REFERAT

VITEZĂ

1
CUPRINS
Educarea calitatilor motrice prin lectia de educatie fizica referat....................................................3
Locul calităţilor motrice în lecţia de educaţie fizică:.................................................................................4
Viteza.........................................................................................................................................................5
Viteză de reactie-executie cu dominantă viteză de reacţie........................................................................6
Viteză de executie-reactie cu dominantă cea de execuţie..........................................................................6
Viteză de deplasare şi reacţie cu dominantă viteză de deplasare...............................................................7

2
Educarea calitatilor motrice prin lectia de educatie fizica referat

Calităţile motrice sunt însuşiri ale organismului care oferă individului posibilitatea executării
diferitelor acte motrice, legate atât de activitatea sa zilnică, cât şi de cea sportivă. În procesul de
învăţământ un loc important în cadrul preocupărilor profesorului de specialitate îl ocupa găsirea şi
utilizarea în pregătire a celor mai eficiente metode şi mijloace care să asigure dezvoltarea acestor
calităţi.
În activitatea de dezvoltare a acestora (este permanentă) profesorul de educaţie fizică trebuie să
stabilească anumite priorităţi în educarea calităţilor.
Se recomandă ca programarea dezvoltării lor să se facă cu pondere diferită în funcţie de
conţinutul lecţiilor, materialele sportive existente, condiţiile de anotimp, fondul motric al elevilor într-o
anumită etapă.
Perfecţionarea calităţilor motrice reprezintă unul din principalele obiective ale procesului de
pregătire a tineretului şcolar realizată concomitent cu formarea priceperilor şi deprinderilor motrice.
Calităţile motrice sunt însuşiri ale organismului concretizate în capacitatea de efectuare a
acţiunilor de mişcare cu anumiţi indici de viteză, forţa, rezistenta şi îndemânare. (V,I,R,F)
Calităţile motrice au un caracter nativ al cărui nivel de manifestare iniţială depinde de fondul
genetic ereditar. Dezvoltarea lor ulterioară că dealtfel şi formarea deprinderilor motrice, se realizează
odată cu evoluţia procesului de creştere şi dezvoltare, ele fiind influenţate de specificul activităţilor
desfăşurate, condiţiile de viaţă, ereditatea, mediul geografic şi climateric şi activităţile desfăşurate în
mediul şcolar.
În literatură de specialitate precum şi în limbajul specialiştilor se folosesc mai mulţi termeni
precum: calităţi fizice, calităţi motrice, calităţi bio-motrice, calităţi ale activităţii motrice, funcţii
motrice de bază, etc
În cadrul procesului instructiv educativ, dezvoltarea calităţilor motrice trebuie să ocupe un loc prioritar
deoarece:
- calităţile motrice condiţionează şi determină în mare măsură formarea şi în special consolidarea
deprinderilor motrice;
- dezvoltarea calităţilor motrice favorizează creşterea capacităţii de efort a organismului;
- dezvoltarea calităţilor motrice se poate realiza şi în condiţii materiale simple;
- dezvoltarea calităţilor motrice se poate face şi în cadrul activităţii independente a elevilor.
3
Sistematizarea (clasificarea) calităţilor motrice:
Calităţi motrice de bază:
- Viteza
- Îndemânarea
- Rezistenţa
- Forţa
Calităţi motrice: - condiţionale:
- coordinative: Îndemânarea
- intermediare: Mobilitatea şi Supleţea
Calităţi motrice utilitar aplicative:
- Mersul
- Alergările
- Săriturile
- Aruncările
Calităţi motrice utilitar aplicative:
-Echilibrul
- Tararea
- Căţărarea şi escaladarea
-Ridicarea şi transportarea de greutăţi
- Tracţiuni şi împingeri

Locul calităţilor motrice în lecţia de educaţie fizică:

Alături de deprinderile motrice, calităţile motrice sunt obiective primordiale ale conţinutului
lecţiei de educaţie fizică. Indiferent de condiţii materiale (sala, aparaturi, materiale) sau atmosferice
(ploaie, zăpadă, ceaţă, frig), educarea calităţilor motrice este primordială, esenţială.
Este indicat că în lecţia de educaţie fizică, calităţile motrice să nu fie aşezate la întâmplare.
Locul acţiunilor pentru dezvoltarea calităţilor motrice în lecţia de educaţie fizică trebuie stabilit în
funcţie de natura efortului respectiv pentru a putea asigura un volum sau o intensitate optimă şi
asigurarea revenirii organismului.
Dezvoltarea Vitezei şi Îndemânării se va plasa după verigă a III-a a lecţiei (influenţarea
selectivă a aparatului locomotor), iar forţa şi rezistenţa se vor situa înaintea verigii de revenire a
organismului după efort.
4
 Privind vârsta optimă de influenţare favorabilă a dezvoltării calităţilor motrice menţionăm că
viteza poate fi dezvoltată cu rezultate foarte bune la vârsta 10-12 ani dar activitatea de educare a vitezei
sub diferitele ei forme poate începe la 5-6 ani. Îndemânarea se dezvoltă bine între aceeaşi limita de
vârstă ca şi viteza. Forţa şi rezistenţa, calităţi motrice mai uşor perfectibile se pot educa sistematic de la
9-10 ani având o evoluţie ascendentă şi posibilitate maximă de perfecţionare.
În planificarea dezvoltării calităţi motrice trebuie să ţinem cont de:
- necesitatea acţionarii continue asupra dezvoltării calităţilor motrice pe durata întregului an
şcolar şi în mod prioritar în anumite perioade
- îndemânarea este calitatea motrică asupra căreia se poate acţiona în amândouă semestrele
- forţa, viteza şi rezistenţa vor fi dezvoltate prioritar în anumite etape ale anului fără a fi
neglijate nici celelalte calităţi.
Iar pentru dezvoltarea mobilităţii este indicat să se lucreze pe tot parcursul lecţiei chiar şi în
verigă a trei-a sub forma exerciţiilor de Streaching sau exerciţii articulare cu şi fără rezistenţă, efectuată
individual şi cu partener.

Viteza
Viteză, cu diferitele ei forme de manifestare, este prezentă în majoritatea acţiunilor motrice. Ea
prezintă un interes deosebit pentru toate ramurile sportive, aportul ei în realizarea performanţelor fiind
determinant în probele de sprint din atletism, jocurile sportive (contraatac, repliere, marcaj de marcaj).
În definirea vitezei nu sunt deosebiri semnificative, majoritatea specialiştilor caracterizând viteză prin
iuţeală (rapiditatea) cu care se efectuează calităţile motrice în structurile şi combinările cele mai
diverse.
Formele de manifestare a vitezei :
- Viteză de reactie-timpul minim necesar declanşării actului motric ca urmare a unui stimul extern;
- Viteză de execuţie -viteză de realizare a unei acţiuni singulare;
- Viteză de repetitie-rapiditatea cu care se repetă actele motrice în unitatea de timp;
- Viteză de deplasare-reprezinta urmarea firească a repetării paşilor cu frecvenţă şi fuleu cât mai
mare;
Deşi nivelul său calitativ, depinde în bună măsură de fondul ereditar,aceasta se poate dezvolta (cu
pregătire la vârsta 11-13 ani) dacă se acţionează asupra ei în mod constant şi cu mijloace atent
selecţionate.
În practică sportive, viteză se poate manifesta prin combaterea propriilor forme de manifestare,
viteză de reacţie şi execuţie, viteză de reatie şi deplasare sau prin combaterea calităţii viteză cu celelalte
calităţi motrice adică viteză-forta, din care rezultă detentă; viteză-rezistenta cea care permite
menţinerea vitezei de deplasare pe parcursul unor anumite distanţe (100-200 m); viteză-indemanare pe
care o întâlnim în efectuarea unor acţiuni de complexitate crescută. La rândul lor şi calităţile de
îndemânare, forţa şi rezistenţa se pot efectua cu o mai bună eficienta dacă se execută în regim de viteză.
5
Interdependenta între calităţile motrice este recunoscută, motiv pentru care profesorul trebuie să ştie
care calităţi sau combinaţii de calităţi sunt prezente în conţinuturile pe care le preda şiş a acţioneze în
mod corespunzător pentru dezvoltarea lor în forme variate şi attractive.
În activităţile întreprinse pentru dezvoltarea vitezei trebuie avut în vedere faptul că această calitate
nu se poate dezvolta pe un fond de oboseală. De aceea, după câteva repetări ale unor sisteme de
acţionare, trebuie să se acorde pause pentru o refacere completă după care exersarea poate fi reluată.
Pentru dezvoltarea viezei (sub toate formele ei) este necesar ca profesorul să abordeze acest
obiectiv în întreaga sa complexitate , acţionând în activitatea practică în mod corespunzător. Trebuie
eliminate confuzia, aproape generalizată prin care concepţional şi practice, dezvoltarea vitezei se
rezuma în mod unilateral la dezvoltarea vitezei de deplasare, folosindu-se ca unic mijloc alergarea. În
practică domeniului nu este posibil să se acţioneze în mod separate şi constant cu mijloace specifice
pentru dezvoltarea fiecărei forme de manifestare a vitezei; de aceea este recomandat ca sistemele de
acţionare să fie astfel selecţionate încât să se solicite în diferite proporţii cel puţin două forme de
manifestare a vitezei, de exemplu: reactie-executie; reactie-deplasare, este important să se aibă în
vedere mai ales în perioada consolidării unei deprinderi motrice când în procesul de exersare, pe lângă
execuţia propriu zisa să se introducă concomitent şi solicitarea unor forme de manifestare a vitezei. În
funcţie de spaţial în care se desfăşoară activitatea şi a specificului lecţiei respective, preocuaparea
pentru dezvoltarea vitezei, în special la ciclul gimnazial, trebuie să se realizeze permanent atât prin
mijloace specifice, cât şi nespecifice. Vorbind de viteză de deplasare (cel mai frecvent întâlnită) trebuie
să se precizeze că după obţinerea vitezei maxime (care se poate obţine în mod optim pe 20-30 m)
continuarea alergării cu aceeaşi intensitate depinde de calitatea rezistenţei. Din acest punct de vedere se
recomandă că accelerările programate să fie realizate pe distanţe cuprinse între 15-30m repetate de mai
multe ori cu pause de revenire completă după fiecare serie.
Un rol important în activitatea elevilor pentru depunerea unor eforturi maxime prin care să se
dezvolte viteză în au intrcerile organizate în forme cât mai variate şi atractive, la care să fie antrenat
întregul colectiv al clasei sau pe grupe care exersează concomitant.În efectuarea exerciţiilor de vitez un
rol important îl are activitatea de concentrare a atenţiei.

Viteză de reactie-executie cu dominantă viteză de reacţie

Exemple de exerciţii:
- alergare uşoară: la semnal sonor chimbare de direcţie, urmată de alergare de viteză până la un nou
semnal (4x6 m)
- săritura uşoară pe loc: la semnal sonor întoarcere urmată de alergare de viteză(4x16m)
- repetarea startului având poziţii de plecare şezând , ghemuit, şu spatele spre direcţia de deplasare,
culcat (6x4m)
- luarea unor poziţii integrale sau a unor segmente ale corpului la semnale sonore şi vizuale date
alternative conform codului stability pentru fiecare mişcare;
- câte doi fata în faţă la 7-8m distanta , unul aşezat celălalt se deplasează spre el cu joc de gleznă .La un
moment dat cel de jos se ridică, se întoarce şi aleargă evitând să fie prins de celălalt;
- aşezat fiecare cu o minge: aruncarea mingii în sus, ridicarea şi prinderea ei înainte ca aceasta să aţin
ga solul. Mingea se aruncă din ce în ce mai jos(10-20repetari).
- ruperi de rânduri şi regrupări în diferite formaţii

Viteză de executie-reactie cu dominantă cea de execuţie

- pasărea mingii de baschet, volei, handball printr-un procedeu cunoscut cu un partener sau într-un
perete, în timp de 30 secunde, se execută sub formă de concurs
6
- exerciţii de demarcaj pe perechi (8-10 repetări fiecare)
- exerciţii de influenţare respective (îndoiri, rotiri, arcuiri) executate în timp rapid, timp de 5-10
secunde
- stând cu palmele sprijinite pe un perete: se execută joc de glezne la semnal sonor , elevii se întorc şi
aleargă 4-5m până la un nou semnal (6 execuţii)
- alergare cu joc de glezne: la semnal sonor alergare cu genunchii sus în timpul maxim (6x10 secunde)
- alergare uşoară: la semnal schimbare de direcţie şi accelerare
- alegare accelerate cu start din picioare 7-8m până la un alt semnal sonor când elevii se opresc şi încep
să se deplaseze înapoi cu spatele urmat de un alt semnal şi o nouă deplasare

Viteză de deplasare şi reacţie cu dominantă viteză de deplasare

- alergare accelerate pe distanţă variabilă (15-20m)

- alergare pe loc în viteză maximă timp de 10 secunde
- alergare uşoară alterta cu accelerări în spaţiile marcate cu cretă pe sol(4x15m)
- elevii dispuşi pe două linii fata în fata numerotaţi câte trei la distanţă de 15 m faţă de cealaltă: la
semnal toţi eleviiefectueaza jos de glezne pe loc.La strigatrea unui număr, ex 3, elevii care poartă acest
număr aleargă schimbând locuri între cele două linii
- elevii în formaţie de lini cu spatele spre direcţia de alergare: la semnal încep să se deplaseze cu
spatele, la următorul semnal se întorc şi accelerează până la următorul semnal
- elevii în linie :mers, la semnal execută o săritură înaltă şi accelerare până la următorul semnal (4x8m)
- elevii în coloană de gimnastică câte 4 şiruri la distanţă de 5-6 m unul faţă de celălalt: la anunţarea a
două cifre, ex. 1 şi 4, elevii din aceste şiruri se întorc la stânga şi respective dreapta schimbând locurile
între ei.Se execută sub formă de concurs.
Pentru asigurarea eficienţei dorite este necesar ca exerciţiile de viteză sa se efectueze în prima
parte a lecţiei după ce organismul elevilor a fost bine pregătit pentru effort.În aceste condiţii, este
posibilă prelungirea solicitării la efort cu intensitate maximă. Profesorul trebuie să cunoască că
însumarea eforturilor de mare intensitate, repetate prea des, pot determina apariţia oboselii
premature.În aceste condiţii exerciţiile se pot continua numai în concordanţă cu capacitatea de
rezistenţă a elevilor respective apărând necesitatea lucrului diferenţiat pe grupe omogene şi asigurându-
se intervale de odihnă corespunzătoare.