei fizi-
tanţa culturii fizice ce: cunoştinţe, calităţi şi capacităţi motrice,
ca mijloc esenţial atitudini; cultura corpului şi a mişcărilor,
în formarea culturii modul sănătos de viaţă - componente ale
universale a omului; culturii umane universale).
1.2. să înţeleagă me- Tema 2. Efectele fiziologice ale călirii orga- Teste de cu-
canismele fiziologi- nismului cu aer, apă şi razele solare(călirea noştinţe.
ce ale călirii orga- ca fenomen psihofiziologic şi importanţa ei
nismului; vitală în viaţa omului; sistemul fiziologic de
termoreglare a organismului; rolul călirii în
fortificarea sistemului nervos uman, opti-
mizarea metabolismului,sporirea imunităţii
organismului etc).
Tema 3. Sănătatea omului ca valoare su- Teste de cu-
1.3. să conştienti- premă personală şi socială ( caracteristica noştinţe.
zeze şi să înţeleagă noţiunii,,sănătate”, importanţa ei în viaţa
importanţa sănătăţii omului şi a societăţii; factorii sociali, eco-
ca valoare umană nomici, igienici, pedagogici, psihologici,
supremă; naturali ce influenţează sănătatea omului şi
a naţiunii; rolul exerciţiilor fizice în fortifi-
carea şi menţinerea sănătăţii omului).
1.4. să cunoască Tema 4.Mişcarea olimpică mondială Teste de cu-
mişcarea olimpică ( renaşterea şi evoluţia Jocurilor Olimpice: noştinţe.
naţională şi mondia- Pierre de Coubertin - fondatorul jocurilor
lă; Olimpice moderne; Jocurile Olimpice ca
fenomen social şi importanţa lor în conso-
lidarea păcii, toleranţei, de înţelegere şi res-
pect între popoare; Comitetul Internaţional

34
 Olimpic; Comitetul Naţional Olimpic; Jocu-
rile Olimpice de vară şi de iarnă; simboluri
şi ritualuri olimpice; participarea sportivilor
din republica Moldova la Jocurile Olimpi-
ce; rolul Academiei Olimpice Naţionale în
popularizarea idealurilor olimpismului).
1.5. să cunoască me- Tema 5. Capacităţile de forţă fizică ale omu- Teste de cu-
todologia dezvoltării lui ( definiţia noţiunii,,forţă fizică umană” şi noştinţe.
şi evaluării capacită- importanţa ei în diverse activităţi ale omului:
ţilor de forţă fizică în educaţie fizică şi sport, în practica militară,
umană. în activitatea de producţie; diversitatea capa-
cităţilor de forţă; mijloacele şi metodele de
educaţie a capacităţilor de forţă; metodele de
evaluare a capacităţilor de forţă).
I. B.Cunoştinţe speciale
1.6. să aplice termi- • Termeni sportivi, noţiuni, definiţii; Teste de cu-
nologia educaţiei • rolul aplicativ al acţiunilor motrice; noştinţe.
fizice şi să respecte • evenimentele importante în domeniul
cerinţele evaluării în culturii fizice şi sportului desfăşurate în
activitatea motrică ţară şi peste hotare;
competitivă; • regulile competiţionale privind elemen-
tele (exerciţiile fizice) din ramurile spor-
tive practicate la lecţie;
• tehnica şi tactica executării activităţilor
motrice;
• tehnologia dezvoltării calităţilor/capaci-
tăţilor motrice.
2.Dezvoltarea calităţilor motrice de bază şi aplicative, funcţionale, volitive şi
estetice prin intermediul exerciţiilor fizice
II.Calităţi şi capacităţi
La sfîrşitul clasei • Exerciţii de gimnastică igienică, proce-
a IX-a elevul va fi ca- duri de călire a organismului
pabil: • formarea deprinderilor sanitaro – igieni- Probe morfo-
2.1. să valorifice op- ce în procesul activităţii motrice; funcţionale.
tim indicii somatici • parcurgerea pistei cu obstacole; Teste motrice.
şi motrici ai organis- • jocuri dinamice şi sportive; Aprecierea gra-
mului; • ştafete aplicative; dului de pregăti-
2.2. să respecte nor- • ştafete cu elemente din ramurile de sport: re fizică şi func-
mele sanitaro-igie- atletism, gimnastică, jocuri sportive ţională iniţială
nice şi cerinţele de etc.; (septembrie),
prevenire a acciden- • teste antropometrice, motrice şi funcţio- finală (mai).
telor; nale; Tracţiuni în bra-
2.3. să –şi formeze • exerciţii de dezvoltare fizică generală ţe (băieţi), flotă-
ţinuta corectă a cor- fără obiecte şi cu obiecte:â ri (fete) (nr. de
pului; repetări).
35
 • complex de exerciţii pentru gim-
nastica matinală;
• tracţiuni în braţe, flotări.
• Exerciţii de dezvoltare fizică ge-
2.4. să-şi dezvolte nerală executate în tempou rapid; Alergare de viteză
viteza de deplasare şi • alergare de viteză 30,60 m; 5x10m; 60m. (s).
tehnica, alergării de • alergare de suveică 2x10; 3x10m;
viteză; • starturi din diferite poziţii cu aler-
gări la diferite distanţe scurte;
• jocuri dinamice.
2.5. să-şi dezvolte • Mers forţat şi alergare lentă pe dis- Alergare de rezis-
rezistenţa aerobă şi tanţă de 2-3 km; tenţă 1000 m. (min.
anaerobă a organis- • Alergare pe distanţă de 1000m. s).
mului;
2.6. să-şi antreneze • Săritură în lungime cu elan; Săritura în lungime
calităţile de viteză – • Săritură în înălţime cu elan; cu elan (cm.).
forţa şi forţa explo- • Aruncarea mingii (150 g.) la dis- Aruncarea mingii
zivă în diverse mo- tanţă de pe loc şi din elan. (150 g.) la distanţă
dalităţi de acţiuni cu elan (m.).
motrice;
Gimnastică
2.7. să-şi formeze • Complex de exerciţii de dezvoltare
deprinderi motrice fizică generală cu cercul de gimnas-
cu caracter utilitar – tică, hantele, la banca de gimnastică,
aplicativ; pe bancă, în perechi etc.;
• căţărare pe odgon la viteză 5 m
(băieţi), 4 m (fete), (s);
Exerciţii de front şi formaţii:
• întoarceri împrejur din mers;
• regrupare dintr-o coloană cîte doi,
trei, patru cu întoarcere în mişcare.
Exerciţii acrobatice
2.8. să-şi dezvolte su- • Echilibru pe un picior (menţinere), Testare:
pleţea şi coordonarea două rostogoliri înainte; Din poziţia de bază
mişcărilor în condiţii • rostogoliri înainte şi înapoi din di- pas înainte, echilibru –
complexe de utili- ferite poziţii iniţiale; 2,0; îndreptare, pas
înainte, sprijin ghe-
zare a capacităţilor • două răsturnări laterale, săritură în
sus cu extensie cu picioarele de- muit (pentru băie-
motrice; să realizeze ţi – împingerea cu
acţiuni tactice şi vo- părtat;
• îmbinări(băieţi): rostogoliri înain- ambele, stînd pe cap
litive în demonstra- şi mîini, sprijin ghe-
te, rasturnări laterale, stînd pe cap
rea combinaţiilor de şi mîini, stînd pe mîini; muit – 2,5); (pentru
evidenţă; fete – întoarcere îm

36
 • îmbinări(fete): rostogoliri înain-
te, răsturnări laterale, semisfoara,
sfoara, podul, stînd pe omoplaţi;
• exerciţii acrobatice în perechi;
combinaţie de evidenţă.
Sărituri cu sprijin
• Săritură peste cal în lăţime cu pici-
oarele depărtate. Podeţul la depăr-
tare de 1 m. de la cal (h – 115 cm
- fete, 120 cm. - băieţi).
Paralele
2.9. să-şi aprecieze • Din sprijin pe braţe, balansări;
forţa dinamică şi sta- • din sprijin pe braţe, la balans îna-
tică în condiţii com- inte, urcare în sprijin;
plexe de executare a • din sprijin, balansări;
combinaţiilor de eva- • din sprijin, balans înapoi, ieşire în
luare finală; stînd pe umeri, rostogolire înainte
în aşezat depărtat;
• din sprijin, coborîre în echer la
stînga (dreapta);
• combinaţii de evidenţă.
Paralele inegale
• Din atîrnat ghemuit pe un picior,
altul întins înainte, balans cu unul
şi împingere cu celălalt, urcare
prin răsturnare în sprijin pe bara de
sus;
• din atîrnat ghemuit pe bara de jos,
împingere cu ambele picioare, urcare
prin forţă în sprijin pe bara de sus;
• combinaţie de evidenţă.
37
prejur, rulare înapoi
în stînd pe omoplaţi;
rulare înapoi peste
umăr, semisfoară,
braţele lateral, cu bă-
taia ambelor, sprijin
ghemuit, întoarcere
împrejur – 2,5); două
rostogoliri înainte
în sprijin ghemuit –
2,0; îndreptare, 2
răsturnări laterale în
stînd depărtat, ali-
pirea picioarelor în
p.b. – 3,0; săritură cu
extensie, aterizare –
0,5 puncte.
Săritură peste cal în
lăţime cu picioarele
depărtate (h-115cm -
fete, 120 cm - băieţi).
Din sprijin pe bra-
ţe, la balans înainte
urcare în sprijin de-
părtat –3,0; echerul
(menţinere) -1,5; din
forţă stînd pe umeri
–3,0; rostogolire îna-
inte în sprijin aşezat
depărtat –1,0; balans
înăuntru, la balans
înainte coborîre în
echer -1,5 puncte.
Din atîrnat la bara d ;
balans cu ambele
peste bara joasă(b/j)
în atîrnat ghemuit pe
unul, celălalt întins
înainte -2,0; cu bă-
taia unui picior şi
balans cu celălalt,
urcare prin răsturna-
re în sprijin pe b/s –
 3,5; lăsare înainte în
sprijin pe b/j, întoar-
cere în aşezat pe o
coapsă, apucat de b/
s, braţul stîng(drept)
lateral –1,5; apucat
cu mîna liberă de b/
j, balans înainte cu
ambele, coborîre cu
întoarcere spre bara
de jos –2,0 puncte.
Bara fixă – înaltă
2.10. să-şi dezvolte • Balansări în atîrnat; Din atîrnat, urcare
echilibru, coordona- • din atîrnat, urcare prin răsturnare prin răsturnare în
rea mişcărilor, orien- în sprijin; sprijin – 4,0; balans
tarea în spaţiu şi să • din sprijin, rotire înapoi; înapoi, balans îna-
îmbine elementele • din balansări în atîrnat, urcare prin inte, rotire înapoi –
tehnice cunoscute în îndepărtare în sprijin(iniţiere); 3,0; balans arcuit-
algoritm accesibil ca- • din atîrnat, coborîre la balans înapoi; 1,0; coborîre la ba-
pacităţilor formate; • combinaţia de evidenţă. lans înapoi –2,0.
Bîrnă
• Paşi fandaţi; Din sprijin stînd
• întoarcere la 180° pe ambele; cu longitudinal, din să-
balansul unui picior; ritură intrare în spri-
• echilibru pe un picior; jin, dreptul lateral
• din sprijin stînd longitudinal prin pe vîrf –1,0;
săritură intrare în sprijin, dreptul Întoarcere la stînga
lateral pe vîrf; în sprijin stînd pe
• sprijin culcat – semisfoară; un genunchi, semis-
• săritură închisă, săritură deschisă; foară, braţele late-
• coborîre cu extensie; ral –1,5; sprijin cu
• combinaţie de evidenţă. ambele, îndepărtînd
piciorul stîng, spri-
jin culcat –0,5; cu
împingerea ambelor,
sprijin ghemuit, în-
dreptare –2,0; echili-
brul pe un picior –2,5
îndreptare, stînd pe
vîrfuri, paşi alterna-
tivi cu dreptul –0,5;
alăturarea piciorului
stîng, coborîre cu ex-
tensie –2,0 puncte.

38
 Baschet
Elemente tactico-tehnice:

2.11. să-şi dezvolte • aruncarea mingii la coş după doi Dribling cu mîna
îndemînarea şi să-şi paşi; dreaptă în jurul
formeze deprinde- • transmiterea mingii în mişcare în- zonei de “trei se-
ri de sincronizare a tre 2 –3 jucători; cunde”, executarea
propriilor acţiuni cu • dribling cu mîna dreaptă şi cea a doi paşi cu arun-
acţiunile parteneri- stîngă printre jaloane; carea mingii la coş
lor; • transmiterea mingii de jos şi din cu mîna dreaptă de
lateral de pe loc şi în mişcare; la umăr; preluarea
• acţiuni tactice: atacul rapid; mingii şi aceiaşi
• acţiuni tactice în atac executate in- în partea opusă cu
dividual şi în grup, mîna stîngă(s).
• jocuri dinamice şi ştafete cu ele-
mente de baschet;
• joc bilateral.
Fotbal
Elemente tactico-tehnice:
2.12. să –şi dezvolte • lovirea mingii cu latul şi cu şiretul De la distanţa de 50 m,
rezistenţa specială, (pasul şi şutul la poartă) de pe loc 5 jonglări cu pi-
folosind eforturi re- şi din mişcare; ciorul cu mingea pe
petate în tempou uni- • oprirea şi preluarea mingii cu piciorul; loc, driblingul min-
form şi variat; • lovirea mingii cu capul de pe loc şi gii cu şiretul printre
din săritură; 6 jaloane – 1,5m(s)
• marcajul şi demarcajul; şi tragere spre poar-
• deposedarea adversarului cu min- tă de la distanţa de
gea din faţă şi din lateral; 11 m(s).
• repunerea mingii în joc de la margi-
ne;
• jonglarea mingii cu piciorul şi ca-
pul;
• acţiuni tactice: sarcinile atacantu-
lui şi apărătorului (sarcini duble);
• apărarea personală şi zonală;
• joc bilateral.

39
 Handbal
Elemente tactico-tehnice în atac:
• deplasările jucătorului în teren; De la distanţa de
• prinderea şi pasarea mingii cu două 24 m, dribling cu
mîini de la piept cu ricoşare de la mingea printre 6 ja-
sol, în diverse planuri; loane – d=1m(s), cu
• prinderea şi pasarea mingii cu o aruncarea mingii în
mînă deasupra umărului; poartă de la distanţa
• prinderea şi pasarea mingii cu o mînă de 7m(s).
din latera-înainte; lateral –înapoi;
• aruncarea mingii în poartă de pe
loc şi din mişcare;
• mişcări derutante;
• contraatac colectiv.
Elemente tactico-tehnice în apărare:
• ieşirea şi întîmpinarea adversaru-
lui cu şi fără minge;
• blocarea mingii aruncate în poartă;
mişcări derutante;
• apărarea zonală: 6 –0; 5 –1; 4 –2;
3 –3;
• jocul portarului;
• joc bilateral.
Oina
Elemente tactico-tehnice: Bătaia mingii de
• prinderea şi pasarea mingii; oină cu bastonul în
• ţintirea adversarului; teren(m).
• serviciul şi bătaia mingii în teren;
• alergare de viteză prin culoare;
• oprirea mingii;
• apărarea individuală şi colectivă;
• joc bilateral.
Volei
• Transmiterea de sus cu ambele Testare:
mîini şi preluarea cu ambele mîini Serviciul mingii de
de jos de pe loc şi în mişcare; jos in faţă de la dis-
• transmiterea mingii din zona 3 în tanţa de 9m în zone-
zonele 2, 4; le 1, 5, 6 .
• serviciul de jos din faţă în diverse
zone;
• pasarea de sus din stînd cu spatele
spre direcţia transmiterii;

40
 • primirea mingii respinse de fileu;
• lovitura de atac pe direcţia elanului;
• blocaj individual;
• joc bilateral.
Gimnastica aerobică şi dansul
2.13. să-şi educe cul- • Exerciţii de dezvoltare fizică gene- Testare:
tura mişcărilor; rală cu acompaniament muzical; Calitatea execută-
• complex de exerciţii de gimnastică rii unui complex de
aerobică; exerciţii de gimnas-
• dans popular. tică aerobică.
2.14. să-şi formeze • Exerciţii pentru pregătirea fizică Testarea:
deprinderi de organi- generală şi specială; Elaborarea şi desfă-
zare şi desfăşurare a • organizarea, desfăşurarea ştafete- şurarea conţinutului
exerciţiilor fizice cu lor sportive şi jocurilor dinamice etapei pregătitoare a
un grup de colegi; cu efectivul clasei; lecţiei.
2.15. să –şi formeze • organizarea, desfăşurarea şi arbitra-
deprinderi de auto- rea diverselor competiţii în cadrul
reglare a efortului lecţiei (jocuri dinamice şi sportive,
fizic. concursuri de gimnastică şi atle-
tism);
• activităţi motrice eficient dozate;
• teste antropometrice şi funcţionale.
3.Formarea calităţilor personale de comportament civilizat şi a deprinderilor
comunicative şi de interacţiune socială
3.1. să respecte cerin- III.Atitudini
ţele modului sănătos - Cunoştinţe generale şi speciale pri- Testare:
de viaţă realizîndu vind locul şi rolul modului sănătos Aprecierea volumu-
–şi potenţialul cogni- de viaţă ce influenţează pozitiv să- lui motric general al
tiv personal în diver- nătatea; elevului.
se forme de activitate - exerciţii pentru pregătirea fizică
motrică; armonioasă aplicate concomitent
în regimul motric individual;
- elaborarea şi desfăşurarea diver-
selor complexe de exerciţii fizice
individual şi cu colegii;
- arbitrarea diverselor situaţii de joc,
concursuri în cadrul lecţiei.

41
3.2. să manifeste in- - Exerciţii fizice, elemente specifice Teste de atitudini.
sistenţă şi toleranţă disciplinei de sport practicate;
în diverse activităţi - acţiuni motrice individuale conform
de practicare a exer- programului elaborat;
ciţiilor fizice; - ştafete şi jocuri sportive;
3.3. să demonstreze - jocuri dinamice cu efectivul clasei;
un comportament - concursuri şi competiţii sportive în
adecvat în confor- cadrul lecţiei;
mitate cu situaţiile - exerciţii fizice cu caracter aplicativ
şi condiţiile create. ce necesită manifestarea unor calităţi
motrice deosebite;
- exerciţii liber alese de acrobatică, pe
aparate de gimnastică;
- complexe de gimnastică aerobică,
elaborate de elevi.

Finalităţile treptei gimnaziale

Cunoştinţe Calităţi şi capacităţi Atitudini

1.Cunoştinţe generale şi 2.Dezvoltarea fizică. 5.Calităţi comportamen-
speciale Să posede: tale
Elevul va dispune de a) o atitudine corporală Elevul să manifeste:
cunoştinţe despre: corectă în procesul exe- a) capacităţi de personali-
a) metodologia aplicării cutării exerciţiilor fizice tate: spirit de punctua-
exerciţiilor fizice în sco- dinamice şi statice; litate, disciplină, ones-
pul dezvoltării armoni- b) procedee de prevenire titate, respect şi tact în
oase a organismului şi al a viciilor de atitudine activităţi colective;
combaterii deficienţelor corporală; b) capacităţi volitive:
fizice; c). indici somatici optimali. fermitate, tenacitate, in-
b) modul sănătos de viaţă; sistenţă, curaj;
c) tehnica executării acţiu- 3.Capacităţi motrice c) capacităţi organizato-
nilor motrice şi metodi- Elevul să posede: rice în cadrul orelor de
ca dezvoltării calităţilor a) priceperi şi deprinderi curs şi în afara lor;
fizice de bază; motrice de bază cu ca- d) ajutor şi asigurare ca-
d) metodica practicării in- racter aplicativ şi spor- litativă a colegilor în
dependente a exerciţii- tiv la nivelul optim al executarea unor acţiuni
lor fizice; elevului. motrice;
e) autoevaluarea indicilor e) să respecte cerinţele mo-
motrici, funcţionali, vo- dului sănătos de viaţă;
litivi şi antropometrici;

42
f) noţiunile de bază ale ter- 4. Calităţi motrice şi ca- f) grijă şi responsabilitate
minologiei sportive; pacităţi funcţionale faţă de organismul său
g) influenţa activităţii mo- Elevul să progreseze: şi sănătate.
trice asupra organismu- a) în rezultatele individua-
lui uman. le la dezvoltarea princi-
palelor calităţi motrice:
viteza, forţa, rezistenţa,
îndemînarea, detenta;
b) în capacităţile func-
ţionale ale sistemului
cardio-vascular şi res-
pirator.

BIBLIOGRAFIE
1. Boian I., Educaţia fizică. Manual pentru clasa a IX-a, Chisinău, 2006.
2. Boian I., Lungu, A., Educaţia fizică a elevilor în conţinutul învăţămîntu-
lui formativ. Editura Tipcim, Cimişlia, 1995.
3. Boian I., Bicherschi, Ş., Sava, P.: Concepţia educaţiei fizice şi sportului
în învăţămîntul preuniversitar. Chişinău, 1998.
4. Crişan A., Guţu, V.: Proiectarea curriculum-ului de bază. Ghid metodo-
logic., Editura Tipcim, 1997.
5. Epuran M., Horghidan. Psihologia educaţiei fizice. Academia Naţională
de Educaţie Fizică. Bucureşti, 1994.
6. Curriculum de bază. Documente reglatoare. Editura Tipcim, 1996.
7 Gremalschi T., Baciu Gh. Protecţia muncii în educaţia fizică şi sportivă.
Chişinău, Universitas, 1999.
8. Neacşu, Ioan, Ene, Marian. Educaţie şi autoeducaţie în formarea perso-
nalităţii sportive. Editura Sport –Turism, Bucureşti, 1987.
9. Sava P.,: Curriculum-ul la disciplina “Educaţia fizică”// Cultura fizică:
probleme ştiinţifice în domeniul învăţămîntului şi sportului. Materialele
conferinţei ştiinţifice. Ediţia I, Chişinău, INEFS, 1998, pag. 94 –96.
10. Stoica A., Musteaţă,S: Evaluarea rezultatelor şcolare. Ghid metodologic.
Editura Liceul, Chişinău, 1997.
11. Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice.
Curs elaborat în tehnologia învăţămîntului deschis la distanţă,
POLIROM, 1998.
12. Epuran M., Metodologia cercetării activităţilor corporale, Bucureşti,
1992, vol.I –II.

43
 EDUCAŢIE FIZICĂ
Curriculum
şcolar pentru clasele a V-a – a IX-a
Tehnoredactare computerizată: Vasile Baroncea
Copertă: Andrei Danila

Tipografia Orhei.
Comanda nr. . Tiraj 3000 ex.
Format 60x84 1/16. Coli de tipar 2
“Univers Pedagogic”, Chişinău, str. Socoleni 16/1
tel. 45-98-33, fax 45-97-64

44