Sunteți pe pagina 1din 75

UNIVERSITATEA……………………………………………………………..

SPECIALIZAREA………………………………………………………………………
STUDENT……………………………………………………………………………….
AN……………………………………………………………………………………….

LUCRARE DE LICENTA

STUDIU PRIVIND NIVELUL CONDITIEI FIZICE LA COPIII DIN

CICLUL GIMNAZIAL

PROFESOR………………………………………………………………………………………
STUDENT……………………………………………………………………………………….

2015
CUPRINS
CAPITOLUL 1.

- INTRODUCERE
- MOTIVATIA ALEGERII TEMEI
- SCOPUL LUCRARII

CAPITOLUL 2.

- FUNDAMENTARE TEORETICA : FITNESS , EXERCITIU FIZIC , CONDITIE


FIZICA

CAPITOLUL 3.

- ORGANIZAREA SI DESFASURAREA CERCETARII. METODE DE CERCETARE.

CAPITOLUL 4.

- ANALIZA REZULTATELOR

CAPITOLUL 5.

- CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE
CAPITOLUL 1

INTRODUCERE

In teoria si practica educationala, didactica moderna a educatiei fizice este abordata


in prim plan de organizarea si desfasurarea procesului de invatamant in cadrul instruirii
formative , axata pe invatare, pe competente scolare , la nivel de pregatire didactica.
Conceptul de baza de educatie fizica consta in initierea si ghidarea permanenta a
elevilor in scopul formarii unui sistem bine corelat de cunostinte , motivatii , priceperi si
deprinderi de a utiliza sistematic, constient si in mod independent mijloacele educatiei
fizice ( exercitiile fizice , factorii naturali – igienici ) , precum si de a duce un mod
sanatos de viata atat in perioada scolarizarii , cat si pe parcursul intregii vieti.
Elevii care absolva scoala trebuie sa fie constienti ca sportul si cultura fizica sunt
mijloace eficiente pentru dezvoltarea fizica armonioasa, profilaxia bolilor , fortificarea si
mentinerea sanatatii , obtinerea echilibrului psihofiziologic si perfectionarea conditiei
fizice. Acesti factori sau componente asigura longevitatea speciei umane.
Competenta scolara este un ansamblu de cunostinte , capacitati, priceperi, deprinderi
si atitudini dobandite prin invatare si mobilizare in contexte specifice de realizare
adaptate varstei si nivelului cognitiv al elevului , in vederea rezolvarii unor probleme cu
care acesta se confrunta sau se poate confrunta in viata reala.
Educatia fizica la copii se face printr-o strategie concreta care include organizarea in
functie de nivelul si ritmul propriu de dezvoltare intelectuala, fizica, morala , functionala
si biologica a elevului si se urmareste realizarea unor finalitati cum ar fi:

- Dezvoltarea personalitatii copilului , a capacitatilor si aptitudinilor lui spirituale si fizice


la nivelul potentialului sau maxim
- Asigurarea unei pregatiri fizice multilaterale cu caracter profesional – aplicativ ,
formarea sistemului de practicare a culturii fizice si sportului pe parcursul intregii vieti.

Valoarea formativa a educatiei fizice consta in :


- Contributia considerabila la sporirea starii de sanatate , a capacitatilor motrice ale elevilor
si corespunzator ale calitatii invatarii.
- Aplicarea sistemului de principii pentru formarea unei personalitati competente sa aplice
valorile culturii fizice , morale , estetice si civice.1

- care vizeaza instruirea de lunga durata


- Principul constientizarii si responsabilitatii in propria formare- dezvoltare , care
urmareste formarea interesului fata de activitatea motrice , dezvoltarea increderii in sine,
incurajarea si pretuirea activitatii de creatie
- Principiul functionalitatii evidentiaza continuitatea educatiei fizice si sportului scolar pe
parcursul vietii indiferent de politica statului si de conjunctura
- Principiul umanizarii invatamantului prin care se evidentiaza formarea si dezvoltarea
personalitatii umane
- Principul accesibilitatii instruirii , care vizeaza prezentarea subcompetentelor si
continuturilor didactice , intr-o forma accesibila conform particularitatilor de varsta si
individuale ale elevilor
- Principiul creativitatii instruirii , vizeaza prezentarea subcompetentelor si continuturilor
didactice intr-o forma accesibila conform particularitatilor de varsta si individuale ale
elevilor
- Principiul coerentei dintre subcompetente si corelarea permanenta a subcompetentelor
- Principiul corespondentei pedagogice dintre dezvoltarea psihica si dezvoltarea fizica a
personalitatii umane, formarea biologica a elevului si stimularea dezvoltarii, educarea
vointei, etc
- Principiul interdependentei pedagogice dintre cultivarea deprinderilor igienico-sanitare si
dezvoltarea personalitatii umane

_______________

*1.Grimalschi Teodor – Curriculum modernizat -educatie fizica– pedagogie 2010- Chisinau -U.S.E.F.S
Realizarea continuturilor educationale ale educatiei fizice si sportului scolar solicita
cunoasterea profunda a principiilor de activitate didactica in baza carora se va desfasura
procesul de invatamant.Aceste principii sunt:

- Principiul dezvoltarii multilaterale si armonioase a elevului – presupune dezvoltarea


calitatilor fizice si psihice, functionale si intelectuale ale elevului in cadrul unui echilibru
functional
- Principiul sistematizarii si continuitatii cunostintelor , capacitatilor motrice si atitudinilor,
- Principiul deschiderii educatiei fizice spre activitatea sportiva de masa si de performanta
- Principiul egalitatii reale a sanselor intre toti elevii
- Principiul eficientei prin valorificarea la maxim a mijloacelor scolare si resurselor
naturale ale comunitatii
- Principiul adaptarii spatiului – piste de alergare ,terenuri de fotbal, baschet, volei, alergari
si sarituri, sala de fitness, sala de lupta, tenis, bazin de inot, realizat confrom cerintelor si
realitatilor sociale.
Activitatea de predare- invatare este privita in unitatea ei, deoarece aceste procese au
legatura in activitatea comuna a elevilor si profesorilor.
Sistemul de predare este influentat in mare masura de personalitatea profesorului,
statut, profesionalism,aptitudini, trasaturi de caracter,stiluri de predare,comunicare,
evaluare, calitati fizice.
Invatarea depinde de elev , de conditiile interne, de factori externi : profesori,
parinti,situatii.
Predarea si invatarea se bazeaza pe anliza rezultatelor scolare din anii precedenti, pe
perioada de scolarizare ,in invatamantul primar ,pentru a se evidentia problemele care
urmeaza sa fie rezolvate in etapa gimnaziala.

______________
*2. Boian Ion – Curriculum modernizat- Educatie fizica-pedagogie-Chisiau 2010 – U.S.E.SF.S.
Metodologia ofera un mare camp de libertate si creativitate si pe de alta parte, cere
profesorului si elevului sa selecteze , sa dozeze efortul si sa utilizeze toate componentele
si competentele specifice in functie de nivelul de pregatire si formare al elevului. Fiecare
mijloc are un statut de inovatie , de modernizare si se manifesta sub cele mai diverse
forme. Educatia fizica se bazeaza pe datele altor stiinte cum ar fi : anatomia, fiziologia,
pedagogia, biomecanica, statistica , filozofia, igiena, medicina sportiva.

Elevii din ciclul gimnazial trebuie sa-si insuseasca anumite competente la sfarsitul
acestui ciclu de invatamant :

- Ameliorarea nivelului de dezvoltare a calitatilor motrice , de indemanare si coordonare


- Cunostinte suficiente pentru a exprima ganduri creative
- Noi experiente de miscare adaptate insusirilor fizice

Elevul trebuie sa demonstreze ca isi disciplineaza emotiile, poseda competente de


relationare , coopereaza cu coechipierii , respecta adversarii, accepta victoria sau
infrangerea intr-un spirit de deplina sportivitate. Trebuie sa aiba spirit de antreprenoriat si
initiativa , sa puna in practica normele de comportament in scopul prevenirii accidentelor.
Regulamentul trebuie cunoscut ca si regulile de baza intr-un sport. Elevii trebuie sa
cunoasca rolul si importanta exercitiului fizic pe care il practica , diversitatea si
clasificarea exercitiilor fizice, trebuie sa-si determine nivelul pregatirii fizice si
functionale .3

_________________

*3 Grimalschi Teodor – Curriculum modernizat – Educatie fizica-pedagogie Chisinau 2010 –U.S.E.F.S.


- MOTIVATIA ALEGERII TEMEI

Datorita numeroasele sale beneficii, promovarea activitatii fizice a capatat o atentie


sporita la nivel european. Tratatul Uniunii Europene din 2009 de la Lisabona a dat
Uniunii Europene baza legala de a actiona pentru dezvoltarea dimensiunii europene in
sport si a contribui la promovarea chestiunilor care preocpupa sportul european.
Avand in vedere evolutia in domeniu a fost propus un raport care se numeste
„Educatia fizica si sportul la scoala in Europa” . Acesta are drept scop sa descrie starea de
fapt a activitatilor de eductaie fizica si sport in scolile din 30 de state europene.
Raportul poate fi vazut ca o prima incercare de a identifica punctele tari si punctele
slabe privind educatia fizica la scoala, in ciclul gimnazial.
Educatia fizica este obligatorie in ciclul primar si gimnazial. Scopul ei principal consta
in consolidarea dezvoltarii fizice personale si sociale a copilului. Pentru promovarea unui
stil de viata sanatos , in Irlanda, Cipru si Finlanda , educatia pentru sanatate a devenit o
disciplina de sine statatoare. Rezultatele invatarii sunt strans legate de obiectivele
principale. Unele state cum sunt Germania, Portugalia, Marea Britanie si tarile nordice
au introdus in scoala o abordare cross-curriculara a disciplinei. Aceasta inseamna ca
unele notiuni cum sunt stiintele naturii sau stiintele sociale sunt studiate la educatie fizica
si invers , pentru a observa cum sunt interrelationate aceste discipline.
Autoritatile centrale din mai multe tari au introdus curricula primilor ani de
invatamant si activitati motrice de baza , cum sunt mersul pe jos, alergarea, sariturile,
aruncarile.
Gradual , se dezvolta deprinderile de baza si se extinde scopul acestora de a acoperi
discipline sportive mai complexe.
Cele mai obisnuite activitati obligatorii sunt listate in grafice si tabele. In acestea sunt
incluse si tari in care scolile au autonomie sa decida care activitate este optionala sau
obligatorie.
Numarul de ore alocate educatiei fizice variaza de la tara la tara si de la un nivel de
invatamant la altul. Mai mult, unele tari fixeaza de la nivel central numarul de ore de
educatie fizica, in timp ce altele lasa decizia la nivelul scolii.
Activitatile extracurriculare , desfasurate in afara orarului scolii , cum ar fi activitatile
pentru sanatate , se organizeaza cu scopul de a face activitatile de educatie fizica mai
accesibile si mai placute pentru copii.
Progresul elevilor este evaluat la fel ca la celelalte discipline de studiu. Cele mai
multe tari europene ofera recomandari clare despre metodele de evaluare care pot fi
utilizate.4
Principalul lor scop este de a extinde sau de a completa activitatile de educatie fizica
care se desfasoara in perioada programului scolar.
La sfarsitul unei perioade de evaluare se furnizeaza un raport care contine rezultatele
la mai multe niveluri. Unele tari au dezvoltat la nivel central trepte de evaluare cu scopul
de a furniza profesorilor instrumente de evaluare armonizate pentru evaluarea
perormantelor elevilor la nivel national. Aceste trepte orientative permit ca rezultatele sa
poata fi comparate.
________________
*4. Programul Uniunii Europene – Invatare de-a lungul vietii – sursa eurydice.eu

La sala de fitness copiii pot invata importanta sportului in viata lor si pot deveni mai
increzatori in ei insisi.
Rolul programelor pentru copii este urmatorul:
- Dezvoltarea fizica generala si dezvoltarea capacitatii motrice
- Educarea unei tinute corecte
- Invatarea elementelor de baza din gimnastica
- Integrarea copilului in colectiv
- Imbunatatirea expresivitatii faciale si corporale
- Invatarea elementelor de baza din aerobic
- Realizarea unei tinute corecte
- Integrarea copilului in colectiv5

- SCOPUL LUCRARII

Inactivitatea fizica este o problema majora la nivel mondial , in special in tarile


dezvoltate . Literatura medicala de specialitate demonstreaza clar efectele benefice ale
activitatii fizice in cateva aspecte ale sanatatii, inclusiv boala cardio vasculara si
mortalitatea de cauze generale. Desi exista cateva riscuri ascoiate cu exercitiile fizice la
unele persoane , beneficiile depasesc numarul riscurilor la majoritatea dintre
acestia.Uneori este nevoie de o abordare individualizata pentru a avea impact asupra
schimbarii comportamentului cand vine vorba de exercitii fizice.
Activitatea fizica este definita ca miscarea corpului produsa de contractarea
muschiului scheletal care creste consumul de energie peste nivelul bazal. Termenul
exercitiu fizic este o forma a activitatii fizice , care este planificata, structurata , repetitiva
si in scop clar de a imbunatati sau mentine una sau mai multe componente ale conditiei
fizice.

________________
*5 Miruna Trica – Programe de fitness pentru copii – Editura Sport Turism Bucuresti 2009
Un timp prelungit de sedentarism este asociat cu un risc crescut de diabet , boli
cardiovasculare si mortalitate si poate fi compensat prin a petrece timp desfasurand o
activitate usoara . Exercitiile fizice au un impact favorabil asupra multiplelor sisteme , cu
imbunatatirea sanatatii. Studiile observationale indica faptul ca exercitiile pot avea
urmatoarele efecte benefice:
- Exercitiul aerobic include efecte benefice asupra lipoproteinelor , constructia corporala,
capacitatea aerobica, la fel ca si imbunatatirea factorilor hemostatici , asociati cu
tromboza.
- Instruirea pentru exercitiul aerobic precum si rezistenta pe termen lung are un efect
benefic asupra tensiunii arteriale sistemice
- Exercitiul poate reduce riscul de atac cerebral
- Exercitiul aerobic poate imbunatati controlul glicemiei , sensibilitatea insulinei si poate
preveni dezvoltarea diabetului tip II in grupurile cu risc ridicat
- Se poate preveni si trata obezitatea si se pot aduce beneficii majore asupra sanatatii pe
durata vietii

Activitatea fizica de intensitate mai mare poate conduce la beneficii mai mari ale conditiei
fizice aerobice . Desi nu exista un regim standard , un program de inalta intensitate include un
efort inchis ciclic repetat cu sesiuni scurte repetate , separate intre ele de perioade scurte de
recuperare. 6

O conditie fizica buna poate insemna mai multe lucruri , poate insemna capacitatea de a
efectua activitati fizice variate sau poate insemna cantitatea corecta de forta si energie.
Evaluarea conditiei fizice a fiecarui individ este importanta prin componentele ei care pot
fi de mare ajutor.

__________________

*6. Douglas M.Petereson – Privirea generala asupra beneficiilor si riscurilor exercitiului fizic – Revizuire
literara curenta la data de 5 iunie 2012

Denumirea schematica a componentelor care vor fi aprofundate in capitolul urmator este:

- Anduranta cardio respiratorie


- Forta musculara

- Anduranta musculara

- Compozitia corporala

- Flexibilitatea

In literatura anglo saxona se foloseste termenul de fitness pentru conditia fizica, iar
intr- o prima traducere ar fi o potrivire intre starea de sanatate si puterea de a face o
munca grea sau sport, deci o adaptare buna la solicitari . Literatura din domeniul
activitatilor corporale confera termenului doua acceptiuni : conditia fizica pentru
activitatea normala si conditia fizica a sportivului.

Cunoasterea capacitatii motrice a unui individ sau a unei colectivitati scolare ori
sportive este o necesitate si totodata o obligatie ; ea ne informeaza in ce masura procesul
instructiv – educativ a fost eficient , precum si asupra diferentelor individuale si de grup
determinata de anumiti factori psiho-sociali.
Vom putea caracteriza capacitatea motrica aunui individ dupa cum acesta raspunde la
solicitari , la sarcinile motrice pe care trebuie sa le depaseasca . Aceasta este si ratiunea
pentru care teoria fitnessului pune accent pe capacitatea de adaptare , pe efectele specifice
ale exercitiilor. Se considera ca subiectii sunt in conditie daca suporta solicitarile unui
stress fizic . Un rol important este acordat evaluarii periodice a efectelor exercitiilor
practicate , prin masurarea puterii, andurantei, coordonarii, mobilitatii, agilitatii.
E.A.Fleishman (1964) , unul din specialistii domeniului fitness si creator de scoala in
secolul XX a identificat in jur de 9 factori de evaluare si a stabilit si cateva probe. Dupa
ce au fost analizate studiile lui Fleishman, in 1975, Thomas a propus un nou model , in
care afirma ca in reusita sportiva factorii cei mai importanti sunt forta exploziva si
anduranta , dupa cum rezulta din cercetarile facute asupra copiilor.
Efectuata din ratiuni de evaluare , masurarea conditiei fizice se efectueaza prin baterii
de teste , cele mai multe de teren sau de sala. O prima cerinta este de a se face o
examinare a subiectilor din punct de vedere general , al existentei unor incompetente
pentru efortul fizic.
Cei cu restrictii nu vor fi supusi probelor care solicita intens anumite sisteme.
In anul 1977 cu ocazia reuniunii Directorilor Institutiilor de Cercetare in materie de
sport s-a recunoscut pentru prima data necesitatea evaluarii capacitatii fizice si stabilirii
cerintelor pentru copiii de varsta scolara in Europa.7

__________________

*7. Programul Uniunii Europene – Invatare de-a lungul vietii – sursa eurydice.eu

CAPITOLUL 2
FUNDAMENTARE TEORETICA : FITNESS , EXERCITIU FIZIC , CONDITIE FIZICA

Definirea conceptului de fitness difera sensibil de la un autor la altul. Intelesul este larg ,
iar parerile autorilor de specialitate sunt impartite : unii il considera ca o activitate de
gimnastica , altii spun ca este o activitate cu greutati si aparate , iar neinitiatii il considera
un sport pentru sanatate. In traducere libera fitness-ul inseamna o reglare a proceselor
adaptive din corpul uman in urma in urma efectuarii unui efort.

In literatura anglo saxona termenul de fitness este echivalent cu conditie fizica , in


consecinta, ar reprezenta o activitate motrica prin care individul obtine o stare de bine ,
indiferent de conditia sa anatomica , fiziologica sau psihica. Altfel spus , fitness-ul este
pentru corpul uman un fel de reglaj fin , iar in urma practicarii lui se ajunge la un stil de
viata sanatos si ingrijit.

Parintele fitness-ului este Francois Henri „Jack” LaLanne , au american care pana la
varsta de 15 ani era dependent de dulciuri si de mancare nesanatoasa. Aceasta alimentatie
i-a afectat comportamentul , pe langa faptul ca organismul sau a avut mult de suferit. Viata
lui s-a schimbat in momentul cand a participat la o conferinta despre nutritie sustinuta de
Paul Bragg. Dupa ce si-a schimbat stilul de viata , inclocuindu-l pe cel nesanatos cu unul
ideal , bazat pe o alimentatie echilibrata si cu mult sport , a scris numeroase carti pe aceasta
tema si a participat la numeroase emisiuni , incurajand oamenii sa fie mai atenti cu
organismul lor.8

Fitness-ul se imparte in doua categorii :

-de tip aerobic – reprezinta abilitatea organismului de a consuma oxigen in mod eficient .

____________

*8 . wikipedia.org – fitness/ definitii


Cantitatea de oxiegn trimisa catre muschi este in crestere si le permite acestora sa
functioneze un timp mai indelungat. Fitness-ul de tip aerobic depinde de starea inimii, a
plamanilor si a muschilor.

-de tip muscular , care se caracterizeaza prin cresterea rezistentei si fortei muschilor prin
ridicarea de greutati . In acest context si flotarile sunt un mod de influentare a cresterii
musculaturii.

O concluzie ramane certa ; fitness-ul nu are si nu poate avea niciodata efecte negative
asupra organismului uman.

Graficul reprezinta estimarea ratei metabolismului uman in repaus si in timpul efortului ,


ca indice de raportare in stabilirea intensitatii efortului. Estimarea metabolismului energetic
al corpului uman necesita folosirea unei tehnici performante , respectarea anumitor conditii
si nu in ultimul rand multiple calcule matematice.

Inregistrarea frecventei cardiace cu ajutorul monitoarelor poate oferi o imagine generala,


dar destul de elocventa a diferentelor legate de rata metabolismului energetic in repaus si in
timpul efortului fizic.
Anduranta cardio respiratorie este puterea sistemelor respirator si cardiovascular de a
genera suficienta energie care sa alimenteze corpul pentru efectuarea exercitiilor fizice. Pentru a
se amplifica anduranta cardio respiratorie , inima trebuie mentinuta la un nivel de siguranta ,
care sa sutina individul la mers, alergat, inot, ciclism, exercitii fizice de orice fel. Activitatea pe
care un elev o prefera nu trebuie sa fie dificil de facut atunci cand se lucreaza la imbunatatirea
andurantei cardio respiratorii. Intodeauna se incepe incet si se executa gradat spre o faza mai
intensa.

Ca raspuns la antrenament apar unele modificari adaptative care privesc urmatoarele


aspecte: volumul inimii, volumul bataie, freceventa cardiaca, debitul cardiac , fluxul sanguin,
presiunea sangelui , volumul de sange.

Pentru ca inima este nevoita sa faca fata unor solicitari suplimentare in timpul
antrenamentului este normal ca volumul si greutate ei sa creasca , precum si gorsimea peretelui
ventricului stang si dimensiunea camerelor ei.

La fel ca si muschii scheletici , muschiul cardiac se hipertrofiaza. Asa numita „inima de


atlet ” reprezinta pentru multi un motiv de ingrijorare , deoarece in medicina marirea inimii
reprezinta o stare patologica. Totusi, in cazul sportivilor , hipertrofia cordului este recunoscuta
ca o adaptare la antrenamentul de anudranta ( rezistenta).

Un alt parametru care se modifica este volumul –bataie , adica acea cantitate de sange pe
care inima o pompeaza la o singura bataie (contractie). In urma unei perioade de antrenament
volumul bataie creste atat in repaus , cat si la efort submaximal si maximal. Frecventa cardiaca
(pulsul) sufera si ea modificari la sportivi . Atunci cand se fac exercitii utilizand bicicleta cardio
sau banda de alergare trebuie sa fie bine stabilit obiectivul.

Pentru a se imbunatati capacitatea de recuperare timpul de antrenament trebuie sa fie mai


mare deact timpul de recuperare. De exemplu, se alterneaza o cursa rapida de 30 de secunde cu o
perioada de 15 secunde de recuperare.

Daca se doreste imbunatatirea capacitatii de a mentine o intensitate ridicata cat mai mult
timp posibil , exista metoda de antrenament denumita anduranta intermitenta.
In acest caz, timpul de recuperare este egal cu timpul de lucru, durata antrenamentului
fiind cuprinsa in general intre 20 si 45 de secunde .

Oboseala muschilor respiratori poate sa limiteze anduranta la efort. Prin exercitii simple se
poate creste capacitatea pulmonara si implicit rezistenta muschilor la oboseala produsa de efort.
O postura mai buna, o ventilatie mai buna , iata cateva puncte de interes pentru sportivii care
doresc sa rezite mai bine la efort.

Dintre muschii respiratori , cel mai important pentru starea generala este diafragma . Putine
persoane stiu sa foloseasca acest muschi in mod eficient. Diafragma este elementul cel mai
important in antrenamentul respiratiei si cu cat amplitudinea diafragmei este mai mare, cu atat
mai bune vor fi oxigenarea si capacitatea pulmonara.

Forta musculara este capacitatea muschilor de a se contracta pentru a pune in miscare


segmentele corpului impotriva unei incarcaturi ( greutati).

Forta generala este fundatia intregului program de antrenament. In prima faza a dezvoltarii
corporale , care poate dura pana la cativa ani , accentul trebuie pus pe dezvoltarea fortei generale,
fiindca un nivel redus limiteaza progresele , deschide cale accidentarilor si dezvoltarii asimetrice.

Forta maximala se refera la cea mai mare incarcatura ce poate fi manevrata la un moment
dat. Trebuie facuta distinctie intre intre rezistenta musculara sau anduranta , care se refera la
capacitatea muschiului de a sustine un efort. Rezistenta generala a organismului defineste
capacitatea lui de a executa activitati fizice complexe pe o perioada prelungita la intensitate
joasa.

Cu cat sunt activate mai multe unitati motorii , cu atat e generata mai multa forta . Unitatile
cu constractie rapida genereaza mai multa forta decat cele cu constractie lenta. Muschii mari,
avand mai multe fibre , genereaza mai multa forta decat muschii mici.

Muschii si tesuturile conjunctive adiacente au proprietati elastice . Atunci cand aceste


structuri sunt intinse , vor genera la revenire o forta similara unui elastic , care se adauga la
componenta activa a contractiei musculare.
In organismul nostru, muschii atasati de schelet se gasesc intr-o usoara tensiune , astfel
incat, daca sunt sectionati , isi reduc lungimea cu aproximativ 20 %. Aceasta este tensiunea de
repaus . Cercetatorii au aratat ca forta maximala poate fi obtinuta atunci cand muschiul e intins
cu 20 % fata de lungimea de repaus. Depasind 20 % , forta rezultata se va reduce proportional ,
astfel incat la dublarea lungimii forta rezultata este zero.

Muschii isi exercita actiunile prin intermediul unor parghii constituite din oasele corpului.
Punctul de insertie al muschilor in raport cu articulatiile , reprezinta unul din elementele esentiale
in realizarea fortei si miscarii. Forta generata in muschi e transferata la nivelul osului prin
insertia musculara sau tendon. Pentru fiecare articulatie exista un unghi optim la care muschiul
are o lungime adecvata pentru a exercita forta maxima.

Capacitatea de dezvoltare a fortei depinde si de viteza actiunii musculare . In timpul


contractiilor concentrice ( cu scurtarea muschilor) , forta maxima dezvoltata scade progresiv cu
cresterea vitezei. In afara de mecanica muschiului , aranjamentul sau arhitectura elementelor
contractile este un parametru de care depinde forta maxima.

Compozitia corporala se refera la varietatea de tesuturi din care e alcatuit corpul uman. In
linii mari se pot imparti in doua categorii, tesut gras, sau adipos si tesut slab , adica muscular ,
osos, sau cel din compozitia organelor interne.

Cantarul obisnuit arata greutatea totala a acestor tesuturi, insa nu face o diferentiere intre
ele, deci nu poate sa arate care este procentul de grasime din corp. Astfel , o persoana poate sa
aiba o greutate mai mare decat este considerata normala, insa tesutul adipos sa nu fie in exces.

Acesta este exemplul clasic al culturistilor , cand de exemplu un sportiv de 100 de kg , dar
cu 8-10% grasime , ar putea fi considerat supraponderal daca s-ar face o apreciere folosind
numai indicele de masa corporala sau tabelele greutate-inaltime.

Aceste tabele trebuiesc adaptate in functie de populatia care este vizata prin masuratori.
Daca e vorba de sportivi trebuiesc alese tabele speciale , pentru diferentieri, asa cum si intre
diferite rase umane exista diferente importante.9

*9. doctor.info.ro / compozitia corpului


Exista cateva metode cu ajutorul carora se poate face o evaluare a procentului de grasime
si astfel o analiza a compozitiei corporale . Standardul in ceea ce priveste evaluarea compozitiei
corpului este hidrodensimetria. Aceasta metoda este destul de complicata si costisitoare, necesita
echipament special si personal instruit , de aceea in majoritatea centrelor medicale sportive se
foloseste masurarea pliurilor cutanate. Oamenii de stiinta considera ca aceasta tehnica relativ
simpla poate avea o acuratete de pana la 98 % atunci cand este efectuata de o persoana antrenata
sa faca acest lucru. O metoda mai simpla si la indemana oricui este este utilizarea unui aparat ce
functioneza pe principiul bioimpedantei , desi este considerata de multi o metoda controversata,
datorita lipsei de precizie.

Procentul optim de grasime variaza semnificativ de la o varsta la alta , in functie de sex,


varsta, activitate fizica. Au fost stabilite standarde orientative, atat pentru sportivi din diverse
ramuri , cat si pentru persoane fara activitate sportiva. Astfel, un minim considerat acceptabil
pentru barbati este 5 %, iar pentru femei este de 12%.
Flexibilitatea reprezinta amplitudinea miscarii posibila intr-o articulatie sau intr-o serie de
articulatii precum coloana vertebrala. Supletea , controlul si performanta se gasesc la varful
flexibilitatii. Pentru orice activitate sportiva este nevoie ca mai intai sa se obtina si apoi sa se
mentina flexibiliatea specifica cerintelor ramurii sportive.

Exercitiile de mobilitate activa ( dinamica) , incepute usor si adaptate profilului sportului


sunt mult mai indicate atat inaintea activitatii sportive propriu-zise, cat si in general pentru
obtinerea performantei sportive. Exercitiile potrivite au o importanta absoluta pentru orice
persoana implicata in sport , absenta lor generand alte situatii mai putin placute :

- Miscari retinute
- Performanta redusa
- Fisuri dureroase ale tesuturilor musculare
- Accidentari de durata
Majoritatea antrenorilor, sportivilor si persoanelor implicate in exercitii fizice si medicina
sportiva folosesc metode de stretching ca o parte a antrenamentului. In esenta , a face stretching
inseamna a te intinde , dar majoritatea factorilor teoretici si practici in ceea ce priveste
stretchingul sunt incorect folositi.
Flexibilitatea poate fi statica si dinamica.
Flexibilitatea statica descrie amplitudinea miscarii. Aceasta e limita maxima pe care un
muschi o poate atinge fiind supus unei forte externe . Ea este o conditie necesara pentru o buna
flexibilitate dinamica.
Flexibilitatea dinamica descrie amplitudinea miscarii la o anumita viteza . Ea este limitata
de capacitatea tesuturilor de a se alungi rapid si de inhibitia reflexului de intindere , a carui
aparitie va limita amplitudinea miscarii.
Flexibilitatea este esentiala pentru performanta deoarece creste amplitudinea miscarilor,
previne accidentarile pentru ca permite articulatiilor sa sa acomodeze cu usurinta unghiurilor
dorite , fara a provoca neplaceri tesuturilor care le inconjoara.10

____________________
*10. Flexibility, control and power – Sports performance bulletin –feb.2008
Concluzia este ca fara un program de flexibilitate riguros planificata si bine executata ,
poate sa apara mai intotdeauna durerea , sa fie incetinita sau stopata performanta in fiecare
moment. Prin crearea unei rutine corespunzatoare de stretching in cadrul programului de
antrenament se poate mari raza de rotatie a articulatiilor , ceea ce inseamna prevenirea
accidentarilor precum si indepartarea oboselii musculare prin oxigenarea muschilor si
articulatiilor.
Coordonarea neuro musculara poate fi imbunatatita , iar capacitatea de efort se mareste
deoarece o musculatura flexibila solicita mai putina energie si reduce tensiunea neuro
musculara.
Organsmul uman este un sistem hipercomplex , integrativ, care reuneste aparate si
sisteme cu functii distincte , ce exprima ca rezultat unitatea dintre sfera somatica si cea psihica si
evident adapatarea la conditiile externe .11
Trecerea copiilor de la o varsta la alta nu poate fi facuta decat in urma unor procese de
crestere si dezvoltare care sunt supuse legilor cresterii pentru primul aspect, iar pentru cel de-al
doilea, fazelor dezvoltarii. Cresterea se refera la aspectul cantitativ , pe cand dezvoltarea
surprinde secventa calitativa. Cele doua procese nu pot fi separate , ele se afla intr-un proces de
interconditionare.
Cresterea si dezvoltarea copiilor nu se desfasoara intr-un ritm uniform ci cu perioade de
incetinire a cresterii , cu durate variabile in raport de varsta , conditii de viata si particularitati
individuale, ereditare.12
Copiii intre 12-16 ani devin mai interesati de activitati fizice diverse si dificile , incearca
sa-si imbogateasca cunostintele , trec cu placere de la o activitate la alta.13

__________________

*11.12 C.Bota – Exercitii fizice pentru copiii intre 11-14 ani – articol / dec.2000
*13. E. Bonchis, M.Secui – Psihologia varstelor –Analele Universitatii din Oradea

In educatia copiilor din ciclul gimnazial, educatia fizica este o componenta


indispensabila, fara de care nu exista o dezvoltare armonioasa si normala a organismului . Tot
prin educatie fizica se obtine intarirea sanatatii , cultivarea unor calitati fizice necesare muncii.
Tipologia activitatilor fizice pentru gimnaziu poate fi sintetizata ca in tabelul de mai
jos, elaborat de A.Dragnea si A. Bota in 1999.

______________________________________________________________________
Acitivitati motrice Obiective
______________________________________________________________________
Educatie fizica forme – dezvoltare
______________________________________________________________________
Sport
(antrenament +competitie) obtinerea excelentei motrice

pregatire complexa de limita


emulatie, autodepasire,recunoastere
_______________________________________________________________________
Activitati de timp liber compensare
mentinerea unei stari fizice si psihice optime
satisfactie
_______________________________________________________________________
Activitati de expresie realizarea expresiei corporale
educarea calitatilor estetice
_______________________________________________________________________
Kineto terapie recuperare
Sport terapie integrare sociala
_______________________________________________________________________

Educatia non formala este cea efectuata in afara unor forme special sau oficial organizate
pentru un anume gen de activitate.
Non formal nu inseamna needucativ , inseamna o realitate educationala mai putin
formalizata sau neformalizata , dar va avea intotdeauna efecte formativ – educative. Este un
ansamblu de activitati si actiuni care se desfasoara intr-un cadru institutionalizat , in mod
organizat , dar in afara sistemului scolar.
In ultimii ani au existat o serie de discutii referitoare la numarul orelor de sport din scoli ,
in sensul suplimentarii acestora.
Astfel, s-a propus in anul 2013 introducerea a patru ore pe saptamana de educatie fizica si
miscare in gimnaziu si in licee . S-a observat ca un numar mare de elevi, aproape jumatate au
scutiri medicale de la orele de sport, numarul acestora fiind ingrijorator.
„Daca ne-am lua dupa situatia scutirilor ar insemna ca avem o generatie tanara bolnava ,
incapabila de efort, ceea ce nu este adevarat . De fapt este o aparenta pe care o creaza cei care ,
cu o incostienta infioratoare dau scutiri medicale unor copii care pot sa desfasoare activitati
sportive”14
Ministerul Sanatatii a efectuat un studiu in februarie 2014 si s-a constatat ca un sfert din
copiii de gimnaziu sunt supraponderali sau obezi , prevalenta fiind de doua ori mai mare la baieti
fata de fete.
Avand in vedere aceste rezultate sunt mai multe argumente pentru suplimentarea
numarului orelor de sport din scoli.
Este bine cunoscut faptul ca sportul ajuta la mentinerea unui organism sanatos. Astfel, in
situatia in care copiii vor face mai mult sport la scoala, acest lucru ar fi benefic pentru ei , in
sensul ca s-ar dezvolta sanatos sau armonios. In plus, practicarea mai multor ore de sport in
scoala ar reduce drastic obezitatea si ar incuraja o viata activa in care sedentarismul sa nu aiba
loc.
Sportul este bun nu numai pentru mentinerea greutatii sub control , dar imbunatateste
starea de spirit si ajuta copiii sa se concentreze , sa-si relaxeze mintea.15

___________________
*14. Gabriel Ispas – adevarul.ro –articol 2013
*15. Elena Voinea – Mai multe ore de sport pentru copii. Argumente pro si contra- articol mediafax
21.02.2015
Din perspectivele enumerate pro sport se desprinde ideea ca orice copil se destinde si se
deconecteaza de la activitatea scolara , de la programul incarcat pe care il au.
Un principal dezavantaj al orelor de sport este acela ca programa scolara prevede anumite
exercitii fizice pe care nu toti elevii reusesc sa le efectueze , motiv pentru care sunt depunctati
drastic. In plus cei care nu au o conditie fizica foarte buna s-ar putea simti intimidati sa efectueze
respectivele exercitii in fata intregii clase , temandu-se sa nu se faca de ras.
Daca orele de sport se vor concentra in continuare pe performanta sportiva , in
detrimentul jocurilor in echipa , atunci introducerea mai multor ore de educatie fizica ar putea
crea un stres suplimentar pentru copiii care nu au o conditie fizica buna.
Introducerea mai multor ore de sport ar insemna reducerea orelor la alte materii sau
eliminarea lor , astfel incat sa nu fie depasit numarul de ore prevazute in programa scolara.
Astfel, unii parinti ar putea sa nu fie de acord cu sacrificarea anumitor ore de teorie la alte
discipline, in favoarea unora de miscare , argumentand ca este importanta acumularea mai multor
cunostinte.
O forma obisnuita de exercitiu la gimnaziu este trainingul de interval de intensitate mare ,
care implica sesiuni scurte , repetate la perioade scurte de timp. Desi nu exista un regim standard,
un program de inalta intensitate include un efort ciclic repetat, cu sesiuni scurte repetate de 4-6
ori , separate intre ele de patru minute de recuperare , dupa un total de 2-4 minute de exercitii
intense pe saptamana , pentru mai multe saptamani la rand .
Intervalul de training are mai multe beneficii pe termen scurt inclusiv conditia
cardiorespiratorie imbunatatita.
Cu toate acestea, efectele de sanatate pe termen lung nu sunt cunoscute. Potentialul de
eficacitate si de durata a exercitiului cu activitate moderata si cresterea leziunilor cu intensitate
mare , pot fi factori decisivi in prescrierea adecvata a unor exercitii fizice.
O persoana sedentara trebuie sa inceapa activitatea fizica cu o durata scurta si sa creasca
gradual pana cand scopul propus este atins.
Marcajele care includ un grad adecvat de exercitii includ dispneea , oboseala si
transpiratia.16

_________________________

*16. Douglas M. Peterson – articol uptodate.2013 – traducere de dr.Oren Iancovici


Activitatea fizica in copilarie prezice un stil de viata continuat in mod similar in perioada
de viata adulta. Rolul cel mai important in educatia copiilor il au scolile.
Utilizarea unui pedometru pentru a motiva indivizii sa creasca eficacitatea fizica este
foarte importanta de asemenea.
Se fac permanent studii sistematice pentru consilierea exercitiilor si se evalueaza
impactul asupra activitatii fizice.

CAPITOLUL 3
ORGANIZAREA SI DESFASURAREA CERCETARII

S-a organizat cercetarea pentru elevii de gimnaziu, respectiv pentru clasa a 7 a si a 8 a ,


in mod diferentiat pentru baieti si fete , intre 12 ani si 15 ani. Locul desfasurarii testelor este sala
de sport din Scoala gimnaziala Dacia Oradea din orasul Oradea. Metodele cercetarii au avut ca
punct de plecare documentarea pe retele de internet.
Cand vorbim de cercetare vorbim de un ansamblu de activitati in vederea obtinerii unor
rezultate. Activitatile sunt desfasurate sistematic, in mod deliberat , se recolteaza si se
prelucreaza date in domeniul de activitate pe care l-am ales. Prin utilizarea datelor se vor
determina niste concluzii , vom ajunge la anumite interpretari.
-Metoda documentarii stiintifice se mai poate numi si metoda de studiu prin bibliografie.
Documentarea stiintifica e un proces care dureaza si este parte integranta a activitatii de
cercetare. Prin aceasta se aprofundeaza problematica ce se studiaza. In realizarea cercetarii de
fata s-au folosit carti si articole, de la biblioteca sau prin retele de internet. Au fost studiate
lucrari care fac referire la domeniul investigat, din biologie, anatomie, psihologie, educatie fizica
si sport. Documentarea s-a facut la Biblioteca Universitatii din Oradea si la biblioteca personala
sau la cea a coordonatorului.
-Metoda observatiei se refera la urmarirea atenta a fenomenului studiat sau a
comportamentului , prin intermediul unor inregistrari sau direct , fara alte filtre. In cazul
studiului pe care l-am facut au fost observati direct cei pe care i-am ales si i-am testat la sala de
sport a scolii. Pe baza observatiei directe s-au intocmit niste tabele cu rezultate pe care le-am
interpretat pe baza unor formule.
Au fost alese cinci teste , considerate a fi cele mai reprezentative : test abdominal, beep
test, testul de flotari , IMC – masuratori si jump test.

-Testul abdominal masoara rezistenta muschilor abdominali si muschilor sold-flexor.Este


necesar sa mai fie o persoana care sa tina de picioare persoana care face testul si sa masoare
timpul cu un cronometru.

Scopul este sa se efectueze cat mai multe sit-upuri. Se tine spatele drept pe saltea,
genunchii indoiti in unghi drept, picioarele lipite de podea si tinute apasat de un partener. Se tin
mainile la ceafa cu degetele interconectate in spatele capului. La comanda go se ridica pieptul ,
astfel incat partea superioara a corpului sa fie in pozitie verticala , apoi se revine pe podea.
La fiecare repetare spatele revine pentru a atinge podeaua.
Un abdomen puternic este esential pentru orice sport. Pentru orice persoana dezvoltarea
muschilor abdomenului reprezinta o conditie importanta pentru sanatate , in special pentru
sanatatea coloanei vertebrale.
Un exercitiu fizic bine executat controleaza tendinta organismului de a depune grasime
pe abdomen , deoarece celulele adipoase sunt dispuse pe linia de mijloc a corpului.
Pricipala functie a muschiului abdominal este de a flecta toracele pe bazin, deci este un
flexor al coloanei vertebrale.
Obtinerea unui abdomen bine dezvoltat consta in doua aspecte : eliminarea stratului
adipos prin regim hipocaloric si efort aerob si si dezvoltarea masei muschilor abdominali prin
exercitii specifice, executate corect, facand miscarea la amplitudine maxima.

-Beep-test-ul este o masura a activitatii cardiovasculare , este folosit de toate


organizatiile, in scoli, echipe si cluburi sportive, servicii publice, forte militare, etc. Pentru
desfasurarea testului sunt necesare o banda de masurare de 20 m , suprafata anti-alunecare,
marcarea conuri, audio testul beep, music player, foi de inregistrare.
Acest test implica alergarea continua intre doua limite plasate la o distanta de 20 m una
de cealalta. Alergarile sunt sincronizate cu o linie melodica pre- inregistrata care suna un beep la
intervale anumite. In timpul testului se reduce intervalul intre fiecare beep consecutiv, din ce in
ce mai mult, iar atletii sunt fortati sa fuga din ce in ce mai repede pe parcursul testului pana cand
nu mai pot fi sincronizati cu inregistrarea.
Daca o persoana nu ajunge la oricare dintre cele doua limite inaintea beepului de doua ori
atunci nivelul cel mai recent completat va fi scorul lor final.
Inregistrarea este structurata pe 21 de nivele si fiecare nivel dureaza aproximativ 1 minut.
Este foarte improbabil sa se completeze fiecare nivel. De obicei intervalul de beep-uri este
calculat in asa fel incat viteza necesara la inceput sa fie de 8,5 km pe ora, crescand cu 0,5 km pe
ora cu fiecare nivel. Progresarea la nivelul urmator este semnalata de 3 beep-uri consecutive.
Scopul principal este de a masura capacitatea aerobica sau fitness-ul cardio-respirator.
S-au efectuat mai multe studii care au aratat ca beep testul este un bun predictor pentru
cantitatea maxima de oxigen care poate fi folosita de o persoana ( VO2max).
In urma rezultatelor acestui test se pot prescrie recomandari pentru o viata sanatoasa sau
nivelele de fitness minim necesare pentru a intra in anumite profesii , cum ar fi : fortele militare,
politie, sporturi, etc.

Tabel nivel beep test

Tabel nivel beep test Baeti

Tabel nivel beep test Fete


Schema beep- test

Este reprezentat mai jos tabelul cu cele 21 de niveluri , navetele efectuate, timpul obtinut,
distanta totala parcursa , viteza obtinuta la fiecare nivel si timpul total obtinut.
Interepretarile se vor face pe baza tabelelor in care se regasesc valorile VO 2max, adica
normele maxime de absrobtie de oxigen , diferentiat pentru femei si barbati.
Level Shuttle VO2 Max   Level Shuttle VO2 Max
4 2 26.8   5 2 30.2
4 4 27.6   5 4 31.0
4 6 28.3   5 6 31.8
4 9 29.5   5 9 32.9
Level Shuttle  VO2 Max    Level Shuttle VO2 Max
6 2 33.6   7 2 37.1
6 4 34.3   7 4 37.8
6 6 35.0   7 6 38.5
6 8 35.7   7 8 39.2
6 10 36.4   7 10 39.9

Level Shuttle VO2 Max   Level Shuttle VO2 Max


8 2 40.5   9 2 43.9
8 4 41.1   9 4 44.5
8 6 41.8   9 6 45.2
8 8 42.4   9 8 45.8
8 11 43.3   9 11 46.8
             
Level Shuttle VO2 Max   Level Shuttle VO2 Max
10 2 47.4   11 2 50.8
10 4 48.0   11 4 51.4
10 6 48.7   11 6 51.9
10 8 49.3   11 8 52.5
10 11 50.2   11 10 53.1
        11 12 53.7

Level Shuttle VO2 Max   Level Shuttle VO2 Max


12 2 54.3   13 2 57.6
12 4 54.8   13 4 58.2
12 6 55.4   13 6 58.7
12 8 56.0   13 8 59.3
12 10 56.5   13 10 59.8
12 12 57.1   13 13 60.6

Level Shuttle VO2 Max   Level  Shuttle   VO2 Max 


14 2 61.1   15 2 64.6
14 4 61.7   15 4 65.1
14 6 62.2   15 6 65.6
14 8 62.7   15 8 66.2
14 10 63.2   15 10 66.7
14 13 64.0   15 13 67.5
Level Shuttle  VO2 Max   Level Shuttle VO2 Max

16 2 68.0   17 2 71.4

16 4 68.5   17 4 71.9

16 6 69.0   17 6 72.4

16 8 69.5   17 8 72.9

16 10 69.9   17 10 73.4

16 12 70.5   17 12 73.9

16 14 70.9   17 14 74.4

Level Shuttle VO2 Max   Level Shuttle VO2 Max


18 2 74.8   19 2 78.3
18 4 75.3   19 4 78.8
18 6 75.8   19 6 79.2
18 8 76.2   19 8 79.7
18 10 76.7   19 10 80.2
18 12 77.2   19 12 80.6
18 15 77.9   19 15 81.3

Level Shuttle VO2 Max   Level Shuttle VO2 Max


20 2 81.8   21 2 85.2
20 4 82.2   21 4 85.6
20 6 82.6   21 6 86.1
20 8 83.0   21 8 86.5
20 10 83.5   21 10 86.9
20 12 83.9   21 12 87.4
20 14 84.3   21 14 87.8
20 16 84.8   21 16 88.2

Normele maxime de absorbție de oxigen pentru bărbați (ml / kg / min)


Varsta (ani)

evaluare 13-19 20-29 30-39 40-49 50-59 60+

foarte sarac <35.0 <33 <31 <30 <26 <20

sărac 35- 38 33-36 32-25 30-33 26-30 20-26

mediu 38- 45 36-42 35-40 33-39 31-36 26-32

bun 45-51 42-46 41-45 39-44 36-41 32-36

excelent 51-56 46-52 45-49 44-48 42-45 36-44

superior >56 >52 >49 >48 >45 >44

Normele maxime de absorbție de oxigen pentru femei (ml / kg / min)

Varsta (ani)

evaluare 13-19 20-29 30-39 40-49 50-59 60+

foarte sarac <25 <23 <22 <21 <20 <17

sărac 35-30 24-29 23-27 21-24 20-23 17-20

mediu 31-35 29-33 27-31 24-29 23-27 20-24

bun 35-39 33-37 31-36 29-33 27-31 24-30


excelent 39-42 37-41 36-40 33-37 31-36 30-32

superior >42 >41 >40 >37 >36 >31

-Indicele de masa corporala sau IMC , inseamna un indicator oficial de calcul al


greutatii corporale ideale, in functie de inaltime, adica un raport care se bazeaza pe greutatea si
inaltimea unei persoane . IMC stabileste grupa in care se incadreaza persoana si gradul obezitatii.
Conform IMC se poate stabili numarul de kg pe care fiecare ar trebui sa-l dea jos sau
sa-l castige pentru a atinge valoarea ideala, dar nu ofera informatii despre procentul de grasime,
masa musculara sau masa osoasa.
Rezultatele se interpreteaza conform unui tabel de referinta.

Interpretarea rezultatelor IMC

Tabelul cu valorile aproximate ale IMC in functie de masa si inaltime. Formula de


calcul a IMC este raportul dintre masa in kg si inatimea in metri.
-Testul de flotari reprezinta un set de exercitii fizice care consta in miscari ritmice de gimnastica
prin care corpul, intins aproape de pamant, este ridicat si coborat prin extensia si indoirea
bratelor aflate cu palmle pe sol. Este un exercitiu de baza in fitness pentru ambele sexe.

Exista mai multe tipuri de flotari :


-flotarea de pe genunchi

-flotarea standard

-flotarea cu picioarele ridicate in plan inclinat

-flotarea in maini, cu sau fara ajutorul unui perete

Tehnica de executie a unei flotari standard

Execuția corecta

 Pozitia initiala: corpul intins in linie dreapta, in sprijin pe degetele de la picioare si pe


palmele cu degetele desfacute, cu bratele în extensie completa si capul în prelungirea
corpului. Spatele, fesierii si abdomenul se mentin incordate pe toata durata flotarii.
 Coborarea: se execută prin indoirea bratelor, pană cand pieptul atinge solul sau ajunge la
cativa cm de acesta.
 Revenirea: se executa prin impingere in brate, pana cand coatele devin complet intinse.

Greseli frecvente de executie

 pozitii cu capul nealiniat in prelungirea corpului: capul prea sus sau cu privirea inainte,
sau cu barbia prea în piept
 pozitii cu corpul indoit (in jos sau in sus), datorate necontractarii de catre executant a
musculaturii abdominale si a spatelui.
Flotari din pozitia sprijinit pe genunchi

Un program de exercitii fizice pentru musculatura pieptului trebuie sa cuprinda si flotarile din
pozitia spijinit pe genunchi deoarece acestea ajuta pentru dezvoltarea tuturor muschilor din zona
pectorala, dar si a muschiului triceps și daltoid.
MODUL DE REALIZARE A EXERCITIULUI:

Trebuie sa folosesti o saltea pentru genunchi, astfel nu vei simti durere în zona rotulei.
Stai in genunchi cu fata la podea si aduci mainile pe langa corp. Mainile vor fi departate la
nivelul umerilor, iar palmele vor fi sprijinite pe sol, chiar sub umeri. Pozitia va fi cu sprijin pe
genunchi, sau asa numita pozitie ingenuncheata. Te apesi pe palme in sus astfel incat sa pui in
miscare musculatura profunda, astfel realizezi miscarea de impingere pe brate in sus, pana cand
acestea sunt indreptate aproape complet, apoi te lasi in jos, dar incet, pentru a activa musculatura
si ajungi cu corpul paralel cu podeaua, timp in care te sprijini in continuare pe genunchi.
Pe tot parcursul exercițiului pastreaza corpul drept, intotdeauna spatele tau trebuie sa fie
drept. Palmele se tin pe sol, în dreptul umerilor, sub acestia. Exercitiul se face lent, pentru a pune
musculatura în miscare.
Un astfel de exercitiu este simplu si de aceea poate fi realizat de orice persoana. Daca ar fi sa-l
comparam cu flotarile clasice, cu siguranta aceste flotari din cazul de fata sunt mai usor de
realizat deoarece greutatea corpului este mai mica in timpul realizarii lor, mai ales in timpul
ridicarii corpului. 

-Testul vertical jump sau testul salt vertical a fost dezvoltat de dr.Dudley Allen Sargent
(1849-1924). Este folosit pentru a monitoriza detenta si forta exploziva a membrelor inferioare.

Resursele necesare sunt : creta, perete, scara, ruleta, asistent.

Modul in care se efectueaza testul este urmatorul. Sportivul se incalzeste timp de 10


min. Sportivul se aseaza lateral la perete cu picioarele pe sol, se intinde cat mai mult posibil cu
mana si marcheaza peretele cu varfurile degetelor.M1. Apoi dintr-o pozitie statica face un salt pe
verticala si marcheaza cu creta. M2. Acest test se repeta de 3 ori. Asistentul calculeaza o medie a
distantelor M1 si M2 realizate si in functie de aceasta medie se evalueza performantele
sportivului.
CAPITOLUL 4

- ANALIZA REZULTATELOR

In tabelele de mai jos gasim rezultatele la masuratorile si testele aplicate pentru evaluarea
conditiei fizice:

Rezultatele Testului

Baieti Test: Abdominal clasa a7 a

NR. Nume Nr. repetari

1 B. D. 32

2 M. A. 24

3 G. R. 28
4 B. A. 25

5 C. D. 35

6 D. E. 24

7 D. D. 31

8 F. I. 25

9 G. A. 29

10 H. P. 24

11 M. M. 20

12 P. G. 23

13 P. S. 21

14 P. F. 23

15 S. C. 31

Testul s-a aplicat celor 15 baieti care au aprticipat si a fost notat numarul de repetari. Se
observa ca patru baieti depasesc 30 de repetari ajungand la 31, 32 si 35. Acestea sunt cele mai
bune rezultate si demonstreaza o buna dezvoltare a muschilor abdominali.

Cele mai slabe rezultate le-au inregistrat doi baieti cu 20 si 21 de repetari. Un rezultat
mediu a fost situat intre 23 si 29 de repetari , pe care il consideram majoritar.

Fete Test: Abdominal clasa a7 a


NR. Nume Nr. repetari

1 C. P. 30

2 N. F. 23

3 O. M. 25

4 O. I. 23

5 P. M. 24

6 S. S. 17

7 T. A. 24

La fete de clasa a 7a cea mai mare valoare a fost de 30 de repetari, comparabil cu


rezultatele bune de la baieti. Cea mai mica valoare a fost de 17 repetari. Nivelul mediu s-a situat
intre 23 si 24 de repetari.

Concluzia este ca intre fete si baieti sunt putine diferentieri la acest test.

Baieti test : abdominal clasa a 8 a

NR. Nume Nr. repetari

1 D. M. 29

2 D. D. 32

3 H. A. 20

4 I. A. 23

5 M. D. 24

6 M. R. 17
7 M. L. 22

8 M. I. 16

9 P. I. 27

10 R. A. 25

11 S. A. 17

12 T. C. 24

13 T. A. 24

14 I. D. 22

15 S. S. 24

Cea mai ridicata valoare obtinuta la clasa a 8 a, a fost de 32 de repetari , iar cele mai mici
de 16 -17 repetari. Valorile medii s-au situat intre 20 si 29 de repetari.

Concluzia este ca valorile medii se uniformizeaza la baietii de clasa a 8 a.

Fete test : abdominal clasa a 8 a

NR. Nume Nr. repetari

1 B. C. 26

2 B. A. 15

3 C. A. 23

4 G. R. 18
5 I. R. 23

6 L. F. 18

7 O. F. 21

8 P. D. 31

9 R. R. 27

10 S. R. 24

La fete se mentin valori similare ca la clasa a 7a , o valoare maxima de 31 repetari si o


valoare minima de 15 repetari.

Deasemenea valorile medii raman aproape constante ca si din testul pentru clasa a 7a .

Concluzia este ca sunt diferente mici in dezvoltarea muschilor abdominali intre fetele de
clasa a 8a si cele de clasa a 7a .

Abdomene (Curl-Ups)

Testul de rezistenta musculara abdomen

Insuficient = Zona 1 conditia fizica nu atinge un nivel suficient de ridicat pentru a aduce stari
benefice asupra starii generale de sanatate
Normal = Zona 2 conditia fizica este la un nivel suficient de ridicat pentru a aduce stari benefice
generale de sanatate
Performanta = Zona 3 conditia fizica atinge un nivel superior care asigura participarea in
activitati cu caracter competitional sau de performanta
Zona 1
Zona 2
Zona 3

Tabel cumulativ cu zonele conditiei fizice abdomene clasa a7a si clasa a8a

Baieti

Categoria Nr. de cazuri

Zona1 10

Zona2 15

Zona3 0

Schema baieti
Nr. de cazuri

16

14

12

10
Nr. de cazuri

0
Zona1 Zona2 Zona3

Fete
Categoria Nr. de cazuri

Zona1 4

Zona2 17

Zona3 1

Schema fete

Nr. de cazuri

18
16
14
12
Nr. de cazuri
10
8
6
4
2
0
Zona1 Zona2 Zona3
Rezultatele Testului Beep

BEEP TEST Clasa a 7a Baeti

NR. Nume Nivel Naveta VO2 Max

1 B. D. 11 4 51.4

2 M. A. 8 11 43.3

3 G. R. 8 4 41.1

4 B. A. 10 4 48.0

5 C. D. 13 2 57.6

6 D. E. 7 8 39.2

7 D. D. 7 4 37.8

8 F. I. 12 2 54.3

9 G. A. 6 8 35.7

10 H. P. 6 10 36.4

11 M. M. 7 2 37.1

12 P. G. 10 6 48.7

13 P. S. 6 8 35.7

14 P. F. 7 4 37.8

15 S. C. 8 2 40.5

Se observa un nivel bun in medie de absorbtie a oxigenului , intre 40 si 48 , cu o situatie


de nivel excelent care depaseste 56. Sunt doua cazuri de nivel scazut, la 35, 7, care reprezinta un
nivel sarac de absrobtie.

In concluzie rezultatele au fost bune la clasa a 7 a.

BEEP TEST Clasa a 7a Fete


NR. Nume Nivel Naveta VO2 Max

1 C. P. 11 6 51.9

2 N. F. 8 8 42.4

3 O. M. 7 6 38.5

4 O. I. 7 2 37.1

5 P. M. 6 10 36.4

6 S. S. 7 4 37.8

7 T. A. 10 4 48.0

La fete au fost rezultate foarte bune , niveluri ridicate de absorbtie de oxigen , nivel foarte
bun, excelent si superior , peste 48 , la doua din cazuri.

Concluzia este ca rezultatele au fost mai bune decat la baieti.

BEEP TEST Clasa a 8a Baieti


NR. Nume Nivel Naveta VO2 Max

1 B. C. 6 2 33.6

2 B. A. 6 4 34.3

3 C. A. 8 8 42.4

4 G. R. 7 2 37.1

5 I. R. 10 2 47.4

6 L. F. 9 8 45.8

7 O. F. 7 4 37.8

8 P. D. 13 2 57.6

9 R. R. 13 4 58.2

10 S. R. 8 6 41.8

La clasa a 8 a nivelul de absorbtie de oxigen a fost mai bun ca medie, s-au obtinut valori
intre 33, 6 si 58, 2.

Au fost si doua valori de nivel mediu , sub 35, dar cele medii observate s-au situat in
parametrii foarte bun, excelent si superior.

Rezultatele pentru baietii de clasa a 8 a au fost mai bune decat pentru clasa a 7 a.

BEEP TEST Clasa a 8a Fete


NR. Nume Nivel Naveta VO2 Max

1 D. M. 7 4 37.8

2 D. D. 12 2 54.3

3 H. A. 8 2 40.5

4 I. A. 10 4 48.0

5 M. D. 7 2 37.1

6 M. R. 7 4 37.8

7 M. L. 7 6 38.5

8 M. I. 6 2 33.6

9 P. I. 8 8 42.4

10 R. A. 9 2 43.9

11 S. A. 6 4 34.3

12 T. C. 7 8 39.2

13 T. A. 7 4 37.8

14 I. D. 9 2 43.9

15 S. S. 8 6 41.8

Cea mai mare valoare inregistrata a fost peste 54 la fete, un nivel superior, iar cea mai
mica a fost 33, adica un nivel bun.

Valorile medii s-au situat intre limitele de foarte bun si excelent.

Rezultatele de la clasa a8 a au fost mai bune decat cele de la clasa a 7 a.


Testul Beep

Insuficient = Zona 1 conditia fizica nu atinge un nivel suficient de ridicat pentru a aduce
beneficii asupra starii generale de sanatate
Normal = Zona 2 conditia fizica este la un nivel suficient de ridicat pentru a aduce beneficii
starii generale de sanatate
Performanta = Zona 3 conditia fizica atinge un nivel superior care asigura participarea in
activitati cu caracter competitional sau de performanta

Zona 1
Zona 2
Zona 3
CLASA a 7 a

Testul Beep (20m) Baieti: Media de varsta 14 ani

NR. Nume Nivel Naveta Tururi Zonele de fitness

1 B.D. 11 4 98 3

2 M.A. 8 11 73 2

3 G.R. 8 4 66 2

4 B.A. 10 4 87 3

5 C.D. 13 2 119 3

6 D.E. 7 8 60 2

7 D.D. 7 4 56 2

8 F.I. 12 2 107 3

9 G.A. 6 8 50 2

10 H.P. 6 10 52 2
11 M.M. 7 2 54 2

12 P.G. 10 6 89 3

13 P.S. 6 8 50 2

14 P.F. 7 4 56 2

15 S.C. 8 2 64 2

Testul Beep (20m)Fete: Media de varsta 14 ani

NR. Nume Nivel Naveta Tururi Zonele de fitness

1 C.P. 11 6 100 3

2 N.F. 8 8 70 3

3 O.M. 7 6 58 3

4 O.I. 7 2 54 3

5 P.M. 6 10 52 3

6 S.S. 7 4 56 3

7 T.A. 10 4 87 3

CLASA a8 a

Testul Beep (20m) Baieti: Media de varsta 14 ani


NR. Nume Nivel Naveta Tururi Zonele de
fitness

1 B.C. 6 2 44 2

2 B.A. 6 4 46 2

3 C.A. 8 8 70 2

4 G.R. 7 2 54 2

5 I.R. 10 2 85 3

6 L.F. 9 8 80 2

7 O.F. 7 4 56 2

8 P.D. 13 2 119 3

9 R.R. 13 4 121 3

10 S.R. 8 6 68 2

Testul Beep (20m)Fete: Media de varsta 14 ani


NR. Nume Nivel Naveta Tururi Zonele de
fitness

1 D.M. 7 4 56 3

2 D.D. 12 2 107 3

3 H.A. 8 2 64 3

4 I.A. 10 4 87 3

5 M.D. 7 2 54 3

6 M.R. 7 4 56 3

7 M.L. 7 6 58 3

8 M.I. 6 2 44 2

9 P.I. 8 8 70 3

10 R.A. 9 2 74 3

11 S.A. 6 4 46 2

12 T.C. 7 8 60 3

13 T.A. 7 4 56 3

14 I.D. 9 2 74 3

15 S.S. 8 6 68 3
Tabel cumulativ cu zonele conditiei fizice testul Beep clasa a7a si clasa a8a

Baieti

Categoria Nr. de cazuri


Zona1 0

Zona2 17

Zona3 8

Nr. de cazuri

18

16

14

12
Nr. de cazuri
10

0
Zona1 Zona2 Zona3
Fete

Categoria Nr. de cazuri


Zona1 0

Zona2 2

Zona3 20

Nr. de cazuri

20

18

16

14

12 Nr. de cazuri

10

0
Zona1 Zona2 Zona3
Rezultatele masuratorilor:

Tabel Greutate, Inaltime, IMC Clasa a7 a Baieti

NR. Nume Greutate(kg) Inaltime(cm) I.M.C

1 B. D. 42 154 17.7

2 M. A. 48 152 20.8

3 G. R. 39 147 18

4 B. A. 51 162 19.4

5 C. D. 49 158 19.6

6 D. E. 39 145 18.5

7 D. D. 52 141 26.2

8 F. I. 46 154 19.4

9 G. A. 36 137 19.2

10 H. P. 39 146 18.3

11 M. M. 35 137 18.3

12 P. G. 49 161 18.9

13 P. S. 48 156 19.7

14 P. F. 42 143 20.5

15 S. C. 45 152 19.5
Tabel Greutate, Inaltime, IMC Clasa a7 a Fete

NR. Nume Greutate(kg) Inaltime(cm) I.M.C

1 C. P. 38 151 16.9

2 N. F. 41 145 19.5

3 O. M. 39 136 21.1

4 O. I. 46 156 18.9

5 P. M. 34 141 17.1

6 S. S. 51 148 23.3

7 T. A. 47 154 19.8

Tabel Greutate, Inaltime, I.M.C Cls a 8 a Baieti

NR. Nume Greutate(kg) Inaltime(cm) I.M.C

1 B. C. 68 161 26.2

2 B. A. 64 158 25.6

3 C. A. 68 167 24.4

4 G. R. 68 170 23.5

5 I. R. 49 157 19.9

6 L. F. 57 167 20.4
7 O. F. 51 167 18.3

8 P. D. 64 174 21.1

9 R. R. 62 169 21.7

10 S. R. 49 154 20.7

Tabel Greutate, Inaltime, I.M.C Cls a 8 a Fete

NR. Nume Greutate(kg) Inaltime(cm) I.M.C

1 D. M. 55 154 23.2

2 D. D. 52 165 19.1

3 H. A. 48 155 20

4 I. A. 56 161 21.6

5 M. D. 41 152 17.7

6 M. R. 51 158 20.4

7 M. L. 56 162 21.3

8 M. I. 49 147 22.7

9 P. I. 51 159 20.2

10 R. A. 49 151 21.5

11 S. A. 62 157 25.2

12 T. C. 51 161 19.7

13 T. A. 43 154 18.1

14 I. D. 53 164 19.7

15 S. S. 51 147 23.6
INTERPRETAREA REZULTATELOR

Greutate, Inaltime, IMC

Zona 1 Subponderal-18,49 sau mai putin


Zona 2 Greutate normala- intre 18,50 si 24,99
Zona 3 Supraponderal- intre 25,00 si 29,99
Zona 4 Obezitate (gradul I)- intre 30,00 si 34,99
Zona 5 Obezitate (gradul II)- intre 35,00 si 39,99
Zona 6 Obezitate morbida-40,00 sau mai mult

Tabel cumulativ cu zonele categoriei de greutate I.M.C clasa a7a si clasa a8a

Baieti

Categoria Nr. de cazuri

Zona 1 Subponderal 5

Zona 2 Greutate normala 18

Zona 3 Supraponderal 2

Zona 4 Obezitate (gradul I) 0

Zona 5 Obezitate (gradul II) 0

Zona 6 Obezitate morbida 0


Nr. de cazuri
18

16

14

12

10

8 Nr. de cazuri

0
ala

da
l

l I)

)
l

ra
ra

l II
du

bi
de

de
rm

du

or
ra
on

on

ra
no

m
(g

(g
bp

ap
te

te
te

te
pr
Su

ta

ita
ita

ita
Su
eu

ez
1

ez

ez
Gr
na

Ob
3

Ob

Ob
na
Zo

6
4
Zo
na

na
na

na
Zo

Zo
Zo

Zo

Concluzia este ca in majoritatea cazurilor greutatea a fost normala la baieti.

Au fost doua cazuri de supraponderali si 5 cazuri subponderal si nu s-a observat nici un


caz de oebezitate.
Fete

Categoria Nr. de cazuri


Zona 1 Subponderal 4

Zona 2 Greutate normala 18

Zona 3 Supraponderal 1

Zona 4 Obezitate (gradul I) 0

Zona 5 Obezitate (gradul II) 0

Zona 6 Obezitate morbida 0

Nr. de cazuri
18
16
14
12
10
8
6 Nr. de cazuri
4
2
0
ala

da
l I)

)
l

l
ra

ra

l II
du

bi
de

de
rm

du

or
ra
on

on

ra
no

m
(g

(g
bp

ap
te

te
e

te
pr
Su

ta

ita
ita

ita
Su
eu

ez
1

ez

ez
Gr
na

Ob
3

Ob

Ob
na
Zo

6
4
Zo
na

na
na

na
Zo

Zo
Zo

Zo
Rezultatele Testului

Test: Flotari clasa a7 a Baieti

NR. Nume Nr. repetari

1 B. D. 25

2 M. A. 13

3 G. R. 20

4 B. A. 20

5 C. D. 30

6 D. E. 11

7 D. D. 10

8 F. I. 37

9 G. A. 4

10 H. P. 12

11 M. M. 8

12 P. G. 28

13 P. S. 3

14 P. F. 5

15 S. C. 12
Test: Flotari clasa a7 a Fete

NR. Nume Nr. repetari

1 C. P. 30

2 N. F. 23

3 O. M. 14

4 O. I. 20

5 P. M. 16

6 S. S. 15

7 T. A. 28

Test: Flotari clasa clasa a 8 a Baieti

NR. Nume Nr. repetari

1 B. C. 4

2 B. A. 7

3 C. A. 11

4 G. R. 6

5 I. R. 8

6 L. F. 15

7 O. F. 15

8 P. D. 40

9 R. R. 46
10 S. R. 14

Test flotari clasa a 8 a Fete

NR. Nume Nr. repetari

1 D. M. 16

2 D. D. 30

3 H. A. 7

4 I. A. 30

5 M. D. 8

6 M. R. 14

7 M. L. 17

8 M. I. 4

9 P. I. 16

10 R. A. 14

11 S. A. 8

12 T. C. 18

13 T. A. 6

14 I. D. 14

15 S. S. 9

Flotari (Push-Ups)
Testul de rezistenta-forta

Insuficient = Zona 1 conditia fizica nu atinge un nivel suficient de ridicat pentru a aduce
beneficii asupra starii generale de sanatate
Normal= Zona 2 conditia fizica este la un nivel suficient de ridicat pentru a aduce beneficii starii
generale de sanatate
Performanta = Zona 3 conditia fizica atinge un nivel superior care asigura participarea in
activitati cu caracter competitional sau de performanta
Zona 1
Zona 2
Zona 3
Tabel cumulativ cu zonele conditiei fizice flotari clasa a7a si clasa a8a

Baieti- sprijin culcat facial

Categoria Nr. de cazuri

Zona1 14

Zona2 8

Zona3 3

Nr. de cazuri

Zona1
Zona2
Zona3
Fete-pozitie modificata de pe genunci sprijin facial

Categoria Nr. de cazuri

Zona1 6

Zona2 16

Zona3 0

Nr. de cazuri

Zona1
Zona2
Zona3

Rezultatele Testului
Jump Test clasa a7a Baieti

NR. Nume Inaltime saritura


(cm)
1 B. D. 51

2 M. A. 39

3 G. R. 47

4 B. A. 42

5 C. D. 53

6 D. E. 39

7 D. D. 30

8 F. I. 42

9 G. A. 33

10 H. P. 41

11 M. M. 35

12 P. G. 44

13 P. S. 41

14 P. F. 32

15 S. C. 37

Jump Test clasa a7a Fete

NR. Nume Inaltime saritura


(cm)
1 C. P. 43

2 N. F. 42
3 O. M. 35

4 O. I. 36

5 P. M. 29

6 S. S. 34

7 T. A. 41

Jump Test clasa a 8a Baieti

NR. Nume Inaltime saritura


(cm)
1 B. C. 29

2 B. A. 30

3 C. A. 37

4 G. R. 36

5 I. R. 44

6 L. F. 47

7 O. F. 49

8 P. D. 54

R. R. 56
9

10 S. R. 39

Jump test clasa a 8 a Fete


NR. Nume Inaltime saritura
(cm)
1 D. M. 36

2 D. D. 41

3 H. A. 32

4 I. A. 39

5 M. D. 38

6 M. R. 40

7 M. L. 36

8 M. I. 34

9 P. I. 33

10 R. A. 42

11 S. A. 37

12 T. C. 34

13 T. A. 39

14 I. D. 36

15 S. S. 41

Evaluare :Diferența de distanta dintre M1 si M 2, iar inaltimea saltului este scorul. Cel mai bun
dintre cele trei încercari se inregistreaza.
Tabel Evaluare Jump Test

bărbați  bărbați  femei  femei 


evaluare
(inch) (Cm) (inch) (Cm)

excelent > 28 > 70 > 24 > 60

foarte bun 24-28 61-70 20-24 51-60

peste medie 20-24 51-60 16-20 41-50

mediu 16-20 41-50 12-16 31-40

sub medie 12-16 31-40 8-12 21-30

sarac <12 <30 <8 <20

BIBLIOGRAFIE
Boian Ion – Curriculum modernizat- Educatie fizica-pedagogie-Chisiau 2010 –
U.S.E.SF.S.

Bonchis E, Secui M. – Psihologia varstelor –Analele Universitatii din Oradea-2010

Grimalschi Teodor – Curriculum modernizat -educatie fizica– pedagogie 2010- Chisinau


U.S.E.F.S

Petereson M. Douglas – Privirea generala asupra beneficiilor si riscurilor exercitiului


fizic – Revizuire literara curenta la data de 5 iunie 2012

Trica Miruna– Programe de fitness pentru copii – Editura Sport Turism Bucuresti 2009

ARTICOLE :

Bota C. – Exercitii fizice pentru copiii intre 11-14 ani – articol / dec.2000

doctor.info.ro / compozitia corpului

Ispas G. – adevarul.ro –articol 2013

Peterson M. Douglas – articol uptodate.2013 – traducere de dr.Oren Iancovici


Programul Uniunii Europene – Invatare de-a lungul vietii – sursa eurydice.eu
Sports performance bulletin -Flexibility, control and power–feb.2008

Voinea E. – Mai multe ore de sport pentru copii. Argumente pro si contra- articol
mediafax 21.02.2015

BEEP TEST
http://www.beeptest.ro/
http://www.topendsports.com/
IMC
http://www.chirurgie-drfodor.ro/
http://calorii.oneden.com/
http://www.qbebe.ro/
FLOTARI
https://ro.wikipedia.org
Abdominal
http://www.topendsports.com