CURSUL Nr.1.

CONCEPTUL DE EDUCATIE FIZICA SI EDUCATIE PSIHOMOTRICA

OBIECTIVE FUNDAMENTALE PRIVIND IMBUNATATIREA CONDITIEI
FIZICE SI MENTALE,A DEZVOLTARII FIZICE ARMONIOASE SI A DEZ-
VOLTARII AUTONOMIEI CORPORALE A COPILULUI.

DEFINITIA EDUCATIEI FIZICE.

Esena educaiei fizice o constituie micarea uman pus n slujba mbuntirii

condiiei fizice i mentale a oamenilor, a dezvoltrii fizice armonioase i ntreinerii strii
de sntate.
1.1. ntruct micarea uman, sau motricitatea omului este reprezentat de totalitatea
actelor i aciunilor motrice, desfurate de om cu scopul de ntreinere a relaiilor
cu mediul natural i social, educaia pentru micare reprezint nu numai o
necesitate, ci chiar o condiie a existenei umane.
1.2. Activitatea de educaie fizic trebuie privit, astfel, ca o necesitate personal a
omului, alturi de alimentaie, mbrcminte, nvtur, ap, soare, relaii umane,
spaiu de locuit etc.
1.3. Educaia fizic este o activitate uman de practicare sistematica i contient a
exerciiilor fizice, desfurat sub form de proces instructiv - educativ bilateral, n
vederea realizrii unor obiective (de diferite niveluri/ranguri) bine precizate, dintre
care prioritare sunt urmtoarele
1.4. : *perfecionarea dezvoltrii fizice/corporale a subiecilor (precolari, colari,
studenti etc);
1.5. * perfecionarea capacitii motrice ("deprinderi i priceperi" i"caliti
motrice") a subiecilor".
1.6. *educatia fizicaeste considerat ca fiind un proces instructiv educativ al
crui obiectiv l constituie creterea potenialul fizic i psihic, att n
plan personal, ct i social.
1.7. *este o activitate construit i desfurat pentru perfecionarea dezvoltrii
fizice i capacitii motrice a fiinei umane, n funcie de particularitile de vrst, de
sex, de cerinele de integrare social, de specificul unor profesii. ntr-o accepie

1
 restrns, n nelesul pedagogic, educaia fizic urmrete dezvoltarea posibilitilor
fizice i psihice, individuale i/sau colective

Valoarea educativ a educaiei fizice

Depinde n mod decisiv de competenele profesorului. Competenele profesionale ale

profesorului i dezvoltarea personalitii elevilor sunt dou aspecte distincte cu mare
interdependen n procesul formativ al elevilor.
Competena profesional i miestria pedagogic se formeaz, se mbogete i se
revizuiete prin educaie permanent.
Ea are la baz: - studii specifice pedagogiei; - cunotine specifice de specialitate; -
concepii asupra politicii generale privind educaia, n general i educaia fizic n
special; - experien practic. Concepia asupra politicii generale privind educaia i
educaia fizic ofer profesorului puncte de vedere clare asupra implicaiilor activitii
sale n educaia general i specific a elevilor. Profesorul trebuie s fie contient de
importana sociala a disciplinei pe care o preda si sa isi asume responsabilitatea in do-
meniul activitatii practice

.Funciile educaiei fizice.

Educaia fizic face parte din sistemul educativ al educatiei ,ca obiect obiect de
studiu, prevzut n toate planurile de nvmnt ndeplinete o serie de funcii, dintre
care amintim: -
1. funcia de dezvoltare armonioas, urmarete realizarea unor indici superiori ai
dezvoltrii somatice i funcionale; -
2.funcia de perfecionare a capacitii motrice const n tendina de
mbuntire a nivelului de dezvoltare a aptitudinilor psihomotrice i cel de nsuire i
stpnire a deprinderilor i priceperilor motrice; -
3.funcia igienic urmrete nu numai nsuirea i respectarea normelor de
igien individual i colectiv, ci i a bazelor i terenurilor sportive; -
4.funcia educativ vizeaz nsuirea unor norme de conduit moral, formarea
individului care s poat conlucra ntr-o activitate de grup,ntro activitate social; -
5.funcia de emulaie urrnrete formarea capacitii de depire i
autodepire, a capacitii de ntrecere, de competiie; -
6.funcia recreativ consta n formarea capacitii de a petrece n mod util
timpul liber, de a se recrea, de a se distra i destinde; -
7.funcia de socializare, care se realizeaz cel mai bine n lecia de educaie
fizic, ntruct permanent se stabilesc relaii de colaborare, ntrajutorare ntre elevi.

2
 Scopul educatiei fizice

Conceptul de educatie fizica este in principal un proces instructiv educativ si urmareste

respectarea urmatoarelor cerinte :
s fie n concordan cu scopul educaiei;
s depeasc nivelul actual, prin aciuni de perfecionare, ajustare,
restructurare, reformulare la nivelul conceptual i practic (praxiologic);
s valorifice potenialul existent al resurselor i necesitilor interne ale
subsistemelor educaiei fizice;
*s fie deschis spre viitor, spre alte posibile alternative.
Scopul educaiei fizice este de a contribui la perfecionarea dezvoltrii; fizice i a
capacitii motrice, ntruct practicarea exerciiilor fizice influeneaz att formarea
capacitii de acionare independent i de manifestare ct mai liber n micare, ct i a
capacitii de decizie n condiii de deplin responsabilitate i cunotin de cauz.

Obiectivele educatiei fizice

. Obiectivele educaiei fizice pot fi nelese ca fiind materializarea finalitilor
sub toate aspectele concretizate n progresele individului n plan somatic, funcional,
cognitiv, motric, afectiv i social.
Conform noi reformel curriculare, la nivelul obiectivelor, apare o categorie nou
i anume cea a obiectivelor de referin" i cea a obiectivelor cadru", considerate ca
reprezentnd obiectivele intermediare (specifice) ale vechilor programe colare n
educaia fizic se urmrete ndeplinirea urmtoarelor tipuri de obiective:
finale,
cadru,
de referin
operaionale.
Obiectivele finale sau generale sunt obiectivele programate pentru finele
perioadei de colarizare, evideniaz esena educaiei fizice.
Obiectivele cadru decurg din obiectivele generale i sunt structurate pe cicluri de
nvmnt,
Obiectivele de referin decurg din obiectivele cadru i sunt formulate pe an de
studiU
Obiectivele operaionale sunt obiective imediate, stabilite pentru temele leciilor.
Procesul de nvmnt, ca proces ce realizeaz educatia ntregii populatii
colare, rezolv, n ceea ce privete educaia fizic, urmtoarele obiective finale:
1. asigur pstrarea i ntreinerea strii de sntate prin folosirea exerciiului fizic n
combinaie cu factorii naturali de clire (aerul, apa, soarele etc.) n scopul creterii
potenialului de munc fizic i intelectual i n scopul formrii personalitii i
caracterului;

3
 2.asigur dezvoltarea fizic normal i armonioas;
3.asigur recrearea, refacerea, recuperarea organismului elevilor; - crete capacitatea de
efort i rezisten la mbolnviri;
4.asigur nsuirea deprinderilor i priceperilor de micare general i specific
ramurilor de sport;
5. asigur dezvoltarea aptitudinilor psihomotrice i aptitudinilor morale i de voin;
6. asigur formarea obinuinei de practicare liber a exerciiilor fizice.

Contribuia educaiei fizice i sportului la ndeplinirea

obiectivelor educaiei generale.

Realizarea obiectivelor educaiei fizice contribuie n mod pozitiv la dezvoltarea

dimensiunii motrice, intelectuale, afective i volitive a personalitii umane.
Printr-o tehnologie didactic corect aplicat, educaia fizic sprijin realizarea
obiectivelor generale ale educaiei prin:
* dezvoltarea i perfecionarea motricitii, n scopul nsuirii deprinderilor motrice i a
perfecionrii priceperilor motrice;
* formarea i stimularea activitii intelectuale (gndire, imaginaie, judecat, atenie,
memorie, spirit de observaie) a proceselor afective (emoii, sentimente, interese,
motivaii, simpatii, bucurie,respect, sentimentul de dreptate, dezamgire/ mnie, simul
responsabilitii etc.) i a capacitii de socializare;
* formarea i dezvoltarea calitilor morale i de voin ale personalittii (hotrre,
drzenie, disciplin, cinste, sinceritate, perseveren, consecven, demnitate, modestie,
curaj, stpnire de sine, iniiativ etc);
* dezvoltarea percepiilor i reprezentrilor asupra micrii, asupra deplasrii n spaiu;
* formarea unor deprinderi i caliti necesare n activitatea social (punctualitate,
disciplin, tenacitate, coordonare, rezisten, for, vitez de reacie i execuie,
reflexe de autoaprare i autoasigurare, orientare n spaiu);
*perfectionarea activitii marilor functii i sistemelor organismului;
* perfecionarea unor caracteristici speciafe a/e funciilor organismului - "simul
mingii", "simul pragului", "simul accelerrii", "simul ritmului", "simul kinestezic",
"simul porii", "vederea periferic" etc.
Finalitile, obiectivele educaiei fizice i sportului sunt subordonate celor ale
educaiei generale i sunt impuse de nevoile sociale. Educaia fizic contribuie la
dezvoltarea omului din punct de vedere fizic,psihic,motric, afectiv si social.

4
 Defintia si componentele psihomotricitatii
Realizarea oricarui act motor presupune nu doar executie si receptive,ci siprelucrarea
de informatii sub controlul si dominarea psihicului, implicand asadar
participarea functiei complexe numite psihomotricitate.
Aceasta are o mare insemnatate in reglarea voluntara a actiunilor si are drept elemente
componente
*schema corporala.
*lateralitatea.
*conduitele motrice de baza.
*organizarea.
*orientarea si structura spatio-temporala.
*perceptia
*reprezentarea miscarii.

Kinetoterapia corect aplicata ajuta la:

* ameliorarea capacitatii generale de miscare si a marilor functii
*faciliteaza constientizarea schemei corporale, corecteaza postura si aliniamentul
corpului
*reface forta muscular,
*juta in reeducarea sesibilitatii,
*creste rezistenta musculara
*este un adjuvant in suprimarea durerii in anumite afectiuni medicale.

PSIHOMOTRICITATEA-este una dintre formele de adaptare la lumea exterioara care ii

permite copilului prescolar sa desfasoare concomitant o activitate de explorare si una
intelectuala, implicandu-se cu intreaga sa personalitate.
Cadrele didactice care sepreocupa de educarea si instruirea copilului trebuie sa cunoasca
-caracteristicile dezvoltarii si structura psihomotricitatii cu toate componentele acesteia.
Psihomotricitatea este o functie complexa care se integreaza si cojunga elementele
motorii si psihice, care determina reglarea comportamentului individual, incluzand
participarea diferitelor procese si functii psihice, asigurandu-se executia adecvata a
actelor de raspuns la diferite situatii, stimuli.

PSIHOMOTRICITATEA ESTE INTEGRAREA FUNCTILOR MOTRICE CU

CELE PSIHICE, CA EFECT AL EDUCATIEI SI AL DEZVOLTARII
SISTEMULUI NERVOS.

Motricitatea ca substructura functionala a psihomotricitatii este denumirea globala a

reactiilor muscular prin care se realizeaza miscarea corpului sau a diferitelor sale
componente.
Aceasta calitate a miscarilor si mai ales a unor gesture este determinate de felul in care
sunt receptate si interpretate informatiile, precum si de calitatea actului de raspuns care

5
este influentat nu numai de factori motrici cat si de factori cognitive, afectivi,
motivationali si volitivi.
Este vorba de un complex care cojunga capacitatile motorii ci cele psihice in
realizarea actiunii. Acest act este denumit act motric.
Conduitele psihomotorii ale fiecrui individ evolueaz n funcie de nzestrarea sa
aptitudinal, de gradul de dezvoltare fizic i intelectual i de influenele educative
crora a fost supus pe tot parcursul copilariei. Ca funcie complex ce determin reglarea
comportamentului uman, psihomotricitatea include participarea diferitelor procese i
funcii psihice care asigur att recepia informaiilor ct i execuia adecvat a actelor
de rspuns. Prin componentele sale de baz, psihomotricitatea face posibil adaptarea
pragmatic (nvarea tehnicilor profesionale, manuale,
intelectuale),adaptarea social (modaliti de comunicare interpersonal), adaptarea
estetic (tehnici de expresie corporal), adaptareaeducativ.
Astfel, studiul psihomotricitii este considerat primordial n organizarea procesului
instructiv-educativ-recuperator pentru toate vrstele i tipurile de deficieni, ca i pentru
persoanele obinuite. Educarea psihomotricitii deine un loc important n terapeutica
educaional, dac inem cont de faptul c deficiena mintal este asociat, n general,
cudeficiena motric. In general, deficiena de intelect presupune
lipsa echipamentului psihologic al primei copilrii, ceea ce impune ca printr-o educaie
sistematic s se reia i s se completeze achiziiile privitoare la mecanismele
motorii ipsihomotrice care constituie baza pentru toate mecanismele mentale, pregtind
formele de activitate intelectuala superioar.
Educatia psihomotrica tinde spre o educare a omului ( in special a copilului ) prin
intermediul activitatii corporale. Obiectivele pe care le urmareste sunt indreptate spre o
mai buna structurare a componentelor psihomotrice: schema corporala, lateralitate,
caracteristici spatio-temporale . Educatia a trebuie sa raspunda trebuintelor de moment
si de perspectiva ale sale. Mediul socio-cultural si psiho-afectiv contribuie alaturi de
activitatea corpului, la dezvoltarea schemei corporale, favorizeaza dezvoltarea conditiilor
organizarii perceptive, conditiile unei bune manifestari a atentiei, punand copilul in
conditii favorabile de invatare.

Educatia psihomotrica are ca obiectiv fundamental dezvoltarea autonomiei

corporale a copilului. Aceasta consta in stapanirea corpului propriu pentru a putea actiona
si comunica eficient si adaptat cu mediul inconjurator. Autonomia corporalapermite
copilului sa profite de stimulii din ambianta,ii asigura deschiderea spre lume si libertatea
spiritului. Autonomia corporala presupune dezvoltarea psihomotorie

Dezvoltarea psihomotorie cuprinde 7 componente a caror evolutie este

intercorelata:

Motricitatea globala

6
 Motricitatea fina

Schema corporala

Lateralitatea

Organizarea perceptiva

Organizarea spatiului

Organizarea timpului si evolutia simtului ritmic

Specialistii domeniului psihomotric au stabilit in urma unor studii longitudinale,

existenta unei etape de varsta pe care au denumit-o interval optim de educabilitate
,care este situat intre 6 si 10 ani perioada de varsta in care aptitudinile psihomotrice pot fi
dezvoltate la maximum.De asemenea autorii cosidera ca valoarea educatiei psihomotrice
este determinata in nare masura de capacitatea educatorului de a alege etapa optima
pentru dezvoltarea abilitatilor. Educatia psihomotrica porneste de la intelegerea fiintei in
unitatea si globalitatea ei si tinde la o educare a omului ( in special a copilului ) prin
intermediul activitatii corpului

Francine Lauzon considera educatia psihomotrica o arta, care favorizeaza dezvoltarea

globala a copilului, folosind ca mijloc activitatile corporale. Acesta considera ca miscarea
este atat o conditie a dezvoltarii corpului cat si a structurilor intelectuale si afective si
constituie totodata o sursa de energie si un mijloc de exprimare al fiintei. Miscarea are
numeroase efecte benefice pentru copil:

- asigura dezvoltarea corporala,

- ajuta la evolutia inteligentei prin multiplicarea activitatilor senzoriale si motrice,

prin contactul cu altii, cu obiectele, cu spatiul si universul sonor,

- contribuie la dezvoltarea socio-afectiva, ca efect al relatiilor cu alte persoane prin

mijlocirea miscarii,

- asigura dobandirea abilitatilor motrice ce conduc la obtinerea autonomiei,

- realizeaza eliberarea de tensiuni,

- realizeaza echilibrarea energetica .

Obiectivele generale de instruire in domeniul psihomotricitatii sunt

urmatoarele:

7
 organizarea schemei corporale si a lateralitatii;

dezvoltarea structurilor perceptiv-motrice de culoare;

dezvoltarea structurilor perceptiv-motrice de forma;

dezvoltarea structurilor perceptiv-motrice de marime;

dezvoltarea capacitatilor perceptive legate de spatiu si dezvoltarea

conduitei perceptiv-motrice spatiale;

dezvoltarea conduitelor perceptiv-motrice temporale.

Pentru a facilita operationalizarea acestor obiective, este necesara o esalonare a

lor in functie de varsta si de evolutia componentelor psihomotricitatii.

In cadrul educatiei psihomotrice distingem doua tipuri de obiective: obiective

generale si obiective particulare.

Obiectivele generale vizate de psihomotricitate sunt urmatoarele:

cunoasterea si intelegerea elementelor constitutive ale psihomotricitatii;

cunoasterea instrumentelor prin intermediul carora se poate actiona;

stapanirea comportamentelor de baza ale psihomotricitatii pentru a

obtine o reactie adecvata;

identificarea precoce a retardurilor psihomotrice pentru a orienta

procesul de educare in vederea disparitiei lor;

diagnosticarea rapida a tulburarilor de psihomotricitate si indrumarea

procesului de reeducare catre diminuarea efectelor negative.

Obiectivele particulare urmarite de psihomotricitate sunt urmatoarele:

dezvoltarea kinesteziei, a perceptiei si reprezentarii complexe a miscarii;

perfectionarea capacitatii de miscare indreptata catre adaptarea precisa la

solicitari si stapanirea corpului;

evaluarea potentialului psihomotric prin aprecierea raportului dintre

varsta biologica si cea cronologica;

dezvoltarea priceperilor si deprinderilor motrice de baza si aplicative:

mers, alergare, saritura, aruncare, echilibru, catarare, tractiune;

8
 perfectionarea calitatilor motrice: forta, viteza, rezistenta, indemanare.

In literatura de specialitate se discuta despre obiective educationale care includ

atat aspectele informative cat si pe cele formative ierarhizate, structurate pe cel putin trei
niveluri de complexitate: obiectivele generale, obiectivele de generalitate
medie si obiective operationale.

Obiectivele generale reprezinta finalitatile, scopurile cele mai generale ale

educatiei (de rangul 1), orientari fundamentale pentru domeniul educatiei fizice, sportului
sau activitatilor de timp liber, obiective care actioneaza in cadrul sistemului timp
indelungat. Astfel de obiective sunt:

Mentinerea unei stari optime de sanatate;

Favorizarea proceselor de crestere si dezvoltarea fizica armonioasa;

Dezvoltarea calitatilor motrice;

Formarea unui sistem larg de priceperi si deprinderi motrice;

Dezvoltarea unor calitati moral-volitive, intelectuale, estetice.

Obiectivele de generalitate medie (de rangul 2) sunt specifice fiecarui subsitem al

educatiei fizice si a sportului care nu pot fi indeplinite de catre un singur profesor intr-o
lectie sau intr-o anumita secventa de instruire. Un astfel de obiectiv poate fi reprezentat
de prevenirea proceselor degenerative si cresterea tonusului psihic la subiectii de varsta a
treia.

Obiectivele operationale (de rangul 3) sunt specifice fiecarei teme dintr-o lectie
sau alta forma de organizare a practicarii exercitiilor fizice. Ele au un orizont temporal
apropiat de rezolvare si sunt mai concrete. Un obiectiv operational important este
dezvoltarea echilibrului in deplasarea pe spatii inguste.

Educatia psihomotrica constituie o educatie de baza in scoala primara

intrucat ea conditioneaza intregul proces de invatare scolara.Procesul de invatare
nu poate fi eficient daca copilul nu are cunostiinta corpului sau, nu cunoaste
lateralitatea sa, nu se poate situa in spatiu, nu este stapan pe timp si nu a castigat o
suficienta coordonare si stabilitate a gesturilor si miscarilor sale.

9
 CURSUL Nr.2.

1.PRINCIPALELE FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITATII DE EDUCATIE

FIZICA IN INVATAMANTUL PRIMAR SI PRESCOLAR.

2.PARTICULARITATILE MORFO-FUNCTIONALE SI PSIHOLOGICE

ALE PRESCOLARILOR SI SCOLARILOR MICI.

n conformitate cu Legea Educaiei Naionale , sistemul educativ romnesc este

reglementat de ctre Ministerul Educaiei, Cercetrii i Tineretului (MECT). Fiecare nivel
are propria sa form de organizare i este subiectul legislaiei n vigoare.
Sistemul naional de nvmnt preuniversitar cuprinde urmtoarele niveluri:
a) educaia timpurie (0 - 6 ani), format din nivelul anteprecolar (0 - 3 ani) i
nvmntul precolar (3 - 6 ani), care cuprinde grupa mic, grupa mijlocie i grupa
mare;
b) nvmntul primar, care cuprinde clasa pregtitoare i clasele I - IV;
c) nvmntul secundar, care cuprinde:
(i) nvmntul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V - IX;
(ii) nvmntul secundar superior sau liceal, care cuprinde clasele de liceu X -
XII/XIII, cu urmtoarele filiere: teoretic, vocaional i tehnologic;
d) nvmntul profesional, cu durat ntre 6 luni i 2 ani;
e) nvmntul teriar nonuniversitar, care cuprinde nvmntul postliceal.
. Organizarea si desfasurarea activitatilor de educatie fizica si sport a fost reglementata
prin aprobarea si publicarea in Monitorul Oficial a <Metodologiei organizarii si
desfasurarii activitatilor de educatie fizica si sport in invatamantul preuniversitar.> In
urma acestui demers M.E.C. Comisia de validare a proiectelor de planuri cadru de
invatamant a precizat urmatoarele modalitati de aplicare a acestei metodologii pentru
toate ciclurile din invatamantul preuniversitar: invatamantul prescolar,primar, gimnazial,
liceal si invatamantul sportiv:
Educaia fizic i sportul sunt componente ale sistemului educativ al educatiei
,prin coninutul lor, influennd sntatea, creterea i dezvoltarea corpului, dezvoltnd
motricitatea, procesele i fenomenele psihice i favoriznd socializarea. n acest context,
funciile educaiei fizice i sportului sunt de natur biologic, motric, psihologic i
social, ceea ce corespunde conceptului de dezvoltare echilibrat i integrat a
personalitii.

10
 n conformitate cu prevederile Legii Educatiei Nationale , cu modificrile i
completrile ulterioare, Educaia fizic i sportul n nvmntul preuniversitar sunt
cuprinse n trunchiul comun al planurilor de nvmnt.
Planurile cadru de nvmnt precizeaz c educaia fizic i sportul constituie arie
curricular, iar educaia fizic este disciplin de nvmnt. Legea educaiei fizice i
sportului stabilete c educaia fizic i sportul sunt activiti de interes naional
sprijinite de stat. n consecin, n nvmntul preuniversitar educaia fizic i sportul
figureaz att ca activiti curriculare, ct i ca activiti extracurriculare.
Educaia fizic este o form de educaie care valorific micarea pentru dezvoltare
corporal, comunicare, formare de deprinderi motrice i atitudini favorabile privind
practicarea exerciiilor fizice pe tot parcursul vieii.
Sportul este parte a culturii, fiind neles, nc de la nceputurile sale, ca mijloc ideal
pentru meninerea strii de sntate, pentru formarea corpului i a caracterului, trstura
sa principal fiind ntrecerea, care stimuleaz dorina de afirmare i, implicit, obinerea
unor performane.
Sportul este elementul valorizator n simbioza sa cu educaia fizic, ambele
activiti devenind permanente pe ntreaga perioad de educare a tinerei generaii.
Educaia fizic i sportul utilizeaz exerciiul fizic ca mijloc de baz i dispun de
sisteme de mijloace specifice i nespecifice de acionare, de metode i procedee
metodice, de tehnologii i de forme de organizare difereniate, n funcie de obiectivele
generale.
Obiectivele generale ale educaiei fizice i sportului n nvmntul preuniversitar
sunt urmtoarele:
1. meninerea strii optime de sntate;
2. favorizarea proceselor de cretere i de dezvoltare fizic armonioas;
3. dezvoltarea capacitii de micare prin formarea deprinderilor motrice i
prin optimizarea calitilor motrice;
4. dezvoltarea echilibrat a laturilor personalitii (cognitiv, afectiv i
volitiv);
5. formarea obinuinei de practicare sistematic a exerciiilor fizice;
6. formarea capacitii de integrare i acionare n grup;
7. nsuirea cunotinelor de baz proprii domeniului educaiei fizice i
sportului.

11
 Ministerul Educaiei Naionale, prin politica sa educaional, are n vedere
diversificarea activitilor de educaie fizic i sport precum i creterea
calitii predrii disciplinelor din aria curricular educaie fizic i sport.
Astfel n trunchiul comun sunt alocate 1-2 ore de educaie fizic la care mai
pot fi adugate ore de educaie fizic prin CD (curriculum la decizia colii),
1 or de ansamblu sportiv i 2 ore de pregtire a formaiilor sportive care
particip la ntrecerile, concursurile i competiiile colare.

n conformitate cu prevederile Metodologiei organizrii i desfurrii

activitilor de educaie fizic i sport n nvmntul preuniversitar, aprobat prin
O.M.E.C.T.S. , Formele de organizare a activitilor de educaie fizic i sport n
nvmntul preuniversitar sunt clasificate astfel:
A. ACTIVITI CURRICULARE
NVMNTUL PRECOLAR
- activitatea de educaie fizic cu grupa
NVMNTUL PRIMAR
- lecia de educaie fizic
- lecia de pregtire sportiv practic (clasele vocaionale cu
program sportiv)
- lecia opional
NVMNTUL GIMNAZIAL
- lecia de educaie fizic
- lecia de pregtire sportiv practic (clasele vocaionale cu program
sportiv)
- lecia opional
NVMNTUL LICEAL
- lecia de educaie fizic
- lecia de pregtire sportiv teoretic, cls.IX-X, clase vocaionale cu
program sportiv
- lecia de pregtire sportiv practic, cls.IX-X, clase vocaionale cu
program sportiv
- lecia de atac i aprare, cls.IX-X, profil militar
NVMNTUL SPORTIV SUPLIMENTAR
- lecia de pregtire sportiv practic/antrenament sportiv
Predarea acestor forme de organizare a activitilor de educaie fizic i
sport se realizeaz de ctre:
- educatoare/institutoare pentru nvmntul precolar
- profesorul de educaie fizic i sport, sau, n lipsa acestuia, de
nvtor/ institutor pentru nvmntul primar
- profesorul de educaie fizic i sport pentru nvmntul gimnazial
i liceal
- profesorul de educaie fizic i sport/antrenor pentru nvmntul
cu program sportiv suplimentar
Activitile de educaie fizic i sport, menionate mai sus, se vor organiza

12
 i desfura n conformitate cu prevederile programelor colare elaborate
de M.E.C.T. Pentru formele de organizare a activitilor de educaie fizic
i sport, care nu beneficiaz de programe colare elaborate de M.E.C.T.,
catedrele metodice de educaie fizic i sport/profesorii de educaie fizic i
sport au obligaia de a le elabora i a le supune avizrii inspectorului colar
de educaie fizic i sport.
B. ACTIVITI EXTRACURRICULARE
NVMNTUL PRECOLAR
- gimnastica de nviorare
- momentul de nviorare
- ntreceri sportive i jocuri ntre grupe
- activiti turistice
- KALOKAGATHIA Program naional de stimulare a
interesului pentru educaie fizic i sport la precolari i colarii
mici.
- serbri sportiv-culturale organizate n cadrul Olimpiadei Naionale
a Sportului colar
- serbri sportive organizate la finalul fiecrui an colar, precum i
cu alte ocazii
NVMNTUL PRIMAR
- gimnastica de nviorare
- momentul de nviorare
- ntreceri sportive ntre clase
- activiti turistice
- KALOKAGATHIA Program naional de stimulare a
interesului pentru educaie fizic i sport la precolari i colarii
mici.
- serbri sportiv-culturale organizate n cadrul Olimpiadei Naionale
a Sportului colar prin Asociaia Sportiv colar
- concursuri/ competiii organizate n cadrul Olimpiadei Naionale a
Sportului colar prin Asociaia Sportiv colar
- ansamblu sportiv
- lecia de pregtire a formaiilor sportive reprezentative ale unitii
de nvmnt
- cantonamente/semicantonamente/tabere de pregtire sportiv
pentru elevii din nvmntul sportiv integrat, n vederea
participrii la concursurile/competiiile prevzute n calendarul
competiional oficial
- serbri sportive organizate la finalul fiecrui an colar, precum i
cu alte ocazii
NVMNTUL GIMNAZIAL
- ansamblu sportiv
- lecia de pregtire a formaiilor sportive reprezentative ale unitii de
nvmnt
- activiti turistice/orientare turistic
- concursuri/competiii/campionate organizate n cadrul Olimpiadei

13
 Naionale a Sportului colar prin Asociaia Sportiv colar
- cantonamente/semicantonamente/tabere de pregtire sportiv pentru
elevii din nvmntul sportiv integrat, n vederea participrii la
concursurile/competiiile prevzute n calendarul competiional oficial
- serbri sportive organizate la finalul fiecrui an colar precum i cu alte
ocazii
NVMNTUL LICEAL
- ansamblu sportiv
- lecia de pregtire a formaiilor sportive reprezentative ale unitii de
nvmnt
- activiti turistice/orientare turistic
- concursuri/competiii/campionate organizate n cadrul Olimpiadei
Naionale a Sportului colar prin Asociaia Sportiv colar
- cantonamente/semicantonamente/tabere de pregtire sportiv pentru
elevii din nvmntul sportiv integrat, n vederea participrii la
concursurile/competiiile prevzute n calendarul competiional oficial
- serbri sportive organizate la finalul fiecrui an colar precum i cu alte
ocazii
NVMNTUL SPORTIV SUPLIMENTAR
- activiti de selecie (cel puin dou activiti pe an colar)
- cantonamente/semicantonamente/tabere de pregtire sportiv pentru
elevii din nvmntul cu program sportiv suplimentar, n vederea
participrii la concursurile/ competiiile prevzute n calendarul
competiional oficial
PALATE I CLUBURI ALE ELEVILOR/COPIILOR
- activiti n cadrul cercurilor sportive
CENTRELE NAIONALE DE EXCELEN (pentru disciplinele
sportive):
- lecia de pregtire sportiv practic/antrenament sportiv
- activiti de selecie
- cantonamente/semicantonamente/tabere de pregtire sportiv pentru
elevii din centrele naionale de excelen, n vederea participrii la
concursurile/competiiile prevzute n calendarul competiional oficial
Activitile extracurriculare menionate mai sus se vor organiza cu
respectarea prevederilor legislaiei n vigoare, de ctre:
- educatoare/institutoare pentru nvmntul precolar
- profesorul de educaie fizic i sport, sau, n lipsa acestuia, de
nvtor/ institutor pentru nvmntul primar
- profesorul de educaie fizic i sport pentru nvmntul gimnazial
i liceal
- profesorul de educaie fizic i sport/antrenorul pentru nvmntul
cu program sportiv suplimentar

14
 Ministerul Educaiei Naionale, prin politica sa educaional, acord o mare
atenie sportului colar
.
Competitiile sportive organizate de Ministerul Educatiei Nationale, prin
Directia General Educatie , sunt:
OLIMPIADA NAIONAL A SPORTULUI COLAR 34 COMPETIII:
- pentru fiecare nivel de nvmnt: precolar, primar, gimnazial, liceal i
profesional
- pentru elevii din unitile de nvmnt din mediul rural, urban i mixt
(urban-rural)
- cu faze pe: grup, clas, coal/liceu, localitate/comun, sector/centre de
localiti, jude, zon, finale/naionale
- competiiile se desfoar pe parcursul ntregului an colar
CAMPIONATE NAIONALE COLARE 19 COMPETIII:
- pentru elevii din unitile de nvmnt cu program sportiv integrat i suplimentar
- cu faze pe: grup, clas, coal/liceu, localitate/comun, sector/centre de localiti,
jude, zon, finale/naionale
- pe categorii de vrst i sex
CONCURSURI SPORTIVE N PARTENERIAT 4 COMPETIII:
- CUPA HAHI DANONE FOTBAL
- CUPA COCA COLA FOTBAL
- CUPA ELISABETA POLIHRONIADE AH
- OLIMPIADA COLAR DE MAJORETE POM PON(cls.I-XII)
- cu faze pe: grup, clas, coal/liceu, localitate/comun, sector/centre de localiti,
jude, zon, finale/naionale
pe categorii de vrst i sex
CONCURSURI I COMPETIII INTERNAIONALE (conform
calendarelor Federaiei Internaionale a Sportului colar)

Ministerul Educaiei Nationale, prin politica sa educaional, urmrete

scderea numrului de scutii medical la orele de educaie fizic
n ceea ce privete situaia elevilor scutii medical, aceasta este reglementat prin
O.M.Ed.C. t Elevii scutii de efort fizic au obligaia de a fi prezeni la orele de educaie
fizic i sport. Acestor elevi nu li se acord note i nu li se ncheie media la aceast
disciplin, n semestrul sau n anul n care sunt scutii medical. Pentru elevii scutii

15
medical, profesorul de educaie fizic i sport consemneaz n catalog, la rubrica
respectiv, scutit medical n semestrul sau scutit medical n anul colar, specificndu-
se documentul medical, numrul i data eliberrii acestuia Elevii scutii medical,
semestrial sau anual, nu sunt obligai s vin n echipament sportiv la orele de educaie
fizic i sport, avnd ns nclminte adecvat pentru slile de sport. Absenele lor de la
aceste ore se consemneaz n catalog i genereaz efectele prevzute de legislaia n
vigoare. n timpul orei de educaie fizic i sport, elevilor scutii medical, pentru o
fireasc integrare n colectiv, cadrul didactic le poate atribui sarcini organizatorice:
arbitraj, cronometrare, msurare, supraveghere, nregistrarea unor elemente tehnice,
inerea scorului, distribuirea i recuperarea de material didactic, montarea i demontarea
instalaiilor sportive uoare etc.
n conformitate cu ORDINUL COMUN, emis de ctre Ministerul Sntii i
Ministerul Educaiei i Cercetrii , ministerul nostru i-a desemnat doi reprezentani care
s fac parte din grupul de lucru pentru modificarea Ordinului ministrului sntii pentru
aprobarea Metodologiei de eliberare a scutirilor medicale de educaie fizic la elevi i
studeni i a baremului cuprinznd afeciunile pentru care se acord aceste scutiri. Din
aceast activitate a rezultat ORDINUL COMUN pentru aprobarea Metodologiei privind
eliberarea scutirilor medicale de la orele de educaie fizic i a baremului medical
cuprinznd efeciunile pentru care se acord scutirile medicale de la orele de educaie
fizic.

Ministerul Educaiei Nationale, prin politica sa educaional, urmrete

desfurarea activitilor de educaie fizic i sport din nvmntul
preuniversitar n parteneriat cu alte instituii guvernamentale sau
nonguvernamentale

Protocoale de colaborare:
Protocol de colaborare M.E.N.-C.O.S.R. pentru organizarea n parteneriat a
Concursului de jurnalism sportiv pentru elevi Un condei numit Fair-Play , a
Concursului Pentatlon olimpic colar pentru mileniul trei i a Concursului
Jocurile Olimpice n imaginaia copiilor
Protocol de colaborare M.E.N.-DANONE P.D.P.A. Romania srl. pentru
organizarea n parteneriat a Cupei Hagi Danone la fotbal.
Protocol de colaborare M.E.N.- C.S. Elisabeta Polihroniade pentru
organizarea n parteneriat a Concursului naional de ah Elisabeta
Polihroniade .
Protocol de colaborare M.E.N.- S.C. Coca-Cola Romnia S.R.L./ SC
CONVERGENT MEDIA SRL, (editor al publicaiei Gazeta Sporturilor) pentru
organizarea n parteneriat a Cupei Coca Cola la fotbal.

16
 Protocol de colaborare M.E.N.-F.R. de Badminton pentru formarea unei noi
generaii de sportivi (badminton) care s reprezinte Romnia n competiiile
naionale i internaionale

Pentru asigurarea dezvoltrii fizice i psihice armonioase, meninerii

sntii i creterii capacitii de efort a precolarilor i elevilor, Ministerul
Educaiei Nationale, prin Directia General Educatie si nvtare pe Tot
Parcursul Vietii, are n vedere n urmtoarele demersuri:
- realizarea unui numr minim de 3 ore de educaie fizic i sport sptmnal: 2 ore
de educaie fizic cuprinse n Planul cadru; 1 or de ansamblu sportiv; 2 ore de
pregtire a formaiunilor sportive care au participat la ntrecerile, concursurile i
competiiile colare;
- mbuntirea coninutului i predrii educaiei fizice colare; prin coninutul
leciilor de educaie fizic, dar i a activitilor sportive extracurriculare;
- monitorizarea modului de aplicare a metodologiei privind eliberarea
scutirilor medicale de la orele de educaie fizic i sport pentru elevi i studeni,
precum i a baremului medical cuprinznd afeciunile pentru care se acord
scutirile medicale de la orele de educaie fizic i sport, potrivit ordinului comun
al Ministerului Sntii Publice i al Ministerului Educaiei, Cercetrii i
Tineretului

Forme de organizare si practicare a exercitiilor fizice si

sportului

Unitatea scolara Cu Clasele a I-VIII-a Sapata

Jud ;Arges

Profesor : IRIMINESCU NICOLA

Clasa a III-a

Aria curriculara: Sport

Disciplina: Educatie fizica

Alcatuiesc un sistem unde acestea se completeaza si influenteaza eciproc,

au nucleu central si anumite prioritati spatio-temporale.

17
 I. Forme desfasurate in regimul scolar

1. Forme cu caracter didactic

1.1 Lectia de educatie fizica:

a) pentru orele din curriculum trunchi comun

b) pentru orele din curriculum la decizia scolii: extindere;aprofundare;optional

c) pentru orele de ansamblu sportiv:

- lectiile se organizeaza pe grupe de 12-15 elevi pe ramuri de sport

cuprinzand

elevi din mai multe clase(din acelasi an sau din ani de studiu apropiati)

- activitatea se desfasoara in afara orarului scolar inclusiv in zilele lucratoare

- continutul pregatirii e asemanator antrenamentului sportiv

- proiectarea activitatii se face conform specificului fiecarei ramuri sportive,

respectand programa elaborata de profesor

- activitatea elevilor se consemneaza in caietul profesorului(frecventa,

rezultate)

fara a fi inregistrate in catalog

- aceste activitati pot fi incluse in norma profesorului cu cate o ora pe

saptamana

pentru fiecare grupa; profesorul va depune la directorul scolii un tabel

nominal cu

elevii din grupa.

1.2 Lectia de antrenament sportiv la unitatile cu profil de performanta

2. Forme cu caracter extradidactic

2.1 Momentul de educatie fizica:se desfasoara cand elevii idau semne de oboseala

si e condus de cadrul didactic aflat la lectie (cuprinde 3-4minute exercitii cu -

caracter de inviorare)

18
 2.2 Pauza organizata: se desfasoara sub indrumarea profesorului sau invatatorului,
elevi instructori, de obicei in recreatia mare; se utilizeaza jocuri de miscare,
parcursuri aplicative, stafete

2.3 Gimnastica zilnica: se desfasoara inainte de inceperea cursurilor sau in

recreatia mare si se utilizeaza un grup de 6-8 exercitii fizice.

II. Forme desfasurate in timpul liber al elevilor

1. Forme de activitate optionale - prin asociatia sportiva scolara

a) activitati competitionale: campionate interclase;concursuri interscolare

traditionale campionatul national scolar, cupe festive, toate desfasurate in
cadrul Olimpiadei Nationale a Sportului Scolar;

b) activitati necompetitionale: excursii, drumetii, serbari scolare, tabere

scolare, cercuri la cluburile elevilor, activitate la domiciliu, alte activitati
independente.

2. Forme de activitate specifice sportului de performanta

a) realizate in scoli, licee(clase) cu program sportiv si cluburi sportive

scolare

b) realizate in asociatii si cluburi din afara invatamantului.

Mijloacele de invatamant

Utilitatea mijloacelor de invatamant reprezinta conditia de baza pentru obtinerea calitatii

si eficientei in lectii. Simpla creare a spatiilor de lucru (terenuri, sali de sport sau
amenajate) constituie doar premise - posibilitati de a desfasura activitatea; se impune
pentru a asigura un cadru optim desfasurarii lectiei, dotarea cu instalatii, aparate si
materiale sportive suficiente. Lipsa sau numarul mic de mijloace devine factorul limitativ
cel mai important in realizarea obiectivelor si continuturilor stabilite de programa scolara.

Mijloacele de invatamant sunt create si folosite in functie de nivelul de invatamant

atat pentru EF scolara dar si pentru structurile sportive de performanta.

Categorii de mijloace:

I. Mijloace specifice - incluse direct in procesul de exersare practica

1. Exercitiul fizic: este mijlocul specific

de baza pentru atingerea obiectivelor propuse; este un
act motric special si specializat si se mai numeste gest motric; trebuie realizat
intr-un mod stiintific pentru obtinerea eficientei

19
 Continutul exercitiului fizic depinde de: scopul in care este realizat
care este realizat si finalitatea realizata;intre aceste elemente treuie sa fie cores
pondenta. Esenta continutului exercitiului fizicinseamna: efortul fizic, efortul
psihic si miscarile corpului sau ale segmentelor. Continutulse apreciaza prin in
fluentele asupra organizarii elevilor.

Formaexercitiului. fizic reprezinta modul particularincare

se succed miscarile componente alefiecarui exercitiu precum si legaturile intre
acestea de-alungul efectuarii actiunii motricede baza.

.Niciodata forma nu poate determina esential continutul, dar poate avea influente
active asupra acestuia. Ex: la saritura in inaltime, noile procedee tehnice de executie
(rosogolirea ventrala, dorsala), expresia formei, influenteaza pozitiv performantele
motrice.

Clasificari: - dupa criteriul anatomic:

ex. fizic pentru intregul corp sau pt. segmente

- dupa pozitia elevului fata de aparatele la care lucreaza

- dupa calitatile motrice pe care le dezvolta

- dupa tipul deprinderilor motrice care se invata

- dupa caracterul succesiunii miscarilor componente (exercitii

ciclice, aciclice, mixte)

- dupa intensitatea efortului fizic (exercitii fizice

supramaximale, submaximale, de intensitate medie, mica)

- dupa natura contractiei musculare (ex. dinamice, statice,

mixte).

Aparatura de specialitate

Aparatura prin calitate si cantitate influenteaza eficienta practicarii ex fizice,

contribuie la det. valorilor densitatii motrice, asigurand valori functionale
deosebite.
Aparatura este implicata nemijlocit in practicarea majoritatii exercitiilor fizice;
exceptie fac ex. fizice libere, unele ex. fizice in perechi sau cu partener.
Categorii: a) instalatii (porti, panouri, bara fixa);
b) aparate si materiale (mingi, scara fixa, saltele, banci)

3. Mijloace si masuri de refacere a capacitatii de effort

20
 Forme de refacere:

a) refacerea pe parcursul activitatii -

se realizeaza prin pauzele intre exercitii, pauze activesi pasive;
in activitatea competitionala, refacerea se asigura prin schimbareacompetitoril
or intre fazele de atac si aparare si prin pauzele dintre reprize;

b) refacerea dupa incheierea activitatii -

se realizeaza prin dus cald, miscari de relaxare musculara, masaj;
se realizeaza practic in activitatea din sportulde performanta, unde exista cluburi sportive
cu posibilitati financiare.

II. Mijloace nespecifice

1. Conditii igienice:

a) igiena individuala: - deprinderi si obisnuinte privind exhipamentul sportiv

- reguli de executare a efortului fizic

- reguli precise
de alimentatie, raportul dintre efort si odihna

b) igiena bazelor sportive:

-respectarea unor reguli de tip ergonomic si ecologic in confectionarea sau

construirea bazelor sportive

- folosirea corecta, civilizata a bazelor sportive

2. Factori naturali de calire: apa, aerul, soarele - sunt principalii factori

implicati in calirea organismului. Expunerea rationala a corpului la soare,
imbinata cu practicarea exercitiilor fizice in aer curat si cu folosirea
procedeelor de frictionari cu apa, bai de apa, constituie modalitatea
metodologica cea mai eficienta.

Obiectivele prioritare sunt: calirea organismului; sporirea rezistentei fata de

diferiti microbi si boli; adaptarea la intemperiile naturale; obtinerea unui
randament sporit in orice activitate;

3. Mijloace nespecifice din domeniul audio-vizual si informatiei: diafilme,

diapozitive, casetofon, casete video, planse, retroproiector, calculator etc,
utilizate cu precadere in activitatea sportiva de performanta.

21
 4. Mijloace nespecifice din domeniul medical, de investigare: spirometru,
taliometru, cantar, dinamometru etc, care se folosesc atat in EF cat si pentru
performanta.

5. Mijloace nespecifice imprumutate din alte laturi ale educatiei generale

Pentru a contribui la o educatie integrala a celor care practica sistematic si

stiintific ex. fizice, este nevoie de adaptarea in activitatile specifice a unor
mijloace din:

- educatia intelectuala (studierea lucrarilor de specialitate si a celor literare,

artistice cu subiecte din domeniul sportiv)

- educatia estetica (muzica)

- -educatia morala (respectarea unor prevederi regulamentare si logice

de comportament in activitatea cotidiana si cometitionala)

- educatia tehnico-profesionala (indeplinirea unor norme, baremuri, pe baza

unor cunostinte sau calitati specifice fiecarei activitati)

Material didactic:

Fara material didactic utilizati intrecerile de alergare de viteza, rezistenta, jocurile

dinamice, stafetele aplicative, dozarea sa duca la efortul cerut.

Formati deprinderea de joc la elevi si astfel se realizeaza transferul in deprinderea

de a se juca in pauza, in activitatea cotidiana.

Programa si sistemul de evaluare iti reteaza orice posibilitate de a spune "ca nu

poti", "nu ai cu ce", "nu ai unde"; chiar si in conditiile cele mai dificile "daca vrei poti".

Copilul trebuie sa se descatuseze dupa ce la toate celelalte discipline este stresat

cu expresii consacrate: "mai taci", "nu misca".

Un factor important in optimizarea procesului de instruire il reprezinta materialele

neconventionale. Mentionam posibile materiale didactice: cercuri din plastic sau sarma,
sticle de plastic cu apa sau nisip utilizate ca obiecte portabile, jaloane la stafete, gantere
usoare pentru dezvoltarea fortei dinamice. Trebuie sa ne adaptam la universul cunoasteriii
copilului.

Exemple: - jocuri dinamice,"cercuri zburatoare" - utilizezi snur(1 m) si sticle de

plastic

-alergare peste obstacole - utilizezi pt obstacol sticle de plastic cu

nisip cu snur fixat in dopul sticlei

22
 - saritura in inaltime cu pasire - util. snur (3 m lungime), pe grupe
de 3 elevi

- echilibru dinamic - utilizezi caramizi pt. deplasare

Desi exista un numar mare de mijloace de invatamant omologate si cuprinse in

catalogul Ministerului Educatiei si Cercetarii, acestea sunt putin cunoscute si procurate.
Multe din mijloacele de invatamant ajunse in scoli din diferite motive au fost abandonate,
neintretinute si in consecinta au ajuns obiecte de reforma. Se constata la unitatile care
dispun de sali ca nu au dotare corespunzatoare, acest lucru explicandu-se prin tematicile
lectiilor destinate in majoritatea cazurilor jocurilor sportive, fapt pentru care aparatura si
instalatiile mobile sunt scoase din scoli si se expun degradarii.

De asemenea mijloacele destinate dezvoltarii calitatilor motrice, datorita locului de

depozitare, necesita manevrari greoaie si supraveghere in pauze, indeamna profesorul la
renuntari. Pentru a determina utilizarea continua a mijloacelor de invatamant este
necesara depozitarea acestora la locul activitatii. Exemplu: incastrarea inperetii laterali ai
salilor a unor dulapuri cu rafturi special adaptate pentru fiecare obiect; fixarea pe tavanul
salii a unui dispozitiv culisant pt franghii si prajini;instalarea in colturile salii a unor bare
de tractiune).

Cai pentru realizarea unei dotari optime:

1. Dotarea de la buget;

2. Autodotari prin posibilitati proprii;

3...Atragerea de sponsori carora le permitem accesul la baza sportiva

4.Asociatia sportiva scolara;

5. Dotari din partea organizatiilor sportive.

PARTICULARITATILE MORFO-FUNCTIONALE SI PSIHOLOGICE

ALE PRESCOLARILOR SI SCOLARILOR MICI

Din punct de vedere biologic, dezvoltarea copiilor de vrst colar mic se realizeaz
neuniform , marcnd perioade de dezvoltare mai rapid i perioade de dezvoltare mai
lent.
Statura elevilor prezint o evoluie ascendent neuniform, marcnd salturile cele mai
ridicate, aproximativ in clasa a treia La fete, acest nivel de cretere apare mai devreme,
ncepnd din clasa a doua i se realizeaz n general, pe seama membrelor inferioare.
Greutatea prezint i ea o evoluie ascendent, neuniform,nregistrnd cele mai ridicate
creteri n clasa a treia.

23
 Oasele se dezvolt mult mai rapid dect esutul muscular, avnd n structura lor o
apreciabil cantitate de esut cartilaginos, fapt care determin slaba rezisten a acestora
la solicitri mari, ntense i chiar deformarea lor dac intervin factori favorizani n acest
sens. Osatura bazinului,fiind incomplet sudat, poate suferi influene negative, ceea ce
impune respectarea anumitor cerine rivind efortul fizic, n special la fete.
Din cauza unor eventuale carene n depunerea srurilor de calciu n oase, a poziiilor
asimetrice din timpul ederii n banc, a purtrii greite a greutilor n mini, la aceast
vrst pot aprea cifozele, lordozele, spatele rotund etc, favorizate i de faptul c la vrsta
de ase ani fibrele usculare sunt slab dezvoltate,iar esutul muscular este bogat n ap;
musculatura extensoare,de asemenea,se prezinta mai putin dezvoltata in comparatie cu
cea flexoare
de asemenea, se prezint mai putin dezvoltat n comparaie cu cea flexoare, de unde i
intenia copilului de a sta ntr-o poziie uor cifotic. Sistemul articular se ntrete, mai
ales ctre vrsta de 8-9 ani, ns nu suficient,prezentnd aspecte de instabilitate.
Sistemul muscular se dezvolt, ajungnd la 27,2% din greutatea ntregului corp,
musculature membrelor fiind mai slab dezvoltat dect cea a trunchiului.Se constat c
marile funciuni se dezvolt concomitent cu 70 aspectele somatice, organismul dovedind
o capacitate de adaptare la efort din ce n ce mai bun.Viteza de circulaie a sngelui este
de trei ori mai mare comparativ cu a adulilor, arterele i capilarele fiind i Frecvena
cardiac se situeaz n medie la 90 de pulsaii pe minut. Datorit nivelului sczut de
dezvoltare a centrilor nervoi care regleaz activitatea inimii, aceasta prezint o
instabilitate accentuat.
Funcia respiratorie este slab dezvoltat, plmnii nghesuii ntr-o cutie toracic mic,
ngust, turtit toate acestea fcnd ca n timpul eforturilor s creasc amplitudinea
micrilor respira torii care se realizeaz, n general, prin deplasarea diafragmei.
Frecvena respiratorie marcheaz 30 de respiraii pe minut, apropiindu-se de 24 de
respiraii abia la vrsta de 12 ani.Perimetrul tora cic marcheaz creteri continue de la an
la an, att la biei ct i la fete, elasticitatea toracelui pre zentnd valori mai ridicate la
fete.Fiecare an aduce modificri att calitative ct i cantitative.
Deci, procesul dezvoltrii nu se desfoar n linie dreapt, uniform regulat
ascendent,ci are un ritm mai lent de dezvoltare i altul mai rapid.Copilul nu mai are o
vrst cronologic, ci o vrst biologic i una mintal, vrste la care adeseori nu
corespund numrului de ani scuri de la data naterii.

Dezvoltarea psihic a copilului de 6-10 ani se realizeaz sub influena puternic a

mediului complex creat prin intrarea n coal. De la memoria cu caracter predominant
intuitiv,specific elevului de 6-7 ani se trece la memoria logic.Capacitatea de prelucrare,
reproducere, fixare i stocare activ a acesteia se perfecioneaz prin repetri sistematice ,
n jurul vrstei de 9 luni.
La aceasta vrst, aa numita memorie este n strns legatur cu cea vizual.colarul
nceptor are o slab capacitate de autocontrol n timpul nvrii.Imaginaia este activ,
orientat spre obiecte simple, concrete; se dezvolt imaginaia reproductiv i cea
creatoare. Dezvoltarea capacitii senzoriale se concretizeaz n creterea sensibilitii,
capacitii vizuale, capacitii de oriende orientare n spatiu i a percepiei n timp.
Viaa afectiv a copilului de vrst colar capt tre ptat o mai mare stabilitate i
echilibru, aciunile dictate de necesitate ncep s fie nlocuite treptat cu cele provenite din

24
plcere, odificndu-se i motivaia activitii.Se cunosc incontiena motivelor care susin
activitatea copiilor, ificultile ntmpinate n stpnirea stariilor emoionale, n controlul
gesturilor i aciunilor, dificultatea ncadrrii lor n viaa cadrul colectivului.
Avnd n vedere c la aceast vrst jocul ocup nc un rol i un loc important n cadrul
preocuprilor copilului, profesorul trebuie s se ocupe de utilizarea n continuare a
acestuia ca mijloc de baz a educaiei fizice colare.Coninutul su trebuie dirijat n
favoarea dezvoltrii i lrgirii relaiilor de grup, educrii unor caliti,formrii unor
deprinderi i obinuine de comportare moral, lrgirii sferei motivelor i trebuinelor
elevilor.Perseverena, rbdarea, curajul, iniiativa, subor-
donarea intereselor individuale celor colective, modestia,respectarea regulilor stabilite n
grup trebuie s fie principalele obiective n raport de care vor fi selecionate jocurile
motrice, se vor stabili cerinele pentru efectuarea lor. Pe lng rolul lor n dezvoltarea
armonioas din punct de vedere fizic, exerciiile selectate trebuie s contribuie la
dezvoltarea caracterului analitic al percepiei, la dirijarea voit a observaiei i ateniei, la
dezvoltarea memoriei motrice.Corect concepute i ealizate, traseele aplicative, tafetele
cu elementele de ntrecere pot contribui la dezvoltarea imaginaiei, a supleei gndirii, la
mbogirea reprezentrilor i noiunilor, la ncurajarea independenei i
iniiativei.Stpnirea de sine, 71 disciplina, voina, capacitatea de efort sunt slab
dezvoltate la aceast vrst, dar prin jocuri cu reguli i exigene mai stricte, exerciii de
front i formaie, alergri de durat se poate favoriza dezvoltarea acestora. Se va ine deci
seama, n organizarea leciei de educaie fizic de o serie de factori obiectivi i
subiectivi, legai de procesele de cretere i fenomenele morfofuncionale i psihice ale
colarilor. n acest sens se impune acordarea unei atenii deosebite raportului dintre
ritmul de cretere i volumul muscular, tulburrilor dintre echilibrul funcional, structurii
psihice instabile, preocuprilor variate cu valenele diferitelor interese,mobilitii
intelectuale,puterii de concentrare nervoas i fizic ale elevilor.

Aspecte generale privind ameliorarea rezistenei la copiii de 6-9 ani

Cercetrile lui Bringmann au demonstrat faptul c orele de educaie fizic ptmnale i

mai ales activitile sportive extracolare conduc la ameliorarea rezistenei elevilor
precum i la mbuntirea performanei psihomotrice.Capacitatea de rezisten la
oboseal reprezint o condiie esenial pentru eficacitatea tuturor formelor i metodelor
de antrenament.Organismul copiilor i adolescenilor prezint o mare capacitate de
adaptare n ceea ce privete efortul aerob, idee susinut i de cercetarile lui Robinson
care atest faptul c la copiii de 5-12 ani se atinge vomax nc din primele 30 sec ntr-un
efort maximal, pe cnd adulii ajung la o valoare de 29-35% din vomax pentru acelai tip
de efort.
n concluzie, att din punct de vedere cardio-respirator i metabolic, copiii antepubertari
sunt api pentru antrenamente de tip aerob, dar n schimb capacitatea anaerob la efort
este redus.
Antrenamentele de natur aerob la aceast vrst nu se adreseaz strict dezvoltrii
capacitii aerobe, ci au un efect benefic i asupra capacitii anaerobe. Antrenarea
rezistenei la aceast vrst trebuie s vizeze sarcini aerobe de o intensitate slab-
moderat (ritm de jogging) sau de sarcini anaerobe, dar scurte cu o durat de 3-5min/ 20-

25
30 m). n nici un caz nu trebuie excluse antrenamentele pentru dezvoltarea rezistenei
anaerobe, ns acestea trebuie s respecte cerinele de mai sus. Dup cercetrile lui BarOr
(1991), citat de Weineck, capacitatea anaerob a unui biat de 8 ani este aproximativ 40-
50% din cea a unui copil de 14 ani (n valori absolute),
iar n valori relative de aprox 60-70%.Comportamentul pulsului la copii difer de cel al
adulilor, valorile maximale ale unui adult de 20-30 ani ajungnd n jurul a 200 puls/ min,
n schimb pulsul copiilor antepubertari depeste aceast valoare, fr a se considera o
reacie patologic.
Alergrile de durat mare ntr-un tempou constant sunt de preferat celor cu intensitate
submaximal i maximal, cu schimbri de ritm i sprinturi intermediare sau finale,
deoarece copilul are nevoie de un timp ndelungat de refacere (Wasmund- Nowacki). Van
Aaken, citat de nu nu distana duneaz, ci ritmul. n pregtire, sunt contraindicate
alergrile pe distane cuprinse ntre 600-1200 m, care necesit un efort anaerob, n
schimb se pot efectua alergri pe o durat de 5-20 minute ntr-un tempou moderat.
Unii cercettori propun o cretere cu 10% a distanelor dup fiecare 2 sedine de
antrenament i o cretere progresiv a duratei de alergare de la 5-20 minute
. Este necesar ca selectarea mijloacelor i metodelor de antrenament s corespund
cerinelor psihofizice ale copilului, iar activitatea din timpul leciilor s fie distractiv.

Aspecte generale privind ameliorarea forei la copiii de 6-9 ani

Importana ameliorrii forei generale la vrsta colar mic reiese din numeroase motive,
precum: - aparatul de susinere osos i muscular este slab dezvoltat, i ca urmare n primii
2 ani de coal deficienele de postur (lordoz, cifoz, scolioz etc.) cresc aproximativ
cu 70%; - tot n primii 2 ani de coal crete procentul copiilor supraponderali i o dat
cu creterea esutului adipos are loc scderea capacitii motrice generale a copilului, a
forei generale, vitezei i rezistenei generale. Odat cu mbuntirea forei generale la
copii, micrile sunt mai dinamice, mai armonioase i mai precise.
Conform lui Weineck, metoda de antrenament pentru dezvoltarea forei la acest vrst
trebuie fundamentat pe exerciiile de tip dinamic, punndu-se accent n special pe
dezvoltarea cuplului for-vitez. Numeroase cercetri n domeniu au indicat perioada
colar mic ca fiind favorabil dezvoltrii forei n regim de vitez. De exemplu, un
studiu relev faptul c un antrenament pe sptmn, folosindu-se metoda circuitului,
timp de 8 saptmni, a condus la ameliorri considerabile ale forei sub toate aspectele ei.
n metoda circuitului, la aceast vrst se impune urmtoarea dozare: 20 sec lucru, pauz
40 sec. Antrenamentul n circuit, cararea, traciunile
sub toate formele, sriturile, cu sau fr ngreuieri, organizate sub form de joc, sta-fete,
i aduc o contribuie considerabil pentru dezvoltarea forei.

Aspecte generale privind ameliorarea vitezei la copiii de 6-9 ani La vrsta colar
mic, viteza de execuie a micrii, precum i viteza de reacie se amelioreaz constant,
datorit procesului de cretere, de dezvoltare fizic, gradului de mobilitate articular i
dezvoltare muscular. Vrsta antepubertar este o perioad propice pentru dezvoltarea
vitezei i a cuplului for-vitez. Antrenamentul copiilor de aceast vrst necesit mult
atenie din partea formatorului, mijloacele i metodele trebuind s fie

26
adaptate posibilitilor fizice i psihice ale copiilor, avnd un caracter ludic; progra-mele
de antrenament nu trebuie s se bazeze aa cum se ntmpl cel mai des n unitile
colare i n cluburile sportive doar pe exerciii care vizeaz ameliorarea vitezei de reacie
i de accelerare, ci trebuie s solicite copiii mai ales nervos i neuromuscular.
Aspecte generale privind ameliorarea mobilitii la copiii de 6-9 ani

Mobilitatea este calitatea care permite executarea unor micri de mare amplitudine la
nivelul diferitelor articulaii sau complexe articulare (lanuri cinematice).
La vrsta colar mic, coloana vertebral atinge mobilitatea maxim, n schimb este
redus mobilitatea n articulaiile coxofemurale (n deprtarea picioarelor abducie) i
scapulohumeral (n retroversie). Din aceast cauz sunt recomandate exerciii de
ntindere pentru ameliorarea mobilitii n articulaiile respective.
De-a lungul timpului, am observat carene n programul de pregtire a sportivilor,
neglijndu-se dezvoltarea mobilitii la copii, aspect care se va repercuta prin lipsa
mobilitii att de necesar n cazul alergrilor de garduri/ sritorilor de nlime. La
aceast vrst, mobilitatea articular este foarte bun, iar prelucrarea ei n scopul
ameliorrii i meninerii la parametrii optimi asigur amplitudine i un control bun al
relaxrii n timpul alergrii.

Aspecte generale privind ameliorarea calitilor de coordonare la copiii de 6-9 ani

n practica sportiv se disting caliti de coordonare generale, dezvoltate ca urmare a

unei pregtiri polivalente i care se manifest n diferite situaii de via, munc i sport,
i caliti de coordonare, specifice unei anumite probe sau discipline sportive.
La vrsta colar mic, pn la 8-9 ani, trebuie s se pun accentul pe aprofundarea
procesului de nvare motric, pentru realizarea unei game gestuale precise i stabile.
ntre 8-10 ani se poate asigura o dezvoltare intens a coordonrii motrice, care permite o
perfecionare a capacitii de reacie
.
Concluzii: n ameliorarea capacitilor motrice trebuie s se in cont de
particularitilor morfo-funcionale i psihice ale elevilor. Astfel, pentru ameliorarea
*rezistenei,copiii ntepubertari sunt api pentru antrenament de tip aerob;
*pentru ameliorarea forei se recomand antrenamentul n circuit;
*pentru dezvoltarea vitezei i a cuplului vitez-for mijloacele i metodele vor avea un
caracter ludic, solicitndu-se copiii mai ales nervos i neuro-muscular;
*pentru ameliorarea mobiltii sunt recomandate exerciii de ntindere pentru
ameliorarea mobilitii articulaiilor coxofemurale- i scapulohumerale. Se pune accent
pe procesul de nvare motric.

27
 CURSUL Nr.3.
DEPRINDERILE MOTRICE CARACTERISTICI

PROCESUL FORMARII DERINDERILOR MOTRICE DIN PUNCT

DE VEDERE PSIHO-FIZILOGIC SI METODIC.

DEPRINDERILE MOTRICE

Deprinderile motrice sunt considerate componente automatizate ale activitatii voluntare

pe linia motricitatii. Prin repetari numeroase, efectuate sistematic si continuu, in
structuri neschimbate, miscarile componente ale unei actiuni motrice ajung la un grad inalt
de perfectiune, ceea ce va permite ca deprinderea respectiva sa poata fi realizata cu
usurinta si precizie, cu cheltuiala minima de energie, si fara a fi necesara participarea
directa a constiintei.

Deprinderile mo 414b11e trice sunt lanturi de reflexe conditionate, complexe, care

se bazeaza pe legaturi multiple intre zonele corticale vestibulare ale vorbirii,
ale vederii, alecelorlalti analizatori, pe de o parte, si centrii motori interesati in coordonarea
acestei activitati.Aceste legaturi care se realizeaza, se formeaza intre cele doua zone de pe
scoarta cerebrala respectiv zona senzitiva si zona motorie sunt sisteme de legaturi
temporale, elaborate si consolidate prin exersarea deprinderii respective.

Putem concluziona ca deprinderea motrica este un act voluntar care, prin exersare
in aceleasi conditii, se automatizeaza asigurand un randament superior de precizie,
stabilitate, cursivitate, expresivitate, rapiditate, coordonare, usurinta, cu un consum
redus de energie nervoasa si musculara.

A.Demeter sustine ca formarea deprinderilor motrice reprezinta o activitate

reflex conditionata de repetarea interactiuni dintre diferitele excitatii, kinestezice,
vizuale, auditive, transmise scoartei in aceeasi ordine si cu aceeasi intensitate
. Reflexele astfel dobandite unifica componentele actiunii, stabilind un lant de conectari
multiple si complexe intre analizatori, zonele senzitive si motorii de pe scoarta cerebrala,
sistematic organizate prin intermediul celui de al doilea sistem de semnalizare.

Educatoarea trebuie sa corecteze deprinderile motrice dobandite anterior si sa

formezealtele noi, prin procesul de predare-invatare.
Aceasta ii va informa pe copii prin intermediul demonstratiei si a
explicatiilor despre elementele de continut ale deprinderii, apoi va organiza

28
exersarea globala sau fragmentara a deprinderii insotita de corectari, ajutor
si sprijin.
Deprinderea se va repeta pana la realizarea parametrilor de corectitudine
si eficientastabiliti si atunci deprinderea respectiva se va putea introduce in
combinatii de elemente, structuri de elemente sau miscari, realizandu-se astfel
consolidarea ei. Introducerea unei deprinderi noi invatate in cadrul jocurilor, a
stafetelor sau a parcursurilor aplicative, combinandu-se cu celelalte deprinderi
motice insusite anterior realizeaza practic consolidarea deprinderii respective.
Continutul unei deprinderi motrice presupune o anumita structura,
succesiune a miscarilor, directie, o anumita amplitudine a miscarilor, ritm si
intensitate de lucru. Este bine ca educatoarea sa cunoasca in amanunt continutul si
structura fiecarei deprinderi motrice pentru a putea dirija procesul de predare
invatare si consolidare corect si eficient.
Indicatiile educatoarei in timpul exercitiilor, aprecierile acesteia completeaza
si precizeaza senzatiile, perceptiile si reprezentarile copilului. Cunoasterea si
imaginea despre actiune, ii mobilizeaza si dirijeaza efortul prescolarului spre
realizarea unor exercitii cat mai corecte. Deprinderile mo 414b11e trice au
cateva particularitati, dintre ele amintim: unicitatea si ireversibilitatea,
inlantuirea si originalitatea.

Caracteristici ale deprinderilor motrice

Deprinderile motrice prezinta urmatoarele caracteristici subliniate de catre M.

Epuran, ( Bucuresti 1993) astfel:

1.deprinderile reprezinta componente ale conduitei voluntare a omului, fiind formate in

mod constient.

2.deprinderile realizeaza modificarea calitativa a executiilor

obtinute ca urmare a exersarii miscarilor.

3.deprinderile contin structuri de miscari coordonate, intr-o anumita succesiune , directie, ritm
si amplitudine.

4. deprinderile au la baza educarea capacitatii de diferentiere fina si rapida a indicatorilor care con-
stituie elementele informationale senzorial-perceptive in dirijarea actiunilor.

5.Se caracterizeaza printr-o rapida si eficienta aferentatie inversa.

6.Stabilitatea relativa in conditii constante si plasticitate in conditii variabile.

7.Sunt conditionate de factori obiectivi si subiectivi: aptitudini motrice, motivatia, nivelul

instruirii, aprecierea si autocontrolul rezultatelor.

Etapele formarii deprinderilor motrice

29
Etapele fiziologice ale formarii deprinderilor motrice
Etapa in care predomina miscarile inutile si lipsa de coordonare.
Miscarile inutile si dificultatile de coordonare se explica prin excitarea unei zone vaste de pe scoarta
cerebrala. In sistemul nervos central patrund numeroase excitatii. Inhibitia fiind inca slaba,va
permite iradierea mai multor zone senzitive si motorii
astfel provocand o generalizare a raspunsurilor. Aceasta etapa se mai numeste si etapa miscarilor
grosolane, nediferentiate'.
Etapa miscarilor conform scopului actiunii, dar realizate prin contractii
musculare excesive
In aceasta etapa datorita multiplelor repetari, dispar miscarile inutile, copiii reusesc in mare parte sa
respecte indicatiile educatoarei, pe scoarta cerebrala se va realiza o echilibrare intre excitatie si
inhibitie. Rigiditatea miscarilor,si lipsa de cursivitate a acestora se va datora delimitarii inca imprecise a
comenzilor transmise muschilor agonisti si antagonisti, si contractiilor musculare exagerate.

Etapa formarii propriu-zise si a stabilizari deprinderii motrice.

In aceasta etapa se realizeaza intarirea stereotipului dinamic, prin delimitarea precisa a iradierii
proceselor de excitatie si inhibitie, care alterneaza intr-o succesiune rationala, bine echilibrate, cu
diferentieri fine.

In urma repetarilor multiple si sub actiunea celui de al doilea sistem de semnalizare, excitatia
se concentreaza precis, in zonele interesate in programarea raspunsurilor. In aceasta etapa miscarile sunt
naturale, suple, executate cu usurinta, demonstrand o perfecta coordonare, cu consum redus de energie.

Etapele psihologice ale formarii deprinderilor motrice

Etapa initiala, familiarizarea copilului cu actul motric.

Aceasta etapa presupune executarea unor miscari care sa cuprinda elemente din deprinderea ce urmeaza
a fi invatata. Pentru inceput se va urmariinsusirea mecanismului de baza al actiunii, se va lua cunostinta
de structura acesteia, se vor explica miscarile care o compun si se vor instrui principalele elemente
componente, realizadu-se si primele incercari.

Educatoarea va explica si demonstra deprinderea respectiva concomitent, cu expunerea de

material intuitiv daca este cazul.

In aceasta etapa copilul va primi toate informatiile despre miscare pe cale vizuala, auditiva, tactila,
chinestezica, asigurandu-se elementele necesare formarii unor reprezentari complete si corecte.

Etapa invatarii segmentare sau analitice.

Dupa ce copiii s-au familiarizat cu actiunea deprinderii respective, atentia se va orienta asupra corectitudinii
executiei mecanismului de baza si a elementelor care o compun, urmarindu-se realizarea fiecarei faze.

In aceasta etapa copiii vor executa miscarile fara precizie, cu o incordare generala a
musculaturii, cu numeroase miscari inutile, aspect care va genera un consum mare de timp si energie.
Eliminarea treptata a acestor elemente suplimentare inutile se va face prin exersari numeroase insotite
de corectarea verbala, interventia directa asupra executiei fiecarui copil, acordarea ajutorului si a
sprijinului, demonstrarea si explicarea continua.

Etapa organizarii si sistematizarii, sau de unificare a elementelor componente ale

actiunii.

In aceasta etapa se unifica elementele componente intr-o structura urmarindu-se executarea corecta a
intregii miscari, intr-un ritm optim.

30
 Greselile continua sa se elimine pastrandu-se insa un nivel ridicat de incordare musculara si un consum
crescut de energie. Copiii exerseaza miscareaglobal, pastreaza conditiile de exersare iar educatoarea
corecteaza si acorda sprijinul necesar in functie de situatie.

Etapa sintetizarii si automatizarii

In aceasta etapa structura miscarii este corecta, se manifesta o crestere a indicilor de coordonare si o mai
mica participare a atentiei, controlul simtului vizual fiind preluat de cel kinestezic si tactil.

Dirijarea constienta a miscarii nu se mai face asupra fiecarei componente, ci asupra ansamblului, timpul de
executie si incordarea musculara inutila scad, micsorandu-se consumul energetic si nervos, fapt care
permite marirea numarului de repetari. In aceasta etapa se realizeaza stabilirea stereotipului dinamic, iar
educatoarea isi va orienta atentia spre organizarea exersarii, a corectarilor individuale si a aprecierilor.

etapa consolidarii
In aceasta etapa se va realiza automatizarea miscarii, caracterizata prin eliberarea unei parti a
controlului constient, aparitia finetii in coordonarea miscarilor si un consum optim de energie.
In etapa consolidarii deprinderea motrica va fi integrata in stafete si jocuri si parcursuri aplicative sau
combintii cu deprinderi insusite anterior.
Educatoarea va organiza exersarea deprinderii motrice insistand asupra parametrilor acesteia,
(viteza, ritm, coordonare), va concepe structuri cu complexitate progresiva in care sa integreze
deprinderea, modificand conditiile de executie (ingreuiere, marirea distantei, cresterea numarului de
repetari, introducerea de obstacole, parteneri), precum si selectarea sau conceperea unor stafete,
parcursuri si jocuri dinamice atractive si solicitante.

Formarea deprinderilor motrice pe parcursul procesului instructiv-educativ, presupune

derularea anumitor etape specifice invatarii
intelegerea actiunii

Copiii trebuie sa inteleaga scopul actiunii si sa cunoasca mijloacele de care se vor folosi pentru
realizarea ei.

Educatoarea trebuie sa urmareasca stimularea motivelor si a intereselor copiilor pentru a-

i mobiliza in vederea insusirii actiunii.

Educatoarea va explica clar deprinderea, apoi va evidentia principalele elemente care stau la
baza efectuarii ei. Neintelegerea actiunii de catre copii poate duce la scaderea interesului si
a atentiei. Se stie ca actiunile copiilor sunt sustinute de anumite interese si motive care trebuie
cultivate si intarite.

demonstrarea actiunii
Demonstrarea actiunii trebuie sa se faca in conditii cat mai apropiate de cele ale activitatii practice
in cadrul careia va fi utilizata.

Demonstrarea, asociata cu explicatia, urmareste sa schiteze mental planul general al actiunii si

operatiile din care este format.

Unii specialisti in domeniu si in special L.M. Tomas a aratat ca in invatare randamentul creste cu 44%
daca demonstratia este insotita de explicatii complete.Acestia au aratat, ca detalierea explicatiei
inainte de demonstratie are efecte negative,deoarece sustrage atentia de la observarea
elementelor principale, orientandu-se spre cele de amanunt.

continuitate in repetarea actiunii

31
 Repetarea impune o constanta a conditiilor de executie, i a r esalonarea corecta a repetarilor
constituie cheia succesului. W. H. Pyle, subliniaza avantajul pe care-1 prezinta
esalonarea repetarilor in comparatie cu gruparea lor.

stabilirea si fixarea deprinderii prin control si autocontrol

Cunoasterea nivelului de invatare a deprinderii,a gradului de stapanire a deprinderii contribuie la
stimularea interesului copiilor, la cresterea efortului pentru perfectionare.
Autocontrolul favorizeaza,de asemenea, fixarea deprinderii. Este necesar ca prescolarii sa fie
obisnuiti sa-si aprecieze executiile pornind de la datele teoretice pe care le detin in legatura cu
tehnica de executie a acesteia si modul cum trebuie sa realizeze deprinderea.
Reprezentarea clara a actiunii presupune cunostinte asimilate prin intermediul explicatiilor si
observarea atenta a demonstratiilor. Progresul in elaborarea si intarirea stereotipului dinamic care
sta la baza deprinderii este si mai evident daca repetarile sunt insotite uneori de aprecieri si de
sublinierea progresului.

aplicarea deprinderilor in conditii variate si concrete ale activitatii practice

Deprinderile se intaresc si capata valoare practica daca in etapa consolidarii lor, copiii sunt
pusi in situatia de a le repeta in conditii mereu schimbate, sau in cele impuse de cerintele jocurilor si
a stafetelor.

Modificarea conditiilor de repetare a deprinderilor nu trebuie sa determine schimbari in

structura de baza a miscarii, ci se va urmarii numai perfectionarea capacitatii de adaptare la conditiile
impuse de activitatea concreta care le solicita.

Etapele formarii deprinderilor motrice de natura fiziologica, psihologica si metodica

Etape fiziologice Etape psihologice Etape metodice

Etapa initiala, familiarizarea copilului
Etapa in care cu actul motric. Intelegerea
predomina miscarile actiunii
inutile si lipsa de
coordonare
Etapa miscarilor Etapa invatarii segmentare sau analit
conform scopului ice.
actiunii, dar realizate Demonstrarea
prin contractii muscula

32
re excesive actiunii

Etapa formarii Etapa organizarii si sistematizarii, sau Continuitate in

propriu-zise si a de unificare a elementelor componente repetarea
stabilizari deprinderii ale actiunii. actiunii
motrice.

Etapa sintetizarii si automatizarii Stabilirea si

fixarea
deprinderii
prin control si
autocontrol

Etapa consolidarii Aplicarea

deprinderilor in
conditii variate
si concrete ale
activitatiipracti
ce

Etapele formarii deprinderilor motrice

(Gh. Carstea, 1993)

Etapa de invatare Obiective

principale 1 Caracteristici ale exersarii

33
 L Etapa initierii formarea unei reprezentari clare descompunerea
in bazeletehnice de asupra deprinderii respective a deprinderii, cand este cazul,
executie (prin explicatie si demonstratie) in elemente componente si
adeprinderilor formarea ritmului general exersarea analitica a
motrice de executie cursiva a deprinderii; acestora;
preintampinarea sau inlaturarea
greselilor tipice.

2. Etapa fixarii, a formarea tehnicii de executie exersare in conditii

consolidarii deprinderilor adeprinderii in concordanta relativconstante,
cucaracteristicile spatiale, standardizate;
temporale si dinamice optime; se creeaza
intarirea legaturilor temporale. premisele executiei in
conditii variabile.
3. Etapa perfectionarii largirea variantelor de executie exersare in conditii cat mai
a fiecarei deprinderi, prin variate, apropiate de cele
desavarsirea executiei mai multor intalnite in competitie;
procedee telinice; includerea deprinderilor
intr-o inlantuire de alte
executarea unor combinatii' tehnice deprinderi.
cu usurinta, cursivitate si eficienta.

Clasificarea deprinderilor motrice

Deprinderile mo 414b11e trice pot fi: elementare, complet automatizate si complexe, partial
automatizate.

Deprinderile pot fi:

de baza: mers, alergare, saritura, aruncare si prindere.

Acestea au fost denumite deprinderi motrice de baza deoarece e l e se regasesc in compartimentul

motric cotidian al individului, acoperind o gama larga de activitati.
aplicativ-utilitare: echilibru, tarate, catarare, tractiuni, impingeri, transport, escaladare.
Aceasta categorie include deprinderi cu o frecventa relativ mai mica de utilizare in viata de zi cu
zi, dar capata o importanta deosebita in situatii speciale.
deprinderi motrice specifice ramurilor de sport: atletism, gimnastica, jocuri sportive,
inot, schi, patinaj.

34
MERSUL

Mersul este o deprindere motrica de baza, naturala care se formeaza din primul
an de existenta a copilului si care se manifesta pe parcursul intregii vieti. El este
modalitatea de baza, cea mai simpla si eficienta, folosita pentru deplasarea omului.
Mersul angajeaza indeosebi segmentele inferioare ale corpului, dar angreneaza in
mare masura si musculatura intregului corp, contribuind astfel la dezvoltarea
acestuia.

Mersul in ritm vioi sau mai prelungit solicita din partea organismului un efort cu o
intensitate mai mare, ceea ce va influenta pozitiv sistemul cardio-respirator.

In acelasi timp mersul va contribui la tonifierea musculaturii picioarelor si a

spatelui. Executat lent si insotit de miscari de respiratie, mersul poate constitui
un bun mijloc de linistire a organismului dupa un efort cu o intensitate mai mare.

In activitatea de educatie fizica mersul corect, reprezinta un mijloc eficient de

organizare a colectivului, asigurand deplasariloreficienta,aspect estetic, si
consum minim de energie .

In timpul activitatilor trebuie sa se insiste asupra formarii unui mers corect elastic,
estetic si elegant, fara oscilatii accentuate pe verticala, in lateral sau cu rasucirea
trunchiului .

Exercitiile de mers pentru prescolari, trebuie sa urmareasca usurinta in deplasare, coordonarea

actiunilor bratelor si a picioarelor si pastrarea tinutei corecte.

35
In activitatea de educatie fizica, mersul este folosit in scopuri diferite, pentru captarea atentiei, in
organizarea colectivului de copii, la educarea ritmului.

Mersul se invata in coloana si in cerc, la inceput pe loc, apoi d i n deplasare.

Explicatia si demonstratia se vor face simultan,demonstrand miscarea din profil si din fata.

Exersarea incepe cu mers pe loc urmat de cel cu deplasare, mai intai liber, apoi in cadenta. Se
vor executa frontal, evitandu-se ritmurile lente sau accelerate.

Imprimarea cadentei se face prin semnale sonore, numaratoare, numirea piciorului, sau prin marcarea
fiecarei pasiri pe piciorul stang cu bataie din palme .

Exersarea va fi insotita permanent de corectarea atitudinii corpului, a capului a privirii spre inainte.
Mentinerea spatelui drept si a coordonarii miscarii de brate cu cele de picioare. Desfasurarea mersului
pe fond muzical sau cu cantec va stimula executia si autocontrolul copiilor.

Consolidarea deprinderii de mers se va realiza si prin adoptarea unor pozitii ale bratelor (lateral, sus,
oblic, inapoi, pe ceafa, pe sold, la spate), precum si prin efectuarea unor miscari ale membrelor
superioare -ridicari. inainte, inapoi, lateral, balansari.

Dupa ce copiii vor stapanii deprinderea de mers corect se va putea trece la

invatarea unor variante de mers.

Variantele de mers pot fi efectuate cu diferite pozitii ale bratelor si palmelor (pe sold,
pe umar, pe ceafa, lateral, sus, in fata, oblic, jos, cu pozitii sau miscari asimetrice) sau
combinarea acestora.

Ritmul deplasarii difera in functie de structura variantei de mers sau de obiectivul urmarit.
Pentru fiecare varianta de deplasare se va adopta formatia cea mai adecvata (coloana, linie cu distante
sau intervale corespunzatoare.

Pentru realizarea unui mers corect si eficient educatoarea trebuie sa-si concentreze atentia in
urmatoarele directii:

- executarea mersului sa se realizeze cu bratul si piciorul opus,

- contactul labei piciorului cu solul sa se faca pe pingea, dupa care se ruleaza

intreaga talpa,
- la mersul de front contactul cu solul se va face pe toata talpa, cu piciorul bine intins din
genunchi,
- in timpul mersului trunchiul este drept, barbia usor ridicata privirea inainte, iar bratele se
misca alternativ inainte si inapoi, usorindoite la nivelul coatelor.
Formarea deprinderii de mers se realizeaza prin: exercitii, jocuri si stafete.

- mers liber fara cadenta,

- mers in cadenta,

- mers cu pas de front,

- mers cu pas de gimnastica,

36
 - mers pe varfuri, pe calcaie, pe marginea interioara sau exterioara a labei
piciorului,
- mers cu pas fandat,

- mersul piticului,

- mersul berzei,

- mersul elefantului,

- mers cu pasi incrucisati,

- mers de-a busilea';

- mers cu spatele pe directia de deplasare,

- mers cu pasi adaugati,

- mers cu pas schimbat,

- mers cu pas de galop,

- mers cu pas de vals,

- mers cu pas de polca,

- mers pe loc,

-mers intr-o directie indicata,

- mers in coloana cate unul,
- mers in coloana cate unul tinandu -se de umeri,

- mers cu pasi mari,

- mers cu pasi mici,

- mers cu ridicarea accentuata a genunchilor,

- mers cu bataie din palme pe fiecare pasire

- mers cu picioarele departate,

- mers cu incetinirea si accelerarea ritmului,

- mers aplecat cu mainile pe genunchi,

- mers cu ridicarea genunchilor la orizontala,

- mers serpuit,

- mers serpuit cu ocolire de obstacole,

- mers cu pasire peste obstacole,

37
 - mers cu sprijin pe palme (mersul ursului),

- mers in co lo an a c ate u nu l com bin a t cu m i sc a ri ale br a t elo r si o pr ir e la

semnal,

- mers pe loc combinat cu mers inainte, inapoi cu oprire la semnal,

- mers in cerc,

- mers in coloana cate unul, combinat cu misc area circulara a bratelor;

- mers ca 'trenul' cu mainile pe umeri, soldurile celui din fata;

- mers in lant de brate cu ocolire sau trecere pe sub si peste obstacole;

- mers obisnuit, combinat cu mers pe varfuri;

- mers obisnuit, combinat cu mers pe calcai e;

- mers obisnuit, combinat cu mers ghemuit;

- mers obisnuit, combinat cu mers in gen unchi at;

- mers obisnuit, combinat cu mers fandai;

- mers obisnuit, combinat cu marcarea pasului;

- mers cu un picior pe varf si celalalt pe calcaie;

- mers cu un picior pe partea interna si celalalt pe cea externa;

- mers obisnuit inainte si inapoi;

- mers cu pasi adaugati, combinat cu mers cu pasi incrucisati;

- mers cu pasi de urias combinat cu mersul piticului;

- mers pe loc si mers cu genunchi la piept;

- mers obisnuit combinat cu saritura pe ambele picioare;

ALERGAREA

Alergarea reprezinta o deprindere motrica naturala care asigura o deplasare mai rapida,prin
miscarea coordonata dintre picioare si brate, cu existenta unei mici faze de zbor.

38
In activitatea de educatie fizica, alergarea poate fi intalnita ca deprindere motrica singulara, dar in
multe cazuri se combina cu alte deprinderi cu care se constituie in structuri specifice jocurilor,
stafetelor si parcursurilor.

Alergarea se compune din pasi alergatori, care se repeta identic dand caracter ciclic miscarii. Pasul
alergator are urmatoarea structura:

- faza de sprijin pe unul din picioare (unilateral);

- faza de zbor, cand picioarele nu mai pastreaza contactul cu solul;

-faza de sprijin, de aceasta data pe celalalt picior, cand avem iarasi un

sprijin unilateral.

Se constata ca la alergare, spre deosebire de mers, deplasarea se realizeaza prin succesiunea

fazelor de sprijin cu faza de zbor inaintarea fiind asigurata de catre piciorul de sprijin care, prin
impulsia realizata la contactul cu solul, propulseaza corpul inainte.

Aceste miscari si pozitii difera in functie de varianta de alergare, dar in marea lor majoritate sunt
comune tuturor structurilor de alergare.

Pozitia trunchiului are o inclinare mai mare sau mai mica spre inainte in functie de viteza de
depalsare, sau de varianta de alergare. n nivel dat de tipul alergarii.

Bratele sunt indoite din cot la 90, cu mainile in prelungirea antebratelor, iar miscarea lor se
efectueaza numai din articulatia umarului, inainte si inapoi. Amplitudinea miscarii bratelor este data
de viteza alergarii. La viteze mai mari, amplitudinea este mai crescuta. Gatul si capul se afla, in
toate situatiile, in prelungirea corpului. Plecarea in alergare se face din diferite pozitii.

Concomitent cu insusirea tehnici de alergare se insista asupra corectitudinii miscarilor, pastrarea

tempoului uniform, a amplitudinii miscarilor si nu in ultimul rand asupra educarii actului respirator.

In timpul alergarii sunt intalnite urmatoarele greseli:

- alergare fara terminarea impulsiei.

- asezarea labei piciorului cu varful orientat defectuos;

- alergare cu trunchiul inclinat inapoi;

- incrucisarea bratelor in fata corpului;

- intinderea bratelor din articulatia cotului.

Alergarea normala este cea mai simpla forma de alergare, se poate realiza in orice conditii
si de aceea este cel mai frecvent utilizata in activitatea de educatia fizica a prescolarilor, specificul
acestei variante este dat de faptul ca talpa ruleaza pe sol de la calcai spre varf, balansul in fata al
piciorului oscilant este mai putin avantat, trunchiul se afla usor inclinat inainte,
bratele, indoite d i n cot, se misca degajat pe langa corp, pasul avand lungime constanta si o
frecventa moderata. Efectuata astfel alergarea devine supla, relaxata, avand putine oscilatii in plan
vertical, orizontal si lateral. Ritmul respiratiei este constant, avand o amplitudine marita.

Alergarea se clasifica dupa:

39
 - directia de deplasare;

- amplitudinea si forma miscarii pasului de alergare

- suprafata de deplasare;

- tempoul deplasarii.

Dupa directia de deplasare alergarea poale fi:

-inainte;

- inapoi;

- lateral;

- oblic;

Dupa amplitudinea si forma miscarii pasului

de alergare:

- alergare obisnuita;

-alergare cu ridicarea coapselor (genunchii sus);

- alergare cu pendularea gambelor inapoi (calcaiele la sezuta);

- alergare cu pendularea gambelor inainte;

- alergare cu picioarele intinse in fata;

- alergare cu picioarele intinse inapoi;

- alergare cu pasi incrucisati (prin fata, prin spate);

- alergare cu pasi adaugati;

- alergare cu trecere peste obstacole.

Dupa suprafata de deplasare:

- pe teren plat;

- la vale;

- la deal;
- pe teren variat.

Dupa tempoul deplasarii:

- lent;

-moderat;

40
 -rapid;

- maxim,

Explicatia si demonstratia se fac din fata si din lateral. invatarea pasului de alergare
necesita explicarea cu precadere a contactului si rularii pe sol corecte a piciorului, ridicarea
pronuntata a coapsei, pozitia trunchiului, pozitia bratelor si coordonarea acestora cu miscarea
picioarelor.

Demonstratia se face global si fragmentar, din profil evidentiindu-se faza de zbor.

Demonstratia se foloseste o data cu explicatia,care trebuie sa fie pe intelesul copiilor.

Invatarea pozitiei corpului, a contactului cu solul si a pozitiei si coordonarii bratelor cu miscarea

picioarelor se face i n i t i a l din alergare pe loc.

Miscarea corecta a picioarelor se insuseste prin exersarea alergarii cu genunchii sus si a celei cu
calcaiele la sezut, pe loc si d i n deplasare.

Pentru a forma capacitatea copiilor de a u t i l i z a alergarea in situatii variate, in faza de

consolidare a deprinderi se vor introduce
exercitii de alergare pe directii diferite, cu schimbarea directiei de deplasare la semnal, sau
cu ocolirea unor obstacole.
se poate alerga chiar si printre obstacole.
In toate formele de exersare a alergarii obisnuite se va insista asupra corectitudinii miscarilor,
pastrarii tempoului uniform, amplitudinii si ritmului respirator.
De aceea alergarea obisnuita, in etapele de invatare, nu se va exersa sub forma de intrecere,
care ar denatura miscarea.
Deoarece la varsta de 9-10 ani se incheie ultima etapa de dezvoltare a coordonarii actelor
motorii, este recomandat ca pana la aceasta varsta sa se formeze deprinderea corecta de
alergare.
Alergarea efectuata in aer liber are o mare importanta igienica, contribuind la intarirea sanatatii.
Efortul depus in timpul alergarii ajuta la educarea vointei. Prin exercitii repetate copilul isi va
forma deprinderea unei alergari corecte, estetice si economice.
In structura activitatii de educatie fizica, alergarea de viteza isi gaseste locul in veriga de invatare,
consolidare, atunci cand este programata ca tema de lectie, dar si in verigile de organizare a
colectivului,si in cele de pregatire a organismului pentru efort, precum si in cadrul stafetelor,
jocurilor dinamice si a parcursurilor.

Alergarea ca deprindere motrica de baza este prezenta si in continutul jocurilor dinamice,

asigurandu-le caracterul solicitant si atractivitatea. Prin diversitatea in care se realizeaza, jocul
dinamic devine la randul sau un mijloc de consolidare a deprinderii de alergare.

Mijloace de invatare

- alergare pe loc;

- alergare intr-o directie indicata;

- alergare in cerc;

- alergare alternata cu mers;

- alergare alternata cu ghemuire;

41
 - alergare cate doi, unul dupa altul;

- alergare in coloana cate unul cu oprire la semnal si apoi schimbarea de directie;

- alergare cu imprastiere si regrupare;

- alergare cu ocolire de obstacole;

- alergare cu trecere pe sub diferite obstacole;

- alergare cu imprastiere si regrupare la semnal in locuri indicate;

- alergare pe varfuri cu plecare si oprire la semnal;

- alergare cu trecere peste diferite obstacole;

-alergare organizata cu schimbare de ritm si de directie, in coloana cate unul sau cate doi;
- alergare cu ruperi ele randuri si trecere in diferite formatii;

- alergare cu sarcini: ocoliri de obstacole si purtarea unui obiect;

- trecere din mers in alergare si invers;

- alergare in ritm dirijat- mai tare, mai incet

- alergare serpuita;

- alergare cu trecere peste sau pe sub diferite obstacole;

- alergare cu plecari din diferite pozitii;

- alergare in linie dreapta in conditii de intrecere;

- alergare combinata cu trecere peste obstacole pe sub obstacole si printre obstacole;

- alergare libera, inainte si lateral

- alergare printr-un culoar;

- alergare pe o l i n i e dreapta trasata pe sol;

SARITURA

Sariturile sunt deprinderi motrice naturale care au un larg caracter aplicativ in viata cotidiana a
omului.
Sariturile presupun o solicitare mai mare, mai intensa a organismului copiilor din p.d.v. al
executiei prin momentul de impingere energica in picioare, implicand astfel forta acestora, prin
coordonarea intre miscarea bratelor si cea a picioarelor, amortizarea la aterizare si nu in ultimul rand
orientarea in spatiu si timp.
In functie de tipul de saritura si gradul lor de dificultate acestea influenteaza educarea
unor trasaturi pozitive ale personalitatii prescolarilor (hotarare, curaj, vointa, stapanire de sine,
incredere in fortele proprii).

42
 Sariturile sunt actiuni motrice in care corpul paraseste solul, pentru a reveni dupa un timp
mai scurt sau mai lung. Acest lucru se realizeaza prin impulsia energica a picioarelor pe sol, fapt
ce asigura autopropulsarea.

Executarea sariturilor impune cunosterea unei tehnici de executie a miscarilor specifice

sariturii respective, aceasta reprezentand conditia de baza pentru o executie corecta si eficienta a
sariturii .

Sariturile dupa structura lor pot fi:

Sarituri pe loc -cu desprindere pe verticala si impingere pe 1 sau 2 picioare

Cu deplasare

- sarituri cu desprindere de pe un picior, sau 2 in lungime si in inaltime;

- sarituri cu desprindere de pe doua picioare, in lungime, in inaltime si in adancime;

- sarituri succesive pe un picior

Sarituri ca mingea

Descrierea executiei

Din pozitia stand, cu mainile pe solduri se realizeaza o impingere energica in picioare in urma
careia se produce o saltare desprindere pe verticala a corpului copilului. Aceasta desprindere va
fi mai mare sau mai mica in functie de forta proprie de impingere a fiecarui copil Aterizarea se va
face prin amortizare realizata de semiindoirea genunchilor si rularea talpilor de pe pingea pe
calcaie .

Mijloace de invatare:

- stand, ridicare pe varfuri si revenire ( bratele pot fi pe sold, pe langa corp,pe umeri );

- stand, usoara indoire a genunchilor si revenire;

- stand, desprindere pe verticala, revenire;

- sarituri ca mingea pe loc legate, realizate individual sau pe perechi sau in diferite formatii de
cerc, sir, coloana
- jocuri cu deprinderea de saritura pe ambele picioare sau intr-un picior;

- sarituri cu deplasare in diferite directii, inainte, inapoi, lateral stanga - dreapta si intoarcere.

Saritura in lungime de pe loc

Din pozitia stand departat cu bratele inainte se executa balansarea bratelor inapoi, odata cu
indoirea genunchilor, se realizeaza impingerea energica in picioare simultan cu ducerea bratelor
spre inainte. Are loc desprinderea in lungime si urmata de aterizare in pozitia ghemuit.
Demonstrarea si explicarea sarituri se va face concomitent din profil si din fata.
Mijloace de invatare:

43
 - stand, sarituri cu deplasare inainte pe ambele picioare broscute

- ghemuit, sarituri cu deplasare inainte dlin ghemuit in ghemuit;

- sarituri in lungime de pe loc;

- jocuri cu deprinderea de saritura in lungime de pe loc;

- stafete care sa cuprinda si deprinderea de saritura in lungime de pe loc

Saritura in adancime
Stand departat pe banca de gimnastica, cu bratele inainte, se executa balansarea bratelor
inapoi, simultan cu indoirea genunchilor se realizeaza impingerea in picioare concomitent cu ducerea
bratelor spre inainte, realizandua-se desprinderea si zborul spre sol,cu aterizare in pozitia ghemuit .
Demonstratia se realizeaza din profil si cu fata spre executanti odata cu explicatia punandu-se
accent pe aterizare.
Formatia de lucru este coloana, la inceput pe una apoi in stadiul de consolidare pe 3 -4. O atentie
deosebita trebuie sa acordam stabilitatii aparatelor de pe care se va sari, precum si
pregatirea zonei de aterizare, corespunzator inaltimii aparatelor. Pentru insusirea corecta a sariturii in
adancime trebuie sa executam cateva exercitii pregatitoare, la inceput pe sol apoi de pe banca.
Exercitiile pregatitoare se vor adresa miscarii corecte de aterizare amortizare pe doua
picioare cu accent pe indoirea accentuata a genunchilor, ducerea bratelor inainte si mentinerea capului
sus.
.

Mijloace de invatare:

- stand, sarituri pe ambele picioare, pe loc;

- stand, ridicarea bratelor sus, trecere in ghemuit;

- ghemuit, ridicare in stand odata cu ridicarea bratelor inainte, revenire;

- saritura in adancime;
-jocuri cu deprinderea de saritura in adancime;
- stafete cu deprinderea de saritura in adancime si o a l l a deprindere motrica de baza.

Exercitii cu deprinderea de saritura

- Sarituri ca mingea, ca lacusta';

- stand, santun usoare pe ambele picioare pe varfuri, pe loc mainile pe solduri;

- Sarituri ca vrabiuta', ca broasca';
- stand, sarituri pe ambele picioare cu deplasare inainte si inapoi, cu bratele in diferite pozitii:
sus, lateral, oblic, pe sold;
- stand departat cu mainile pe solduri, sarituri din aceasta pozitie cu deplasare inainte si
inapoi;

-Sarituri ca iepurasul';

- ghemuit, sarituri din ghemuit in ghemuit cu bratele in diferite pozitii;

- din sprijin ghemuit pe un picior, celalalt inapoi indoit sau in alta pozitie, sarituri cu deplasare;

44
 - saritura in adancime de pe banca si aterizare in ghemuit pe o saltea;

- sarituri intr-un picior pe loc sau cu deplasare inainte, cu mainile in diferite pozitii;

- sarituri pe ambele picioare cu deplasare in diferite directii;

- sarituri pe loc cu ridicarea simultana a genunchilor la piept;

- sarituri pe loc, atingand cu mana un obiect suspendat;

- sarituri pe loc, atingand cu fruntea diferite obiecte suspendate;

- stand cu mainile pe sold: saritura cu departarea picioarelor in aer

si aterizare cu ele apropiate, genunchii indoiti, cxccutandu-sc pe loc si cu deplasare;

- stand cu mainile pe sold: saritura cu departarea picioarelor in aer si aterizare cu ele

incrucisate;

- stand cu mainile pe solduri: saritura cu departarea picioarelor inainte -inapoi (cu forfecare);

- stand cu mainile pe sold: saritura cu departarea picioarelor lateral si revenire

- sarituri din ghemuit in ghemuit;

- ghemuit: saritura cu extensia trunchiului si ridicarea bratelor sus, cu aterizare in stand sau
ghemuit;

- stand pe un capac de lada, banca de gimnastica, saritura in adancime cu aterizare pe ambele

picioare si indoirea usoara a genunchilor;

- saritura cu ridicarea genunchilor si trecere peste o sfoara, o minge,

-stand cu mainile pe solduri: sarituri pe loc cu ducerea alternativa a unui picior lateral, inainte si
inapoi;

- stand cu mainile pe solduri: sarituri cu departarea si apropierea picioarelor lateral si inainte-

inapoi cu deplasare inainte, inapoi, lateral;

ARUNCAREA SI PRINDEREA

Aruncarea si prinderea constituie deprinderi motrice de baza cu un larg caracter utilitar, avand valoare
aplicativa multipla atat in viata cotidiana , cat si inactivitatea de joc si cea recreativa. Multitudinea
procedeelor de aruncare si prindere, diversitatea obiectelor ce pot fi utizate, finalitatile urmarite cat
sinumeroasele posibilitati de organizare a exersarii va contribui la dezvoltarea motricitatii generale a
copiilor.

Aruncarea reprezinta proiectarea in spatiu a unor obiecte cu forme diferite prin actiunea fortei de
aruncare proprie fiecarui copil individ.

Prinderea consta in reactia spontana a membrelor superioare prin care se intercepteaza si se retine un
obiectul respectiv. O exersare, repetare multipla si indelungata a acestor miscari va conduce spre o precizie
mai mare in realizarea lor.

45
 Invatarea si exersarea acestor deprinderi favorizeaza cresterea indicilor de coordonare motrica,
influenteaza forta si tonifierea musculaturii bratelor, educa viteza de reactie si executie a miscarilor ,
a simtului chinestezic, a orientarii in spatiu si a aprecierii miscarii si deplasarii obiectului respectiv.
Exersarea pe perechi sau in grup, aruncarea unui obiect de la un partener la altul si prinderea
acestuia asigura formarea capacitatii de cooperarea copiilor.
Toate aruncarile si prinderile, indiferent de varianta, au unele elemente comune:
toate aruncarile de pe loc au o pozitie de baza a picioarelor iar actiunea bratelor se realizaza in 3
variante de la piept, deasupra capului, deasupra umarului.
aruncarile din deplasare au ca faze elanul, miscarile efectuate in timpul
aruncarii si faza finala;
prinderea include faza de asteptare, faza de intampinare, faza de amortizare si faza de retinere.
Succesiunea invatarii :
- tinerea si transmiterea mingii cu 2 maini
- rularea mingii pe sol cu mana indemanatica si apoi cu cealalta
- prinderea mingii rostogolite pe sol-cu doua mani de pe loc;

- si din deplasare:

- aruncare individuala si prindere cu 2 maini in sus si la perete

Formatiile eficiente sunt cercul, sirul, sau l i n i i l e fata in fata.

Explicatia si demonstratia se realizeaza concomitent, educatoarea demonstrand miscarea din profil.
Prinzatorul se situeaza cu fata pe directia din care vine obiectul, cu picioarele departate,obiectul se va
intampina cu bratele intinse inainte.
In invatamantul prescolar se predau urmatoarele forme de aruncare,
aruncarea cu una sau ambele maini, de pe loc sau din deplasare,

la distanta, tinta sau partener.

Exersarea poate fi organizata frontal, pe perechi, pe grupe si individual. Invatarea incepe cu aruncarea
lansata cu doua maini de pe loc, curostogolirea mingii pe sol, apoi aruncarea azvarlita la distanta, tinta fixa si
tinta mobila.

Fiecare procedeu de aruncare-prindere va fi programat ca tema pe parcursul a mai multor

activitati, care sa asigure insusirea mecanismului de baza. Dupa invatare, aceste deprinderi vor fi
consolidate in stafete, jocuri dinamice.

Reusita procesului de instruire a aruncarilor si prinderilor esle conditionata de numarul obiectelor

asigurate pentru activitate, care sa permita un numar mare de repetari.

In etapa de invatare un rol deosebit il au demonstratiile si corectarile repetate, favorizand atat aruncarea
cat si prinderea, prin dimensiunea sigreutatea obiectelor, cat si prin lungimea distantelor si suprafata
tintelor.
In etapa de consolidare a acestora deprinderi se vor utiliza cu frecventa mare jocurile dinamice.
Gradarea exercitiilor de aruncare si prindere se poate realiza, in functie de complexitatea
miscarilor de aruncare prindere, in functie de volumul si intensitatea executiilor.

Inaintea aruncarii si prinderii mingii se va invata transmiterea mingii de la copil, la copil cu 2

maini, prin lateral stanga dreapta cu rasucirea trunchiului, pe deasupra capului, pr intre picioare.

La inceput aruncarea si prinderea se vor invata de pe loc, mingea se arunca cu ambele maini
in sus si se prinde, apoi mingea se arunca in sol si se prinde in momentul ricosarii, aruncare la perete
si prindere. Prinderea se invata mai greu decat aruncarea.

Mijloace de invatare

46
 - stand cu mingea in mana: aruncarea mingii in sus si prinderea ei, cu doua
- stand cu mingea in fata, tinuta cu ambele maini, presarea ei (strangem mingea);
- stand, cu mingea tinuta in fata, jos, cu ambele maini, ridicarea ei sus,priveste mingea,
revenire;
- stand, cu mingea tinuta in fata, jos cu ambele maini, ghemuire cu asezarea mingii pe sol,
'ghemuieste-te cu mingea', revenire;

- stand departat, mingea langa piciorul drept, indoirea trunchiului in ainte,trecerea mingii
langa piciorul stang si revenire, apleca -te la minge, schimba locul mingii';

- rostogolirea mingii cu ambele maini, apoi cu o mana;

- stand departat, rostogolirea mingii inapoi printre picioare;

- sezand departat, trecerea mingii dintr-o parte in cealalta, langa bazin, cu ambele maini prin fata
sau pe sus;

- sezand departat, rostogolirea mingii printre picioarele unui scaunel asezat in fata la 2m distanta;
- stand sau sezand, aruncarea mingii in perete, in sus, cu cadere pe sol si prinderea ei;
- stand departat sau sezand, cu bratele lateral, trecerea mingii de
dintr-o mana in cealalta prin inainte pe sus si pe jos;

- stand sau sezand, ridicarea alternativa a unui picior cu trecerea mingii dintr-o mana in
cealalta pe sub piciorul indoit;

- sprijin pe genunchi, rostogolirea mingii pe sol cu doua maini, aplecare inainte pentru a lovi
mingea cu capul;
- sprijin pe genunchi, rostogolirea mingii alternativ cu o mana si cu cealalta, spre stanga si spre
dreapta;
- stand, aruncarea mingii in sus cu ambele maini si prinderea ei tot cu ambele maini;

- din mers, rostogolirea mingii cu o mana pe l i n i a unui cerc;

- stand, aruncarea mingii cu o mana si prinderea ei cu doua maini;

- stand, aruncarea mingii cu ambele maini si cu o mana in perete, prinderea ei cu ambele maini;

- lovirea mingii in sol cu o mana si prinderea ei cu ambele maini;

- stand departat, aruncarea mingii inapoi printre picioare cu ambele maini si cu una;

- stand departat, trecerea mingii dintr-o mana in cealalta, cu schimbarea ei in fata sau in spate;

- stand departat, balansarea bratelor inainte cu trecerea mingii dintr-o mana in alta;

- stand departat, indoirea trunchiului inainte si rostogolirea mingii pe sol in jurul unui picior si a
ambelor picioare,

- stand departat, cate doi fata in fata, aruncarea mingii de jos cu ambele maini si prinderea ei;

- stand departat, aruncarea mingii in sus cu ambele maini si prinderea ei;

47
 - stand departat, in formatie de cerc, aruncarea mingii spre stanga, apoi spre dreapta de jos si
prinderea la piept cu doua maini;

- rostogolirea mingii pe sol cu o mana, cu deplasare in diferite variante de mers si alergare,

ocolind mai multe obstacole sau rostogolind-o pe sub diferite obstacole;

- sprijin pe genunchi, lovirea mingii cu genunchiul si rostogolirea ei;

- asezat incrucisat, cu bratele intinse lateral, trecerea mingii dintr-o mana in cealalta (sus se
schimba mingea);

- sezat cu genunchi indoiti, mingea sub talpi, palmele sprijinite pe sol inapoi, rularea mingii
cu talpile, intre varfuri si calcaie, dinainte inapoi si dinapoi inainte;

- asezat, mainile sprijinite inapoi, cate doi fata in fata la 2m distanta,

lovirea mingii alternativ cu toata talpa, trimitand mingea partenerului;

- asezat, mainile sprijinite inapoi, cate doi fata in fata la 2m distanta,lovirea mingii cu
varfurile picioarelor;

- asezat departat, mainile sprijinite pe sol inapoia bazinului, lovirea mingii cu marginile interioare
ale labelor picioarelor, trimitand mingea de la un picior la altul;

48
 CURSUL Nr 4
CALITILE MOTRICE
CONCEPT-DEFINITII- FORME DE MANIFESTARE
METODOLOGIA DEZVOLTARII CALITATILOR.

.
Calitile motrice sunt nsuiri nnscute ale organismului,
concretizate n capacitatea acestuia de a efectua micrile cu o
anumit rapiditate, putere, coordonare, amplitudine, o durat ct
mai mare de timp, dar cu aceeai eficien.

Pe parcursul vieii, indicii de dezvoltare ai acestor caliti de

vitez, for, rezisten, ndemnare i mobilitate se mbuntesc,
n primul rnd, datorit activitilor fizice cotidiene (jocuri
spontane, prestarea unor sarcini fizice ocazionale, activiti
profesionale etc). Un efect deosebit de important asupra nivelului
de dezvoltare a acestor caliti l are practicarea exerciiilor fizice,
fie sub form organizat [educaie fizic, antrenament sportiv,
competiii), fie n activiti independente.

Nivelul de dezvoltare a calitilor motrice condiioneaz, n mod

decisiv, uurina i corectitudinea nsuirii deprinderilor motrice i
asigur creterea corespunztoare a capacitii de efort a
practicanilor exerciiilor fizice.
Utilizarea calitilor motrice la ora de educaie fizic.alturi de
deprinderile motrice, sunt obiective primordiale ale coninutului
leciei de educaie fizic. Indiferent de condiiile materiale (sal,
aparate, materiale) sau atmosferice (ploaie, zpad, cea, frig),
educarea calitilor motrice este primordial, esenial.
Este indicat ca la ora de educaie fizic, calitile motrice s nu
fie aezate la ntmplare. Locul aciunilor pentru dezvoltarea

49
calitilor motrice n cadrul acestor ore trebuie stabilit n funcie de
natura efortului, respectiv pentru a putea asigura un volum sau o
intensitate optim i, totodat, asigurarea revenirii organismului.
Dezvoltarea vitezei i ndemnrii trebuie plasat dup veriga a
treia a leciei (influenarea selectiv a aparatului locomotor.
Dac ne referim la vrsta optima de influenare favorabila a
dezvoltrii calitilor motrice menionam c viteza poate fi
dezvoltat cu rezultate foarte bune i la vrsta de 20-22 ani.
ndemnarea se dezvolt bine ntre aceeai limit de vrsta, ca i
viteza. Fora i rezistenta, caliti motrice mai uor perfectibile se
pot educa i de la 20 de ani, sistematic avnd o evoluie ascendent
i posibilitate maxim de perfecionare.
n planificarea dezvoltrii caliti motrice trebuie sa lum n calcul:
a) necesitatea acionrii continue asupra dezvoltrii calitilor
motrice pe durata ntregului an de studii i, n mod prioritar, n
anumite perioade;
b) ndemnarea este calitatea motric asupra creia se poate
aciona n tot cursul anului scolar.
c) fora, viteza i rezistena vor fi dezvoltate prioritar n anumite
etape ale anului fr a fi neglijate nici celelalte caliti.
Totodat, pentru dezvoltarea mobilitii este indicat s se lucreze
pe tot parcursul leciei chiar i n veriga a treia sub forma
exerciiilor de Streaching sau exerciii articulare cu i fr
rezisten, efectuat individual i cu un partener.

VITEZA
Ea reprezint capacitatea omului de a executa o micare cu
rapiditate i frecven mare. Viteza este o calitate motric foarte
important, prezent, mai mult sau mai puin, n toate actele
motrice, mai ales, a celor cu caracter sportiv
Viteza mai mare sau mai mic a unui individ depinde, n cea mai
mare msur, de ,,zestrea ereditar de care acesta dispune.
Aceast calitate motric poate fi totui dezvoltat dei chiar dac
ntr-o msur mai mic, printr-o pregtire sistematic, ncepnd

50
chiar de la 17-28 de ani, considerat a fi vrsta optim de realizare
a celor mai importante progrese de ordin calitativ.
Pentru asigurarea eficienei dorite este necesar ca exerciiile de
vitez s se efectueze n prima parte a orei imediat dup ce
organismul studenilor a fost bine pregtit pentru efort. n aceste
condiii, este posibil prelungirea solicitrii la efort cu intensitate
maxim.
Profesorul trebuie s cunoasc c nsumarea eforturilor scurte (de
vitez) de mare intensitate, repetate prea des, pot determina
apariia oboselii premature. n aceste condiii, exerciiile se pot
continua numai n concordan cu capacitatea de rezistent a
studenilor respectivi aprnd necesitatea lucrului difereniat pe
grupe omogene i asigurndu-se intervale de odihn
corespunztoare
. Viteza mai mare sau mai mic a unui individ depinde, n cea mai
mare msur, de ,,zestrea ereditar de care acesta dispune.
Aceast calitate motric poate fi totui dezvoltat dei chiar dac
ntr-o msur mai mic, printr-o pregtire sistematic, ncepnd
chiar de la 17-28 de ani, considerat a fi vrsta optim de realizare
a celor mai importante progrese de ordin calitativ.
.
Viteza poate prezenta mai multe forme de manifestare:
a) de reacie - capacitatea cu care organismul rspunde la anumite
semnale; timpul scurs de la apariia stimulului (vizual, auditiv)
pn la declanarea reaciei de rspuns;
b) de execuie - iueala cu care se execut o aciune motric
singular, unitar ca structur motric. Viteza de repetiie - iueala
cu care se 295 repet micrile, ntr-o anumit unitate de timp;
c) de deplasare - este dat de succesiunea unor micri ciclice
efectuate n mod constant.
Metode pentru dezvoltarea vitezei de reacie:
*metoda repetrilor: reacii la stimuli cunoscui sau la stimuli
compleci, la obiecte n micare, alegerea reaciilor n funcie de
valoarea stimulilor; metoda ntrecerii, a jocului;

51
*metoda senzorio-motric, pentru dezvoltarea capacitii
perceperii timpului i ritmului; metoda dezvoltrii vitezei de
execuie:
*metoda repetrilor n tempou maximal, pe pri (fracionat);
*metoda repetrilor globale; metoda jocului; metoda ntrecerii.
Metode pentru dezvoltarea vitezei de repetiie:
metoda repetrilor n tempou maximal;
metoda repetrilor n tempouri alternative (maximal-
submaximal); metoda ntrecerii.
Exist un ir ntreg de mijloace pentru dezvoltarea vitezei:
a) exerciii cu influenta selectiva efectuate n tempoul rapid (5-10
sec);
b) exerciii din grupa exerciiilor de front i formaie;
c) tafete i jocuri de riscare care solicit atenie i reacii prompte
la diferite semnale dinainte stabilite sau date prin surprindere;
d) exerciii i jocuri cu mingea; e) starturi din diferite poziii;
f) srituri variate cu btaie pe 1 sau 2 picioare;
g) exerciii cu alergri implicate n alergare de viteza.
Indicatii metodice
Activitatea pentru dezvoltarea vitezei trebuie plasat imediat dup
veriga influenrii selective a aparatului locomotor naintea oricrei
teme sau activiti.
INDEMANAREA-
Este capacitatea de a atinge i a executa micri necesare corect,
rapid i adaptate situaiei. este o calitate motrica cu o larg
aplicativitate att n activitatea zilnica cat si in cea sportiva
. Dei este o calitate nativ, ndemnarea, este perfectibil dac se
acioneaz asupra ei selectiv, continuu i ct mai de timpuriu
posibil. ndemnarea reprezint un cumul de caliti, ea este o
calitate motric complex, care se interfereaz cu toate celelalte
caliti. La baza calitii motrice st coordonarea, proces important
al activitii organismului. Formele de manifestare pot fi:
a) general: - capacitatea de a efectua general i creator diverse
aciuni motrice;

52
b) specific: - n dependen de ramurile i probele sportive;
Totodat, din punct de vedere al forme-lor de manifestare
ndemnarea poate fi:
a) n regim de vitez, for, rezisten;
b) n funcie de gradul de dificultate: - simetric;
c) asimetric.
Metode si mijloace pentru dezvoltarea indemanarii;
Fiind o calitate complex prezent n toate exerciiile deprinderii
motri-ce, procedeele tehnico-tactice, ndemnarea nu posed
metode, procedee metodice i exerciii speciale proprii la fel ca
celelalte caliti. Orice procedeu utilizat pentru exersare constituie
un sistem de acionare pentru dezvoltarea ndemnrii. Totodat,
pot fi identificate anumite ci i mijloace de dezvoltare a
ndemnrii. Pentru dezvoltarea ndemnrii trebuie s lum n
calcul faptul c sunt necesare componentele spaio-temporale i
structurile micrii acionnd la nceput cu un singur s segment n
condiii de simetrie apoi cu dou. Treptat se complic exerciiile
din punct de vedere al coordonrii introducnd exerciii asimetrice
pentru 2 segmente sau n cadrul aceluiai segment. n aceste
condiii, trebuie s se pun accentul pe ncadrarea micrilor n
timp. n literatura de specialitate sunt elucidate i elementele cu
care se poate interveni pentru dezvoltarea ndemnrii:
a) modificarea poziiei iniiale;
b) legarea exerciiului;
c) adugarea obiectelor;
d) exerciii tehnice cu adversar [a se vedea:

Indicatii metodice
Pentru dezvoltarea ndemnrii condiia de baz o constituie
nvarea a ct mai multor aciuni motrice. Parametrul n contul
creia se perfecioneaz ndemnarea este complexitatea. 296
Pentru influenarea ndemnrii aciunea motrica nu trebuie
repetat pn la automatizare. Dezvoltarea ndemnrii se poate
efectua n orice moment al orei de educaie fizic.

53
 FORTA.
Reprezint capacitatea aparatului neuromuscular de a nvinge o
rezisten-a prin micare pe baza contraciei musculare. Ea este una
din calitile motrice mult solicitate n activitatea fizic, care st la
baza celor mai simple deprinderi i importana ei crete n raport
direct cu scopul urm-rit n procesul de formare i perfecionare a
deprinderilor motrice de baz sau a acelor specifice diferitelor
ramuri de sport. Calitatea forei sporete relativ repede, dar lipsa de
preocupare pentru dezvoltare i meninerea ei duce n scurt timp la
scderea parametrilor obinui n procesul de pregtire. Dezvoltarea
forei poate ncepe chiar de la vrsta de 10 ani, dac manifestm
grij deosebit n ceea ce privete gradarea exerciiilor.
naintea nceperii exerciiilor de for profesorul trebuie s
asigure o bun prelucrare analitic a articulaiilor i principalele
grupe musculare ce vor fi angrenate n execuie.
Pentru elevii din clasele mai mici n procesul de dezvoltare a
forei se recomand s se foloseasc exerciii de crare i
traciune prin care se nvinge greutatea propriului corp, treptat
introducndu-se lucrul cu obiecte de diferite mrimi, precum i
exerciii cu partener. Capacitatea de for, mai ales la nivelul
claselor I i a II-a, nu este prea mare.
Ea este condiionat de masa muscular, capacitatea de
concentrare a proceselor nervoase fundamentale (excitaia i
inhibiia), calitatea organelor de sprijin i ligamentare, precum i
de ntregul complex de modificri structurale, chimice i
funcionale care nsoesc creterea musculaturii.
De la 7-8 ani crete moderat fora tuturor grupelor musculare i n
special a extensorilor membrelor inferioare, flexorilor plantari i
redresorilor trunchiului. La nivelul membrelor superioare
constatm o situaie invers: fora flexorilor este mai mare dect a
extensorilor.

54
 Forme de manifestare:
a) fora general - capacitatea organismului de a nvinge o
rezisten pe baza principalelor grupe musculare;
b) fora specific - fora anumitor grupe musculare specificate de
specificul unei activiti;
c) profesionale sau sportive;
d) fora absolut (maxim) - fora cea mai mare pe care sistemul
neuromuscular o poate dezvolta n situaia contraciei maxime
voluntare;
e) fora exploziv - capacitatea de a manifesta valori mari de fora
n cea mai mic unitate de timp (Joselini);
f) fora n regim de rezisten capacitatea organismului de a
efectua contracii musculare n cadrul unor eforturi de lung
durat; g) fora dinamic - se refer la manifestarea forei.

Mijloace pentru dezvoltarea forei:

a) exerciii cu ngreuieri: (greutatea propriului corp) - sunt
recomandate la nceputul activitii de dezvoltare a forei;
b) exerciii cu rezistena extern;
c) greutatea obiectelor cu care se efectueaz exerciiile;
d) rezistena unui partener;
e) rezistena mediului extern.
Metode pentru dezvoltarea fortei
a) antrenamentul n circuit;
b) metoda halterofilului (creterea continua, n trepte, i
descreterea continua, n val);
c) metoda powertrening (urmrete dezvoltarea detenei
(fora+viteza);
d) contracia izometrica

. Indicaii metodice privind dezvoltarea forei.

Efectuarea exerciiilor de for presupune n prealabil pregtirea
aparatului locomotor. Exerciiile de for trebuie alternate cu
aciuni care s dezvolte supleea, ndemnarea, viteza. Pentru
dezvoltarea forei noi trebuie s selecionm numai acele exerciii

55
care pot fi executate corect. Stabilirea grupelor musculare crora
dorim s ne adresm s fie n conformitate cu ideea dezvoltrii
forei generale a organismului. Este necesar s remarcm faptul c
fixarea raional a ncrcturii i creterea lor progresiv se va face
n funcie de pregtirea fizic a elevilor. Cele mai bune rezultate se
obin cu o ncrctur de 50-70%. Ulterior, exerciiile de for
trebuie urmate de pauze care permit refacerea capacitii de efort a
organismului. n aceste condiii, este necesar s punem accent pe
dezvoltarea forei explozive precum i a muchilor extensori slab
dezvoltai la aceasta vrst. Iarna, pentru dezvoltarea forei este
indicat metoda antrenamentului n circuit. Capacitatea
organismului de a efectua timp ndelungat o anumit activitate fr
a scdea eficacitatea ei.

REZISTENTA

Este o calitate motric uor perfectibil, ca urmare a efecturii

continue i sistematice a unor exerciii specifice i se poate pstra la
valoarea atinsa o perioad lung de timp.

Forme de manifestare a rezistentei

a) rezistena general: capacitatea organismului de a executa

timp ndelungat aciuni motrice care angajeaz 70% din
grupele musculare i impune solicitarea marilor sisteme:
S.N.C, cardiovascular i respirator. Este vorba de un efort
predominant aerob;
Rezistenta generala depinde de anumiti factori de baza;
*capacitatea plamanilor de a inhala oxigen intr-o cantitate cat
mai mare in timpul efortului
*capacitatea de a transporta cea mai mare cantitate de oxigen
in unitatea de timp pana la grupele musculare interesate
*capacitatea de a utiliza la maximum oxigenul la nivelul
tesuturilor

56
b) rezisten specific: aspectele particulare ale rezistenei necesare
n anumite ramuri de sport. - Rezistenta speciala sau specifica -
este acea calitate care permite efectuarea pe o durata de timp
determinata a unui efort de intensitate mare, intr-un tempo cat mai
ridicat, in asa fel incat sa duca la rezultatul maxim

Pot fi elucidate Metode i Mijloace pentru dezvoltare a

rezistenei:
a) metoda eforturilor repetate (repetarea relativ aceluiai efort);
b) metoda eforturilor variabile (modificarea vitezei de parcurgere
a anumitor poriuni din cadrul alergrii de durat);
c) metoda eforturilor progresive (bazat pe variaia intensitii
efortului); d) metoda antrenamentului cu intervale (o metod de
baz n dezvoltarea rezistenei).

Indicaii metodice privind dezvoltarea rezistenei.

Rezistenta este calitatea motric perfectibil care se pstreaz timp

ndelungat. Pentru aceasta se respect cteva cerine de baz: *
*continuitatea - regula de mare important care presupune
planificarea
pe semestru si an de nvtmnt a aciunilor ce pot contribui la
dezvoltarea rezistenei.
*creterea continu a duratei sau distanei
*apreciere continu a progreselor.
Dezvoltarea alergrii este indicat s se fac prin alergare de
durata, prin alergare pe teren variat.
Datorit particularitilor de vrst (volumul mare al inimii i o
greuta-te corporal mic), colarul mic poate efectua, n cazul unai
dozri corecte, un efort apreciabil de rezisten. Aplicarea
formulei alearg ct poi, a artat posibilitatea de rezisten a
copiilor n alergare continu:

57
 bieii i fetele de 6-7 ani 7 minute;
bieii i fetele de 8-9 ani 10 minute;
bieii de 10-11 ani 15 minute
fetele de 10-11 ani 12 minute.
Cea mai mare cretere a rezistentei apare ntre 5-8 ani. ntre 7-10
ani, elevii pot efectua un efort continuu ntre 2-5 minute.
Capacitatea de rezisten cardio-vascular este n cretere
gradat, marcnd o uoar superioritate a bieilor fa de fete
Puterea de lucru care poate fi constant i maxim timp de 3
minute la copiii de 9 ani, constituie numai 40% din capacitata
adulilor .
Cercetrile tiinifice, au artat c la un copil de 7-9 ani
capacitatea de efort este cam 28% din cea a adultului i 50% din
cea a unui copil de
13-14 ani.
. n dezvoltarea rezistenei la aceast vrst trebuie sa inem seama
de posibilitile organismului elevilor i s respecte o dozare
corect i progresiv a efortului.

JOCURI DE MISCARE PENTRU

DEZVOLTAREA CALITATILOR MOTRICE.
VITEZA

oarecele si pisica.
Elevii sunt dispui in coloana de gimnastica, ali 2 reprezint unul
urmritul si
celalalt urmritorul care alearg printre ceilali. Pentru lvare, cel urmrit se
asaza ghemuit in fata unuia din coloana, care devine urmrit si trebuie sa
alerge cat mai repede sa nu fie atins de urmritor s.a.m.d.
Prinde mingea.
Cate 2 , unul are minge : la semnal, cel cu mingea o arunca prin ostogolire
pe sol in timp ce partenerul ncearc sa o prind. Locul unde acesta reuit sa

58
prind mingea se marcheaz cu o linie trasata pe sol. Este declarat castigator
acela care dup mai multe ncercri reuseste sa prind mingea pe o distanta
cat mai mica.

INDEMANARE

Caut-ti partenerul.
Juctorii sunt impartiti in echipe a cate 4-5 elevi dispui cate 2 pe cele doua
jumatati ale unui teren. In spaiul fiecrei echipe se gaseste cate un juctor
]din echipa adversa, mbrcat cu un tricou de alta culoare. Prin tragere la
sorti, o echipa primete mingea si ncearc, prin pase , sa o transmit
coechipierului care se deplaseaz printre juctorii echipei adverse, urmrind
sa intercepteze mingea ,castiga echipa care reuseste sa trimit mingea de mai
multe ori coechipierului.
Dribling cu mai multe mingi.
Elevii sunt impartiti in mai multa grupe, primul din fiecare grupa avnd cate
3 mingi. La semnal, ncepe conducerea celor 3 mingi cu piciorul, plasnd
cate una in cele 3 cercuri desenate pe sol, dup care trece la coada irului, iar
urmtorul alearg si le transporta in acelai mod napoi.

FORTA

Cai si calareti.
Elevii sunt organizai pe perechi, jocul constnd in transportarea
partenerului in
pate pana la un loc dinainte stabilit, iar la ntoarcere se inverseaz locurile.
Apra-ti casa.
Juctorii stau cate 2 intr-un cerc desenat pe sol : fiecare cauta sa-si scoat
adversarul din interiorul cercului prin mpingere.

59
 REZISTENTA

Elevii alearg in coloana cate 2, la distanta de 3m unul de celalalt : la

semnal, componenii irurilor schimba locurile intre ei, continund alergarea.
Dozare 200m X 5.
Elevii alearga in coloana cate 2, la un fluier elevii se opresc in ghemuit, iar
la doua fluiere se intorc 180 grade si continua alergarea in sens invers.
Dozare 300m X 3.

GENERALITI:
ntr-o or de educaie fizic ori de cte ori nu avem tema de
educare i dezvoltare a calitilor motrice, prin modul n care
dozam efortul ca Volum, Intensitate, Complexitate, Putem aciona
asupra educrii calitilor motrice i prin utilizarea anumitor
deprinderi motrice insistnd pe dominanta specific calitii
motrice respective

60
 CURSUL Nr 5-6.

ACTIVITATEA PSIHOMOTRICA/LECTIA DE
EDUCATIE FIZICA SI SPORT LANIVELUL
INVATAMANTULUI PRIMAR:

STRUCTURA

Structura lectiei este data de succesiunea unor secvente, in timpul

alocat, secvente diferentiate in privinta obiectivelor, continutului, duratei si
metodologiei.

1. organizarea colectivului de elevi;

2. pregatirea organismului pentru efort (incalzirea generala a

organismului);

3. influentarea selectiva a aparatului locomotor (optimizarea dezvoltarii

fizice);

4. dezvoltarea / educarea sau verificarea calitatilor motrice viteza sau

indemanarea;

5. insusirea (initierea primara'), consolidarea, perfectionarea sa

u verificarea deprinderilor si / sau priceperilor motrice;

6. dezvoltarea / educarea sau verificarea calitatilor motrice forta sau

rezistenta;

7. revenirea organismului dupa efort (linistirea organismului);

8. aprecieri si recomandari.

61
 Asadar, lectia de educatie fizica si sport, trebuie sa cuprinda
urmatoarele secvente temporale:

a) organizarea colectivului de elevi;

b) pregatirea organismului pentru efort;

c) influentarea selectiva a aparatului locomotor

d) veriga tematica sau verigile tematice;

e) revenirea organismului dupa efort;

f) incheierea organizata a lectiei.

1. Organizarea colectivului de elevi

a) Durata: 2-3 minute (ca medie);

b) Obiective:

disciplinarea colectivului de subiecti, asigurarea unui debut de

lectie or captarea atentiei subiectilor;

cunoasterea unor variabile de moment: efectiv, echipament, stare de

sanatate;

constientizarea de catre elevi a continutului lectiei.

c) Continut si principalele sisteme de actionare:

raport (facultativ la clasele mari)

verificarea echipamentului si a prezentei;

anuntarea temelor lectiei;

exercitii de front si formatii (daca este cazul);

jocuri si exercitii de atentie (daca este cazul).

62
d) Formatii de lucru:

in linie pe 1 sau 2 randuri;

careu, semicerc etc.

2.Pregatirea organismului pentru efort

a) Durata: 5-7 minute (ca medie);

b) Obiective:

stimularea treptata a functiunilor organismului;

asigurarea unei stari de excitabilitate corespunzatoare pentru

activitatea care urmeaza;

educarea perceptiilor spatio - temporale.

c) Continut si principalele sisteme de actionare:

exercitii de front si formatii;

variante de mers si alergare;

jocuri de miscare, stafete si parcursuri aplicative care sa

angreneze intreg colectivul;

pasi de dans, exercitii ritmice.

d) Formatii de lucru:

coloana cate 1 sau 2

alte formatii specifice sistemului de actionare.

3. Influentarea selectiva a aparatului locomotor

a) Durata: 5 6 minute ( in unele situatii 7 -8 minute);

b)Obiective:

63
 stimularea tonicitatii si troficitatii musculare segmentare;

educarea atitudinii corporale, globale sau partiale

corecte; prevenirea sau corectarea unor atitudini sau deficiente
fizice; educarea speciala a marilor functiuni, mai ales a respiratiei.

c) Continut si principalele sisteme de actionare:

exercitii (grupate in complexe) libere, cu obiecte, cu partener

etc. (executate simultan sau in ritm propriu);

exercitii pentru educarea actului respirator voluntar.

d) Formatii de lucru:

coloana de gimnastica, semicerc, cerc etc.

4. Dezvoltarea calitatilor motrice VITEZA sau INDEMANARE

a) Durata: 7 - 8 minute (in unele situatii 10-12 minute);

b) Obiective;

imbunatatirea indicilor diferitelor forme de manifestare a vitezei sau

indemanarii.

c) Continut si principalele sisteme de actionare:

exercitii speciale (din deprinderile motrice de baza, utilitar aplicative,

executate izolat sau sub forma de parcursuri, stafete, jocuri de
miscare); exerciti sub forma deprinderilor specifice
unor ramuri de sport (atletism, jocuri sportive, gimnastica etc.) efectuate
in conditiile specifice dezvoltarii celor doua calitati.

d) Formatii de lucru:

linie pe 1 - 2 sau mai multe randuri

mai multe siruri, grupe sau echipe.

5. Insusirea, consolidarea, perfectionarea sau verificarea

deprinderilor si priceperilor motrice

64
a) Durata: aproximativ 10 minute (in unele situatii 15-20 minute);

b) Obiective (depind de faza' invatarii motrice):

formarea reprezentarilor corecte;

initierea in mecanismul de baza;

formarea stereotipului dinamic;

automatizarea partiala sau totala a deprinderilor motrice;

formarea priceperilor complexe (capacitatea de

generalizare);

verificarea nivelului de manifestare, de executare a deprinderilor si

priceperilor motrice.

c) Continut;

exercitii selectionate din algoritmul specific'

alte modele operationale eficiente.

d) Formatii de lucru:

pe ateliere', grupe', dispuse in modalitati specifice executarii

exercitiilor;

frontal' (cand este posibil);

in perechi;

individual.

6. Dezvoltarea calitatilor motrice FORTA sau REZISTENTA

a) Durata: 5-7 minute (uneori 10 minute).

b) Obiective:

imbunatatirea indicilor de manifestare a celor doua calitati.

65
 c) Continut si principalele sisteme de actionare;

exercitii speciale (pentru intregul corp sau pentru unele segmente)

subordonate procedeelor metodice folosite;

actiuni motrice (sub forma de deprinderi si priceperi de baza,

utilitar - aplicative sau sportive) efectuate in conditii specifice educarii
calitatilor respective,

d) Formatii de lucru:

adaptate procedeelor metodic folosite sau specifice fiecarui sistem

de actionare,

7. Revenirea organismului dupa efort

a) Durata 2-3 minute (ca medie).

b) Obiective:

revenirea treptata a marilor functiuni ale organismului;

intarirea reflexului de postura.

c) Continut si principalele sisteme de actionare

exercitii de mers sau alergare usoara;

exercitii de relaxare musculara;

exercitii respiratorii.

d) Formatii de lucru:

coloana cate 1 sau 2;

deplasarea libera' (individuala) in spatiul de lucru.

8. Aprecieri si recomandari

a) Durata: 1 - 2 minute (ca medie).

66
 b) Obiective:

constientizarea modului de participare la lectie a subiectilor,

formarea capacitatii de apreciere sau autoapreciere;

stimularea activitatii independente din timpul liber.

c) Continut si principalele sisteme de actionare:

concluzii privind comportamentul ia lectie al subiectilor;

formularea temei pentru acasa sau a altor recomandari pentru

lectia urmatoare de educatie fizica sau pentru activitatea independenta;

salutul.

Verigile lectiei trebuie realizate in sistem', durata lor variind in functie

de mai multi factori. In unele situatii pot exista contopiri de doua verigi sau
chiar absenta unora dintre ele. In realitate, in nici o lectie nu pot exista
practic toate verigile. Au caracter permanent indiferent de tipul lectiei
verigile 1, 2, 3, 7 si 8. Verigile 4, 5 si 6 sunt tematice.

PARTICULARITATI ALE LECTIEI DE EDUCATIE FIZICA SI

SPORT LA NIVELUL INVATAMANTULUI PRIMAR:

predomina, ca tipologie, lectiile de insusire

primara' a deprinderilor motrice de baza si utilitar-aplicative;

in multe unitati de invatamant se face si invatarea unor

deprinderi specifice probelor sau ramurilor sportive (mai ales din
gimnastica acrobatica si ritmica, schi, inot, jocuri sportive etc.) daca cei
care predau educatia fizica si sportul detin competentele profesionale
necesare;

in orice lectie se poate aborda si dezvoltarea calitatilor motrice de

baza;

durata verigilor (situatiilor de instruire) este variabila de la o clasa

la alta si pe parcursul aceluiasi an de invatamant, la inceputul

67
semestrului I, de exemplu organizarea colectivului de elevi' poate
depasi frecvent 5 minute mai ales la clasele I II;

anuntarea temelor lectiei este indicat sa nu se faca in prima

veriga a lectiei, ci in momentul in care se trece la realizarea lor;

in veriga a doua a lectiei, pregatirea organismului pentru efort',

ponderea mijloacelor este detinuta de exercitiile din scoala mersului si a
alergarii, jocuri de miscare, stafete, exercitii de front si formatie;

influentarea selectiva a aparatului locomotor' se va realiza indeosebi

cu exercitii libere,executate dupa regulile specifice;

pentru invatarea deprinderilor motrice de baza si utilitar-

aplicative precum si pentru dezvoltarea calitatilor motrice de baza,
principala cale este jocul, care corespunde cerintelor didactice moderne
privitoare la activitatea elevilor si la problematizarea procesului
instructiv-educativ;

dintre procedeele de organizare a exersarii, se impune ca

eficienta la acest nivel de varsta, exersarea frontala; la clasele a III-a
si a IV-a, in procesul de insusire a unor deprinderi motrice, se poate
utiliza si exersarea pe grupe;

in formarea capacitatii de practicare independenta a exercitiilor

fizice are un rol important tema pentru acasa', formata la inceput din
elemente simple, invatate in lectii, urmand ca spre sfarsitul ciclului sa se
poata da ca teme pentru acasa si exercitii pentru dezvoltarea calitatilor
motrice sau complexe pentru prevenirea sau corectarea unor atitudini sau
deficiente fizice.

68
Continutul si obiectivele de referinta ale programei de educatie fizica
si sport la nivelul invatamantului primar

Obiective cadru
1. Intretinerea si imbunatatirea starii de sanatate a copiilor si
formarea deprinderilor igienico-sanitare
2. Influentarea evolutiei corecte si armonioase a organismului si
dezvoltarea calitatilor motrice de baza
3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de baza, aplicativ-utilitare si
sportive elementare
4. Formarea obisnuintei de efectuare independenta a exercitiilor
fizice
5. Dezvoltarea spiritului de echipa si a colaborarii, in functie de
un sistem de reguli acceptate

Activitati de invatare

Intretinerea si imbunatatirea starii de sanatate a copiilor si formarea

deprinderilor igienico-sanitare
Obiective de referinta
La sfarsitul clasei a III-a elevul
va fi capabil:
1.1. sa cunoasca elementele care pot
determina starea de sanatate
1. sa cunoasca si sa aplice regulile
de igiena individuala inainte, in
timpul si dupa desfasurarea
activitatilor fizice
Exemple de activitati de invatare
Pe parcursul clasei a III-a se
recomanda urmatoarele activitati:
dialog insotit de explicatii si
exemplificari;
dialog pe tema echipamentului
adecvat;
exersari in conditii igienice;

schimbarea echipamentului
folosit si realizarea igienei
corporale;
1.3. sa manifeste consecventa in angrenarea in realizarea

69
 pastrarea starii de igiena
personala si sa contribuie la
igienizarea locului de
desfasurare a activitatilor
1.4. sa adopte un comportament care
sa asigure prevenirea si
producerea unor accidente
sportive in procesul de exersare
Influentarea evolutiei corecte si armonioase a organismului si dezvoltarea
calitatilor motrice de baza.
Obiective de referinta
1. sa cunoasca regiunile corpului
uman si principalele miscari ale
segmentelor
sa cunoasca si sa execute
complexe de dezvoltare fizica
3. sa cunoasca principalele pozitii
deficiente si sa actioneze
pentru prevenirea lor
4. sa execute rapid miscarile
comandate sau pe cele
solicitate de activitatea la care
participa
5. sa manifeste indemanare in
realizarea sarcinilor motrice
desfasurate individual, pe
conditiilor igienice;
aprobari-dezaprobari,
evidentieri etc.
Exemple de activitati de invatare
identificarea modelului
miscarii in prezentare si in
exemplificare;
exercitii specifice pentru
fiecare segment al corpului;
complexe de exercitii pentru
dezvoltare fizica;
identificarea pozitiilor
deficiente in explicatii si in
exemple;
exercitii compensatorii;
exercitii corective;
atentionari si corectari
sistematice;
executii rapide de miscari si
deprinderi, singulare sau repetate;
jocuri, stafete si parcursuri
utilitar-aplicative care solicita
viteza;
testari;
repetarea sistematica a fiecarei
deprinderi motrice insusite;
70
 perechi si in grup
sa actioneze cu mijloace
specifice pentru dezvoltarea
6. fortei principalelor grupe
musculare
7. sa depuna eforturi uniforme si
variabile cu durate prelungite
progresiv
8. sa manifeste interes pentru
cresterea indicilor propriilor
calitati motrice
3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de baza, aplicativ-utilitare si sportive
elementare
Obiective de referinta
3.1. sa-si consolideze deprinderile
motrice de baza si sa le aplice
in activitati motrice
3. sa-si consolideze deprinderile
aplicativ-utilitare si sa le aplice
in activitati complexe
3.3. sa-si insuseasca procedeele
tehnice de baza ale probelor si
combinatii de deprinderi
insusite, executate in jocuri si
stafete;
efectuarea de exercitii
localizate la nivelul principalelor
grupe musculare, cu invingerea
greutatii propriului corp;
parcursuri aplicative;
testari;
exersarea unor actiuni motrice
in serii, intercalate cu pauze de
revenire partiala;
efectuarea de eforturi
continue, cu pro-gresia duratei;
jocuri si stafete extinse ca
durata, repetate de mai multe ori;
testari;
exercitii specifice etc.
Exemple de activitati de invatare
exersare globala;
exersare in relatie cu alte
deprinderi;
jocuri si stafete;
exersare globala;
stafete si parcursuri aplicative;
identificarea procedeelor
tehnice in explicatii si in
71
 ramurilor de sport si sa le
aplice in intreceri
3.4. sa manifeste dorinta de
afirmare in intre-cerile
organizate
4. Formarea obisnuintei de efectuare independenta a exercitiilor fizice
Obiective de referinta
4.1. sa cunoasca formele de
practicare independenta a
exercitiilor fizice si sa le
includa in regimul saptamanal
propriu
4. sa manifeste interes permanent
pentru activitatile independente
si sa practice exercitiile fizice
in functie de interesele si
nevoile individuale
5. Dezvoltarea spiritului de echipa, a colaborarii, in functie de un sistem de
reguli acceptate
Obiective de referinta
5.1. sa cunoasca regulile de
comportare si de colaborare si
sa le aplice in activitatile
practice organizate
5. sa cunoasca si sa aplice regulile
de organizare si desfasurare a
intrecerilor individuale si
colective
5.3. sa adopte un comportament
72
demonstratii;
exersare fragmentara si
globala;
stafete, jocuri dinamice si
pregatitoare;
jocuri dinamice, stafete,
parcursuri aplicative etc.
Exemple de activitati de invatare
identificarea de activitati
variate in exemplele oferite de
cadrul didactic;
recomandari generale si
individualizate;
identificarea activitatilor
eficiente in exemplele oferite de
cadrul didactic;
reguli organizatorice
specifice;
activitati organizate in scoala
cu participare optionala etc.
Exemple de activitati de invatare
identificarea regulilor de
comportare si de colaborare in
prezentare si in exemple;
activitati practice;
dialog pe tema cerintelor de
organizare a intrecerilor;
intreceri individuale si pe
echipe;
activitati practice de exersare
 adecvat in relatiile cu partenerii si de intrecere;
si cu adversarii
jocuri de rol etc.
B. CONTINUTURlLE INVATARII

1. Capacitatea de organizare

Formatii de adunare in linie pe doua randuri (formatie de adunare in

semicerc).

Alinierea in linie (alinierea in adancime).

Pozitiile drepti si pe loc repaus (pozitiile stand, stand departat, pe

genunchi, sezand si culcat).

Intoarceri la stanga si la dreapta (intoarcere la stanga imprejur).

Pornire si oprire din mers (pornire si oprire din mers in doi timpi,
formarea si strangerea coloanei de gimnastica).

Dezvoltarea fizica armonioasa

Pozitiile de baza si derivate.

Miscari de prelucrare analitica a aparatului locomotor; miscari

compensatorii si preventive instalarii viciilor de atitudine corporala.

Complexe de dezvoltare fizica; complexe de dezvoltare fizica cu

obiecte portative.

Actul respirator in efort.

3. Calitati motrice de baza

Viteza (viteza de reactie la stimuli auditivi si tactili; viteza de

executie in actiuni variate; viteza de deplasare pe 25 m).

Indemanarea (in actiunile segmentelor corpului; in manevrarea de

obiecte).

Forta (forta segmentara cu invingerea greutatii propriului corp).

73
Rezistenta (rezistenta la eforturi aerobe; rezistenta musculara locala)

4. Deprinderi motrice de baza

Mers (mers in coloana cate doi, mers cu pas fandat, mers cu pas
adaugat, mers cu diferite pozitii ale bratelor).

Alergare (alergare cu picioarele inainte, alergare cu pas incrucisat,

alergare cu schimbare de directie).

Saritura (saritura pe o suprafata inaltata, sarituri pe loc cu

desprindere pe unul si ambele picioare, insotita de miscari ale bratelor si
picioarelor).

Aruncare si prindere (aruncare azvarlita la distanta; aruncare

azvarlita la tinta fixa, aruncare cu doua maini, la partener, aruncari si
prinderi succesive, individual si pe perechi).

5. Deprinderi utilitar-aplicative

Echilibru (deplasari in echilibru pe suprafete inguste si inaltate, cu

intoarceri de 90o - 180o).

Tarare (tarare joasa).

Catarare-coborare (catarare-coborare pe banca de gimnastica

inclinata, catarare, deplasare laterala si coborare la scara fixa).

Escaladare (escaladare cu apucarea si rularea pe piept si abdomen).

Tractiune (deplasarea propriului corp pe banca de gimnastica prin

tractiune simultana cu bratele).

Impingere (impingere reciproca intre parteneri la baston, impingeri

reciproce din stand intr-un picior).

Transport (transport in doi a unui coleg - scaunelul, transportul in

grup al bancii si al saltelei de gimnastica).

6. Deprinderi sportive elementare

74
 Cu specific de atletism (alergarea de durata in tempou moderat cu
start din picioare; alergarea de viteza cu start din picioare, saritura in
lungime cu elan, procedeul ghemuit, saritura in inaltime cu pasire,
aruncarea mingii de oina de pe loc, la distanta).

Cu specific de gimnastica (cumpana pe un picior, sfoara, podul de

sus cu sprijin, stand pe omoplati, rulare pe spate, rostogolire inainte din
departat in ghemuit; rostogolire inapoi din ghemuit in departat).

Specifice jocurilor sportive (pasarea si prinderea mingii cu doua maini

din deplasare, pasarea cu o mana si prinderea cu doua maini din deplasare,
pasarea si preluarea mingii cu piciorul din deplasare - baieti, dribling
multiplu din deplasare, conducerea mingii cu piciorul printre jaloane - baieti,
aruncarea la poarta cu o mana de pe loc, aruncarea la cos de pe loc, trasul la
poarta de pe loc, stafete si jocuri cuprinzand procedeele invatate).

3) In functie de modul in care se combina cu alte calitati motrice:

a) rezistenta in regim de viteza;

b) rezistenta in regim de forta;

c) rezistenta in regim de detenta;

d) rezistenta in regim de indemanare;

4) In functie de natura efortului, poate fi:

a) rezistenta in regim constant;

b) rezistenta in regim variat;

Dezvoltarea rezistentei se obtine prin cumularea efectelor calitative si

cantitative ale exercitiilor si combinatiilor de mers si alergare, volumul
fiind exprimate prin marimea distantei pe care se executa deplasarea; durata
ei in timp si intensitate stabila prin tempou. Prin repetare se realizeaza si
dezvoltarea rezistentei generale a organismului.

Rezistenta predomina, alaturi de forta, in jocurile dinamice, care se

utilizeaza mai ales in veriga speciala din ultima parte a lectiei, destinata
influentarii sistematice a acestor calitati.

75
 Factorii determinanti ai rezistentei sunt:

> stabilitatea proceselor nervoase fundamentale, excitatia si inhibitia, in

sensul mentinerii unui raport constant;

> posibilitati de activitate a sistemelor si functiilor organismului, mai

ales pe plan cardio-vascular si respirator;

> tipul fibrelor musculare implicate in activitate;

> calitatea metabolismului si resurselor energetice ale organismului;

> capilarizarea si reglarea periferica;

> calitatea proceselor volitive, determinarea motivationala si mai ales

nivelul de perseverenta si darzenie;

ai pot fi influentate.

Jocul de miscare la copiii prescolari

Jocuri de miscare reprezentative pentru
grupa mica

Jocuri de miscare reprezentative pentru grupa mica

In conceptia piagetiana , jocul de miscare reprezinta punctul de start al

procesului de socializare progresiva a copilului. Debutand pe parcursul stadiului
gandirii preoperatorii, jocul de miscare cu reguli faciliteaza depasirea
egocentrismului initial al copilului si-l obisnuieste pe acesta cu activitatile de grup
prin respectarea unor norme comune de conduita.

Jocul de miscare este un exercitiu fizic si un mijloc principal de dezvoltare

armonioasa a copilului de varsta prescolara, este o actiune preponderent
corporala, efectuata sistematic si constient in vederea perfectionarii dezvoltarii
fizice si a capacitatilor motrice. Jocul este un mijloc ideal de educatie si satisface
in cel mai inalt grad nevoia de miscare si de actiune. Prin joc copilul isi satisface
imediat, dupa posibilitati, propriile dorinte, actionand constient si liber in lumea
imaginara ce si-o creeaza singur.

76
 La varsta prescolara jocul are o dubla semnificatie. Pe de o parte, el este
cadrul in care se manifesta, se exteriorizeaza intreaga viata psihica a copilului, in
joc copilul exprimandu-si cunostintele, emotiile, satisfacandu-si dorintele si
eliberandu-se, descarcandu-se tensional.. Pe de alta parte, jocul constituie
principalul instrument de formare si dezvoltare a capacitatilor psihice, acestea
neputand fi concepute si imaginate in afara jocului. Jocul formeaza, dezvolta si
restructureaza intreaga viata psihica a copilului. Jucandu-se cu obiecte, copilul isi
dezvolta perceptiile de forma, marime, culoare, greutate, isi dezvolta capacitatea
de observare. Prin joc se dezvolta activitatea voluntara, isi dezvolta insusirile
vointei: rabdare, perseverenta, stapanire de sine. Tot in joc sunt modelate
insusirile si trasaturile de personalitate: respectul fata de ceilalti,
responsabilitatea, cinstea, curajul, corectitudinea etc.

O arie larga de raspandire o au la varsta prescolara jocurile cu reguli, al

caror principal scop este exersarea indemanarii si formarea deprinderilor motrice.
De cele mai multe ori elementul si atmosfera de joc sunt realizate prin
intermediul intrecerii. Pe parcursul varstei prescolare, jocurile de miscare
evolueaza atat sub aspectul complexitatii subiectului si regulilor, cat si a modului
de organizare a copiilor in joc.

Jocurile de miscare utilizate in activitatea de educatie fizica au continuturi si

orientari multiple si imbraca forme de organizare si desfasurare foarte variate.
Numite si dinamice, jocurile de miscare se clasifica dupa deprinderea motrica pe
care o formeaza: mers, alergare, saritura, aruncare si prindere, echilibru,
catarare-coborare, tractiuni, impingeri si transport de greutati. Ele au anumite
caracteristici, cum ar fi:

o permit manifestarea complexa si favorizeaza dezvoltarea simultana

a deprinderilor motrice de baza;
o presupun colaborare, cooperare cu colegii de joaca, armonizarea
intereselor, asumarea unor responsabilitati;
o situatiile favorabile sau nefavorabile care apar pe parcursul jocului
lasa urme adanci asupra personalitatii copilului;
o emotiile si sentimentele, starile afective traite si celelalte procese
psihice prezente in aceste imprejurari sunt proprii fiecarui copil, dar
in acelasi timp, comune grupei din care face parte;
o impun colectivului respectarea disciplinei, a regulilor de intrecere;
o permit manifestarea initiativei, independentei in actiune, a spiritului
de observatie;
o educa competitivitatea.

In organizarea si desfasurarea jocurilor de miscare educatoarea trebuie sa

respecte anumite cerinte, cum ar fi:

77
 o selectionarea judicioasa a jocurilor in vederea indeplinirii intocmai a
sarcinilor instructiv-educative;
o sa corespunda particularitatilor somato-functionale si psihice ale
copiilor;
o sa tina seama de conditiile materiale si mediul in care se
desfasoara;
o sa impuna respectarea de catre toti copiii a regulilor de joc si sa
stimuleze spiritul de colaborare intre participanti;
o sa cultive respectul fata de adevar;
o sa asigure echilibrul valoric al echipelor;
o sa asigure participarea activa a tuturor copiilor.

Explicarea si demonstrarea jocului

Explicarea trebuie sa fie clara, succinta, facuta pe un ton potrivit, sa fie

accesibila, evitandu-se deplasarile celui care explica. Se va spune: denumirea
jocului, continutul, pe scurt, principalele reguli, precizari cu privire la stabilirea
invingatorului, urmarirea fiecarui participant, comenzile pentru incepere,
desfasurare si final. Explicatia va fi insotita de demonstratie.

In timpul explicatiei si demonstratiei, grupa va fi astfel asezata, incat sa poata

urmari demonstratia. Pentru a vedea gradul de intelegere a regulilor,
educatoarea poate intreba cativa copii, sau le poate cere sa efectueze o parte din
actiuni ( jocul de proba).

Desfasurarea jocului

Incepe la un anumit semnal dat de educatoare, dupa ce aceasta s-a convins ca

toti copiii sunt pe locurile lor si au inteles jocul. In continuare va urmari
desfasurarea jocului, avand grija sa fie respectate regulile acestuia, stimuland
spiritul de initiativa, atentionand pe cei care incearca sa incalce regulile.
Respectarea regulilor si sarcinilor de joc, a normelor de conduita fata de adversar
contribuie la realizarea unei atmosfere agreabile,. In timpul jocului se creeaza o
stare emotionala de bucurie. Arbitrajul trebuie sa fie corect, nepartinitor. Un joc
bine conceput este capabil sa mobilizeze tote fortele, sa mentina treaz interesul
copiilor, sa atinga maximum de eficienta.

Terminarea jocului

Se face prin anuntarea incheierii acestuia, prin aprecieri generale si individuale si

comunicand rezultatul intrecerii, in cazul in care joculs-a desfasurat sub forma de
concurs. Stabilirea rezultatului trebuie facuta obiectiv, evitandu-se aprecierile
care ar putea descurajape cei invinsi.

78
Prin marea lor varietate, jocurile de miscare sunt mijloace eficiente de
dezvoltare a fizicului si psihicului, un important mijloc de educatie.

Deoarece in acest an scolar conduc grupa mica, voi descrie sumar cateva
jocuri de miscare pe care le-am selecat, ca fiind potrivite particularitatilor de
varsta ale copiilor de 3-4 ani.

Voi prezenta succint in continuare aceste jocuri, ferindu-ma de amanunte, de

elemente informationale cu caracter redundant, care ar face lectura anevoioasa
plictisitoare.

Deci, prezentarea jocurilor va cuprinde doar esentialul.

IEPURASUL

Deprinderea motrica exersata: saritura cu desprindere de pe ambele picioare.

Materiale: caciulite de iepuras.

Formatie de lucru: cerc.

Desfasurarea jocului:

Miscarile care urmeaza sa fie efectuate de copii sunt sugerate prin intermediul
urmatoarelor versuri:

Iepurasul urecheat

Sare, sare speriat saritura pe loc, cu genunchii usor indoiti.

Uite-l, iute s-a ascuns! ghemuire

De sub tufa el priveste,

Daca nimeni nu-l pandeste.

Cand sa-l prindem, hop, el sare saritura cu deplasare inainte.

Si o ia din nou la vale.

CINE NE-A IESIT IN DRUM

Deprinderea motrica exersata: mers cu oprire la semnal.

Materiale: jucarii, reprezentand animale.

79
Formatie de lucru: coloana cate unul.

Desfasurarea jocului:

Copiii se plimba (mers obisnuit), pe fond muzical. Traseul este stabilit de

educatoare. De-a lungul acestuia sunt asezate, la interval de 4-5 m, jucarii, de
preferinta de dimendiuni mai mari, pentru a putea fi mai usor reperate de copii.
La semnalul Stop, cine ne-a iesit in drum?, copiii se opresc. Se recomanda
asocierea comenzii cu ridicarea jucariei intalnite pe traseu, de catre educatoare.

MINGEA JUCAUSA

Deprinderea motrica exersata: aruncare cu ambele maini de jos.

Materiale: mingi pentru toti copiii, jucarii suspendate.

Formatie de lucru: linie.

Desfasurarea jocului:

Miscarile care trebuie efectuate sunt sugerate de versurile:

Sus, sus, sus, zboara mingea sus.

Ursuletul de-l tintesti, pe noi toti ne-nveselesti. SUS!

La comanda SUS!, mingea este aruncata de toti copiii aflati sub obiectele
suspendate, in dreptul unei linii traste in prealabil de catre educatoare. Dupa
recuperarea mingilor, jocul continua. Dupa fiecare aruncare reusita, copiii care
nimeresc jucaria suspendata sunt apreciati, laudati, recompensati.

CAUTA STEGULETUL

Deprinderea motrica exersata: mers spre o directie indicata.

Materiale: un stegulet.

Formatie de lucru: cerc, coloana cate unul.

Desfasurarea jocului:

Copiii merg in formatie de cerc, interpretand cantecul Steagul nostru. La ridicarea

steagului de catre educatoare, copiii se deplaseaza in coloana cate unul, spre
directia indicata. La reluarea jocului, se schimba directia de deplasare.

80
IEPURII LA MORCOVI

Deprinderea motrica exersata: saritura libera cu desprindere de pe ambele

picioare.

Materiale: masti de iepurasi, benzi din hartie colorata, morcovi naturali, din
plastic, sau confectionati din carton.

Formatie de lucru: doua linii trasate fata in fata.

Desfasurarea jocului:

Linia de plecare, delimitata cu ajutorul unor benzi de hartie colorata, cu creta sau
cu scoci, reprezinta casa iepurasilor. Acestia trebuie sa ajunga la stratul cu
morcovi, situat la o departare de 2-3 m, prin saritura pe ambele picioare.

La comanda Iepurii la morcovi!, copiii pornesc cu aceeasi saritura, indreptandu-

se cat mai repede spre stratul de morcovi. Odata ajunsi la destinatie, executa
sarituri libere pe loc, imitand rontaitul morcovilor. La comanda Iepurii acasa!,
copii revin la locurile de plecare, tot prin sarituri libere cu desprindere de pe
ambele picioare, cu deplasare inainte.

CLOPOTELUL

Deprinderea motrica exersata: alergare spre o directie indicata.

Materiale: clopotei, cateva panglici de 4 culori sau ecusoane colorate.

Formatie de lucru: cerc.

Desfasurarea jocului:

Copiii se deplaseaza in mers, in cerc, pe versurile:

Clopotelul suna, suna,

Dinga, dinga, ding,

Si ne-aducevoie buna,

Dinga, dinga, ding.

Clopotelul il primeste

Cine primu-aici soseste.

81
La comanda sugerata de ultimul vers, copiii alearga spre directia din care se
aude clopotelul manuit de educatoare. Copiii se grupeaza in functie de culoarea
panglicilor sau ecusoanelor colorate pe care le poarta. La reluarea jocului,
educatoarea isi schimba locul.

TRECEM PUNTEA

Deprinderea motrica exersata: mers in echilibru intre doua linii paralele, trasate
pe sol.

Materiale: fasii din hartie sau material, creta, copaci-macheta.

Formatie de lucru: sir.

Desfasurarea jocului:

Copiii se deplaseaza prin padure, care este sugerata cu ajutorul copacilor-

macheta sau al altor materiale de care dispune educatoarea, cantand un cantec
cunoscut. La comanda Trecem puntea!, aceasta fiind reprezentata de o portiune
de 2-3 m lungime, delimitata de doua benzi din hartie sau de linii trasate pe sol
cu creta colorata, la distanta de 30-40 cm una de cealalta, copiii executa mersul
in echilibru.

SARPELE SI VRABIUTA

Deprinderile motrice exersate: mers cu ocolirea unor obstacole, alergare cu

pasire peste obstacole.

Materiale: jucarii mici, cuburi, machete de copaci, jucarii de dimensiuni mai mari,
scaunele, masute.

Formatie de lucru: sir.

Desfasurarea jocului:

Copiii sunt impartiti in doua grupe, una reprezentand serpii,

cealalta vrabiutele, asezate pe doua siruri, cate unul in dreptul traseelor care
urmeaza sa fie parcurse, unul cu ocolirea obstacolelor, altul cu pasirea peste
obstacole.

La comanda, sirurile pornesc, fiecare urmand traseul care a fost stabilit dinainte.
In timpul deplasarii, copiii imita sasaitul sarpelui, respectiv, ciripitul vrabiutei.
Odata ajunse la capatul traseului, echipele isi schimba locurile si rolurile
si jocul continua.

82
CURSA BROSCUTELOR

Deprinderi motrice exersate: saritura in lungime de pe loc si mers cu pasire peste

obstacole.

Materiale: machete de copaci, scaunele, mese, cercuri, masti, jucarii, obstacole

mici.

Formatie de lucru: sir.

Desfasurarea jocului:

Copiii sunt dispusi pe 4 siruri, inapoia liniei de plecare. De la linia de plecare, pe

o distanta de cca3 m, se plaseaza obstacole mici (cu inaltimea de la 4 cm pana la
30 cm) si, in continuarea lor, cate 3 cercuri de lemn, cu diametrul de 80-90 cm.
La rostirea versurilor de catre educatoare:

Hai, broscutelor, porniti!

Peste balta sa sariti!,

primii copii din fiecare sir pornesc in mers, pasind peste obstacole, apoi sar din
cerc in cerc si se intorc in alergare spre coada sirului propriu.

URSII IN PADURE

Deprinderi motrice exersate: tarare pe genunchi si palme si mers cu ocolirea

unor obstacole.

Materiale: masti pentru ursuleti sau ecusoane, machete de copaci sau alte
obiecte care sugereaza padurea, covor, saltea de gimnastica.

Pentru desfasurarea jocului se recomanda urmatoarele versuri:

Mergem veseli prin padure, - copiii executa mers cu ocolirea

obstacolelor.

Tufele le ocolim.

Vrem s-ajungem la barlogul

Ursului si sa-l privim.

Ursul ce-a stat nemiscat - copiii executa tarare pe genunchi si

palme.

83
Ne-a vazut si s-a-nfuriat.

Iute, iute noi plecam,

Mersul lui il imitam.

84
 CURSUL Nr.7.

Proiectarea didactica-Educatie psihomotrica in

invatamantul prescolar si primar.

Activitatea de proiectare (planificare) didactic este un proces complex

de importan vital n realizarea obiectivelor generale ale educaiei fizice
(obiective cadru). Scopul acestei activiti este acela de a crea condiii
pentru parcurgerea sistematic a coninuturilor i realizarea la un nivel
calitativ ridicat a obiectivelor de referin - a componentelor modelului de
educaie fizic al elevului aflat pe diferite trepte n cadrul nvmntului
colar.
Conceptul curricular pe care se fundamenteaz activitatea de proiectare
didactic, presupune interaciunea obiectivelor, activitilor de nvare
(elemente de tehnologie didactic), coninuturilor (obiective instructiv-
educative) i sistemului de evaluare (S.N..E.).
Planul cadru de nvmnt - document oficial - general valabil,
programeaz disciplinele de nvmnt ncadrate n arii curriculare i
ncrctura acestora n programul sptmnal al elevului tinznd spre
decongestionarea acestuia.
El programeaz lecii obligatorii, la nivel de curriculum nucleu dar i de
posibiliti de cretere a acestora - numeric - la decizia colii. Este prevzut
posibilitatea programrii unui numr limitat de ore opionale sau ore n
regim extracurricular.
Astfel, se lrgesc posibilitile de opiune pentru trasee individuale n
pregtirea colar.
Planificarea procesului didactic solicit urmtoarele operaiuni:
- Stabilirea modelului operaional (tehnologic).
- Programarea coninuturilor.
- Elaborarea (adoptarea) sistemului de evaluare.
Profesorului/nvtorului i revine obligaia programrii coninuturilor
conform condiiilor complexe, specifice, astfel c, indiferent de acestea, s
conduc la ndeplinirea parametrilor modelului de educaie fizic al elevului.
Sistemul de evaluare este, de asemenea, realizat ca document oficial,
general valabil - departe de a fi simplu i operaional - dar aplicarea acestuia
implc elevii (opiunile acestora) i cadrele didactice (oferta catedrelor).

85
 Cerine generale ale proiectrii didactice

Coninutul programat este concordant cu programa de studii

Programa de studii este un document oficial general valabil pe teritoriul
naional. Se aplic ns n funcie de diversitatea condiiilor concrete.
Caracteristicile programei de studii:
-
- Concepia este original, coerent, iar coninutul poate fi aplicat n
condiii diverse de ordin material, climatic, geografic etc.
- Asigur cadrul instructiv-educativ unitar prin formularea de:
Obiective cadru.
Obiective de referin.
Activiti de nvare.
Coninuturi detaliate pe obiective instructiv-educative
(difereniat pe nivel de posibiliti).
Standarde de performan.
- Reprezint expresia unui sistem didactic continuu i gradat. Noiunile
sunt reluate pe un plan superior n sensul spiralei ascendente.
- Coninutul este ealonat corespunztor volumului de ore afectat n
planul de nvmnt: 2 ore/spt. cu posibiliti de extindere pentru
programe de 3 ore/spt. (n programa de la gimnaziu coninuturile
pentru extindere sunt marcate cu asterisc).
- Coninutul opional al programei de la gimnaziu prevede posibilitatea
programrii unor discipline sportive alternative: jocuri sportive,
gimnastic, ramuri de sezon etc., n funcie de
condiiile locale. Pentru nvmntul primar programa prevede ca
alternative practicarea unor sporturi sezoniere, n funcie de condiiile
locale.
- Programa pentru ciclul gimnazial realizeaz o anumit difereniere pe
sexe, cantitativ sau calitativ. Programa de educaie fizic pentru
ciclul primar nu face asemenea diferenieri, acestea nu se impun la
aceast vrst.
- Realizeaz orientrile prioritare ale educaiei fizice colare:
funcia formativ i igienic a educaiei fizice;
perfecionarea capacitii motrice a elevilor;
accent pe aplicativitatea elementelor de coninut;
formarea deprinderilor i capacitilor de practicare a probelor
sau ramurilor sportive;
accentuarea relaiei educaie fizic-sport.
a) Adaptarea coninutului programat la particularitile biomotrice ale
elevilor.
Pentru a realiza o proiectare eficient.a coninuturilor, n vederea
parcurgerii sistematice a acestora, se impune cunoaterea temeinic a
particularitilor elevilor ca beneficiari ai procesului de programare.
Profesorul/nvtorul iniiaz investigaii complexe asupra elevilor si i

86
alctuiete profilul clasei. Pe aceast baz selecioneaz sistemele de
acionare corespunztoare i pe care le dozeaz n concordan cu potenialul
elevilor.
b) Valorificarea condiiilor materiale.
Se abordeaz acele coninuturi i tehnologii care beneficiaz de condiii
materiale bune, asigurnd astfel calitate superioar derulrii procesului
procesului didactic la aceast disciplin.
Obiectivele pot fi realizate i cu mijloace materiale restrnse sau
improvizate, dar, pe ct posibil, dorim eliminarea unor astfel de situaii.
Se adopt coninuturi realizabile n condiii concrete.
c) Adaptarea coninutului la specificul climei i zonei geografice.
Leciile de educaie fizic trebuie s se desfoare pe ct posibil n aer
liber pentru a beneficia de influenele benefice ale factorilor de mediu.
Cunoscnd ns evoluia climei din zona n care se afl coala, se pot
programa coninuturi adecvate n aer liber sau la interior. n perioada de
iarn, se pot adopta sporturi de sezon sau sisteme de acionare dozate
corespunztor.
Structura anului colar pe dou semestre presupune traversarea
anotimpurilor, astfel c se programeaz n mod necesar sisteme de acionare
n aer liber sau la interior. Se ine seama de datele (variabile) ale nceperii
anului colar, poziia vacanelor, mrimea lor, lucru ce etapizeaz
programarea.
Zona geografic poate dispune de condiii de relief sau vegetaie care pot
constitui mijloace materiale speciale, exploatabile n vederea ndeplinirii
obiectivelor educaiei fizice.
d) Concordana cu opiunile elevilor (privind practicarea unor probe sau
ramuri sportive). Practicarea unor ramuri sportive la opiunea elevilor
asigur un nivel sporit de interes i
participare din partea acestora. Se poate adopta o anumit pondere a
opiunilor elevilor, urmare a ofertei profesorului/nvtorului.
e) Respectarea tradiiilor existente n coal.
Tradiiile constituie premize favorabile exersrii unor anumite ramuri
sportive. Tradiiile sunt generate de specializarea profesorului (la gimnaziu),
baza material, opiunile elevilor.
f) Programarea coninutului n sisteme de lecii.
Se motiveaz prin particularitile metodice ale formrii deprinderilor
motrice, necesitatea respectrii principiilor didactice. Un sistem de lecii (3-
12 lecii sau mai multe), poate rezolva o tem, leciile componente avnd
scopuri didactice diferite. Dificultatea temei determin mrimea sistemului
de lecii care o poate rezolva. Un sistem de lecii dispune de obiective-
coninut-sisteme de acionare-sistem de evaluare.

Documentele de proiectare ale profesorului/nvtorului

Sistemul proiectrii coninuturilor (uniti de nvare) realizeaz o

87
succesiune progresiv cu scopul ndeplinirii integrale a obiectivelor cadru
corespunztoare.
Profesorul/nvtorul concepe acest sistem de proiectare dup nsuirea
coninutului programei de Educaie fizic, accentund cunoaterea
obiectivelor (de diferite niveluri: generale, cadru, de referin), acestea
reprezentnd eluri crora se subordoneaz ntreaga activitate a elevilor i
profesorilor.
Au n vedere, de asemenea, cerinele generale ale planificrii, astfel
reuind s adapteze programa de studii la multitudinea de condiii
particulare, concrete, n care se desfoar activitatea.
Fa de condiiile actuale din colile noastre i n ideea realizrii trecerii
la noile exigene ale curriculumului naional, recomandm urmtoarele
documente pentru educaie fizic din trunchiul comun (dou sau trei ore
sptmnal):
1. Distribuirea numrului de lecii pe uniti de nvare, n planul
tematic anual;
2. Plan anual de ealonare a unitilor de nvare (plan tematic
anual, ealonarea ciclurilor tematice - sisteme de lecii);
3. Plan calendaristic semestrial;
4. Proiectarea unitilor de nvare;
5. Proiect didactic (proiect de tehnologie didactic, plan de lecie).
n situaia adoptrii de lecii prin curriculum la decizia colii (ore opionale)
este necesar realizarea unei proiectri specifice ca i n cazul organizrii
ansamblului

Sugestii metodologice

Proiectarea didactic reflect modul n care educatoarea / nvtorul

institutorul concepe realizarea obiectivelor-cadru i de referin prevzute n
programele de nvmnt.
Dei fiecare cadru didactic este n posesia unor documente unitare,
respectiv: structura anului colar, plan de nvmnt, programa de
educaiefizic,
Sistem Naional colar de Evaluare, proiectarea didactic capt un
caracter personalizat, propriu fiecruia, aspect generat de:
*componena fiecrei clase/grupe i nivelul disponibilitilor i a
achiziiilor dobndite anterior de ctre copii/elevi; -
*condiiile proprii (care sunt foarte diversificate) de desfurare a
procesului didactic la disciplina educaie fizic, respectiv: condiiile pedo-
climatice, spaiile de lucru specifice pentru toate anotimpurile, dotarea cu
materiale didactice, aparatur i instalaii, mediul social i tradiiile locale;
-* interesele i opiunile manifestate de elevi la nivelul fiecrei clase.

88
 O prim aciune a cadrului didactic este aceea de a studia cu atenie planul
de nvmnt i posibilitile oferite de acesta privind obinerea numrului
maxim de ore din plaja orar (la clasele I-a IV-a), de a beneficia de ora
opional din cadrul prevederilor din curriculum la decizia colii.
Fiind n cunotin de cauz cu prevederile planului de
nvmnt,urmeaz aciunea de determinare a factorilor de conducere din
unitatea de nvmnt s aloce aceste tipuri de ore, folosind ca argumente:
- solicitrile copiilor i ale prinilor;
- opiunile elevilor formulate, inclusiv n scris i susinute de
prini;
- existena bazelor sportive i a materialelor didactice necesare
acestor tipuri de
activitati
- crearea condiiilor, prin alocarea acestor ore pentru asigurarea unor
activiti sistematice de jocuri i ntreceri cu efecte benefice n plan
formativ
La sfritul unitii de nvare studenii vor fi capabili:
- s valorifice oportunitile prevzute de planurile de nvmnt, de
programe i de sistemul naional colar de evaluare, n concordan cu
condiiile concrete de desfurare a procesului didactic la aceast disciplin
de nvmnt;
- s elaboreze ealonarea anual a unitilor de nvare pentru o grup/clas
n funcie de caracteristicile colectivului, de condiiile climatice dominante,
de dotarea material, de tradiiile locale;
- s ntocmeasc planuri calendaristice semestriale personalizate;
- s selecteze din programe unitile de nvare realizabile n condiiile de
care dispune i s le proiecteze;
- s conceap i s redacteze proiecte didactice eficiente.

Programa colar se adreseaz profesorilor care predau disciplina Educaie

fizic. Proiectarea demersului didactic ncepe cu lectura personalizat a
programei colare. Pentru o lectur aprofundat, este necesar s se rspund
la urmtoarele ntrebri:
- n ce scop voi face? (identificarea competenelor)
- Cum voi face? (determinarea activitilor de nvare)
- Ce coninuturi voi folosi? (selectarea coninuturilor)
- Cu ce voi face? (analiza resurselor materiale)
- Ct s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare)
Lectura se realizeaz n succesiunea urmtoare: de la competene generale,
la competene

89
specifice, la activiti de nvare i de la acestea din urm la coninuturi.
Profesorii vor proiecta demersul de nvare n funcie de particularitile
clasei de elevi, de baza material de care dispun i de opiunile elevilor.

Strategii didactice

Programa colar valorific exemplele de activiti de nvare care s

permit trecerea de la
centrarea pe coninuturi, la centrarea pe experiene de nvare.
n vederea formrii competenelor, se recomand ca strategiile didactice
utilizate n predarea disciplinei Educaie fizic s pun accent pe:construcia
progresiv a cunoaterii specifice domeniului, flexibilitatea abordrilor i
parcursul difereniat.
innd seama de particularitile elevilor, profesorii vor folosi
demersuri care s fac accesibil i atractiv coninutul leciei de educaie
fizic. Jocul devine metod, mijloc i form de organizare, efectuat sub
form de ntrecere, adaptat capacitilor motrice i psihice ale elevilor.
La nceputul anului colar se va urmri organizarea claselor i a grupelor
de lucru n spiritul
educaiei incluzive.
n prima lun de coal se va acorda atenie formelor de deplasare
individual i n grup, precum i formaiilor de lucru (cerc, coloan, linie,
semicerc etc.).
n paralel cu activitatea motric se va folosi limbajul de specialitate, din
care s nu lipseasc
metafora ca mijloc de formare a imaginii mentale i de valorificare a
achiziiilor dobndite prin leciile de educaie fizic.
La clasele ciclului primar, se va pune accentul pe lucrul n perechi i n
grup, favoriznd
integrarea, ajutorarea i stimularea reciproc.
Se va asigura utilizarea unor mijloace (mingi, cercuri, steaguri,
dispozitive, instalaii, sisteme de protecie etc.) care s asigure protejarea
copiilor, nlturndu-se orice posibilitate de a se produce accidente.
Se recomand ca resursele s fie estetice, atractive i uor de
manevrat.n perspectiva unui demers educaional centrat pe competene, se
recomand utilizarea continu a evalurii cu accent pe valorizarea
rezultatelor nvrii prin raportarea la progresul colar al fiecarui

90
 elev. Profesorii pot elabora i alte forme de nvare i coninuturi n
funcie de particularitile clasei de elevi, baza material de care dispune
coala i opiunile elevilor.
Lecia de educaie fizic rmne o creaie a fiecrui profesor, ce trebuie
s reflecte
competenele sale profesionale, capacitatea de a se adapta condiiilor
concrete de desfurare a activitii didactice i particularitilor elevilor,
ajutndu-se de o serie de ndrumri/sugestii
metodologice, oferite prin aceast program, astfel:
* prezentarea de ctre profesor a coninuturilor care vor fi abordate, a
probelor i criteriilor
de evaluare i a repartizrii acestora pe semestre.
* realizarea evalurii predictive a nivelului de pregtire a elevilor.
* din relaia profesor-elev a oricrei forme de agresare verbal sau fizic
asupra elevului.
*meninerea de ctre profesor a unei relaii constante cu
nvtorul/nvtoarea clasei, n
special pe urmtoarele probleme:
-* responsabilitatea deplasrii elevilor la i de la locul de desfurare a
activitii;
- *evidenierea ritmic, de ctre profesor, n catalogul clasei, a rezultatelor
evalurii
curente.
* integrarea problematicii educaiei fizice din nvmntul primar n
preocuprile catedrei de specialitate (activiti metodice, dotri materiale i
didactice, orar, interasistene, participri la competiii sportive), ntr-un mod
echitabil fa de nvmntul gimnazial i liceal.
n vederea valorizrii competenelor cheie i a asigurrii transferabilitii
la nivelul activitii educaionale, strategiile didactice utilizate n predarea
disciplinei Educaie fizic vor pune accent pe coeren i abordri integrate.
n conformitate cu prevederile , n nvmntul primar, n afara orelor de
educaie fizic prevzute n planul-cadru, pot fi constituite formaii sportive
i ansambluri sportive.

Formaiile sportive se constituie pentru elevii cu aptitudini motrice

deosebite i se pregtesc ca reprezentative ale unitilor de nvmnt,
participante la competiiile sportive intercolare (de exemplu,
Olimpiada Naional a Sportului colar).

91
 Formaiile sportive se constituie i se pregtesc pentru o singur disciplin
sportiv, n cazul sporturilor pe echipe, i pentru una sau mai multe
discipline sportive, n cazul sporturilor individuale.
Numrul formaiilor sportive se aprob de ctre Consiliul de Administraie
al unitii de
nvmnt, la propunerea catedrelor de specialitate, n funcie de resursele
materiale i umane disponibile. n unitile de nvmnt n care nu exist
catedre de specialitate, propunerea se face de ctre profesorul de educaie
fizic.
Pentru pregtirea formaiilor sportive se aloc un numr de 2 ore pe
sptmn, pentru fiecare formaie sportiv, n afara orarului zilnic. Aceste
ore intr n norma didactic a profesorului de educaie fizic i se
consemneaz n condic.
O formaie sportiv este alctuit din minimum 10 maximum 25 de elevi,
provenii din una sau mai multe clase de acelai nivel de nvmnt.
Programele colare pentru acest gen de activitate sunt cele elaborate pentru
nivelul nceptori disciplina Pregtire sportiv practic.

. Ansamblurile sportive se organizeaz pentru elevii care doresc s

participe la activiti
motrice, cu caracter competiional sau recreativ, la solicitarea scris a
elevilor/prinilor. Unitatea de nvmnt va prezenta elevilor o ofert de
discipline sportive sau de activiti motrice, n funcie de resursele materiale
i umane de care dispune.
Ansamblurile sportive se desfoar pe grupe, cu cte o (una) or pe
sptmn, n afara
orarului zilnic. Orele de ansamblu sportiv sunt incluse n norma didactic a
profesorului de educaie fizic i se consemneaz n condic.
Fiecare grup este alctuit din minimum 10 maximum 25 de elevi,
provenii de la una sau mai multe clase.
Numrul grupelor de ansamblu sportiv se aprob de ctre Consiliul de
Administraie al unitii de nvmnt, la propunerea catedrelor de
specialitate. n unitile de nvmnt n care nu exist catedre de
specialitate, propunerea se face de ctre profesorul de educaie fizic.Elevii
care au statutul de scutit medical la leciile de educaie fizic pot participa,
n funcie de recomandrile scrise ale medicului specialist, la orele de
ansamblu sportiv.
Programul activitilor motrice din cadrul orei de ansamblu sportiv este
stabilit de ctre

92
profesorul de educaie fizic mpreun cu elevii participani.
Numrul ansamblurilor sportive i al formaiilor sportive ale unei uniti
de nvmnt, precum i criteriile de constituire a acestora, se aprob de
ctre Consiliul de Administraie n luna mai, pentru anul colar urmtor,
dup analiza opiunilor elevilor/prinilor, prezentate n scris.
Monitorizarea activitilor sportive din cadrul orelor de ansamblu sportiv
i orelor de pregtire a formaiilor sportive se realizeaz, la nivelul unitii
de nvmnt, de ctre .conducerea acesteia, iar la nivel judeean, de ctre
inspectorul colar de specialitate.
Semestrial, comisia/catedra metodic realizeaz un raport privind
organizarea i desfurarea activitilor sportive din cadrul orelor de
ansamblu sportiv i orelor de pregtire a formaiilor sportive,raport care se
prezint i se supune spre analiz i aprobare Consiliului de Administraie.

93
 CURSUL Nr.8.

Evaluarea in-Educatie psihomotrica in invatamantul

prescolar si primar.
Metode de evaluare si metodologia evaluarii.

Evaluarea reprezint o component a demersului didactic prin care

cadrul didactic are posibilitatea de a determina obiectiv efectele asupra
elevilor a procesului didactic iniiat, pe parcursul i n finalul parcurgerii
fiecrei uniti de nvare.
De aceea, evaluarea capt, n primul rnd, calitatea de factor reglator
al procesului de predare-nvare, impunnd permanent adaptri, modificri
ale strategiei proiectate de cadrul didactic pentru realizarea fiecrei uniti de
nvare.
Ca urmare, la toate disciplinele, aceasta este prezent n fiecare lecie de-a
lungul ntregului an colar, realizndu-se prin modaliti diferite, ncepnd
cu dialogul, verificarea orala i scris, aplicarea de chestionare i fie,
punerea n situaia de a rezolva probleme prin lucrri de laborator, prin
elaborarea individual sau n grup a unor lucrri de sintez, prin probe
practice cu caracter aplicativ etc.
Aceasta este funcia principal a evalurii care poate contribui la
creterea continu a eficienei procesului de nvmnt, aflat n relativ
contradicie cu nelegerea de ctre o mare parte a personalului didactic, c
evaluarea l privete preponderent pe elev, avnd scopul de a aprecia nivelul
achiziiilor acestuia i, dup caz, de al nota.
.

Sistemul National scolar de Evaluare la disciplina E.F.S.

94
 A fost introdus n sistemul de nvatamnt n anul scolar 1999-2000

Criteriile de evaluare prevazute n sistemul national vizeaza nivelul

realizarii obiectivelor cadru si standardelor finale de performanta proprii
fiecarui ciclu de nvatamnt, ct si a obiectivelor de referinta stabilite
pentru fiecare clasa, n domeniul capacitatii motrice, generale si specifice
practicarii ramurilor de sport prevazute n programa scolara.

Sistemul de evaluare este corelat cu prevederile actuale ale planului de

nvatamnt si continuturile programelor scolare, fiind aplicabil n toate
unitatile scolare, indiferent de conditiile avute; se adreseaza numai claselor
care au prevazuta educatia fizica n trunchiul comun.

Varietatea instrumentelor e valoarea asigura elevilor posibilitatea de a

opta pentru sustinerea unora dintre acestea, corespunzator propriilor
disponibilitati psihomotrice, interesului si traseelor individuale de
instruire.

Formele evaluarii.

1. Evaluarea predicativa (initiala)

-Se realizeaza pentru elevii si clasele nceputului de ciclu (clasa I) sau la

clasele unde nvatatorul preda pentru prima oara si nu beneficiaza de
rezultatele testarilor din anul precedent, care sa-i permita cunoasterea
posibilitatilor colectivului de elevi.

-Aceasta forma de evaluare se poate realiza, pentru o parte din probe la

nceputul anului scolar (alergarea de viteza, alergarea de rezistenta), iar
pentru probele care vor intra n sistemul de notare, naintea primului grupaj
tematic de lectii planificat. Rezultatele testelor vor fi valorificate n
elaborarea sistemului de planificare (numar si durata unitatilor de nvatare, a
mijloacelor de actionare si a nivelului de exigente), care poate modifica
scara de notare a elevilor stabilita initial de nvatator.

2. Evaluarea continua (curenta)

Se face prin verificari sistematice pe parcursul programului de

instruire, pe secvente mai mici (n fiecare lectie sau la finalul unui grupaj
tematic de lectii), avnd drept scop cunoasterea gradului de nsusire de catre
elevi a materiei predate sau aprecierea modului n care s-a realizat un grupaj

95
de lectii, cnd si dupa caz, se finalizeaza cu notare. Utilitatea evaluarii
curente si valorificarea ei se regasesc n analiza pe care o face nvatatorul,
privind modul de organizare, a metodelor si sistemelor de activitati din
etapele urmatoare. Note curente nu se pot acorda elevilor pentru frecventa,
indisciplina sau lipsa de echipament.

3. Evaluarea sumativa (finala)

Acest tip de evaluare se utilizeaza la probele de control care necesita o

perioada mai lunga de pregatire si cu un grad ridicat de dificultate, cum sunt
alergarea de rezistenta, jocul sportiv. Se finalizeaza de regula cu notarea
elevilor.

Continutul evaluarii.

Presupune 3 faze : verificarea, aprecierea, notarea.

1. Verificarea.

Este procesul prin care subiectul executa o proba. Natura probelor este
diferita. Uneori proba este nsotita si de norme (baremuri) care exprima scala
valorica de efectuare a probei.

n E.F., predomina verificarea practica, care urmareste identificarea

capacitatii de aplicare a ceea ce se dobndeste sau se dezvolta n procesul
instructiv-educativ.

2. Aprecierea.

Consta n reflectarea realitatii n constiinta nvatatorului (realizarea

unor judecati de valoare). Se utilizeaza att aprecierea verbala, care este
curenta cu rol de feed-back pentru orice exersare a elevilor, dar si utilizarea
unor simboluri numite note, calificative. Aprecierea este conditionata de
natura probei la care este verificat elevul. Daca probele sunt masurabile,
aprecierea este obiectiva si presupune efort mic. Daca probele nu sunt
masurabile, aprecierea poate sa capete influente subiective, depinde de
competenta profesionala, experienta didactica, nivelul de cunoastere al
modelului E.F.S.

3. Notarea.

96
 Este rezultatul unitatii dialectice dintre verificare si apreciere. Se
materializeaza prin acordarea de note sau calificative.

Criterii de evaluare.

Decurg din obiectivele E.F.S., trebuie privite n sistem.

Performanta motrica, rezultatul probelor de control masurabile.

Progresul realizat de subiect.

Cantitatea si calitatea elementelor nsusite n raport cu prevederile

programei de specialitate.

Capacitatea elevului de a aplica n practica elementele nsusite.

Capacitatea elevului de restructurare, autoevaluare a elementelor

nsusite.

Nivelul cunostintelor teoretice nsusite de elev.

Atitudinea elevului fata de E.F.S.(frecventa la lectii, participarea la

actiunile competitionale sportive, modul de ndeplinire a unor sarcini
organizatorice).

Nivelul de dezvoltare fizica a elevului.

Metode de evaluare.

1. Metode de verificare.

Trecerea probelor de motricitate prevazute de "sistemul national

scolar de evaluare la disciplina E.F.S.", aplicat si n functie de
optiunile profesorului si elevilor, privind probele prevazute.

Trecerea unor probe de motricitate, stabilite de fiecare nvatator

pentru orele din C.D.S., conform principiului autonomiei.

Trecerea unor probe de cunostinte teoretice de specialitate (la clasele

cu profil de educatie fizica).

Masurarea unor indici de dezvoltare fizica.

97
 Executarea unor deprinderi si priceperi motrice, n conditii analoage
(asemanatoare) probei sau activitatii respective.

Executarea unor deprinderi si priceperi motrice n conditii concrete de

concurs.

ndeplinirea de elevi a unor sarcini speciale organizatorice sau

metodico-didactice, conducerea unor verigi din lectie, arbitraj,
conducerea gimnasticii zilnice, conducerea recreatiei organizate
pentru elevii claselor I-IV, aducerea unor materiale din vestiare.

Observarea curenta a elevilor si nregistrarea datelor observatiei

(reactie la efort, atitudini, comportamente n ansamblu si n situatii
deosebite).

2. Metode de apreciere si notare (acordare de calificative).

M. Aprecierii verbale, atunci cnd aprecierea este nsotita permanent

de acordarea unor calificative.

Aprecierea si notarea pe baza unor norme (baremuri) prestabilite la

nivel national sau local. Se mai numeste metoda absoluta si se aplica
la unele probe pentru calitatile motrice.

Aprecierea si notarea prin comparatie (metoda relativa). Comparatia

se face la nivel de clasa; profesorul aseaza n ordine rezultatele si face
scalarea acestora pe intervale corespunzatoare calificativelor. Este
eficienta daca exista doar un rnd de clase.

Progresul individual se calculeaza indicele de progres calculat n

functie de valoarea performantionala initiala si finala.

Nivelul de executie tehnica sau tactica a deprinderilor si priceperilor

motrice n conditii de exersare partiala sau globala. Depinde de
competenta profesionala a nvatatorului.

Aprecierea si notarea n functie de modul n care elevii ndeplinesc

unele sarcini organizatorice sau metodico-didactice.

98
Metodologia de aplicare.

Sistemul National vizeaza evaluarea principalelor capacitati si

competente, necesar a fi realizate n aria curriculara E.F.S.(trunchi
comun).

Pentru fiecare capacitate / competenta, sistemul prevede 2 - 3 variante

de probe din care elevul poate opta pentru una din ele.

La Programarea evaluarilor pe semestre va fi realizata de nvatator

n functie de conditiile de desfasurare a procesului de nvatamnt.

Evaluarea calitatilor motrice vizeaza acumularile cantitative si

calitative realizate pna la sustinerea probelor, ca urmare a sistemelor
de actionare folosite pe parcursul lectiilor. Evaluarea calitatilor
motrice vizeaza si rezistenta, se poate face prin probele de atletism
corespondente sau prin variantele de "naveta", prevazute n sistem.

Evaluarea la probele si ntrecerile de sport va fi precedata de

parcurgerea unuia sau mai multor grupaje de lectii n functie de
complexitatea si dificultatea lor.

Notele se acorda pe baza rezultatelor obtinute la sustinerea probelor si

tinnd seama, dupa caz de criteriile privind starea de sanatate,
disponibilitatile motrice, atitudinea fata de procesul de nvatamnt si
progresul realizat, prevazute n fisa individuala.

Sistemul National prevede bareme minimale echivalente notei 5,

pentru acordarea notelor superioare si inferioare notei 5 comisiile
metodice ale profesorilor sau fiecare profesor vor elabora scale de
notare proprii. Valoarea performantelor si echivalarea lor n note vor
fi stabilite n functie de numarul de ore saptamnal si conditii concrete
de lucru.

La gimnastica acrobatica si joc sportiv, Sistemul National cuprinde

variante de probe cu dificultati diferite, la care aprecierea va fi facuta
din nota maxima 8, 9 si 10.

n afara notelor acordate conform Sistemului National, profesorul va

realiza si evaluari curente din celelalte continuturi predate.

99
 Evaluarea sumativa vizeaza probele de control care necesita o
perioada mai lunga de pregatire si cu un grad marit de dificultate, cum
sunt : alergarea de rezistenta, jocul sportiv.

Sistemul de evaluare va fi adus la cunostinta tuturor elevilor si afisat

la joc vizibil.

Fisa individuala.

Este folosita pentru nregistrarea rezultatelor si notelor obtinute de

elevi la probele de evaluare.

Cuprinde: datele personale, probele prevazute de Sistemul National,

probele de evaluare curente si date semnificative (care pot influenta
notarea elevilor, acestea fiind marcate cu un semn conventional).

Utilizarea fisei asigura:

-aprecierea operativa si obiectiva a evolutiei elevului pe parcursul

ciclului de bvatamnt

-constatarea optiunilor anuale ale elevilor pentru diferite probe

- argumentarea dotarii, transmiterea informatiei despre clasa, n cazul

schimbarii cadrului didactic sau a transferarii elevului

-autoevaluarea profesorului si evaluarea obiectiva a acestuia de catre

organele competente.

Modalitati de aplicare a sistemului de evaluare

Alergarea de vitez pe distana de 25 m, cu start din picioare: o se

execut n linie dreapt pe teren plat; o se traseaz liniile de plecare i sosire;
o cronometrul se pornete la micarea piciorului din spate; o se nregistreaz
timpul realizat n secunde i fraciuni de secund.
Naveta 5x5 m: o se susine numai n cazul n care nu exist condiii pentru
alergarea de vitez pe 25 m; o se execut pe o suprafa neted i
nealunecoas; o se traseaz dou linii paralele la distana de 5 m; o

100
executantul se dispune napoia uneia dintre linii, iar la semnal pornete n
alergare pn la linia opus, o depete cu ambele picioare i revine la linia
de plecare, parcurgndu-se de cinci ori distana de 5 m; o se nregistreaz
timpul realizat n secunde i fraciuni de secund.
Alergarea de durat n tempo uniform moderat: o se desfoar pe
teren plat, fr denivelri, pe grupe de 6-8 elevi; o alergarea este continu, n
ritm propriu, pe duratele corespunztoare fiecrui calificativ.
Extensii ale trunchiului din culcat facial: o executantul adopt poziia
culcat facial cu palmele la ceaf, fixat la glezne de un partener; o extensia
trunchiului cu ridicarea capului peste nlimea bncii de gimnastic situat
n faa sa, revenire n poziia iniial; o se nregistreaz numrul de repetri.
Extensii ale trunchiului din poziia aezat cu sprijin pe mini oblic
napoi: o ridicarea bazinului n extensie i revenire la poziia iniial; o se
nregistreaz numrul de repetri.
Ridicri de trunchi din culcat dorsal: o executatul adopt poziia culcat
dorsal cu palmele la ceaf, genunchii ndoii i tlpile fixate pe sol de ctre
un partener; o ridicarea trunchiului pn la atingerea genunchilor cu coatele
i revenirea n poziia iniial; o se nregistreaz numrul de repetri.
Ridicri ale picioarelor din culcat dorsal: o se adopt poziia culcat
dorsal cu palmele la ceaf; o se execut ndoirea genunchilor la piept,
ntinderea picioarelor pe vertical-revenire cu genunchii la piept i ntinderea
picioarelor pe sol; o se nregistreaz numrul de repetri.
Traciuni pe banca de gimnastic:
se adopt poziia culcat facial pe banca de gimnastic (picioarele n afara
acesteia) cu braele n prelungirea corpului apucnd cu minile marginile
acesteia; o deplasarea corpului pe banc prin traciuni simultane cu ambele
brae; o se nregistreaz distana parcurs.
Sritura n lungime de pe loc: o din poziia stnd napoia unei linii, tlpile
deprtate la nivelul umerilor, avntare prin ndoirea i extensia picioarelor
simultan cu balansarea braelor; o impulsie energic, sritura n lungime i
aterizare pe ambele picioare; o se msoar lungimea sriturii de la linie pn
la clcie.
Structura complex de for: o poziia iniial stnd; o trecere n sprijin
ghemuit, aruncarea picioarelor napoi n sprijin culcat, revenire n sprijin
ghemuit, ridicare n stnd; o se nregistreaz numrul de execuii.
Complexele de dezvoltare fizic alctuite din exerciii libere, cu obiecte
portative sau pe fond muzical, vor fi concepute de nvtor i vor fi
executate i nsuite de-a lungul unor sisteme de lecii. n fiecare complex
vor fi introduse obligatoriu cte un exerciiu pentru brae i articulaia
umrului, pentru spate, pentru abdomen i pentru membrele inferioare.

101
 Pentru acordarea calificativelor, cu prilejul susinerii probei de control, se
va executa complexul nvat, pe grupe de 6-8 elevi, apreciindu-se: o
memorarea structurii exerciiilor, a succesiunii acestora n complex i a
numrului de timpi de execuie stabilit pentru fiecare exerciiu; o execuia
corect a micrilor componente i a complexului n ansamblu; o
amplitudinea, ritmul i expresivitatea micrilor.
Srituri la coard: o stnd cu coarda situat jos-napoi; o nvrtirea corzii
dinapoi spre nainte pe deasupra capului; o se efectueaz srituri cu
desprindere de pe ambele picioare pe loc, alternative de pe un picior pe
cellalt pe loc sau cu deplasare, succesive pe un picior i apoi pe cellalt, pe
loc; o se nregistreaz numrul de execuii sau distana parcurs la sritura
cu deplasare.
Aruncarea cu dou mni de jos la int orizontal: o din poziia stnd
deprtat, aruncare lansat, cu dou mini de jos a unui obiect uor la int
delimitat pe sol, la distana de 3-4 m, limea intei avnd 0,5m; o se
nregistreaz numrul de ncercri reuite.
Aruncarea la int vertical: o aruncare azvrlit cu o mn pe
deasupra umrului, cu mingea de oin sau tenis, la o int vertical cu
limea de 0,5 m situat la distana de 5-6 m i nlimea de 2 m; o se
nregistreaz numrul de ncercri reuite.
Elemente acrobatice izolate: o se execut izolat elemente statice i
dinamice prevzute n program; o se apreciaz corectitudinea execuiei.
Legri de elemente acrobatice: o se execut legat 2-3 elemente
acrobatice nsuite; o se apreciaz cursivitatea i corectitudinea execuiei.
Procedee tehnice izolate din joc sportive sub forma jocurilor
pregatitoare

Evaluarea semestrial va cuprinde minimum trei calificative provenite din

susinerea probelor la: viteza de deplasare; rezistena; for; complex de
dezvoltare fizic; ndemnare; gimnastic acrobatic; joc sportiv. Fora
dinamic se evalueaz prin trei probe selectate din variantele oferite (spate,
abdomen i membre).
Fiecare prob va fi apreciat cu un calificativ, iar n catalog se va nscrie
un singur calificativ cumulativ provenit din cele trei probe.
Probele de evaluare corespund numai unor categorii de coninuturi prevzute
de program. Celelalte coninuturi se predau i se apreciaz prin evaluri
curente.
Dup cum este lesne de observat, Sistemul Naional colar de Evaluare
pentru nvmntul primar reprezint pentru nvtor o ofert din care
acesta, corespunztor condiiilor concrete n care i desfoar procesul

102
didactic (nivelul de pregtire al clasei, dotarea material, numrul de ore
alocat n schema orar, categoriile de coninuturi abordate, opiunile elevilor
etc.) va trebui s-i stabileasc propriul sistem de evaluare, respectnd
cerinele unitare minimale referitoare la capacitile care trebuie evaluate i
numrul de evaluri semestriale, prezentate anterior.
Ce trebuie s fac n acest sens nvtorul?
1. S selecteze, din sistemul de evaluare, capacitile pe care le va evalua
n anul colar respectiv corespunztor unitilor de nvare pe care le-a
cuprins n ealonarea anual.
Astfel, la aceeai clas, un nvtor poate stabili c va evalua n anul
colar respectiv calitile motrice vitez i rezisten, deprinderile motrice
de baz sritura i aruncarea i ca deprinderi sportive elementare elemente
de gimnastic acrobatic i procedee de minibaschet, n timp ce colegul
su din aceeai coal sau din alte coli, poate stabili ca va evalua fora i
ndemnarea, traciunea i sritura, elemente de gimnastic acrobatic i
procedee din minihandbal.
2. S stabileasc, pentru fiecare capacitate pe care o va evalua, oferta de
instrumente de evaluare (probe) pe care o va prezenta elevilor, n funcie de
spaiile de lucru i materialele didactice de care dispune.
Astfel, dac curtea colii nu permite realizarea unei alergri n linie
dreapt pe distana de 25 metri, nvtorul va stabili ca instrument (prob)
de evaluare a calitii motrice vitez naveta 5x5 m, n timp ce colegii din
alte coli, care dispun de spaiul necesar, vor evalua viteza prin proba de
alergare de vitez pe 25 m.
S stabileasc, pentru fiecare prob msurabil, selectat din sistemul de
evaluare, performanele corespunztoare acordrii calificativelor bine i
foarte bine.
La probele de evaluare n care performana obinut de elev se exprim n
secunde, metri sau numr de execuii, sistemul naional prevede numai
valorile echivalente calificativului suficient, nelese ca cerine minimale
acceptate pe plan naional. Performanele echivalente celorlalte calificative
vor fi stabilite de ctre fiecare nvtor corespunztor nivelului iniial de
pregtire a elevilor (determinat prin evaluri predictive), condiiilor concrete
asigurate procesului de predare-nvare, nivelului de exigen relativ unitar
stabilit de ctre comisia metodic a nvtorilor din coal, ct i evoluiei
performanelor elevilor pe parcursul procesului didactic, determinate
obiectiv. De exemplu, la proba de alergare de vitez pe 25 m, la clasa a III-a,
nvtorul, pornind de la performana echivalent calificativului suficient
precizat n sistemul naional de evaluare (59 la biei i 62 la fete) poate
stabili, pe baza verificrilor iniiale (predictive), ca la biei, calificativul

103
bine s fie acordat pentru performana de 57, iar calificativul foarte bine,
pentru performana de 55. La fete, unde (ipotetic) a constatat la verificarea
iniial valori mai modeste ale timpilor, nvtorul poate stabili pentru
calificativul bine performana de 61, iar pentru foarte bine, performana de
60.
Un alt nvtor, pstrnd ca unitare valorile de 59 la biei i 62 la fete
pentru acordarea calificativului suficient, poate stabili c va acorda
calificativul bine tuturor elevilor care i mbuntesc performanele iniiale
cu 0,1 secunde i foarte bine celor care o mbuntesc cu 0,2 secunde.
Astfel, elevii clasei vor avea ca cerin unitar performana echivalent
calificativului suficient prevzut n sistemul naional colar de evaluare dar
i cerine individualizate pentru acordarea calificativelor bine i foarte bine
care evideniaz progresul personal realizat, fa de valoarea constatat la
evaluarea predictiv.
4. S stabileasc coninutul concret i criteriile de evaluare la probele din
sistemul naional care nu sunt nsoite de aceste precizri. La clasele I a II-
a sunt patru asemenea probe (ntreceri de alergare pe 25 m, complexul de
dezvoltare fizic, elementele acrobatice izolate, procedeele tehnice izolate
din minijocul sportiv), iar la clasele a III-a a IV-a, trei (complexul de
dezvoltare fizic, legri de elemente acrobatice, structuri simple de joc). n
sistemul naional de evaluare nu au fost precizate detaliile acestor probe
deoarece, corespunztor numrului minim de ore alocat din plaja orar
condiiilor materiale variate n care se desfoar procesul didactic i
opiunilor diversificate privind abordarea unor categorii de coninuturi
(minijocuri sportive), obiectivele de referin se realizeaz prin coninuturi
diferite de ctre fiecare nvtor.
De aceea, nvtorul, cunoscnd coninutul concret al instruirii, este
singurul n msur s stabileasc att probele, ct i criteriile de evaluare. La
proba de ntreceri de alergare pe 25 m prevzut cu X la clasele I a II-a,
nvtorul trebuie s stabileasc concret urmtoarele detalii: se alearg cu
Evaluarea n educaia psihomotric Proiectul pentru nvmntul Rural 189
start din picioare; se pornete in ntrecere la semnal sonor; se alearg pe
culoare sau ctre un reper; ntrecerea se realizeaz pe linii de cte 2,3,4 sau 5
elevi (corespunztor spaiului existent); se organizeaz separat pentru fete i
pentru biei.
Ce criterii de evaluare poate stabili nvtorul la aceast prob?
Sugestii: o participarea la trei-patru ntreceri organizate pe parcursul
leciilor, respectnd regulile privind startul i pstrarea direciei =
calificativul suficient; o participarea la trei-patru ntreceri desfurate n
condiiile de mai sus i ctigarea uneia dintre ele = calificativul bine; o

104
participarea la trei-patru ntreceri i ctigarea a dou dintre ele = calificativ
foarte bine; o acordarea de puncte la fiecare din cele 3-4 ntreceri, respectiv
4 puncte locul I, 3 puncte locul al II-lea, 2 puncte locul al III-lea, 1 punct
locul al IV-lea (dac se alearg n serii de cte patru elevi) i acordarea
calificativelor conform numrului de puncte acumulat, ca de exemplu: 4
puncte = suficient; 6 puncte = bine; 8 puncte = foarte bine.
nvtorul va modifica componena seriilor de la lecie la lecie astfel
nct fiecare elev s poat concura cu parteneri egali, superiori i inferiori ca
valoare..
Pentru acordarea calificativelor bine i foarte bine, muli nvtori au
mrit progresiv numrul exerciiilor cuprinse n complex, de exemplu, la
clasa a II-a, 6 exerciii pentru calificativul bine i 7 pentru calificativul foarte
bine.
Mai pot fi adoptate, n funcie de colectiv i condiiile de instruire i
alte soluii, ca de exemplu, la clasa a IV-a: o execuia unui complex alctuit
din 6 exerciii libere n 4X8 timpi = calificativul suficient; o execuia unui
complex alctuit din 6 exerciii cu obiect portativ = calificativul bine; o
execuia unui complex alctuit din 6 exerciii cu obiect portativ i pe fond
muzical alificativul foarte bine.
La probele elemente de gimnastic acrobatic izolate i procedee
tehnice izolate din minijocul sportiv prevzute la clasele I - a II-a,
nvtorul, corespunztor coninuturilor abordate pe parcursul instruirii i
prevederilor programei va nominaliza care sunt cele dou elemente
acrobatice i cele dou procedee tehnice pe care le va evalua pentru
acordarea calificativului suficient i n ce condiii va acorda calificativele
bine i foarte bine.
i n acest caz decizia aparine nvtorului care, de exemplu, poate stabili
la clasa a II-a: o execuia cu unele greeli a podului de jos i a rostogolirii
nainte din ghemuit n ghemuit = calificativul suficient; o execuia corect a
doar dou elemente = calificativul bine; o execuia corect a celor dou
elemente i a rostogolirii napoi din ghemuit n deprtat = calificativul foarte
bine.
Un alt nvtor, tot de la clasa a II-a, corespunztor coninuturilor
abordate, poate stabili: Evaluarea n educaia psihomotric 190
Proiectul pentru Invmntul Rural o execuia corect a dou elemente
(cumpna pe un genunchi cu sprijinul palmelor pe sol i podul de jos) =
calificativul suficient; o execuia corect a trei elemente (cele dou
prezentate mai sus, la care se adaug rostogolirea nainte din ghemuit n
ghemuit) = calificativul bine; o execuia corect a patru elemente (cel trei
prezentate mai sus i stnd pe omoplai) = calificativul foarte bine.

105
 n aceeai manier pot fi stabilite coninuturile i criteriile de evaluare i
pentru proba Procedee tehnice izolate din minijocul sportiv, ca de exemplu,
la clasa I: o execuia cu unele greeli a procedeelor tehnice, pasarea i
prinderea mingii cu dou mini de pe loc i a driblingului multiplu pe loc =
calificativul suficient; o execuia fr greeli a celor dou procedee tehnice =
calificativul bine; o execuia corect a celor dou procedee la care se adaug
i pasa cu o mn i prinderea cu dou mini de pe loc = calificativul foarte
bine.

106
 CUPRINS.
CURSUL Nr.1.
CONCEPTUL DE EDUCATIE FIZICA SI EDUCATIE PSIHOMOTRICA
OBIECTIVE FUNDAMENTALE PRIVIND IMBUNATATIREA CONDITIEI
FIZICE SI MENTALE,A DEZVOLTARII FIZICE ARMONIOASE SI A
DEZVOLTARII AUTONOMIEI CORPORALE A COPILULUI

Pag.1.
CURSUL Nr.2.

PRINCIPALELE FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITATII DE EDUCATIE

FIZICA IN INVATAMANTUL PRIMAR SI PRESCOLAR.

.PARTICULARITATILE MORFO-FUNCTIONALE SI PSIHOLOGICE

ALE PRESCOLARILOR SI SCOLARILOR MICI.
Pag.10.

CURSUL Nr.3.
DEPRINDERILE MOTRICE CARACTERISTICI

PROCESUL FORMARII DERINDERILOR MOTRICE DIN PUNCT DE

VEDERE PSIHO-FIZILOGIC SI METODIC. Pag.28.

107
 CURSUL Nr 4.
CALITILE MOTRICE-CONCEPT-DEFINITII- FORME DE
MANIFESTARE.

METODOLOGIA DEZVOLTARII CALITATILOR MOTRICE:VITEZA,

INDE-
MANARE,FORTA.REZISTENTA.
Pag.49.

CURSUL Nr 5-6.

ACTIVITATEA PSIHOMOTRICA/LECTIA DE EDUCATIE

FIZICA SI SPORT LA NIVELUL INVATAMANTULUI
PRIMAR:

Pag.61.

CURSUL Nr.7.

Proiectarea didactica-Educatie psihomotrica in

invatamantul prescolar si primar.
Pag.85
.

108
 CURSUL Nr.8.
Evaluarea in-Educatie psihomotrica in
invatamantul
prescolar si primar
Metode de evaluare si metodologia evaluarii.
Pag.94.

109