ŞCOALA CU CLASELE I-IV NR.

2
COMUNA RĂCĂCIUNI-BACĂU
CLASA a III-a (Inv. Gh, Roşeţ)

CURRICULUM LA DSECIZIA ŞCOLII 2007-2008

DENUMIREA OPŢIONALULUI ,,ÎN LUMEA BASMULUI”

,, O carte cu basme-o lume care,deşi începe cu
,a fost odată”…., este şi va fi mereu…”
Marcela Peneş

ARGUMENT
Am considerat că opţionalul ,,În lumea basmului” este oportun şi accesibil copiilor claselor a III-a
şi a IV-a,perioda de desfăşurare propusă, contribuind la:
• realizarea unei exprimări ,orale şi scrise, cu valenţe artistice;
• recrearea unei lumi specifice-lumea basmului şi a poveştii;
• consolidarea şi îmbunătăţirea relaţiilor de comunicare cu familia,colegii şi alte persoane cu
care elevii vin în contact;
• recunoaşterea diferenţelor dintre oameni-persoane- şi personajele întâlnite;
• să aprecieze , să compare şi să evalueze modul de gândire al lor şi al celorlalţi;
• să-şi pună întrebări privitoare la texte şi personaje şi să desprindă esenţialul dintr-un text
de mai mare întindere;
• să înveţe să-şi controleze atitudinile şi emoţiile;
• să manifeste interes pentru lectură şi compunere de texte: povestioare,întâmplări reale sau
imaginare,basme,etc…)
Pentru elevii de vârstă şcolară mică este timpul de a intra,prin efort propriu,în relatii cu eroii creaţi
de literatura de specialitate,asigurarea posibilităţilor de investigare a universului basmului sau al celui
propriu,antrenarea în lumea mirifică a basmului.
Activitatea poate contribui , in acelaşi timp, la învăţarea creatoare,prin cooperare şi competiţie,la
cultivarea unor atitudini pozitive de caracter, la stabilirea unor programe diferenţiate, funcţie de
posibilităţile grupelor de elevi.
Ca finalităţi ale activităţilor de învăţare, pe parcursul celor doi ani şcolari-2007-2008 clasa a III-a
şi 2008-2009 clasa a IV-a-pot fi: redactare de compuneri tematice,alcătuire de poveşti-povestiri-basm,
alcătuire de culegeri cu cele mai reuşite texte,reviste ale clasei cu circuit intern sau în exteriorul şcolii.

Învăţător,
Gheorghe Roşeţ
 BASMUL
Literatura populară (folclorul) este alcătuită din totalitatea creaţiilor
literare populare doine,balde,ghicitori,proverbe,basme,legende,etc…care au
caracter anonim,trasmise oral,caracter colectiv-rezultatul contributiei mai
multor autori şi în care se îmbină mai multe arte:muzică,dans ş.a.
Cuvânt împrumutat din limba slavă veche, unde basni înseamnă
,,născocire,scornire”.
Unii cercetători consideră că basmul este sinonim cu povestea-,,este
un basm ceva mai realist”, cu mai puţine elemente fantastice.

Definiţie Specie epică în proză a literaturii populare,de mare

întindere şi cu multe personaje înzestrate cu puteri supranaturale, reprezentând
binale, care luptă cu forţe ale răului şi le biruie.

CARACTERISTICI
• aparţine literaturii populare;

• are dimensioni mari;

• acţiune complicată care se petrece atât în timp real,cât şi în cel

fantastic;
• la acţiune participă personje reale (împăraţi,împărătese, feciori şi
fete de împăraţi,oameni de rând etc…),dar şi personaje fantastice
(zmei,zâne,vrăjitoare,etc…);
• acţiunea basmului se petrece în cele două planari real şi fantastic
–element definitoriu al basmului;

• personajele sunt împărţite în două categorii:

a) cele ale binelui;
b) cele care reprezintă forţele răului;
• conflictul principal este între bine şi rău;
 2

• personajele au capacitatea de a se trasforma (mertamorfoza)-se pot

preface în diferite obiecte,lucruri sau fiinţe;

• eroii au de trecut diferite probe ale căror grad de dificultate creşte

de fiecare dată;
• apar obiecte cu puteri miraculoase ;
• timpul şi locul acţiunii sunt nedeterminate ;

• sfârşitul basmului aduce întotdeauna izbânda binelui aspra răului.

STRUCTURA COMPOZIŢIONALĂ A BASMULUI

a) întâmplările se desfăşoară într-o anumită ordine ;

b) există mai multe motive:
° împăratul fără urmaşi;
° mama vitregă;
° cenuşăreasa – fata harnică.
c) formulele tipice care sunt:
-introductive-,,A fost odată......
,,Era odată.......
-mediane: ,,şi cuvântul din poveste,înainte mult mai este”
-finale: ,,Si-am încălecat…
,,Au trăit fericiţi…..
d) folosirea cifrelor simbolice:trei,şapte,doisprezece
e) unitate de timp: ,, trei zile şi trei nopţi…….
zi de vară până-n seară.....

BASMUL CULT
Are caracteristicile basmului popular,dar se deosebeşte prin :
• autorul cunoscut ;
• transmis prin scris ;
• prelucrat sau creat după model popular ;
• are o acţiune mai complicată ;
• unele basme sunt scrise în versuri.
 CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1.Formarea capacităţii de citire/lectură

a) Însuşirea definiţiei basmului şi a caracteristicilor generale ale acestuia:
-dimensiunea mai mare a textului;
-acţiunea se petrece în timp real şi imaginar (fantastic);
b) recunoaşterea personajelor:
-personaje reale;
-personaje fantastice;
c) caracteristic speciale ale basmelor culte în versuri.
2. Formarea capacităţii de comunicare orală şi în scris
a) formulări de idei principale din fragmente-texte-;
b) povestirea orală a unor servenţe date (din basamele citite sau audiate);
c) motivele basmelor;
d) ordinea desfăşurării întâmplărilor;
e) interpretare artistică (gestică şi mimică) a unor coluri;
f) utilizarea formulelor tipice:
-introductive;
-mediane;
-finale;
g) desprinderea realului de fantastic;
h) comentarea însuşirilor fizice şi morale ale personajelor;
i) utilizarea cifrelor simbolice şi unităţilor de timp ale basmului;
j) exprimarea acordului sau dezacordului în legătură cu faptele şi
atitudinile personajelor;
k) scrierea imaginativă-compunerea unor texte scurte după plan de idei –
scrierea corectă folosindu-se ortogramele studiate.
 UNII AUTORI DE BASME CULTE

ION CREANGĂ –Povestea lui Harap – Alb;

IOAN SLAVICI -Doi feţi cu stea în frunte;
MIHAI EMINESCU Făt-Frumos din lacrimă;
Călin (file de poveste);
BARBU ŞTEFĂNESCU DELAVRANCEA –Neghiniţă;
VASILE ALECSANDRI-Sânziana şi Pepelea;
VICTOR EFTIMIU-Înşir’te margarine;
VLADIMIR COLIN – Fata de fum
 ALGORITMUL INFORMAŢIILOR (de ordin teoretic,
estetic şi metodologic) CE TREBUIE SĂ ÎNSOŢEASCĂ
TEXTUL LITERAR

1. OBIECTIVE OPERAŢIONALE
2. ELEMENTE DE TEORIE LITERARĂ
• încadrarea în gen/specie;
• definiţia speciei – originea termenului;
• trăsături caracteristice;
• exemple de opere din specia respectivă.
3.TEXTUL OPEREI RESPECTIVE
4.ELEMENTE DE COMENTARIU LITERAR
• date despre autor şi operă;
• subiectul;momentele subiectului;
• tema (idee,conflict);
• caracterizarea personajelor;
• semnificaţia titlului;
• conţinut de idei/sentimente;
• realizarea artistică;
• valenţe educative-interpretarea mesajului etic.
5. ELEMENTE DE METODICĂ
• predarea-învăţarea textului;
• proiectul didactic
6. BIBLIOGRAFIE
7. TEME,EXERCIŢII,EVLUARE,AUTOEVALUARE
 ANEXE
LITERATURA PENTRU COPII (SCHEMĂ)

I LITERATURA POPULARĂ
I 1. GENUL EPIC cuprinde creaţiile literare în care se narează,în cadrul unei acţiuni,
evenimente şi întâmplări,relaţii dintre eroi şi mediu.
1.a) Lîteratura în proză (populară)
-snoava
-legenda
-povestirea
-fabula
-BASMUL
1.b) Literatura în versuri (populară)
-legenda
-balada
-pluguşorul
GENUL EPIC –literatura cultă în proză cuprinde:
• schiţa
• povestirea
• nuvela
• romanul
• basmul cult
literatura cultă în versuri:
- fabula
- balada
- poemul eroic
- epopeea

I. 2 GENUL LIRIC:
o strigătura- sorcova
o doina – colinda
o cântec de leagăn-cântec de stea
I.3 GENUL DRAMATIC:
-religios-Vicleimul ,Irozii;
-laic - Jienii (teatru de haiduci), Ursul,Căluţii,Capra.
I.4 GENUL AFORISTIC :
 proverbe
 zicători
 ghicitori
I.5 FOLCLORUL COPIILOR : cântece ricreative,numeratori ludice,păcăleli,frământări de
limbă.
 BIBLIOGRAFIE
Anton Ilica ,,Metodica predării limbii române în invăţământul primar”

Liviu Chiscop ,,Literatura pentru copii’’

X x x ,,Basme populare româneşti ,, Bucureşti 1977

Ovidiu Bârlea ,,Poveştile lui Creangă” Bucureşti 1967

X x x ,,Antologie de poezii pentru copii” Bucureşti 1995

LISTA DE LECTURI RECOMANDATE:

PETRE ISPIRESCU:
• Tinereţe fără bătrzneţe şi viaţă fără de moarte
• Prâslea cel voinic şi merele de aur
• Sarea în bucate
• Ileana Simziana
• Greuceanu
• Fata săracului cea isteaţă
• Găinăreasa
MIHAI EMINESCU
• Făt-Frumos-dinLacrimă
• Călin (file de poveste)
ION CREANGĂ
• Povestea lui Harap-Alb
• Povestea Porcului
• Fata babei şi fata moşneagului
• Povestea unui om leneş
ION POP RETEGANUL -Măr şi Păr
G.DEM TEODORESCU-Fata din dafin
H. CHR.ANDERSEN – Fetiţa cu chibrituri
FRAŢII GRIMM-Cenuşăreasa
VLADIMIR COLIN –Basme

Autorii şi textele se vor alege în conformitate cu următoarele criterii:

1. apartenenţă la literatura română sau străină;
2. apartenenţa la literatura populară sau culltă;
3. criteriul apartenenţei la diferite categorii de vârstă şi trepte de şcolarizare şi
principiulaccesibilităţii.
 CĂRŢILE EXISTENTE ÎN MINIBIBLIOTECA DIN CLASĂ:

1.PETRE ISPIRESCU –Basme 2 buc.

2.,,CARŢILE COPILĂRIEI ED.ARAMIS pentru clasa a III-a” 2 buc.
3 ,, ,, ,, pentru clasa a II-a”
4.B.ŞT. DELAVRANCEA Basme şi povestiri 3 buc.
5. ION CREANGĂ ,,Cele mai frumoase pagini”,Editura Coresi 4 buc.
6.MIHAI EMINESCU –Făt-Frumos-din-Lacrimă
-Basme
7. ION CREANGĂ -,,Amintiri din copilărie”
8.CĂLIN GRUIA –Nuieluşa de alun
9. BASME ED. ARAMIS
10. DIN CELE MAI FRUMOASE BASME ALE LUMII- culegere vol 2-
11. Basmul cu soarele şi luna
12. OCTAV PANCU-IAŞI- Iedul cu trei capre
13. H.CHR. ANDERSEN-Poveşti
14.FRAŢII GRIMM-Albă ca Zăpada
15. CONTESA DE SEGUR Poveşti cu zâne
WILHELM HAUFF – Basme

În colecţia :,,Din cele mai frumoase basme ale lumii:

• Poveşti africane ,,Povestea cu leul şi taurul”
• Poveşti braziliene ,,Cerbul cu pene, Cum au furat oamenii focul”
• Poveşti chineze ,,Păstorul şi Zâna- ţesătoare,Povestea arcaşului Yi şi a zeiţei
Ch’ange”
• Poveşti franceze ,,Frumoasa şi monstrul,Griselidis,Catârul fără frâu
• Poveşti grecesti Făt-Frumos din zahăr,Făt-Frumos cel adormit,Zmeul”
 MODALITĂŢI DE EVALUARE:

*evidenţa în fişe nominale de bibliotecă a textelor parcurse ;

*evaluarea prin descriptori a modului de însuşire a caracteristicilor
generale ale textului studiat (basm sau poveste) refertoare la :
-acţiune în timp ; real si fantastic;
-personaje (reale şi fantastice);
* verificarea individuală a algoritmului de analizza a unui text:
-titlu ;
-date destre autor;
-însuşirea conţinutului textului :subiectul,momentele
acţiunii,conflictul
- caracterizare de personaje ;
-conţinutul de idei ;
-realizarea artistică ;
-interpretarea mesajului etic.
* aflare de răspunsuri la întrebările care-i frământă;
* îmbogăţirea experienţei de viaţă (cu cine ai vrea să semeni şi de
ce?);
* verificarea fişelor de lectură întocmite;
*analizarea şi evaluarea (autoevaluarea) în colectiv de texte compuse
de către elevi.
 OBIECTIVE CADRU ŞI DE REFERINŢĂ
1 D e z v o l t a r e a capacităţii de receptare a mesajului oral al basmului (poveştii)

1.1 să sesizeze sensul global al unui mesaj;

1.2 să deducă sensul unui cuvânt necunoscut prin raportarea la mesajul audiat şi să distingă sensul
propriu de cel figurat;
1.3 să sesizeze corectitudinea unui enunţ oral şi să stabilească legături între text şi faptele de viaţă;
1.4 să folosească mijloacele nonverbvale (gesturi,mimică ) în comunicare;
1.5 să manifeste atenţie faţă de interlocutor în diferite situaţii de comunicare.

2.D e z v o l t a r e a capacităţii de exprimare literară

2.1 să construiască povestiri orale scurte pe baza unui plan dat,sau a unui plan propriu;
2.2 să pronunţe clar şi corect un mesaj şi să interpreteze artistic anumite roluri;
2.3 să redea prin cuvinte proprii conţinutul unor fragmente din texte citite sau audiate;
2.4 să-şi adapteze vorbirea la diferite situaţii;
2.5 să utilizeze corect în exprimarea orală proprie elemente de construcţie a comunicării;
2.6 să manifeste cooperare în situaţii diferite.

3. D e z v o l t a r e a capacităţii de receptare a mesajului scris

3.1 să identifice elementele de bază ale organizării textului în pagină;

3.2 să desprindă ideile principale ale fragmentelor;
3.3 să distingă insuşirile fizice şi morale ale personajelor;
3.4 să desprindă realul de fantastic;însuşirile neobişnuite atribuite unor obiecte sau fiinţe;
3.5 să identifice şi să explice expresiile poetice si personificările din texte;

4. D e z v o l t a r e a motivaţiei pentru exprimarea în scris a capacităţilor imaginative şi creative

4.1 să cunoască diferite elemente de construcţie a comunicării specifice basmului şi să respecte

ortografia şi punctuaţia într-un text propriu;
4.2 să povestească în scris fragmente dintr-un text citit şi să caracterizeze personaje;
4.3 să redacteze texte proprii de mai mică întindere imaginându-şi întâmplări şi fapte ţinând cont de
părţile unei compuneri;
4.4 să manifeste interes pentru lectura şi compunerea de texte (povestioare,întâmplări fantastice,basme)
şi să respecte regulile grammaticale.
 EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1.1 -exerciţii de explicare a titlului textului ;

-formulare de întrebări pentru stabilirea sensului global al mesajului;
-ex de discriminare a elementelor esenţiale de cele de detaliu;
1.2 -ex. de înlocuire a uinor cuvinte cu sinonimele lor ;
1.3 -identificarea şi corectarea unor pronunţii greşite sau a unor exprimări greşite ;
1.4 -ex. de mim;
1.5 -simularea în dialoguri a unor situaţii diferite de comunicare;
-jocuri de rol;

2.1 -construcţii de texte orale pe baza unui plan dat, sau planuri proprii ;
-povestire de fapte şi întâmplări reale sau imaginare pe teme diverse ;
2.2 -ex. de rostire corectă a diverselor mesate ale textelor;
-ex . de ortoepie ;de reglare a vitezei de vorbire ;
-ex . de dicţie ;
2.3 -ex de clarificare a unor fapte ;
- povestiri individuale
-exprimare de păreri proprii;
2.4 -ex de dialog ;
-conversaţii pe tema terxtului ;
-simulare de situaţii de comunicare;
-ex de folosire a intonaţiei;
2.5 –construire de enunţuri;
-acordul gramatical;
-recunoasterea momentelor acţiunii;
2.6 –exerciţii de dezvoltare a iniţiativei personale în comunicare;
-exprimarea propriei opinii,gânduri,sentimente în legătură cu faptele întâlnite;
-dialoguri imaginare,jocuri de rol;

3.1 –recunoaştere de ilustraţii-momente din desfăşurarea acţiunii;

3.2 –exerciţii dce citire explicativa,desprinderea ideilor principale;
3.3 -identificarea personajelor însuşiri fizice şi morale;
3.4 -exerciţii de desprindere a unor fapte sau întâmplări reale de cele fantastice;
3.5 -identificarea expresiilor si a formulelor tipice basmului;

4.1 –exerciţii de aplicare a regulilor ortografice şi de punctuaţie în texte date sau proprii ;
-lucru şi corectare sau autocorectare în echipă ;
4.2 –să povestească în scris fragmente determinate din basme ;
-să analizeze trăirile interioare ale personajelor şi să aşeze corect în pagina caietului
4.3 –redactare de texte de mică întindere cu fapte şi întâmplări proprii;
-redactare de texte imaginare personale ;
-creare de dialoguri pe diverse teme ;
4.4 –exerciţii de consolidare de deprinderi şi atitudini pozitive faţă de lectură ;
-folosirea dicţionarelor sau altor surse de informare;
-organizarea unei minibiblioteci;
-exerciţii de planificare a lecturii suplimentare.
OPŢIONAL ,,ÎN LUMEA BASMULUI”

PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ
2007-2008 CLASA a III-a

NR. Unitatela de învăţare Ob.de Conţinuturi Perioa- Săpt. Obs.

crt. ref. da
NE 1.5 -rolul bibliotecii- vizită la cea
DOCUMENTĂM 2.6 comunală;
1 ÎN BIBLIOTECĂ 3.1 -cartea diversă din biblioteca;
-minibiblioteca din clasă-listă cu
basme populare şi culte;
-bibliografie.

• Definiţie,dimensiuni
4.1 • Caracteristici
1.1 a) dimensiunea mare a textului;
1.2 b)formule tipice;
CE TREBUIE SĂ 1.3 • Timpul şi spaţiul
ŞTIM DESPRE 1.4 -timp şi spaţiu reale şi fantastice;
2 BASM ? 1.5 -unitate de timp nedeterminată;
2.1 -cifre simbolice;
2.2 • Recunoaşterea personajelor
2.3 -personaje reale bune şi rele;
2.4 -personaje fantastice-imaginare-
2.5 bune şi rele
2.6 -relatii dintre personale;
3.1 -caracteristici ale basmelor culte în
3.2 versuri;
3.3 -conflictul între bine şi rău;
3.4 -metamorfozarea-transformarea-
3.5 personajelor în diferite obiecte
4.2 sau fiinţe;
4.3 -probele pe care trebuie să le
4.4 treacă au grade din ce în ce mai
mari de dificultate ;
-obiecte cu puteri miraculoase.

-selectarea fragmentelor- textelor-

3 DRAMATIZĂRI 1.1 care să permită dramatizarea ;
1.3 -tehnici de interpretare
1.4 (gestica,mimica,intonaţia);
2.2 -memorizări;
2.4 -costume,scenografie;
2.6 -punere în scenă
-ex de schimbare a unor finaluri;
4 SCRIERE 3.3 -corectare şi autocorectare în echipe;
IMAGINATIVĂ 3.4 -creare de dialoguri-concurs-;
3.5 redactare de texte, aşezarea lor în
 4.1 pagină,reguli de ortografie,alcătuire
4.3 de culegeri de texte-revista clasei
4.4

PLANIFICAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE

Nr. Conţinuturi Ob Activităţi de învăţare Resurse Evaluare

Crt/ detalieri ref.
Data
1 Cărţile din bibliotecă 1.1 -vizită la bibl. din comună;
1.4 -prezentarea cărţilor;
1.5 -stimularea dialogurilor tematice; observarea
2.2.4 -diferite situaţii de comunicare; sistematică
2.6 -recunoaşetre de ilustraţii; -observaţia -temă de
3.1 -conversaţia lucru
-lectură
2 Biblioteca din clasă 1.4;2.1 -prezentarea listei de lectură ; -memorare
2.3;2.4 -colecţionarea în clasă a unor cărţi -activitate
2.5 folosite de către fiecare dintre frontală
26 elevi,pe rând ; -fişe standard
3.1 -basme populare; de la
-basme culte bibliotecă
-basme ale lumii-selectiv ;
3 BASMUL- 1.1 -însuşirea definiţiei basmului ; -texte,
definiţie,dimensioni 1.3 -dimensiunea ilustraţii,
2.3 -câteva noţiuni destre basmul cult; secvente din Teme de
3.2 ex de simulare a diferitelor situaţii diverse basme lucru în clasă
4.1 de comunicare; şi acasă
4.2 -povestiri indipendente;
4.4 -citire esplicativa a unor fragmente
semnificative;
-reguli de ortografie
-folosirea dic -conversaţia,
-însuşirea definiţiei basmului ; explicaţia.
-dimensiunea povestirea,
-câteva noţiuni destre basmul cult; activităţi
ex de simulare a diferitelor situaţii frontale şi
de comunicare; individuale Evaluarea
-povestiri indipendente; fişelor de
-citire esplicativa a unor fragmente fişe lucru
semnificative;
-reguli de ortografie
-folosirea dicţionarului dicţionare

4 Caracteristici ale -text de mare întindere;

basmului: 1.1 -stabilirea unor sensuri ale unor
a)-dimensiuni 1.3 cuvinte; Autoevaluare
1.4 -povestire de fapte şi calificarea lor;
-planul acţiunii-ral;fantastic;
--ex de citare a basmelor-dicţie
1.5 -formule tipice
(introductive,mediane şi finale);
 2.6 -conflict-bine-rău;
-morala

b)motivul basmului
1.1 -impăraţi fără urmaşi; -conversaţia
1.2 -mama vitregă;
1.3 -fata leneşă şi fata arnica;
1.4
1.5 Fişe simple
c)Timpul şi spaţiul 2.1 -acţiunea sze petrewce în timp real manuale cu de eveluare
2.2 şi fantastic; basme în
2.3 -unităţile de 6timp nedeterminate forme
2.4 -folosirea cifrelor simbolice; prescurtate,
2.5 -unităti de timp (zi de vară ,până-n ilustraţii
2.6 seară, trei zile şi trei nopţi,etc…); DVD-uri
3.1
3.2 -personaje reale:împăraţi
3.3 împărătese,
d)Personajele 3.4 oameni de rând; activităţi
basmului 3.5 -personaje fantastice:zmei,zâne, indiv.sau pe
4.1 vrăjitoare…; echipe Evaluări în
4.2 -forţe ale binelui; echipe –prin
4.3 -forţe ale răului; povestiri în
4.4 -capacitatea lor de a se trasforma- continuare
metamorfoza- în obiecte,lucruri,
fiinţe;
-eroii au de trecut diferite probe cu
grad de dificultate crescător;

e) Sfârşitul basmului -acţiunea se desf. într-o anumită

ordine;întotdeauna binale învinge;
-ex de exprimare a acordului sau
dezacordului în legătură cu
sfârşitul, găsirea unui alt sfârşit

DRAMATIZĂRI 1.1 -activităti de selectare de texte Organizzare

1.3 pentru dramatizare; Conversaţia, de serbare-
1.4 -prezentarea şi însuşirea diverselor Exerciţiul, spectacol
2.2 tecnici de interpretare Munca în
2.4 -memorizări echipă,
2.6 -pregătirea costumelor şi
scenografiei;
-punere în scenă;

SCRIERE 3.3 -creare de dialoguri –CONCURS;

IMAGINATIVĂ 3.4 -redactare de compuneri; -activitate
3.5 -redactare de texte proprii pe independenta
4.1 diferite teme date sau alese de către şi în echipe Alcătuirea
4.3 elevi; resistei clasei
4.4 -ex de ortografie;
-aşezare în pagină
-apariţii în diverse ocazii şi citerea-
interpretarea textelor compuse;
-stimularea compunerii de texte
-alcătuirea unei minireviste a clasei.