Mircea Badea Despre alegerea noului guvern

(moment din cadrul emisiunii Sinteza Zilei din data de 1 mai 2012)

Stancu George RE 1, An III Anul universitar 2011 - 2012

E interesanta ideea cu triplarea pedepselor pentru coruptie, dar asta trebuie sa mearga mana in mana cu imbunatatirea sistemului de justitie, pentru ca a da o arma mai puternica in mana unei justitii precare, care poate actiona ca instrument de presiune politica, este o treaba riscanta asa cum este si pedeapsa cu moartea. Unora li s-ar putea parea salvatoare adica domle, sa bagam frica in aia rai, da, dar numai in conditia unei justitii performante care sa reduca posibilitatea de a gresi la zero, pentru a evita cazul in care poti omora un nevinovat. Deci eu sunt in general de acord cu inasprirea legii, dar doar in conditiile in care sistemul de justitie este unul performant si nu poate da curs unor abuzuri. Eu sunt un pic incoerent si putin tulburat intrucat vad ca in lista asta de propuneri pe care o facu domnul Ponta se afla domnul Ioan Rus. Eu stiu bine cine este domnul Ioan Rus, stiu bine de ce e capabil domnul Ioan Rus si mi se pare inadmisibil ca in Romania anului 2012 o persoana cum este domnul Ioan Rus sa faca parte din nou din guvernul Romaniei. Eu, in calitatea mea de cetatean, ca n-am alta calitate, nu ca sunt revoltat, sunt scos din minti de nominalizarea lui Ioan Rus la acest fotoliu de ministru de interne, extrem de important, extrem de important Poate daca domnul Victor Ponta, pe care sigur, il creditez cu speranta ca e de buna credinta si chiar vrea sa faca si sa dreaga putea sa se recompenseze daca are de ce sa se recompenseze fata de Ioan Rus cu altceva. Functia de ministru de interne din punctul meu de vedere este inadmisibila. Oratorul acestui discurs este jurnalistul Mircea Badea, angajat al grupului Intact Media Group si realizator al emisiunii In gura presei difuzata pe postul de televiziune Antena 3. Mircea Badea a rostit aceste cuvinte in data de 1 mai 2012 pe pasa dintre emisiunile Sinteza zilei, moderata de jurnalistul Mihai Gadea si In gura presei. Prima parte a discursului, centrat pe incompatibilitatea dintre sistemul de justitie romanesc actual si ideea de inasprire a pedepselor prevazute pentru coruptie, porneste de la o discutie dintre Mihai Gadea si politicianul Dan Voiculescu in jurul subiectului de mai sus. Dialogul acestora avea drept tema instaurarea noului guvern si treptat erau mentionati si discutati ministrii nou-alesi din fiecare domeniu. Numele ministrului internelor, Ioan Rus, starneste cele mai multe semne de intrebare, dat fiind faptul ca acesta a mai ocupat aceasta functie si in timpul guvernarii prim ministrului Adrian Nastase intre anii 2000 si 2004, in timpul mandatului acestuia semnalandu-se periodic nereguli grave in justitie concretizate in special in fapte de coruptie la nivel inalt. Acest nume, Ioan Rus, declanseaza cea de a doua parte a cuvantarii lui Mircea Badea in care se observa aversiunea pronuntata a jurnalistului cu privire la numirea persoanei sus-mentionate pe fotoliul internelor. Pe langa intersectarea lui Badea ca cetatean cu deciziile conducerii internelor din acei ani, acesta a avut si unele dispute directe cu acest minister, care s-au soldat din spusele jurnalistului cu abuzuri si comportament mafiot din partea acestei institutii. Acest text poate fi considerat drept text argumentativ deoarece contine un numar vizibil de cuvinte si constructii specifice acestui tip de expunere. Prin acestea Mircea Badea reuseste sa-si exprime si sa-si sustina foarte clar, succint si la obiect parerile sale cu privire

la subiectul dedicat problemelor din justitiei si subiectul referitor la alegerea ministrului Ioan Rus. Seria acestor constructii poate incepe cu analogia sugestiva din prima parte a discursului in care se pun pe pozitie de egalitate decizia de a tripla pedepsele aferente coruptiei intr-un sistem juridiciar cu multe hibe cu ideea de a exista pedeapsa cu moartea in cadrul aceluiasi sistem. Aici realizatorul tv probeaza inutilitatea acestei decizii spunand ca prin acest mod s-ar crea eventual o arma de presiune politica si de asemenea sustine si cea de a doua parte a argumentului afirmand ca oameni nevinovati ar putea muri in urma dispunerii pedepsei capitale intr-un climat justitiar similar. Mircea Badea recunoaste ca ar fi adeptul inaspririi legii dar numai daca acest fapt s-ar produce intr-un climat politic favorabil (Deci eu sunt in general de acord cu inasprirea legii, dar doar in conditiile in care sistemul de justitie este unul performant si nu poate da curs unor abuzuri). Mai departe, in al doilea fragment, repetitia adverbului bine, a numelui Ioan Rus si inlocuirea adjectivului revoltat cu expresia scos din mnti, determina ascultatorul sa inteleaga si poate chiar sa-si insuseasca pozitia contrara a jurnalistului cu privire la aceasta persoana. In ultimul fragment Mircea Badea emite o ipoteza in care premierul Victor Ponta ar fi putut sa aiba o datorie fata de Ioan Rus si in acest sens i-ar fi acordat acestuia functia de ministru al institutiei discutate iar aici jurnalistul de asemena isi mentine opinia considerand ca alegerea prim ministrului a fost neinspirata. In acest text sunt sustinute doua puncte de vedere, si la fel cum am mentionat anterior primul se refera la contextul in care masurile punitive pentru coruptie nu ar trebui inasprite in conditiile in care intreg sistemul judiciar este intr-o stare lamentabila, (E interesanta ideea cu triplarea pedepselor pentru coruptie, dar asta trebuie sa mearga mana in mana cu imbunatatirea sistemului de justitie) iar al doilea are in vizor decizia eronata de inscaunare a lui Ioan Rus in pozitia de ministru al internelor (mi se pare inadmisibil ca in Romania anului 2012 o persoana cum este domnul Ioan Rus sa faca parte din nou din guvernul Romaniei). Acest discurs contine atat elemente specifice limbajului comun dar prezinta in acelasi timp si construcii elevate, care nu sunt utilizate in dialogul de rutina. In cea de a doua categorie putem insera mai multe elemente precum analogia de la inceputul cuvantarii, discutata mai sus, prin care realizatorul emisiunii In gura presei se asigura ca mesajul sustinut este bine receptat, in acelasi scop precum si-n scop persuasiv repetandu-se si constructiile Eu stiu bine, domnul Ioan Rus de la jumatatea textului. De asemenea sunt utilizate expresii din registru formal, nefolosite in limbajul curent, cum ar fi: sistemului de justitie, instrument de presiune, si nu poate da curs unor abuzuri, nominalizarea, fotoliu de ministru , il creditez. Tinand cont de faptul ca acest discurs a fost unul rostit pe moment, nefiind cazul ca Mircea Badea sa-si stabileasca inainte anumite obiective, se poate afirma in siguranta ideea ca mesajele textului au fost expediate eficient, destinatarii, respectiv persoanele din platoul emisiunii Sinteza zilei precum si telespectatorii, receptandu-le intr-un mod facil. Aceasta facilitare a receptarii mesajului s-a datorat in mare parte formei textului care difera de forma unui discurs obisnuit. Astfel, aceasta argumentare este structurata in trei paragrafe, fiecare reliefand intr-un mod vizibil punctul de vedere. Primul paragraf incepe cu acceptarea ideei de triplare a pedepselor impotriva coruptiei de catre jurnalist (E interesanta ideea cu triplarea pedepselor pentru coruptie) si se sfarseste cu un rezultat logic pentru aceasta ipoteza, acela a nevoii stabilirii unui climat politic favorabil pentru

modificartea legii. Al doilea debuteaza cu o implicare subiectiva a emitatorului in discurs fapt ce denota afectul personal a realizatorului tv cu privire la numirea lui Ioan Rus in functia publica. Subiectivitatea continua prin utilizarea repetata a pronumelui personaleu, prin aparitia pronumelui personalmi iar in final jurnalistul motiveaza oarecum aceasta implicare personala prin faptul ca este cetatean al acestui stat. Ultimul paragraf este o extensie a celui de-al doilea in care Badea intareste faptul ca decizia lui Victor ponta este una foarte inadecvata. Acest text are o componenta persuasiva destul de pronuntata. Emitatorul, pe langa faptul ca isi sustine anumite puncte de vedere, incearca totdata sa inoculeze opiniile sale ascultatorilor prin utilizarea unui numar de cuvinte si expresii cu rol persuasiv. Acestea pot fi dupa cum urmeaza: verbul impersonal trebuie, analogia dura , pentru ca a da o arma mai puternica in mana unei justitii precare []este o treaba riscanta asa cum este si pedeapsa cu moartea. , constructia cu nuanta populara domle, sa bagam frica in aia rai, pronumele personale eu, mi, repetile Eu stiu bine cine este domnul Ioan Rus, stiu bine de ce e capabil domnul Ioan Rus, propozitia cauzala Eu, in calitatea mea de cetatean, ca n-am alta calitate [], accentuarea nuantei negative a adjectivului revoltat prin inlocuirea cu locutiunea adjectivala scos din minti, , nu ca sunt revoltat, sunt scos din minti de nominalizarea lui Ioan Rus la acest fotoliu de ministru de interne, folosirea repetata a conjunctiei adversative dar. In ceea ce priveste prezenta etosului, patosului si logosului, aceste elemente sunt prezente in text in proportii variabile. Astfel etosul, atribuit prestigiului i calitilor locutorului, poate fi semnalat in primul rand prin cursivitatea cuvantarii si prin logica enunturilor, Mircea Badea fiind recunoscut pentru calitatile sale oratorice. Patosul, apelul la emotii, este semnalat prin utilizarea peroanei intai, a adjectivelor Eu sunt un pic incoerent si putin tulburat, a expresiei cu nuanta extrema sunt scos din minti de nominalizarea lui Ioan Rus sau a repetarii de doua ori a cuvantuli inadmisibil. Componenta logosului, recursul la argumente rationale, de asemenea se concretizeaza in primul fragment al textului unde se observa de ce nu e nevoie de o inasprire a pedepselor pentru coruptie (s-ar crea o arma de preiune politica, dat fiind contextul justitiar romanesc), in al doilea unde se explica faptul ca in Romania anului curent, o persoana ca cea a lui Ioan Rus nu mai poate ocupa iarasi scaunul de ministru al internelor (stiindu-se starea acestui aparat public atunci cand Rus ocupa aceasta functie in perioada mandatului lui Adrian Nastase). In ultimul paragraf, Mircea Badea, sugereaza pe cale de consecinta logica ideea ca Victor Ponta ar fi trebuit sa se revanseze (daca era cazul) prin alt mod, nu prin oferirea postului de ministru al internelor. Schema argumentativa evidentiata in acest text este cea pentru apelul la opinia expertului. Cu alte cuvinte, jurnalistul este la curent cu desfasurarile politice recente si actuale in care de exemplu se pune in discutie inasprirea pedepselor pentru coruptie si in care se reinstaleaza in functia de ministru al internelor o persoana cu un trecut judiciar tenebros. Astfel toate acele intrebari specifice acestui tip de arumentare (Ct de credibil este emitatorul ca o surs expert?, Este el un expert n domeniul de care aparine chestiunea citata? Ce a afirmat emitatorul i are legtur cu subiectul discutiei? Este el, ca persoan, de ncredere ca surs? Este problema consistent cu ceea ce aserteaz ali experi? Este aseriunea emitatorului bazat pe dovezi?) isi pot gasi raspunsuri pertinente. Este de retinut faptul ca textul analizat face parte dintr-o problematica generala actuala mult mai vasta.

Publicul vizat de acest discurs este reprezentat atat de Mihai Gadea si de Dan Voiculescu (persoanele cu care Mircea Badea dialogheaza) dar si de publicul telespectator (spre care atentia jurnalistului se indreapta cu precadere). In ceea ce priveste relevanta textului pentru auditoriu se poate afirma liber ca aceasta cuvantare prezinta o importanta sporita pentru interesul public deoarece subiectele argumentate aici sunt de actualitate politica. Prin urmare, moderatorul emisiunii In gura presei face un serviciu comunitatii prin aducerea acesteia la cunostinta a celor trei puncte de vedere din discurs comentate anterior. In concluzie, merita intarit lucrul ca discursul jurnalistului Mircea Badea este unul succint, logic si pertinent care instiinteaza opinia publica cu privire la actualitatile zilei, aceasta instiintare realizandu-se de cele mai multe ori prin analizarea si reinterpretarea proprie a informatiilor de catre jurnalist.