Dokumen - Tips A Doua Sansa Secundar Evaluari Profesor 1 2

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educa ţie pentru grupuri
dezavantajate” 2003 – au fost realizate de o echip ă de experţi ai Ministerului Educaţiei şi Cercetării,

pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimental ă a programului educaţional revizuit
„A doua şansă” – învăţământ secundar inferior.
Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Lucia Copoeru, coordonatoarea componentei „A doua şansă”– învăţământ secundar inferior
Dorina Kudor, autoare „Limba şi literatura română”
Carmen Costina, autoare „Limba engleză”
Iudith Şera: autoare „Limba engleză”
Ariana-Stanca Văcăreţu, autoare „Matematică”
Nicolae Pellegrini, autor „Matematică”
Luminiţa Chicinaş, autoare „Ştiinţe”
Ioana Mihacea, autoare „Ştiinţe”
Mihai Stamatescu, autor „Istorie”
dr. Horaţiu Popa-Bota, autor „Geografie”
dr. Doina-Olga Ştefănescu, autoare „Cultură civică”
Paul Vermeulen, expert U.E., componenta „Elaborare curriculum şi materiale educaţionale”
Toate materialele din cadrul programului educaţional „A doua şansă” vor fi modificate, conform
sugestiilor de îmbunătăţire formulate în urma utilizării lor în şcoală.
În acest sens, trimite ţi comentariile şi sugestiile dumneavoastră pe adresa
secondchance@wyginternational.ro
Coordonator editorial: Laura Codreanu

Design, layout: Elemér Könczey
Design şi dtp: András Tánczos
Ilustraţii: Levente Szekeres
Corectură: Laura Codreanu
Această publicaţie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educa ţie pentru grupuri
dezavantajate”, componenta „A doua şansă”.
Editorul materialului: Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Data publicării: februarie 2006
Conţinutul acestui material nu reprezint ă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
© Ministerul Educaţiei şi Cercetării

CUPRINS
Introducere  5
Procedura de evaluare şi de recunoa ştere a competenţelor pentru educaţia de bază dobândite anterior şi pe
parcursul programului „A doua şansă” – învăţământ secundar inferior 7 
Limba şi literatura română

Modulul 1. ABC-ul comunic ării  13
Limba engleză
Modulul 1. Receptarea mesajelor orale şi scrise  41
Matematică
Modulul 1. Numere 71 
Modulul 2. Forme 107 
Ştiinţe
Modulul 1. Relaţia om – mediu înconjur ător  127
Istorie
Modulul 1. Orientarea în timp şi spaţiu istoric  145
Geografie
Modulul 1. Spaţiul geografic 167 
Modulul 2. Probleme geografice: cauze, efecte şi soluţii  189
Formare civică generală

Modulul 1. Cultur ă civică  207
 Stimatã colegã, Stimate coleg
Ideea programului „A doua ºansã” a fost determinatã de contextul social românesc, în care
adolescenþi sau adulþi care au abandonat la un moment dat ºcoala, nu ºi-au finalizat învãþãmântul
obligatoriu, nu au o calificare sau doresc sã obþinã o nouã calificare.
Pornind de la aceastã realitate, a fost iniþiat programul „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar
inferior, care reprezintã azi o componentã a Programului Phare: Acces la educaþie pentru
grupurile dezavantajate implementat de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, cu sprijin financiar de
la Uniunea Europeanã.
Ordinele M.Ed.C. nr.5333/25.10.2005 ºi nr.5375/29.12.2005 privind Metodologia aplicãrii
programului ºi programele ºcolare pentru educaþia de bazã sunt documentele care stau la baza
programului „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior.
Deºi formarea profesionalã este una din componentele de bazã ale programului „A doua
ºansã”, programul are în vedere ºi dezvoltarea personalã, includerea socialã, formarea pentru
învãþarea pe parcursul întregii vieþi, precum ºi formarea ºi dezvoltarea competenþelor cheie prin
intermediul disciplinelor educaþiei de bazã care sã-i confere tânãrului/adultului aceleaºi
posibilitãþi de evoluþie ulterioarã ca ºi absolventului învãþãmântului obligatoriu.
Pentru tinerii din program, certificatul de absolvent nu va reprezenta doar un succes personal,
ci ºansa unei alte zile de mâine.
Ghidul de faþã face parte dintr-o serie de materiale educaþionale (ghidurile elevului, ghidurile
profesorului) elaborate sau în curs de elaborare, care vor fi utilizate în cadrul programului „A
doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior.
Prin realizarea ghidului de evaluare am dorit sã vã sprijinim ºi sã vã oferim materiale
perfectibile, dar utile Dvs. atât în cadrul programului, cât ºi în întreaga activitate didacticã.
Ghidul de evaluare se adreseazã cadrelor didactice care predau disciplinele educaþiei de bazã
în cadrul programului „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior.
Ghidul poate fi utilizat ca instrument de lucru, atât pentru evaluarea competenþelor dobândite
anterior, cât ºi pentru evaluarea competenþele dobândite pe parcursul programului.El oferã
modele de evaluare pentru disciplinele educaþiei de bazã studiate în cursul anului I.
Ghidul cuprinde:
– informaþii despre derularea procesului de evaluare pentru educaþia de bazã, în cadrul
programului „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior;
– recomandãri privind modalitãþile de evaluare a competenþele dobândite anterior, cât ºi a
competenþele dobândite pe parcursul programului, pentru fiecare din modulele educaþiei de
bazã studiate în anul I;
– tipuri de subiecte orale care pot fi utilizate în procesul de evaluare curentã sau finalã;
– câte 2 (douã) modele de teste scrise care pot fi aplicate integral în procesul de evaluare, fie
în sesiunea de evaluare iniþialã (care mãsoarã competenþele dobândite anterior), fie în
sesiunea de evaluare finalã (care mãsoarã competenþele dobândite pe parcurs); testele sunt
concepute pentru durata de douã ore; ele pot fi adaptate ºi pentru un alt interval de timp.
– instrucþiuni de administrare a testelor scrise sau/ºi orale de cãtre profesori;
– bareme de corectare a testelor scrise sau/ºi orale;
– borderouri de notare a testelor scrise sau ºi/orale.
Evaluarea de modul trebuie sã reuºeascã sã rãspundã scopului de ansamblu al modulului,
acela de a forma ºi dezvolta mai ales competenþe prin disciplinã, ºi nu doar în disciplinã.
Ea trebuie sã se caracterizeze printr-un echilibru între sarcini de lucru care sã urmãreascã
deopotrivã: „cât de mult ºtiu”, „cât de bine pot sã aplice” ceea ce ºtiu, ºi „ceea ce sunt capabili sã
facã” elevii cu ceea ce ºtiu.
5
GHID DE EVALUARE  INTRODUCERE
Aceste considerente au determinat structurarea testelor de evaluare de modul propuse în acest

ghid, pe 4 (patru) niveluri sau tipuri de sarcini de lucru:
1. Demonstreazã ceea ce ºtii! (evalueazã preponderent informaþii/cunoºtinþe – „cât de mult
ºtiu”)
2. Poþi face! (evalueazã preponderent abilitãþi ºi deprinderi – „cât de bine pot sã aplice” ceea
ce ºtiu)
3. Foloseºte-þi cunoºtinþele ºi deprinderile! (evalueazã preponderent aplicarea cunoºtinþelor
ºi deprinderilor în practicã – „ceea ce sunt capabili sã facã” elevii cu ceea ce ºtiu)
4. Reflecteazã! (evalueazã preponderent atitudini – „ceea ce gândesc elevii” despre ceea ce
ºtiu).
Vã dorim succes în procesul de evaluare ºi sperãm ca ghidul sã sprijine eforturile
dumneavoastrã si ale elevilor.
Lucia Copoeru
Coordonator
„A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior
6
PROCEDURA DE EVALUARE ŞI DE RECUNOAŞTERE
A COMPETENŢELOR PENTRU EDUCAŢIA DE BAZĂ
DOBÂNDITE ANTERIOR ŞI PE PARCURSUL
PROGRAMULUI „A DOUA ŞANSĂ” –
ÎNVĂŢĂMÂNT SECUNDAR INFERIOR
Scopul evaluãrii în cadrul programului „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar
inferior
– evaluarea în programul „A doua ºansã” se face în scopul recunoaºterii competenþelor
dobândite anterior pe cãi formale, informale, non-formale ºi/sau a competenþelor dobândite
pe parcursul programului, pe baza creditelor alocate, atât pentru educaþia de bazã, cât ºi
pentru pregãtirea profesionalã.
– întregul program este echivalat cu 60 de credite, dintre care 30 de credite pentru educaþia de
bazã ºi 30 de credite pentru pregãtirea profesionalã.
Ce tipuri de competenþe se evalueazã în cadrul programului „A doua ºansã” –

învãþãmânt secundar inferior?
 Evaluarea în cadrul programului „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior are
urmãtoarele componente:
a) evaluarea ºi recunoaºterea competenþelor dobândite anterior pe cãi formale, care constã în
recunoaºterea documentelor ºcolare (clasele a V-a, a VI-a ºi a VII-a);
b) evaluarea ºi recunoaºterea competenþelor dobândite anterior pe cãi informale ºi non-
formale, care constã în: evaluarea ºi recunoaºterea competenþelor aferente unuia sau mai multor
module pentru educaþia de bazã;
c) evaluarea ºi recunoaºterea competenþelor dobândite pe parcursul programului.
Cine organizeazã procesul de evaluare?

– organizarea procesului de evaluare ºi de recunoaºtere a competenþelor dobândite anterior,
pentru educaþia de bazã, îi revine Comisiei de evaluare de la nivelul unitãþii de învãþãmânt
organizatoare;
– evaluarea competenþelor dobândite pe parcursul programului este realizatã de cãtre
profesorul de la modulul respectiv.
Care este componenþa Comisiei de evaluare?

 Comisia de evaluare de la nivelul fiecãrei unitãþi de învãþãmânt este alcãtuitã din:
– preºedinte: directorul sau directorul adjunct al unitãþii de învãþãmânt;
– vicepreºedinte – un cadru didactic din unitatea de învãþãmânt;
– membri evaluatori: douã cadre didactice
– reprezentantul inspectoratului ºcolar judeþean/al Municipiului Bucureºti, de regulã
inspector ºcolar de specialitate, care are rolul de a monitoriza modul de organizare ºi
desfãºurare a procesului de evaluare ºi de recunoaºtere a competenþelor dobândite anterior
pe cãi formale, non-formale ºi informale.
7
PROCEDURA DE EVALUARE ŞI DE RECUNOAŞTERE A COMPETENŢELOR PENTRU EDUCAŢIA DE BAZĂ
Care sunt atribuþiile Comisiei de evaluare?

Comisia de evaluare este numitã prin decizie a directorului unitãþii de învãþãmânt ºi are

urmãtoarele atribuþii:
– realizeazã procesul de echivalare/recunoaºtere a documentelor ºcolare/actelor de studii,
conform prevederilor programului;
– realizeazã procesul de evaluare, conform prevederilor programului;
– trateazã candidaþii la evaluare fãrã discriminare pe criterii de sex, vârstã, rasã, origine
etnicã, apartenenþã politicã sau religioasã;
– adapteazã instrumentele/metodele de evaluare la nevoile elevilor cu cerinþe educaþionale
speciale;
– permite accesul candidaþilor la rezultatele evaluãrii proprii;
– pune la dispoziþia persoanelor împuternicite sã exercite controlul sau monitorizarea
procesului de evaluare toate informaþiile ºi documentele solicitate, referitoare la activitatea
de evaluare.
Care sunt formele de evaluare utilizate în cadrul programului „A doua ºansã” –

învãþãmânt secundar inferior?
Formele de evaluare utilizate în cadrul programului „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar

inferior sunt:
a) evaluare iniþialã – care se efectueazã înainte de debutul modulelor corespunzãtoare unui an
de studiu ºi se realizeazã în cadrul sesiunilor de evaluare. Aceasta se adreseazã tuturor elevilor
care considerã cã deþin competenþele necesare promovãrii unui modul, fãrã a-l parcurge, ºi se
realizeazã prin intermediul unui test de modul cu durata de 2 (douã) ore;
b) evaluare cu rol de diagnozã – care se realizeazã la începutul parcurgerii modulului, de
cãtre profesor. Aceasta se adreseazã tuturor elevilor care parcurg ºi frecventeazã modulele;
modulele de la disciplinele educaþiei de bazã au alocate, complementar, câte un modul de CDª
(un numãr suplimentar de ore); evaluarea cu rol de diagnozã ajutã profesorul ºi elevul sã decidã,
în funcþie de aspiraþiile ºi potenþialul de învãþare al fiecãrui elev din cadrul programului „A doua
ºansã” – învãþãmânt secundar inferior, programul de pregãtire individualizat (numãrul de ore din
CDª la care elevul trebuie sã participe, temele din trunchiul comun care necesitã aprofundare sau
extindere etc.); poate avea formã scrisã, oralã, practicã etc.
c) evaluare curentã – care se realizeazã, pe parcursul modulelor, de cãtre profesor. Aceasta se
adreseazã tuturor elevilor care parcurg ºi frecventeazã modulele; poate avea formã scrisã, oralã,
practicã etc.
d) evaluare finalã de modul – care se efectueazã dupã finalizarea fiecãrui modul, pentru
educaþia de bazã, ºi se realizeazã în 2-4 sãptãmâni de la finalizarea modulului. Aceasta se
efectueazã de cãtre profesor, sub forma unei probe orale, scrise, practice etc. ºi se adreseazã
tuturor elevilor care au parcurs ºi frecventat modulele educaþiei de bazã;
e) evaluare finalã de an – ulterioarã evaluãrii finale de modul. Aceasta este organizatã pentru
elevii care au parcurs ºi frecventat modulele ºi care, în cadrul evaluãrii finale de modul, nu au
reuºit sã demonstreze toate competenþele necesare promovãrii modulelor unui an de studiu. În
cadrul acestei sesiuni, elevii pot susþine evaluãri la modulele nepromovate, indiferent de numãrul
acestora; se realizeazã prin intermediul unui test de modul cu durata de 2(douã) ore;
Cine ºi în ce mod elaboreazã instrumentele de evaluare în vederea evaluãrii

competenþelor dobândite pe parcursul programului?
– instrumentele de evaluare sunt elaborate de cãtre profesorii de specialitate care predau
modulele respective/alte cadre didactice dupã modelul din ghidul de evaluare elaborat în
cadrul programului;
– pentru educaþia de bazã, probele de evaluare se construiesc pe baza standardelor de
performanþã, standarde specificate în programele ºcolare elaborate în cadrul programului.
8
Care module sunt evaluate?

Pregãtirea pentru educaþia de bazã se realizeazã prin discipline incluse în cadrul unor
module, dupã cum urmeazã:
I. Aria curricularã „Limbã ºi comunicare”
Discipline:
1. Limba ºi literatura românã: modulele M1, M2 ºi M3;
2. Limba modernã: modulele M1, M2 ºi M3;
3. Limba maternã.
II. Aria curricularã „Matematicã ºi ºtiinþe ale naturii”
Discipline:
1. Matematicã: modulele M1, M2, M3 ºi M4;
2. ªtiinþe: modulele M1, M2 ºi M3.
III. Aria curricularã „Om ºi societate”
Discipline:
1. Culturã civicã/Educaþie antreprenorialã: modulele M1 ºi M2;
2. Istorie: modulele M1, M2 ºi M3;
3. Geografie: modulele M1 ºi M2;
4. Religie.
IV. Aria curricularã „Arte”
Discipline: Educaþie muzicalã/Educaþie plasticã: modulul M1.
V. Aria curricularã „Educaþie fizicã ºi sport”
Discipline: Educaþie fizicã.
VI. Aria curricularã „Consiliere ºi orientare”
Discipline: Orientare ºi consiliere vocaþionalã: modulele M0 ºi M1.
Pentru elevii care au 18 ani împliniþi la data începerii anului ºcolar, la cererea scrisã a
acestora, se poate admite neparticiparea la orele prevãzute în planul-cadru pentru disciplina
Educaþie fizicã. În acest caz, situaþia ºcolarã se încheie fãrã aceastã disciplinã.
În cadrul disciplinei „Orientare ºi consiliere vocaþionalã”, în fiecare an de studiu se parcurge
câte un modul de iniþiere ºi orientare (M0), pentru a asigura sprijin în parcurgerea programului, a
traseelor individualizate ºi pentru a evalua pe tot parcursul programului stadiul de atingere a
þintelor propuse, ºi câte un modul de consiliere (M1) în scopul acordãrii unei îndrumãri eficiente
tinerilor înscriºi în program.
Toate modulele sunt evaluate, cu excepþia modulelor din cadrul ariei curriculare „Consiliere
ºi orientare”, a cãror parcurgere, însã, asigurã participantului la program acumularea numãrului
de credite alocat.
În situaþia în care programul se desfãºoarã în limba unei minoritãþi naþionale, se studiazã, în plus
faþã de disciplinele, modulele ºi numãrul de ore prevãzute în planul-cadru, ºi disciplina „Limba ºi
literatura maternã”, într-un numãr de ore egal cu cel prevãzut în planul-cadru pentru disciplina
„Limba ºi literatura românã”. Modulele corespunzãtoare acestei discipline sunt evaluate, dar nu li se
acordã credite. Promovarea acestor module este obligatorie pentru absolvirea programului.
Elevul (candidatul) poate solicita aplicarea procedurii de evaluare ºi de recunoaºtere a
competenþelor pentru unul, mai multe sau toate modulele.
Elevul (candidatul) înscris în programul „A doua ºansã ” – învãþãmânt secundar inferior nu
poate solicita evaluare iniþialã pentru un modul pe care l-a parcurs deja în cadrul programului sau
pentru un modul care tocmai s-a încheiat, fãrã ca acesta sã-l fi parcurs.
Cum se înregistreazã rezultatele evaluãrii?

– rezultatele evaluãrii modulelor, pentru fiecare elev (candidat) înscris în programul „A doua
ºansã” – învãþãmânt secundar inferior, sunt consemnate în catalog, în fiecare an de studiu
din program.
– evaluarea se consemneazã în documentele ºcolare prin note de la 10 la 1 ºi prin medii
acordate pentru fiecare modul.
9
Ce documente trebuie pãstrate dupã încheierea evaluãrii?

Unitãþile de învãþãmânt pãstreazã, pentru fiecare elev (candidat) evaluat, respectând condiþiile

legale de arhivare ale actelor de studii, urmãtoarele documente:

– cererea de înscriere în cazul evaluãrii competenþelor dobândite anterior, pe cãi non-formale
ºi informale;
– dosarul de evaluare ºi de recunoaºtere a competenþelor, care include:
a) elementele de identificare: numele candidatului, denumirea calificãrii profesionale,
numele evaluatorului, unitatea de învãþãmânt, data susþinerii fiecãrei evaluãri;
b) lista modulelor la care se face evaluarea;
c) seturile de probe de evaluare, testele administrate candidatului (întrebãri specifice
pentru testul scris ºi oral, activitãþile realizate la o simulare sau demonstraþie structuratã
sau urmãrite la observarea directã);
d) fiºa de înregistrare a rezultatelor;
e) feed-back-ul din partea candidatului referitor la modul de îndrumare ºi de manifestare a
evaluatorului, la modul de derulare a întregului proces de evaluare, la accesul la
materiale ºi documentaþie.
Cum se încheie media modulelor evaluate?

Evaluarea competenþelor dobândite anterior
Evaluarea competenþelor dobândite pe
pe cãi non-formale ºi informale pentru
parcursul programului
educaþia de bazã
Media notelor acordate pe parcurs – 30%

Test scris – 100%
1. Demonstreazã ceea ce ºtii!
2. Poþi face! Test scris – 50%
3. Foloseºte-þi cunoºtinþele ºi deprinderile!
4. Reflecteazã!
Nota acordatã pentru portofoliu – 20%
Cum se încheie situaþia ºcolarã a elevilor în cadrul programului „A doua ºansã” –

învãþãmânt secundar inferior ºi cum se alocã creditele?
– unul dintre principiile programului „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior constã
în promovarea anilor de studiu în baza numãrului de credite acumulate;
– fiecare modul înscris în planul-cadru de învãþãmânt, atât pentru educaþia de bazã, cât ºi
pentru pregãtirea profesionalã, are alocat un anumit numãr de credite (credite consemnate
în planul-cadru, pentru fiecare modul, prin „c”).
– pentru a aloca numãrul de credite unui modul, procedura de evaluare trebuie sã se
finalizeze cu promovarea modului;
– un modul se considerã promovat dacã elevul obþine minimum media 5(cinci).
– modulele restante din toþii ani de studiu (într-o proporþie mai micã decât 25% pentru fiecare
an) pot fi evaluate în cadrul sesiunilor de evaluare organizate anual sau în perioada în care
se poate acorda sprijinul suplimentar, conform prevederilor din Anexa 1.b. a Metodologiei.
10
Evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite

anterior pe căi non-formale şi informale pentru educaţia
de bază
Care sunt caracteristicile generale ale procesului de evaluare?
 Procesul de evaluare ºi de recunoaºtere a competenþelor dobândite anterior pe cãi non-formale
ºi informale are urmãtoarele caracteristici:
– este un proces voluntar; persoanele înscrise în programul „A doua ºansã” – învãþãmânt
secundar inferior, care doresc sã li se recunoascã competenþele dobândite anterior pe cãi
non-formale ºi informale se adreseazã, în scris, Comisiei de înscriere de la unitatea de
învãþãmânt;
– este un proces transparent; elevul (candidatul) care urmeazã a fi evaluat este informat cu
privire la modul de desfãºurare al procesului de evaluare, organizat înainte de începerea
procesului, dupã înscriere;
– fiecare candidat va fi sprijinit ºi consiliat de cãtre diriginte, membru în Comisia de înscriere,
care prezintã candidatului metodele de evaluare care vor fi utilizate ºi competenþele care
trebuie demonstrate;
– înainte de intrarea în procesul de evaluare propriu-zis, candidatul analizeazã, asistat de
cãtre diriginte, membru în Comisia de înscriere, propriile competenþe, în raport cu
competenþele ºi standardele de performanþã ale modulelor pentru care solicitã evaluare
iniþialã. Candidatul este informat cu privire la metodele de evaluare care vor fi utilizate;
– în funcþie de rezultatul analizei, dirigintele recomandã candidatului sã participe sau sã nu
participe la procesul de evaluare. Decizia de a participa la procesul de evaluare aparþine
candidatului, care menþioneazã, în cererea depusã, modulele pentru care solicitã evaluare
iniþialã.
Când se realizeazã evaluarea?

– evaluarea în vederea recunoaºterii competenþelor dobândite anterior pe cãi non-formale ºi
informale se face în cadrul evaluãrii iniþiale – înainte de debutul modulelor corespunzãtoare
unui an de studiu ºi se adreseazã tuturor elevilor care considerã cã deþin competenþele
necesare promovãrii unui modul, anterior parcurgerii acestuia;
– competenþele dobândite anterior pe cãi non-formale ºi informale sunt evaluate în oricare
dintre sesiunile speciale de evaluare alocate, înainte de începerea predãrii
modulului/modulelor pentru care se solicitã evaluarea;
– durata procesului de evaluare se stabileºte de cãtre fiecare unitate de învãþãmânt, în cadrul
unei planificãri realizate de cãtre Comisia de evaluare, în funcþie de numãrul solicitãrilor.
Cum se încheie media modulelor evaluate?

– media unui modul din cadrul programului, care este promovat, pentru care se recunosc
competenþele prin evaluare ºi care nu va mai fi parcurs de elev în cadrul programului, va fi
calculatã ca medie aritmeticã a notelor obþinute la probele de evaluare aplicate;
– media obþinutã la evaluare devine media modulului respectiv.
Ce documente obþine candidatul dupã evaluare?

– dacã, în urma evaluãrii iniþiale, elevul demonstreazã cã deþine competenþele aferente modulului
respectiv, el obþine Adeverinþa de modul ºi nu mai este obligat sã frecventeze modulul;
– în Adeverinþa de modul se consemneazã media modulului ºi numãrul de credite obþinute.
11
Procesul de evaluare şi de recunoaştere

a competenţelor dobândite pe parcursul programului
pentru educaţia de bază
Care sunt caracteristicile generale ale procesului de evaluare?
Procesul de evaluare ºi de recunoaºtere a competenþelor dobândite pe parcursul programului

are urmãtoarele caracteristici:

– este un proces organizat flexibil; elevii (candidaþii) înscriºi în programul „A doua ºansã” –
învãþãmânt secundar inferior parcurg module ale educaþiei de bazã ºi sunt evaluaþi în
vederea recunoaºterii competenþelor, în momente diferite.
– este un proces transparent; candidatul este informat cu privire la modul de desfãºurare a
evaluãrii, dupã înscriere, în perioada de iniþiere ºi orientare, precum ºi pe parcursul
frecventãrii modulului;
– elevii, în urma parcurgerii modulelor, vor fi evaluaþi în vederea recunoaºterii competenþelor
dobândite pe parcurs, pe baza standardelor de performanþã.
Când se realizeazã evaluarea?

– pentru competenþele dobândite pe parcursul programului, evaluarea curentã se realizeazã în
cadrul sãptãmânilor de curs.
Cum se încheie media modulelor parcurse?

– media la modulele studiate pe parcursul programului se calculeazã ca medie ponderatã, din
care 30% este ponderea notelor acordate pe parcurs, 20% ponderea portofoliului elaborat
pentru modulul respectiv ºi 50% nota acordatã la evaluarea finalã a modulului. Calculul
mediei modulelor frecventate se realizeazã astfel:
(MNP × 3) + (NP × 2) + (NM × 5)

= MM
10
unde:
MNP este media notelor acordate pe parcurs, calculatã cu douã zecimale, fãrã rotunjire;
NP este nota obþinutã la evaluarea portofoliului (fãrã zecimale);
NM este nota obþinutã la evaluarea de la finalul modulului, calculatã cu douã zecimale, fãrã
rotunjire;
MM este media finalã a modulului, calculatã cu douã zecimale, fãrã rotunjire.
– promovarea unui modul este condiþionatã de obþinerea mediei 5 (cinci);

– numãrul minim de note acordate pe parcurs, obligatoriu pentru încheierea mediei unui
modul, este de 3, la modulele specifice educaþiei de bazã (douã note obþinute la evaluarea
curentã ºi o notã acordatã pentru portofoliu).
Ce documente obþine candidatul dupã evaluare?

– în urma promovãrii modulelor, se elibereazã fiecãrui elev (candidat) o Adeverinþã de modul
în care se consemneazã numele modulului, numãrul de credite ºi media la modulul
respectiv.
12
Evaluarea de modul presupune evaluarea competenþei generale a modului. Ea se va realiza

prin evaluarea fiecãrei competenþe specifice pe baza standardelor prestabilite, care se regãsesc în
programa ºcolarã.
Evaluarea curentã are ca scop identificarea corectã a performanþelor elevului, înregistrarea
progresului precum ºi identificarea problemelor pe care acesta le are în a face faþã cerinþelor
formale. Profesorii vor comunica elevilor criteriile ºi procedurile de evaluare utilizate.
Scopul nu e doar acela de a evalua performanþele la fiecare domeniu in parte, ci de a examina
profund dacã elevii au obþinut deprinderi ºi cunoºtinþe necesare pentru viata adultã.
13
Ţ
MINISTERUL EDUCA IEI ŞI CERCETĂRII
PROGRAMUL PHARE 1/2003/005/551.01.02:
ACCES LA EDUCA ŢIE PENTRU GRUPURILE DEZAVANTAJATE
EVALUARE
Limba i ş
literatura
român ă
MODULUL 1
ABC-UL COMUNICĂRII
13
INSTRUCŢIUNI REFERITOARE
LA REALIZAREA EVALUĂRII
Limba şi literatura română,
Modulul 1 – ABC-ul comunic ării
Cum se face evaluarea?

 Evaluarea la limba ºi literatura românã pentru Modulul 1 – ABC-ul comunicãrii se realizeazã
în conformitate cu Programa de limba ºi literatura românã pentru Modul 1, aprobatã prin
O.M.Ed.C. nr. 5735/29.12.2005.
Evaluarea de modul se concretizeazã într-o probã finalã care presupune evaluarea competenþei
generale care a fost dezvoltatã pe parcurs: demonstrarea unui comportament adecvat în calitate de
emiþãtor ºi de receptor al unor mesaje orale ºi scrise. Proba finalã cuprinde o probã oralã ºi o
probã scrisã.
Testele de evaluare sunt întocmite în conformitate cu standardele de evaluare a competenþelor
dezvoltate în acest modul.
Standarde de evaluare
 Standardul 1: utilizeazã adecvat comunicarea verbalã ºi mijloacele comunicãrii nonverbale ºi
paraverbale în situaþii diferite de comunicare
Standardul 2: foloseºte corect sensul cuvintelor în context
Standardul 3: sintetizeazã informaþiile dintr-un text citit/ascultat
Standardul 4: citeºte texte diverse la prima vedere
Standardul 5: aplicã în redactarea unui text normele limbii literare învãþate (la nivel fonetic,
lexical, morfologic ºi sintactic)
Standardul 6: utilizeazã modurile de expunere în scrierea unor texte proprii
Oficiu:
Proba scrisã
10 puncte
Cunoºtinþe
– Itemi cu alegere dualã (5)
– Itemi cu alegere multiplã (5)
20 puncte
– Itemi de tip pereche (5)
– Itemi cu rãspuns scurt (2)
– Întrebãri structurate (3)
Abilitãþi ºi deprinderi
20 puncte
– Eseu cu rãspuns restrâns (1)
Aplicabilitatea cunoºtinþelor ºi deprinderilor în practicã
40 puncte
– Eseu structurat (1)
Atitudini
10 puncte
– Itemi cu alegere multiplã (5)
17
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂN Ă  MODULUL 1  ABC-UL COMUNICĂRII  RECOMANDĂRI
Oficiu:
Proba oralã
10 puncte
Cunoºtinþe
20 puncte
– Întrebãri structurate (1)
Abilitãþi ºi deprinderi
40 puncte
– Itemi cu rãspuns scurt (2)
Aplicabilitatea cunoºtinþelor ºi deprinderilor în practicã
20 puncte
– Eseu liber (1)
Atitudini
10 puncte
– Observarea comportamentului
Cum se desfăşoară proba orală?

Desfãºurarea probei orale presupune organizarea unei sesiuni de evaluare oralã, acordându-se

câte 20 minute pentru fiecare candidat: 10 minute pentru pregãtirea rãspunsului ºi 10 minute
pentru rãspunsul propriu-zis. Scopul probei orale este tocmai evaluarea capacitãþii de a citi
corect, fluent, expresiv, de a înþelege un text la prima vedere ºi de a demonstra un comportament
adecvat situaþiei concrete de comunicare. Acest comportament (lingvistic ºi de comunicare)
presupune deprinderi ºi abilitãþi esenþiale în ceea ce priveºte ascultarea, vorbirea, citirea ºi
scrierea.
În acest sens, se recomandã ca fiecare subiect pentru proba oralã sã vizeze cele patru
competenþe: ascultarea, vorbirea, citirea ºi scrierea.
Notarea fiecãrui candidat se face pe baza baremului de evaluare a unui rãspuns oral.
Se recomandã ca atitudinea profesorilor evaluatori sã fie una asertivã, de încurajare a
candidaþilor, pentru a se diminua stresul ºi emoþiile inerente.
Indiferent de textul ales, fiecare bilet pentru proba oralã trebuie sã cuprindã urmãtoarele
cerinþe:
1. autoprezentare;
2. citirea parþialã sau integralã a textului dat;
3. formularea ideii centrale;
4. exerciþiu ortografic.
Pentru cursanþii care nu au parcurs Modulul 1 – ABC-ul comunicãrii, dar participã la sesiunea
de evaluare, susþinerea probei orale este absolut necesarã pentru a face dovada atingerii
competenþei generale vizate prin conþinuturile aferente acestui modul, în aºa fel încât parcurgerea
modulului al doilea sã nu constituie o dificultate.
Pentru cursanþii acestui modul, se poate organiza sesiunea de evaluare oralã la terminarea
cursurilor. La prima cerinþã: „Prezintã câteva informaþii relevante despre tine care sã ilustreze
afirmaþia Acesta/Aceasta sunt eu”, puteþi solicita prezentarea uneia dintre piesele de portofoliu
realizatã pe tema „cine sunt eu?”.
Textele selectate pot fi atât literare, cât ºi nonliterare. Pentru selectarea fragmentelor de text,
puteþi folosi urmãtoarele adrese de internet: http://www.agonia.ro; http://ro.wikipidia.org;
http://www.romanianvoice.com.
În timpul celor 10 minute dedicate rãspunsului pentru fiecare candidat, profesorii evaluatori
trebuie sã observe îmbinarea comunicãrii verbale cu elemente nonverbale ºi paraverbale, sã
adreseze întrebãri prin care candidatul sã dovedeascã înþelegerea sensului global al textului. Pe
baza observaþiei se acordã 10 puncte din cele 30 la criteriul „îmbinarea adecvatã a comunicãrii
orale cu elemente de comunicare nonverbalã ºi paraverbalã”.
Profesorii examinatori au obligaþia sã creeze alte bilete de examen, dupã modelul dat, în
funcþie de numãrul de candidaþi. Numãrul biletelor de examen trebuie sã fie dublu faþã de
numãrul candidaþilor.
18
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ  MODULUL 1  ABC-UL COMUNICĂRII  RECOMANDĂRI
Cum se desfăşoară proba scrisă?

 Testele elaborate pentru proba scrisã sunt destinate evaluãrii atât a candidaþilor care nu au
parcurs Modulul 1 – ABC-ul comunicãrii, cât ºi a celor care au parcurs acest modul. Fiecare
dintre cele douã teste pentru proba scrisã cuprinde patru subiecte însoþite de barem de corectare
ºi de notare ºi de borderou de notare.
Primul test este destinat celor care nu au parcurs modulul, iar cel de-al doilea, celor care au
parcurs modulul.
Durata de rezolvare a subiectelor este de douã ore. Dupã ce candidaþii primesc foaia cu
subiectul, se acordã 5-10 minute pentru citirea informaþiilor din paragraful de întâmpinare. Rolul
acestui moment este de a reduce tensiunea ºi emoþiile, de a crea o atmosferã calmã, candidaþii
fiind încurajaþi sã aibã încredere cã vor putea rezolva cu succes testul. Atitudinea, gesturile ºi
tonul vocii profesorului trebuie sã asigure calmul ºi firescul acestui moment. Cronometrarea
duratei de douã ore se face abia dupã ce candidaþii au parcurs textul de întâmpinare.
Corectarea ºi notarea lucrãrilor se face pe baza baremului de corectare ºi de notare de cãtre doi
profesori de limba ºi literatura românã.
19
Variante de subiecte pentru proba oral ă
Bilet nr. 1
De 14 februarie, pentru îndrãgostiþii de literaturã

Dorinþa de glorie a scriitorului român este satisfacutã acum de apariþia unui site, în care îºi
vor putea introduce „succinte bio-bibliografii”. Baza de date este disponibilã pe Internet, pe
site-ul web www.scriitoriromani.ro.
Muzeul Literaturii Române a anunþat lansarea unui site care conþine informaþii despre 1.827 de
scriitori români contemporani, precum ºi despre mai bine de 14.500 de opere. Contemporaneitatea
se referã, de fapt, la ultimii 79 de ani, „inventarierea” fiind realizatã pornind de la anul 1927, anul
naºterii celui mai în vârstã dintre autorii incluºi in baza de date. Rotonda organizatã ieri a fost
moderatã de criticul literar Alexandru Condeescu, directorul Muzeului Literaturii.
Începându-ºi prezentarea printr-o aluzie ironicã la importanþa zilei de 14 februarie, Alexandru
Condeescu a legat lansarea site-ului scriitoriromani.ro de o zi a iubitorilor de literaturã.
(Magdalena Colobet, Scriitorii români vor www-glorie, Cotidianul, 15 februarie 2006)
1. Prezintã câteva informaþii relevante despre tine, care sã ilustreze afirmaþia Acesta/Aceasta
sunt eu.
2. Citeºte textul dat.
3. Formuleazã ideea centralã desprinsã din textul dat.
4. Precizeazã care sunt greºelile din urmãtorul enunþ: Copii sunt uºori de convins.
Bilet nr. 2
Primul rãzboi mondial, cunoscut ºi ca Marele rãzboi, Rãzboiul naþiunilor sau Rãzboiul menit

sã punã capãt rãzboaielor, a fost un conflict la scalã mondialã desfãºurat între august 1914 ºi 11
noiembrie 1918. Denumirea Primul rãzboi mondial nu a fost folositã decât dupã 1939, dupã
izbucnirea celui de-al doilea rãzboi mondial, pânã atunci fiind cunoscut ca Marele rãzboi sau
Rãzboiul mondial. Combatanþii rãzboiului au fost Aliaþii ºi Puterile Centrale. Nici un conflict
anterior nu a mobilizat atâþia soldaþi ºi nici nu a implicat atâtea pãrþi în câmpul de luptã. La
sfârºitul sãu, rãzboiul a devenit al doilea conflict în lista celor mai sângeroase conflicte notate de
istorie (dupã Rebeliunea de la Taiping). Douãzeci de ani mai târziu însã, cel de-al doilea rãzboi
mondial va face ºi mai multe victime. (articol preluat de la http://ro.wikipedia.org).
1. Prezintã câteva informaþii relevante despre tine, care sã ilustreze afirmaþia

Acesta/Aceasta sunt eu.
4. Precizeazã care sunt greºelile din urmãtorul enunþ: Rãboiele e distrugãtoare.
Bilet nr. 3
Religia este credinþa în supranatural, sacru sau divin, ºi codul moral, practicile, valorile ºi

instituþiile asociate cu aceastã credinþã. În cursul dezvoltãrii sale, religia a luat un imens numãr
de forme în diverse culturi sau persoane.
Cuvântul religie vine din limba latinã, fie din re+legio (re-citire, referindu-se la repetarea
scripturilor, dupã Cicero), fie din (re+ligio – a lega, a reconecta, a reface legãtura cu Dumnezeu).
Religia poate fi definitã ca un sistem bazat pe încercãrile oamenilor de a explica universul ºi
fenomenele lui naturale, adesea implicând una sau mai multe zeitãþi sau alte forþe supranaturale,
sau ca un sistem de cãutare a scopului sau înþelesului vieþii. În mod obiºnuit, religiile evolueazã
din/cãtre mitologie ºi au drept caracteristici necesitatea credinþei ºi un mod specific de a gândi ºi
a acþiona pe care credincioºii sunt îndemnaþi sã le respecte . (articol preluat de la
http://ro.wikipedia.org).
20
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ  MODULUL 1  ABC-UL COMUNICĂRII  RECOMANDĂRI
1. Prezintã câteva informaþii relevante despre tine care sã ilustreze afirmaþia

4. Precizeazã care sunt greºelile din urmãtorul enunþ: Oameni e religioºi, m-ai ales cei de la þarã.
Bilet nr. 4
– De aceea m-am hotãrât sã declar, în faþa tuturor, pe conºtiinþa mea ºi pe cuvînt de onoare,
cã nu sunt nebun ºi cã pentru ce am fãcut doresc sã ispãºesc!
Doctorul Ursu rãmase douã clipe gânditor, murmurând:
– Da… da…
ªovãirea ºi glasul lui absent întãrirã pe Puiu. Se simþi obligat sã accentueze mai energic:
– Nici o ezitare, domnule doctor! Te rog sã iei notã imediat cã nu sunt nebun!
– Fireºte cã nu eºti… negreºit, dar… zise doctorul iar împãciuitor.
Atunci Puiu Faranga se dãdu înapoi ºi, cu ochii scânteietori, ºopti:
– Va sa zicã, nu vrei sã crezi cã nu sunt nebun? Va sã zicã…
Deodatã se repezi ca o fiarã la gâtul doctorului, cu mâinile încleºtate, rãcnind:
– Taci!… Taci!… Taci!…
Internul ºi gardianul sãrirã în ajutorul doctorului, care de altfel apucase braþele pacientului
ºi-l imobilizase. Sora de caritate fugi îngrozitã. În braþele gardianului acuma, Puiu gemea întruna:
– Taci!… Taci!… (Ciuleandra, Liviu Rebreanu)
1. Prezintã câteva informaþii relevante despre tine, care sã ilustreze afirmaþia

4. Precizeazã care sunt greºelile din urmãtorul enunþ: Bolnavi î-i atacã uneori pe doctori.
Baremul de evaluare a rãspunsului oral cuprinde criteriile pe care profesorii evaluatori trebuie
sã le aibã în vedere. Se recomandã ca din comisia de evaluare sã facã parte doi profesori de limba
ºi literatura românã.
Barem de evaluare a r ăspunsului oral

Punctaj
Criterii de aprecire Detalierea punctajului
acordat
– folosirea adecvatã a elementelor nonverbale ºi paraverbale
1. îmbinarea adecvatã
pentru realizarea expresivitãþii comunicãrii verbale, expunere
a comunicãrii orale cu
fluentã, utilizarea corectã a limbii literare – 30 de puncte;
elemente de
30 p. – folosirea elementelor nonverbale ºi paraverbale, expunere
comunicare
fluentã, vocabular limitat – 20 de puncte;
nonverbalã ºi
– folosirea cu ezitãri a elementelor nonverbale ºi paraverbale,
paraverbalã
expunere sincopatã, vocabular limitat – 10 puncte;
2. citirea corectã, – citirea corectã, fluentã ºi expresivã – 20 de puncte;
20 p.
fluentã ºi expresivã – citirea corectã, fluentã, lipsitã de expresivitate – 10 puncte;
3. formularea corectã – formularea corectã a ideii centrale – 20 de puncte;
20 p.
a ideii centrale – formularea incompletã a ideii centrale – 1 punct;
4. corectarea greºelilor – corectarea celor douã greºeli – 20 de puncte;
20 p.
de ortografie – corectarea unei singure greºeli – 10 puncte.
5. din oficiu 10 p.
21
Borderou de evaluare a r ăspunsului oral

Nr. Criterii de aprecire Punctaj
Numele candidatului Nota
Crt. 30 p. 20 p. 20 p. 20 p. Oficiu obþinut
1. 10 p.
2. 10 p.
3. 10 p.
4. 10 p.
5. 10 p.
6. 10 p.
7. 10 p.
8. 10 p.
9. 10 p.
10. 10 p.
11. 10 p.
12. 10 p.
13. 10 p.
14. 10 p.
15. 10 p.
22
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” – Numele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Prenumele tatãlui . . . . . . . . . . . . . . .
Inspectoratul Şcolar Judeţean: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Unitatea de învăţământ: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Prenumele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.....................................................
..............................
Probă scrisă pentru disciplina Limba şi literatura română –
Modulul 1 Anul de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . .
ABC-ul comunicării
Data:
an luna ziua
Nota (în cifre şi litere) Semnătura
Corector 1
Corector 2
Preşedinte
Bine ai venit!
E minunat că doreşti să îţi evaluezi competenţa de a comunica în limba română, adică să dovedeşti că poţi
folosi ceea ce ştii deja, că poţi citi şi înţelege un text, că poţi scrie un text propriu pornind de la un text literar
citit. Chiar dacă nu ai parcurs modulul la şcoală, ai posibilitatea s ă afli dacă ai cunoştinţele şi deprinderile
necesare pentru a te înscrie în modulul următor.
În cadrul testului de evaluare pentru Modul 1 – ABC-ul comunicării, ai de rezolvat patru subiecte.
Primul subiect îţi permite să demonstrezi că poţi citi şi înţelege un text la prima vedere. Citeşte mai intâi textul,
asigură-te că ai înţeles sensul tuturor cuvintelor. Nu uita de explicaţia cuvintelor de la „dicţionar”. După ce ai
înţeles sensul global al textului, r ăspunde la fiecare cerinţă. Pentru rezolvarea exerciţiilor de la punctele A, B,
C, D, vei folosi ceea ce ai înv ăţat deja şi ceea ce ştii să faci folosind atât cunoştinţele dobândite până acum la
şcoală, cât şi pe acelea pe care le ai din experien ţa ta de viaţă.
Al doilea subiect te invit ă să scrii despre tine, pornind de la trei versuri din textul poeziei date.
Al treilea subiect îţi oferă ocazia să dovedeşti ce ai reţinut dintr-un basm citit de tine.
Al patrulea subiect presupune marcarea cu x a unor elemente care se referă la situaţii diverse de comunicare
pe care le întâlne şti în viaţa de zi cu zi. De asemenea, trebuie s ă completezi şi tu cu câte dou ă elemente pe
care le ştii şi le utilizezi zilnic.
Atenţie!
– Citeşte cu atenţie enunţurile, reflectează şi răspunde cu mult calm şi răbdare. Acordă atenţie aspectului
lucrării, foloseşte ciorna când ai nevoie. Nu uita s ă transcrii pe foaia de examen ceea ce ai scris pe ciorn ă.
– Vei primi 10 puncte din oficiu. Dup ă ce ai citit acest text, timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
Mult succes!
Citeºte textul: Eu sunt o-ncruciºare de harfe

Eu sunt o-mperechere de straniu ªi trompete,
ªi comun, De leneºe pavane
De aiurãri de clopot ªi repezi farandole -
ªi frãmântãri de clape - În lacrimi port minciuna tãcutelor regrete,
În suflet port tristeþea planetelor ce-apun, ªi-n râs, impertinenþa sonorelor mandole.
ªi-n cântece, tumultul cãderilor de ape…
Eu sunt o armonie de prozã
Eu sunt o cadenþare de bine ªi de vers,
ªi de rãu, De crime
De glasuri rãzvrãtite ªi idile,
ªi resemnãri târzii - De artã
În gesturi port sfidarea a tot ce-i Dumnezeu, ªi eres -
ªi-n visuri, majestatea solarei agonii… În craniu port Imensul, stãpân pe Univers,
ªi-n vers, voinþa celui din urmã Ne'nþeles!…
(Ecce homo, Ion Minulescu)
23
Dicţionar:
Ecce homo, expresie din limba latină: iată omul
farandolă, farandole, s.f. Numele unui dans provensal,
vechi, cu ritm viu, în care dansatorii, ţinându-se de mână
în lanţ, descriu spirale şi cercuri; melodie dup ă care se
execută acest dans.
pavană, pavane, s.f. Dans vechi, de origine italian ă sau
spaniolă, cu ritm şi mişcări lente şi cu caracter
ceremonios; melodie după care se execută acest dans.
mandolă, mandole, s.f. 1. Vechi instrument cu coarde,
asemănător cu lăuta. 2. Instrument asemănător cu
mandolina.
eres, eresuri, s.n. Credinţă în forţe miraculoase,
supranaturale; concepţie falsă; prejudecată; superstiţie;
eroare; rătăcire; păcat.
1. Demonstrează ceea ce ştii!

Scrie rãspunsuri pentru fiecare cerinþã, cu privire la textul dat!
1.1. Citeºte fiecare dintre urmãtoarele afirmaþii ºi încercuieºte litera A, dacã o

consideri adevãratã sau litera G, dacã o consideri greºitã:
a) A G Textul „Ecce homo” este scris în prozã.
b) A G Primul vers din strofa a doua are 9 silabe.
c) A G Cuvintele trompete, pavane, farandole, mandole fac parte din câmpul semantic
al instrumentelor muzicale.
d) A G În versul De glasuri rãzvrãtite existã un epitet.
e) A G Eul poetic este prezent în text prin pronume ºi verbe de persoana întâi.
1.2. Scrie în spaþiul din dreptul fiecãrei litere mici litera mare care corespunde pãrþii
de vorbire pentru cuvintele selectate din text:
a) eu A. numeral
b) glasuri B. verb
c) de C. conjuncþie
d) ºi D. prepoziþie
e) port E. substantiv
F. pronume personal
1.3. Scrie, în spaþiul rezervat, rãspunsuri potrivite pentru fiecare cerinþã:

a) Alcãtuieºte un enunþ în care cuvântul port sã aibã alt sens, diferit de cel din text.
b) Transcrie douã versuri consecutive care cuprind o pereche de antonime.
c) Transformã primul vers într-un enunþ interogativ.
24
d) Precizeazã sensul în limba românã al titlului poeziei.
e) Rescrie urmãtorul enunþ, corectând toate greºelile, indiferent de felul lor: Fiecare om, sa
întrebat mãcar o singurã datã cei viaþa ºi cum s-e pãstreazã bucuria de a trãi.
1.4. Pune un x în cãsuþele din faþa rãspunsului corect:

a) Autorul a scris poezia cu scopul:
de a povesti o întâmplare;
de a-ºi exprima identitatea;
de a se compara cu alþi oameni.
b) Alege varianta care cuprinde modurile de expunere prezente în text:
descrierea ºi naraþiunea;
descrierea ºi monologul;
monologul ºi naraþiunea.
c) Predicatul din versul Eu sunt o-mperechere de straniu / ªi comun este:
sunt;
sunt o-mperechere;
sunt o-mperechere de straniu.
d) Alege varianta care cuprinde formele verbului a fi la modul indicativ, timpul imperfect:
eram, erai, era, eram, eraþi, erau;
am fost, ai fost, am fost, aþi fost, au fost;
sunt, eºti, este, suntem, sunteþi, sunt.
e) În versul În suflet port tristeþea planetelor ce-apun, numãrul propoziþiilor este:
unu;
doi;
trei.
2. Poţi face!
Scrie despre tine însuþi/însãþi!
Te numeºti Paul/Paula ºi locuieºti în Predeal. Scrie, pe o foaie separatã, un text de 15 de
rânduri în care sã te autoprezinþi unui prieten cunoscut prin internet.
În redactarea textului, trebuie sã þii cont de urmãtoarele cerinþe:
– sã alcãtuieºti textul din trei paragrafe;
– sã foloseºti urmãtoarele expresii poetice în aºa fel încât fiecare paragraf sã înceapã cu
una dintre ele:
a. Eu sunt o-mperechere de straniu ºi comun
b. Eu sunt o cadenþare de bine ºi de rãu
c. Eu sunt o armonie de prozã ºi de vers
– sã ilustrezi fiecare expresie cu exemple personale;
– sã respecþi normele de exprimare corectã, de ortografie ºi de punctuaþie.
3. Foloseşte-ţi cunoştinţele şi deprinderile!

Scrie despre ceea ce ai citit!
Adu-þi aminte de un basm studiat la ºcoalã sau citit de tine. Scrie un eseu cu titlul Lumea
basmului.
În redactarea eseului, vei avea în vedere urmãtoarele repere:
– definirea basmului folosind cele patru elemente din lista urmãtoare: specie a genului
epic în prozã, conflict, deznodãmânt, fantastic.
– ilustrarea formulelor specifice de început ºi de final;
25
– rezumarea conþinutului basmului;
– relevarea trãsãturilor eroului prin raportare la douã probe pe care le depãºeºte;
– ilustrarea elementelor fantastice: spaþiu, obiecte ºi cifre magice, puteri supranaturale ale
personajelor.
Notă!
– Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucr ării este la alegere. Se recomand ă ca eseul să se integreze în
1-2 pagini.
– Vei primi câte 20 de puncte pentru con ţinutul lucrării şi pentru redactarea corectă a acesteia.
– În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie s ă aibă minimum o pagin ă.
4. Reflectează!
Reflecteazã la felul de a comunica! Pune un x în cãsuþele din faþa afirmaþiei pe
care o consideri adevãratã.
4.1. Sunt pus/pusã în situaþia de a înþelege un text scris când:

citesc ziarul;
mã uit la un film;
vreau sã ºtiu cum funcþioneazã un aparat;
altele (te rog sã specifici)
4.2. Trebuie sã scriu când:

trimit un SMS;
completez un formular la poºtã;
solicit o adeverinþã;
alte situaþii (te rog sã specifici)
4.3. Când vorbesc cu cineva, folosesc:

cuvinte;
fraze;
gesturi;
alte elemente (te rog sã specifici)
4.4. Ca sã pot fi înþeles de cel/cea cãruia/cãreia mã adresez, trebuie :

sã vorbesc suficient de tare;
sã pronunþ clar cuvintele;
sã folosesc o limbã cunoscutã de amândoi;
4.5. Pentru a înþelege mesajul unui text scris, trebuie:

sã cunosc limba în care este scris textul;
sã caut în dicþionar sensul cuvintelor necunoscute;
sã citesc textul de câteva ori;
26
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE (1)
Limba şi literatura română, Modulul 1 –
ABC-ul comunicării
Subiectul 1 (20 de puncte)

Pentru fiecare cerinþã se acordã câte un punct.
1.1. – 5 puncte
a) G
b) A
c) A
d) A
e) G
1.2. – 5 puncte
a) F
b) E
c) D
d) C
e) B
1.3. – 5 puncte
a) Enunþ cu alt sens al cuvîntului port, diferit de cel din text: Vaporul a intrat în port. /
Muzeograful ne-a prezentat câteva obiecte de port popular. 1 punct
b) Douã versuri consecutive care cuprind o pereche de antonime:
„Eu sunt o cadenþare de bine / ªi de rãu. 1 punct
c) Transformarea primul vers într-un enunþ interogativ:
Sunt eu o-mperechere de straniu? 1 punct
d) Precizarea sensului în în limba românã a titlului poeziei: iatã omul. 1 punct
e) Corectarea enunþului: Fiecare om s-a întrebat mãcar o singurã datã ce-i viaþa ºi cum se
pãstreazã bucuria de a trãi. (0,25 + 0,25 + 0,25 + 0,25) 1 punct
D. – 5 puncte
a) a
b) b
c) b
d) a
e) b

1. structurarea textului în trei paragrafe ºi marcarea fiecãrui paragraf prin alineat; 3 puncte
2. integrarea expresiilor poetice date; (1 p. + 1 p. + 1 p.) 3 puncte
3. ilustrarea fiecãrei expresii cu exemple personale; (2 p. + 2 p. + 2 p.) 6 puncte
27
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂN Ă  MODULUL 1  ABC-UL COMUNICĂRII  BAREM DE CORECTARE (1)
4. respectarea normelor de exprimare corectã, de ortografie ºi de punctuaþie;

a. utilizarea limbii literare 2 puncte
– claritatea enunþului, varietatea lexicului, sintaxa adecvatã; – 2 p.
– claritatea enunþului, repetiþii de cuvinte, vocabular limitat; – 1 p.
b. respectarea normelor de ortografie 3 puncte
– 0-1 erori: 3 p.; 2 erori: 2 p.; 3 erori: 1p.
c. respectarea normelor de punctuaþie 2 puncte
– 0-1 erori: 2 p.; 2-3 erori: 1 p.;
d. lizibilitatea scrisului 1 punct

A. Conþinut – 20 de puncte
1. Prezentarea caracteristicilor basmului prin referire la cele patru elemente
din lista datã: 4 puncte
– prezentarea caracteristicilor basmului prin referire la cele patru elemente
din listã – 4 puncte;
– prezentarea caracteristicilor basmului prin referire la douã-trei elemente
din listã – 2 puncte;
– prezentarea caracteristicilor basmului prin referire la unu-douã elemente
din listã – 1 punct.
2. Ilustrarea formulelor specifice de început ºi final 4 puncte
– ilustrarea formulelor specifice de început ºi de final prin referire la basmul ales – 4 puncte;
– ilustrarea parþialã a formulelor specifice de început ºi de final prin referire
la basmul ales – 2 puncte;
– menþionarea parþialã ºi incompletã a formulelor specifice de început ºi de final prin referire
la basmul ales – 1 punct;
3. Rezumarea conþinutului basmului 4 puncte
– rezumarea conþinutului basmului prin prezentarea întâmplãrilor relevante pentru logica
acþiunii, respectarea timpului rezumãrii – 4 puncte;
– rezumarea conþinutului basmului prin prezentarea întâmplãrilor relevante pentru logica
acþiunii, ezitãri în respectarea timpului rezumãrii – 2 puncte;
– rezumarea conþinutului basmului prin prezentarea parþialã a întâmplãrilor relevante pentru
logica acþiunii, ezitãri în respectarea timpului rezumãrii – 1 punct.
4. Relevarea trãsãturilor eroului prin raportare la douã probe pe care le depãºeºte 4 puncte
– relevarea trãsãturilor eroului prin raportare explicitã la douã probe pe care le depãºeºte – 4
puncte;
– relevarea parþialã a trãsãturilor eroului prin raportare la una – douã probe pe care le
depãºeºte – 2 puncte;
– menþionarea unor trãsãturi fãrã raportare explicitã la probele pe care le depãºeºte – 1 punct.
5. Ilustrarea elementelor fantastice: spaþiu, obiecte ºi cifre magice, puteri supranaturale ale
personajelor 4 puncte
– ilustrarea elementelor fantastice (spaþiu, obiecte ºi cifre magice, puteri supranaturale ale
personajelor) prin raportare explicitã la basmul ales – 4 puncte;
– ilustrarea a unu-douã elemente fantastice (spaþiu, obiecte ºi cifre magice, puteri
supranaturale ale personajelor) prin raportare explicitã la basmul ales – 2 puncte;
– simpla menþionare a unor elemente fantastice (spaþiu, obiecte ºi cifre magice, puteri
supranaturale ale personajelor) fãrã raportare explicitã la basmul ales – 1 punct.
B. Redactare – 20 de puncte (punctele pentru redactare se acordã numai dacã rãspunsul se

încadreazã în limita minimã de spaþiu precizatã)
1. Organizarea ideilor în scris 4 puncte
28
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ  MODULUL 1  ABC-UL COMUNICĂRII  BAREM DE CORECTARE (1)
– text clar organizat, cu echilibru între cele trei componente (introducere-cuprins-încheiere),

succesiunea logicã a ideilor – 4 puncte;
– pãrþile componente ale textului pot fi recunoscute, dar nu existã echilibru între ele, ideile
nu sunt prezentate într-o ordine logicã – 2 puncte;
– plan vag de structurare a textului, trecerea de la o idee la alta nu este evidenþiatã în nici un
fel – 1 punct.
2. Utilizarea limbii literare 4 puncte
– vocabular adecvat conþinutului eseului, claritatea enunþului, sintaxa adecvatã – 4 puncte;
– vocabular parþial adecvat, ambiguitãþi semantice ºi sintactice – 2 puncte;
– vocabular restrâns, repetiþii de cuvinte, inadecvare semanticã – 1 punct.
3. Abilitãþi de analizã ºi interpretare 4 puncte
– foarte bunã relaþie idee-argument; ideile urmeazã o succesiune logicã – 4 puncte;
– încercãri de a susþine ideile prin argumente; inconsenvenþã în logica ideilor – 2 puncte;
– afirmaþii rareori susþinute de argumente; schematism în prezentarea ideilor – 1 punct.
4. Ortografia (0-1 erori: 3 p.; 2 erori: 2 p.; 3 erori: 1 p.) 3 puncte
5. Punctuaþia (0-1 erori: 3 p.; 2-3 erori: 2 p.; 4-5 erori: 1 p) 3 puncte
6. Aºezarea corectã a textului în paginã (1 p.), lizibilitatea (1 p.) 2 puncte
Subiectul 4 (10 puncte)

Se acordã douã puncte pentru fiecare cerinþã dacã sunt marcate cel puþin douã cãsuþe ºi este
completat cu cel puþin un element suplimentar.
Se acordã un punct pentru fiecare cerinþã dacã sunt marcate douã cãsuþe ºi nu este completat
cu nici un element suplimentar.
Se acordã 0 puncte pentru fiecare cerinþã dacã este marcatã doar o cãsuþã ºi nu este completat
Notã!
Se acordã 10 puncte din oficiu.
Nota se calculeazã prin împãrþirea punctajului obþinut la 10.
Nu se acordã punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.
29
.....................................................
..............................
Probă scrisă pentru disciplina Limba şi literatura româna –
ABC-ul comumicării
Data:
an luna ziua
Corector 1
Corector 2
Preşedinte
Bine ai venit!
Felicitări că ai parcurs Modulul 1 – ABC-ul comunicării!
E minunat că doreşti să îţi evaluezi competenţa de comunicare în limba român ă, adică să dovedeşti că poţi folosi
ceea ce ştii deja, că poţi citi şi înţelege un text, că poţi scrie un text propriu pornind de la un text literar citit.
Testul de evaluare pentru acest modul cuprinde patru subiecte.

Primul subiect îţi permite să demonstrezi că poţi citi şi înţelege un text la prima vedere. Citeşte mai întâi textul,
asigură-te că ai înţeles sensul tuturor cuvintelor. După ce ai în ţeles sensul global al textului, r ăspunde la
fiecare cerinţă. Pentru rezolvarea exerciţiilor de la punctele A, B, C, D, vei folosi ceea ce ai înv ăţat deja şi ceea
ce ştii să faci folosind atât cunoştinţele dobândite până acum la şcoală, cât şi pe acelea pe care le ai din
experienţa ta de viaţă.
Al doilea subiect te invit ă să scrii despre tine, pornind de la trei versuri din textul poeziei date.
Al treilea subiect îţi oferă ocazia să dovedeşti ce ai reţinut dintr-un text epic citit de tine.
Al patrulea subiect presupune marcarea cu x a unor elemente care se referă la situaţii diverse de comunicare
pe care le întâlne şti în viaţa de zi cu zi. De asemenea, trebuie s ă completezi şi tu cu câte dou ă elemente pe
care le ştii şi le utilizezi zilnic.
Atenţie!
– Ai grijă să citeşti cu atenţie enunţul fiecărei cerinţe, reflectează şi răspunde cu mult calm şi răbdare.
– Este bine să încerci să răspunzi la toate trei subiectele. Dac ă întâmpini dificult ăţi în rezolvarea unui exerci ţiu,
treci la următorul, dar nu uita s ă te întorci şi să dai răspunsul.
– Acordă atenţie aspectului lucrării, scrie îngrijit, folose şte ciorna când ai nevoie, pentru a evita ştersăturile.
Nu uita să transcrii pe foaia de examen ceea ce ai scris pe ciorn ă.
– Vei primi 10 puncte din oficiu.
– După ce ai citit acest text, timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
Mult succes!
Citeºte textul
Am vrut sã mã schimb pe unul mai bun, Ce bine! Ce bine! Ce bine!
L-am cãutat cu lumânarea, ªi, pe de altã parte, vai ce pãcat!
Înalt ca bradul, curat ca floarea, Nimeni n-a vrut sã se dea pe mine
ªi care noaptea sã doarmã tun. ªi de-aceea am rãmas neschimbat.
(Marin Sorescu, Am vrut sã mã schimb)
Ce, cu mândrie, sã-ºi zicã: unul
Ca mine-n lume nu mai existã.
Frumos, cu educaþie ateistã,
Poþi sã îl cauþi sã tragi cu tunul.
31
Scrie rãspunsuri pentru fiecare cerinþã,
cu privire la textul dat!
1.1. Citeºte fiecare dintre urmãtoarele
afirmaþii ºi încercuieºte litera A, dacã o
consideri adevãratã, sau litera G, dacã o
consideri greºitã:
a) A G Textul „Am vrut sã mã schimb” este
un text nonliterar.
b) A G Eul poetic este prezent în text prin
pronume ºi verbe de persoana întâi.
c) A G Rima versurilor este încruciºatã.
d) A G În versul Înalt ca bradul, curat ca
floarea, existã douã comparaþii.
e) A G Primului vers din strofa a doua are
9 silabe.
1.2. Scrie în spaþiul din dreptul fiecãrei litere mici litera mare care corespunde pãrþii
de vorbire pentru cuvintele selectate din text:
a) am vrut A. numeral
b) lumânarea B. verb
c) cu C. conjuncþie
d) ºi D. prepoziþie
e) vai E. substantiv
F. interjecþie
1.3. Scrie, în spaþiul rezervat, rãspunsuri potrivite pentru fiecare cerinþã:

a) Alcãtuieºte un enunþ în care cuvântul lume sã aibã alt sens, diferit de cel din text.
b) Transcrie douã versuri consecutive care descriu fiinþa cu care eul poetic ar fi vrut sã se
schimbe.
c) Transformã versul Nimeni n-a vrut sã se dea pe mine într-un enunþ afirmativ.
d) Precizeazã persoana, numãrul, modul ºi timpul verbului am vrut.
e) Rescrie urmãtorul enunþ, corectând toate greºelile, indiferent de felul lor: Oricine se
gândeºte cã ar fii m-ai bine dacã ar schimba cea ce nui place la el.
32
1.4. Pune un x în cãsuþele din faþa rãspunsului corect:
a) Tema poeziei este:
nevoia de cunoaºtere a eului poetic;
dragostea faþã de sine a eului poetic;
dorinþa de schimbare a eului poetic.
b) Alege varianta care cuprinde modurile de expunere prezente în text:
descrierea ºi naraþiunea;
descrierea ºi monologul;
monologul ºi naraþiunea.
c) Predicatul din versul ªi de-aceea am rãmas neschimbat este:
am;
am rãmas;
am rãmas neschimbat.
d) Alege varianta care cuprinde formele verbului a dormi la modul indicativ, timpul
imperfect:
dormisem, dormiseºi, dormise, dormiserãm, dormiserãþi, dormiserã;
am dormit, ai dormit, a dormit, am dormit, aþi dormit, au dormit;
dormeam, dormeai, dormea, dormeam, dormeaþi, dormeau.
e) În versul Poþi sã îl cauþi sã tragi cu tunul, numãrul propoziþiilor este:
unu;
doi;
trei.
2. Poţi face!
Scrie despre tine însuþi/însãþi!
Te numeºti Daniel/Daniela ºi locuieºti în Iaºi. Scrie, pe o foaie separatã, un text de 15
rânduri. Imagineazã-þi cã textul creat de tine ar fi o paginã de jurnal cu titlul Am vrut sã
mã schimb.
În redactarea textului, trebuie:
– sã alcãtuieºti textul din trei paragrafe;
– sã foloseºti urmãtoarele expresii poetice în aºa fel încât fiecare paragraf sã înceapã cu
una dintre ele:
a. Am vrut sã mã schimb pe unul mai bun
b. Unul ca mine-n lume nu mai existã
c. Am rãmas neschimbat;
– sã ilustrezi fiecare expresie cu exemple personale;
– sã respecþi normele de exprimare corectã, de ortografie ºi de punctuaþie.

Scrie despre ceea ce ai citit!
Adu-þi aminte de un text epic studiat la ºcoalã sau citit de tine. Scrie un eseu cu titlul
Destinul unui personaj.
În redactarea eseului, vei avea în vedere urmãtoarele repere:
– precizarea titlului, a autorului, a temei ºi a speciei textului ales;
– prezentarea identitãþii personajului: nume, statut social, locul ocupat în operã, trãsãturi
fizice;
– povestirea întâmplãrilor care au marcat destinul personajului;
– relevarea trãsãturilor morale ale eroului prin raportare la douã întâmplãri semnificative;
– evidenþierea asemãnãrilor dintre personajul ales ºi alte personaje din texte literare
citite, prin referire la temã, atitudini, fapte, trãsãturi morale.
33
Notă!
– Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucr ării este la alegere.
– Se recomandă ca eseul să se integreze în 1-2 pagini.
– Vei primi câte 20 de puncte pentru conţinutul lucrării şi pentru redactarea corectă a acesteia.
– În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie s ă aibă minimum o pagin ă.
4. Reflectează!
Reflecteazã la felul de a comunica! Pune un x în cãsuþele din faþa afirmaþiei pe care o
consideri adevãratã.
4.1. Sunt pus/pusã în situaþia de a înþelege un text scris când:

vreau sã caut informaþii pe internet;
consult o listã de preþuri;
mã uit în vitrina unui magazin;
vreau sã ºtiu cum funcþioneazã un aparat;
4.2. Trebuie sã scriu când:

trimit o scrisoare;
completez un formular la poºtã;
dau o declaraþie;
vreau sã îmi notez orarul zilnic;
4.3. Când vorbesc cu cineva, cuvintele sunt însoþite de:

gesturi;
intonaþie expresivã;
pauze în vorbire;
tuºit semnificativ;
4.4. Ca sã fiu un bun vorbitor, trebuie:

sã vorbesc suficient de tare;
sã pronunþ cuvintele clar;
sã nu stau cu spatele la cei care mã ascultã;
sã menþin contactul vizual cu interlocutorul;
4.5. Pentru a realiza o bunã comunicare, trebuie:

sã ascult pãrerile celorlaþi;
sã nu-l întrerup pe cel care vorbeºte;
sã mã exprim clar;
sã îmi argumentez pãrerile;
34
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE (2)
Limba şi literatura română, Modulul 1 –
ABC-ul comunicării

Pentru fiecare cerinþã se acordã câte un punct.
1.1. – 5 puncte
a) G
b) A
c) G
d) A
e) G
1.2. – 5 puncte
a) B
b) E
c) D
d) C
e) F
1.3. – 5 puncte
a) Enunþ cu alt sens al cuvîntului lume, diferit de cel din text: N-am mai ieºit în lume pentru
cã am fost bolnav etc. 1 punct
b) Douã versuri consecutive care descriu fiinþa cu care eul poetic ar fi vrut sã se schimbe: Înalt
ca bradul, curat ca floarea, / ªi care noaptea sã doarmã tun. 1 punct
c) Transformarea versului Nimeni n-a vrut sã se dea pe mine într-un enunþ afirmativ: Oricine a
vrut sã se dea pe mine. / Toþi au vrut sã se dea pe mine. 1 punct
d) Precizarea persoanei, numãrului, modului ºi timpului verbului am vrut: persoana I,
numãrul singular, modul indicativ, timpul perfect compus. 1 punct
e) Corectarea enunþului: Oricine se gândeºte cã ar fi mai bine dacã ar schimba ceea ce nu-i
place la el. (0,25 + 0,25 + 0,25 + 0,25) 1 punct
1.4. – 5 puncte
a) varianta 1
b) varianta 2
c) varianta 2
d) varianta 1
e) varianta 2

1. structurarea textului în trei paragrafe ºi marcarea fiecãrui paragraf prin alineat; 3 puncte
2. integrarea expresiilor poetice date; (1 p. + 1 p. + 1 p.) 3 puncte
3. ilustrarea fiecãrei expresii cu exemple personale; (2 p. + 2 p. + 2 p.) 6 puncte
35
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂN Ă  MODULUL 1  ABC-UL COMUNICĂRII  BAREM DE CORECTARE (2)
4. respectarea normelor de exprimare corectã, de ortografie ºi de punctuaþie:

a. utilizarea limbii literare 2 puncte
– claritatea enunþului, varietatea lexicului, sintaxa adecvatã; – 2 p.
– claritatea enunþului, repetiþii de cuvinte, vocabular limitat; – 1 p.
b. respectarea normelor de ortografie 3 puncte
– 0-1 erori: 3 p.; 2 erori: 2 p.; 3 erori: 1p.
c. respectarea normelor de punctuaþie 2 puncte
– 0-1 erori: 2 p.; 2-3 erori: 1 p.
d. lizibilitatea scrisului 1 punct

A. Conþinut – 20 de puncte
1. Precizarea titlului, a autorului, a temei ºi a speciei textului ales; (1 + 1 + 1+ 1) 4 puncte.
2. Prezentarea identitãþii personajului: nume, statut social, locul ocupat în operã,
trãsãturi fizice; (1 + 1 + 1+ 1) 4 puncte.
3. Rezumarea întâmplãrilor care au marcat destinul personajului: 4 puncte
– rezumare prin prezentarea întâmplãrilor relevante pentru destinul personajului, respectarea
timpului rezumãrii – 4 puncte;
– rezumare prin prezentarea întâmplãrilor relevante pentru destinul personajului, ezitãri în
respectarea timpului rezumãrii – 2 puncte;
– rezumare prin prezentarea parþialã a întâmplãrilor relevante pentru destinul personajului,
ezitãri în respectarea timpului rezumãrii – 1 punct.
4. Relevarea trãsãturilor morale ale eroului prin raportare la douã întâmplãri
semnificative: 4 puncte
– relevarea trãsãturilor morale ale eroului prin raportare explicitã la douã întâmplãri
semnificative – 4 puncte;
– relevarea parþialã a trãsãturilor morale ale eroului prin raportare la una-douã întâmplãri
semnificative – 2 puncte;
– menþionarea unor trãsãturi morale fãrã raportare explicitã la întâmplãri semnificative –
1 punct.
5. Evidenþierea asemãnãrilor dintre personajul ales ºi alte personaje din texte
literare citite: 4 puncte
– evidenþierea asemãnãrilor dintre personajul ales ºi alte personaje din texte literare citite prin
referire explicitã la temã, atitudini, trãsãturi morale, fapte – 4 puncte;
– evidenþierea asemãnãrilor dintre personajul ales ºi alte personaje din textele literare citite
prin referire la unu-douã elemente (temã, atitudini, trãsãturi morale, fapte) – 2 puncte;
– simpla menþionare a unor asemãnãri cu alte personaje din textele literare citite fãrã raportare
explicitã la temã, atitudini, trãsãturi morale, fapte – 1 punct.
B. Redactare – 20 de puncte (punctele pentru redactare se acordã numai dacã rãspunsul se

încadreazã în limita minimã de spaþiu precizatã)
1. Organizarea ideilor în scris 4 puncte
– text clar organizat, cu echilibru între cele trei componente (introducere-cuprins-încheiere),
succesiunea logicã a ideilor – 4 puncte;
– pãrþile componente ale textului pot fi recunoscute, dar nu existã echilibru între ele, ideile
nu sunt prezentate într-o ordine logicã – 2 puncte;
– plan vag de structurare a textului, trecerea de la o idee la alta nu este evidenþiatã în nici un
fel – 1 punct.
2. Utilizarea limbii literare 4 puncte
– vocabular adecvat conþinutului eseului, claritatea enunþului, sintaxa adecvatã – 4 puncte;
– vocabular parþial adecvat, ambiguitãþi semantice ºi sintactice – 2 puncte;
– vocabular restrâns, repetiþii de cuvinte, inadecvare semanticã – 1 punct.
36
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ  MODULUL 1  ABC-UL COMUNICĂRII  BAREM DE CORECTARE (2)
3. Abilitãþi de analizã ºi interpretare 4 puncte

– foarte bunã relaþie idee-argument; ideile urmeazã o succesiune logicã – 4 puncte;
– încercãri de a susþine ideile prin argumente; inconsenvenþã în logica ideilor – 2 puncte;
– afirmaþii rareori susþinute de argumente; schematism în prezentarea ideilor – 1 punct.
4. Ortografia (0-1 erori: 3 p.; 2 erori: 2 p.; 3 erori: 1 p.) 3 puncte
5. Punctuaþia (0-1 erori: 3 p.; 2-3 erori: 2 p.; 4-5 erori: 1 p) 3 puncte
6. Aºezarea corectã a textului în paginã (1 p.), lizibilitatea (1 p.) 2 puncte
Subiectul 4 (10 puncte)

Se acordã câte douã puncte pentru fiecare cerinþã dacã sunt marcate cel puþin trei cãsuþe ºi
este completat cu cel puþin un element suplimentar.
Se acordã câte un punct pentru fiecare cerinþã dacã sunt marcate douã cãsuþe ºi nu este
completat cu nici un element suplimentar.
Se acordã 0 puncte pentru fiecare cerinþã dacã este marcatã doar o cãsuþã ºi nu este completat
Notã!
Se acordã 10 puncte din oficiu.
Nota se calculeazã prin împãrþirea punctajului obþinut la 10.
37
BORDEROU DE NOTARE PENTRU TESTELE SCRISE
Limba şi literatura română
III. APLICARE I
e
I. CUNOªTINÞE II. ABILITÃÞI ªI DEPRINDERI Subiectul 3 IN
r Subiectul 1 Subiectul 2 D
a
r 40 puncte U IU a
c 20 puncte 20 puncte C t
u T
I I o
l conþinut redactare F N
.r T
A O
N .
1.1 1.2 1.3 1.4 1 2 3 4 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 6 V
I
5p 5p 5p 5p 3p 3p 6p 2p 3p 2p 1p 4p 4p 4p 4p 4p 4p 4p 3p 3p 3p 2p 10p 10p
1. 10
2. 10
3. 10
4. 10
5. 10
6 10
7. 10
8. 10
9. 10
10. 10
11. 10
12. 10
13. 10
14. 10
39
PROGRAMUL PHARE 1/2003/005/551.01.02:
EVALUARE
Limba engleză
MODULUL 1
RECEPTAREA MESAJELOR ORALE ŞI SCRISE
41
SUGGESTED PROCEDURE FOR THE ORAL EXAMINATION
English, Module 1 –
Receptarea mesajelor orale şi scrise
 Greet the candidate; invite him/her to sit down. Tell him/her that this is a friendly
conversation. Encourage him/her to ask for clarification/repetition any time he/she needs it. Make
the candidate feel at ease by telling him/her what your conversation will be about. Be prepared to
ask helping questions, try to get the best out of the candidate by helping out whenever necessary.
Communicative functions
 Formulate your questions with a view to assessing the communicative functions listed in the
syllabus.
– make an offer / ask for something politely
– ask permission to do something
– describe people, places events
– express likes / dislikes / preferences
– state reasons
– express necessity / obligation / intention
– express personal points of view / opinions
– make introductions / introduce people
– greet people on various occasions
– express congratulations
– make / accept / refuse an invitation or offer
– encourage somebody to do something
– warn somebody of something
– take decisions
– thank
– plan something
– greet
– express time / situate in time
– ask for clarification / repetition
– ask and give instructions
– ask and give directions
– ask and provide general / personal / practical information in order to fill in a form
– ask and give advice
– draw conclusions
– express agreement / disagreement
Competences
 On completion of Module 1, the students can prove the following competences:
Reception
 1.a. to identify frequently used words and phrases in an oral message
1.b. to select essential information from short oral messages with immediate relevance
43
LIMBA ENGLEZĂ  MODULUL 1  RECEPTAREA MESAJELOR ORALE ŞI SCRISE  TEST ORAL
1.c. to give verbal or non-verbal response to clearly uttered messages

1.d. to extract simple personal and predictable information from written texts
Production
 2.a. to use some words and phrases to make a simple oral description on personal / immediate
topics
2.b. to fill out various forms with personal information
Interaction
 3.a. to participate in simple interactions requiring communication on familiar / personal topics
Suggested questions for the oral examination

The questions below can serve as topics for discussion. In brackets there are some helping

questions and some possible answers that you may want to use for guidance if candidates
experience difficulty in answering the first question.
1. Can you help me fill this form with your personal data? (first name, last name, place of
birth, date of birth / age, address)
2. Let’s talk about weekends. What do you usually do at the weekend?
3. What are the things you like doing most?
4. What subjects do you like at school? Which ones are useful / interesting / difficult / boring
/ easy?)
5. What do you do on an ordinary day? (What is your daily programme? What time do you
wake up / Do you usually have breakfast in the morning/ Do you often watch TV in the evening?)
6. Do you have many friends? Can you describe one of your friends? Can you tell me why you
like him/her? (What does your friend look like? Is he tall / short? What colour is his/her hair /
What colour are his/her eyes? What is your friend like? – sociable / outgoing / shy / talkative /
honest / reliable)
7. Do you have a large family? How many members are there in your family? (Do you have
aunts / uncles / cousins / in-laws? Who do you resemble?)
8. Do you have a job? (What do you do / What would you like to do?) What job would you
like to have?
9. Do you think there are jobs for women and jobs for men? Give examples. Do you think
women should stay at home with their children until they grow up? (I think family / career is
more important. Do you agree?)
10. Do you like parties? If I wanted to go to one of your parties / on a trip / to the cinema / to
a restaurant would you invite me? Make an invitation in English.
11. Imagine you’re in a shop. I’m the shop-assistant. You want to buy this pen. What do you say?
(tell me what you would like to buy, ask the price, decide if you’ll buy it or not, ask where to pay)
12. Can you read what this timetable says. I don’t have my glasses. Can you tell me what time
my train for Bucharest leaves? What time do I arrive? How can I go to Bucharest if I don’t like
trains?
13. Is life in a big city better than life in a village? Which do you prefer? Why?
14. Do you think cars / mobile phones / fast-food are bad for our health / body? What (else) is
bad for our health? (smoking, coffee, stress, TV, alcohol). What is good for the health? (fruits and
vegetables, sport, relaxation)
15. What season do you like? Would you like to live in a country with different weather than
what we have in Romania?
16. Name three objects in your house / room that are dear to you. Can you tell me why? (If the
candidate has difficulty in deciding ask him/her to name three objects in the house that come to
his/her mind; ask him/her to describe them)
44
17. Can you describe a room in your house? What pieces of furniture can you name? What
furniture would you buy to make your house more comfortable? What would you change? (more
rooms / a garden with flowers)
18. You want to organize a trip for a group of friends. Decide how to go there, where to stay.
(suggest means of transport, compare: price, speed, comfort)
19. If you win the lottery, what do you plan to do with the money? (buy a car, a big house, start
a business, invest, put the money in a bank, travel to different places, give money to help people)
20. What are the three most important things in your life? (Is happiness / health more
important than money? Is family more important than success in business / a career? Would you
like to be famous?)
Visuals for the oral examination
45
46
PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” – ÎNVĂŢĂMÂNT SECUNDAR INFERIOR
Inspectoratul Şcolar Judeţean: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Unitatea de învăţământ: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
..........................................................
Probă scrisă pentru disciplina Limba engleză – Modulul 1
To the student
You are about to take the test which will certify that you master the required level for module 1, and you have
the necessary knowledge to move on to module 2 in Secondary Second Chance Education.
The test has two parts:
1. The written paper lasts for two hours, so take your time and read the instructions carefully. Before you start
the test, you may ask questions if you need to clarify some things. Do not speak during the test.
2. The interview lasts for approximately ten minutes. The teacher will ask you simple questions about you, your
family or friends. You may be asked to name some objects in a picture. You may ask the examiner to repeat the
questions or explain if you do not understand a question.
The written test has four parts:
1. Take it easy! – 25 % of the written paper. This part tests your understanding of English.
2. Can you work it out? – 25%. In part two you have to choose the most suitable words and phrases in various
situations.
3. Put it to work! – 35%. How well you can use what you know? Use your knowledge of English in a meaningful
task.
4. What do you think? – 15%. In this part we ask you to reflect upon the tasks in the test and on how well you
managed to do them.
You may do the exercises in any order you like, but note that they go from simple to more complex ones, so our
suggestion is that you do them from 1 to 10. Write all your answers on the answer sheet. The examiners will
mark only what is written on the answer sheet. It is now time to start your test.
GOOD LUCK!
1. Take it easy
1.1. Sort the words into groups. Write them under the five headings in the table below.
There are six words in each group. The first ones in each group have been done
for you.
• armchair • bicycle • blue-eyed • bookshelf • builder • bus • car • cupboard • eighty •
one hundred • overweight • plane • pretty • seven • seventeen • shop-assistant • singer
• slim • social worker • sofa • table • tall • teacher • thirty-five • train • tram •
twenty-one • waiter • wardrobe • young
a. describing c. means of e. items of

b. jobs d. numbers
people transport furniture
tall
builder bicycle eighty armchair
blue-eyed
1.2. Marie and Lisa are on the phone. The connection is not good, so Lisa can hear
only part of what Marie is telling her. Fill the gaps in their conversation using the
words in the list:
husband, wife, shopping, money, job, nothing, wash, work
e.g. 1- wife
Lisa: How’s married life, Marie? Are you happy?
Marie: My life as a …1… is not exactly what I imagined. I do everything in the house: I
cook, I …2… the dishes, I clean the house. If I don’t go …3…, nobody does. I even have
to take the rubbish out. My „ideal” …4… comes home late at night and he never says
47
thank you for all the …5… I do. He sometimes asks me, „Why are you tired? You are in
the house all day long. I work hard for the …6…. I have a …7…. What do you do?
Nothing.” That’s true. But I will do something soon!
Lisa: What are you going to do?
Marie: I’ll get a well-paid job and let him do …8… all day long.
1.3. Match the pictures on the left to the sentences on the right.
e. g. 3 – a
a. The cat is on top of the

1.
wardrobe.
b. There’s a mouse in the

2.
kitchen.
c. There’s a restaurant
3. between the hotel and the
bank.
d. They are sitting on the

4.
sofa.
e. Their house is near the

5.
railway station.
f. The teacher’s at the

6.
blackboard.
g. The dog is sleeping under

7.
a tree.
48
2. Can you work it out?
2.1. Choose the correct word in each sentence.
e.g. a – has
a) He have / has breakfast at half past six every morning.
b) They play / plays football on Saturday.
c) There is / are a lot of work to do in the house.
d) There is / are many things I don’t understand.
e) Do / does he help with the housework?
f) We often go / goes out in the evening.
g) What / how much is the time?
2.2. Tom is in the street. He went out for a walk and now he can’t find his way back
to the hotel. Fortunately, there is a police officer in the street. The police officer’s
directions got mixed up in Tom’s head. Use the map to put sentences a – g in the
right order.
e.g. 1 – d
a) Take the first road on the left.

b) The hotel is on the right.
c) Go straight ahead.
d) Go towards the city centre.
e) Take the second road on the right.
f) Turn left at the end of the street.
g) It’s right next to a big bank.
Tom: Good evening, officer. I got lost. Can you help me get to my hotel?
Police officer: Yes, of course. What’ s the name of your hotel?
Tom: I’m sorry, I don’t remember. I know it’s next to a bank.
Police officer: Oh, I think I can help you! … 1…, …2…,….3…, …4…, …5…, …6…, …7….
2.3. In the following dialogue, there are two alternatives for each line. Choose the best
option and write the corresponding letters on your answer sheet.
e.g. 1 – a
a. Can I help you?

1. Shop -assistant
b. What do you want?
a. How much is that T-shirt?
2. Customer
b. How many money is that T-shirt?
a. It is seven five lei.
3. Shop -assistant
b. It’s seventy-five lei.
a. It’s not cheap. Do you have a more cheap one?
4. Customer
b. It’s expensive. Do you have a cheaper one?
a. I’m sorry. This is the cheaper we’ve got.
5. Shop -assistant
b. I’m sorry. This is the cheapest we’ve got.
a. Can I see that cap on the top shelf?
6. Customer
b. Can I see those cap on the top shelf?
a. Certainly, here you are.
7. Shop -assistant
b. Certainly, have it.
a. Is nice and is not expensive.
8. Customer
b. It’s nice and it’s not expensive
a. Would you like to buy it?
9. Shop -assistant
b. Do you buy it?
a. Yes. Where I pay?
10. Customer
b. Yes. Where do I pay?
a. Round the corner, on the cash desk.
11. Shop -assistant
b. At the cash desk round the corner
49
a. Would you like anything else?
12. Shop -assistant
b. Would you like more?
a. No else.
13. Customer
b. No, thanks
a. Thank you. Good-bye.
14. Shop -assistant
b. Thank you. So long.
3. Put it to work
3.1. Your friend from another country is visiting you for the first time. Unfortunately,
you cannot meet him/her at the railway station. Write a short message telling
him/her how to get to your place. You may also want to draw a map for your
friend. Do not forget to write your exact address. The key to your place is at one
of your neighbours. Your friend can get it from your neighbour, who is expecting
him/her.
4. What do you think?

Answer the following questions. They will help us know what your opinion about
the test is.
4.1. Is this test easy or difficult for you? Do you think it is the same for your fellow
students?
4.2. Do you think some exercises in this test are more interesting than others? Which
one(s)? Can you explain why?
4.3. What are your strengths and weaknesses? Use the statements in the grid below to
rate yourself. Write a few sentences of your own commenting on your strong
points and on areas that need improvement. The examiners will not mark your
rating as this self-assessment grid is not included in the answer sheet.
I need
excellent good OK
improvement
I can understand words and phrases related to
personal and family information, local area,
shopping, employment
I can read short, simple texts such as:
advertisements, timetables, simple personal letters
I can answer questions on simple familiar topics and
activities, such as my family and other people, living
conditions, my educational background, my job
I can handle short social exchanges, such as asking
and giving directions, ask and tell the time, ask for
things in a shop
I can write short, simple notes and messages
End of Module 1 Test

Write all your answers on the ANSWER SHEET.
Thank you.
50
.....................................................
..............................
Receptarea mesajelor orale Anul de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . .
şi scrise
Data:
an luna ziua

Corector 1
Corector 2
Preşedinte
ANSWER SHEET
1. Take it easy
Exercise 1.1.
b. jobs d. numbers
1. tall builder bicycle eighty armchair
2. blue-eyed
3.
4.
5.
6.
Exercise 1.2. Exercise 1.3.

1 – wife 1–d
2– 2–
3– 3–
4– 4–
5– 5–
6– 6–
7– 7–
8–
51
Exercise 2.1.
1 – has
2–
3–
4–
5–
6–
7–

1–d 1–a 8–
2– 2– 9–
3– 3– 10 –
4– 4– 11 –
5– 5– 12 –
6– 6– 13 –
7– 7– 14 –
3. Put it to work
Exercise 3.1. Write your answer in this box.
52
Question 4.1.
Question 4.2.
53
Question 4.3.
Thank you.
54
ANSWER KEY + MARKING + SUGGESTIONS (1)
Part 1
Total marks – Exercises 1.1, 1.2, 1.3 : 12 + 7 + 6 = 25 marks
 Exercise 1.1. Marking: 0.5 p × 24 = 12 marks

b. jobs d. numbers
1. tall builder bicycle eighty armchair
2. blue-eyed shop-assistant bus one hundred bookshelf
3. overweight singer car seven cupboard
4. pretty social worker plane seventeen sofa
5. slim teacher train thirty-five table
6. young waiter tram twenty-one wardrobe
 Exercise 1.2. Marking: 1 p × 7 = 7 marks

1 – wife 5 – work
2 – wash 6 – money
3 – shopping 7 – job
4 – husband 8 – nothing
Suggestion: Substract one mark for every four spelling mistakes (0.25p)

1–d 5–f
2–g 6–e
3–a 7–c
4–b
Part 2
Total marks – exercises 2.1, 2.2, 2.3 : 6 + 6 + 13 = 25 marks
 Exercise 2.1. Marking: 1p × 6 = 6 marks

a) – has e) – does
b) – play f) – go
c) – is g) – what
d) – are
55
LIMBA ENGLEZĂ  MODULUL 1  RECEPTAREA MESAJELOR ORALE ŞI SCRISE  BAREM DE CORECTARE (1)

1–d 5–c
2–e 6–b
3–a 7–g
4–f

1–a 8–b
2–a 9–a
3–b 10 – b
4–b 11 – b
5–b 12 – a
6–a 13 – b
7–a 14 – a
Part 3 – 25 marks
 Exercise 3.1. – open task
We suggest the following criteria:
– relevance to the task – 10p
– use of appropriate vocabulary – 10p (e.g. go down the main street, take bus no 5, take a taxi,
turn left etc.)
– coherence of message i.e. the candidate manages to make him/herself understood. – 5p
Suggested answer
Dear John, / Hi John, / John,
I cannot meet you at the railway station, so this is what you have to do: take bus no 5 (the bus
stop is opposite the railway station). Get off the bus at the third stop. Cross the street and go
towards the big yellow building you can see in front of you. Turn left after you pass the yellow
building. Walk for about two minutes down the same street and you’ll see a green fence. That’s the
fence of my house. Keep my address on a piece of paper in your pocket, just in case. It’s : A. Iancu
Street, no 5, Brasov. My next-door neighbour has the keys to my house and she is expecting you.
So ring the bell at no. 7 and ask her to give you the key. Say: „Sunt John. Cheia, va rog.”
Or just say your name. She’ll know.
I’ll be home at 7 p.m.
Have a nice trip.
See you soon.
X
Part 4 – 15 marks
Questions 4.1 – 4.3 open task – 5 marks/question
Do not downgrade the candidates for spelling or grammar. These questions are meant to build
self-confidence in the candidate by taking into account their opinions. It is their willingness to
share their opinions with us that we should reward here, so do not penalize clumsiness in their
use of English. We suggest 5 marks for any attempt to answer the question.
Suggestion: At this level it might be acceptable to mark answers given in Romanian.
56
ãt o n
l
a
t 4
e o
t
þi
c .
elf .3 p
el 4 5
e
r
o ri .
ã
u
t b .2 p
a e
rt 4 5
.
4 nÎ .
.1 p
4 5
l
a
t 3
o
t
a
þ
ã n .
c
it e
r p
c e 5
a o
r c
p .1 r
nî 3 a
l a t
e l
u u v .p
r iþ b c
e a
z i a e 0
c d 1
s il c o a
ri
it r
e V
u x
c . E e a
r þ
s 3 a
r n
i .
i d r
a e
p
0
ş c c 1
n
Î n
e
l î
a
r
iþ
ã
l
a
t 2
ti
o li
o
t
r a
b .
o
l º
i .3 p
2 3
e
j ri
e
e
li
iþ
1
a d i .
.2 p
s n
ri
c
r 2 6
e p
e
e
x
E
m .
d .
.1 p
2 6
a 2
e
r
l
a
t 1
a
t e
þ
o
t
) p n
it
.
.3 p
1
( e º
o
e
li 1 6
c n iþ .
E e u
c c
r
i .2 p
1 7
R R .
1
e
x .
A – E .1 p
T 1 2
1
O 1 .f .p
N l O 0
u
l 1
E u e
D d m
U o u
n
/ t
O M e
r a
id
R , a
r
c d
E ă
z u
l n
a
c
D e
l
r
ã
R g m
u
O n N
B E .r .t
r
N c
57
PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” – ÎNVĂŢĂMÂNT SECUNDAR INFERIOR
Inspectoratul Şcolar Judeţean: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Unitatea de învăţământ: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
..........................................................
To the student
You are about to take the test which will certify that you master the required level for module 1, and you have
the necessary knowledge to move on to module 2 in Secondary Second Chance Education.
The test has two parts:
1. The written paper lasts for two hours, so take your time and read the instructions carefully. Before you start
the test, you may ask questions if you need to clarify some things. Do not speak during the test.
2. The interview lasts for approximately ten minutes. The teacher will ask you simple questions about you, your
family or friends. You may be asked to name some objects in a picture. You may ask the examiner to repeat the
questions or explain if you do not understand a question.
The written test has four parts:
1. Take it easy! – 25 % of the written paper. This part tests your understanding of English.
2. Can you work it out? – 25%. In part two you have to choose the most suitable words and phrases in various
situations.
3. Put it to work! – 35%. How well you can use what you know? Use your knowledge of English in a meaningful
task.
4. What do you think? – 15%. In this part we ask you to reflect upon the tasks in the test and on how well you
managed to do them.
You may do the exercises in any order you like, but note that they go from simple to more complex ones, so our
suggestion is that you do them from 1 to 10. Write all your answers on the answer sheet. The examiners will
mark only what is written on the answer sheet. It is now time to start your test.
GOOD LUCK!
1. Take it easy
1.1. Sort the words into groups. Write them under the five headings in the table below.
There are six words in each group. The first ones in each group have been done
for you.
• surname • bathroom • shopping • job • living room • bus ?car • uncle • cooking • age
• father • repairing • address • son • bicycle • bedroom • kitchen • ironing • mother •
train • first name • daughter • dining room • washing • balcony • tram • cleaning •
hobbies • taxi • aunt
a. personal b. family c. means of d. rooms in the

e. activities
details members transport house
address daughter bicycle balcony ironing
1.2. Stefana is a Second Chance student. She’s writing a presentation about herself.
Some of the words are missing. Choose the right words from the following list to
help her finish the presentation:
• speak • name • live • this • job • good • twenty-three • English •
e.g. 1 – name
Hello! My …1… is Stefana. I …2… in a small village near Cluj Napoca. I am …3… years
old and I am married. My husband and I work together in a small shop. This year I
started Second Chance courses, so I will be able to finish school. I hope to get a better
…4… then.
59
My English is not very …5… now, but I can understand a lot of words. I can also …6…
a little English. I like learning …7…, I think it’s very important to speak a foreign
language and my teacher says I am making a lot of progress. I hope to do well in …8…
test!
1.3. Match the pictures on the left to the sentences on the right.
e. g. 3 – a
1. a. It’s four o’clock.
2. b. It’s half past three.
3. c. It’s quarter to four.
4. d. It’s ten past three.
5. e. It’s twenty to four.
6. f. It’s three o’clock.
7. g. It’s quarter past three.

2.1. Choose the correct word in each sentence.
e.g. 1 – likes
a) He like /likes dancing.
b) They work / works in a shop.
c) She do / does the shopping every week.
d) There is / are some things I don’t understand.
e) Can /Cans you help me, please?
f) Is / Are there a bus stop near here?
g) What / How much is the time?
h) Where / When is the bathroom?
i) Does /Do you like reading?
j) My brother is / are not here.
2.2. Cristian is a Second Chance student. He’s 21 years old and decided to go back to
school to get a certificate. It’s not very easy for him, but he really wants to do it. He
60
likes Mathematics a lot, he feels that it helps him with his job. He also likes
Romanian; in History he learns many interesting things. English is a bit hard, he
has never used it before, but the teacher is nice and she helps him along. All in all,
he likes school. Cristian thinks it is very different from what he remembers about it.
Read the following sentences. Are they true or false?

e.g. a – T
a) Cristian goes to school. T F
b) He is an old man. T F
c) He likes Mathematics and Romanian. T F
d) History is not interesting. T F
e) English is very easy for him. T F
f) Cristian doesn’t like school. T F
g) School is different from what he remembers. T F
2.3. Cristian is in a shop. He would like to buy a present for his sister. Match his
replies to those of the shop assistant. Write the corresponding letters on your
answer sheet.
e.g. 1 – j
Shop assistant Customer

a. It looks very nice. But I think it’s too
1. Hello!
small for her.
2. Can I help you? b. Ah! I can see it now. Thank you.
c. Yes, please. I’d like to buy a T-shirt
3. I see. What colour would you like?
for my sister.
4. Sorry, no orange T-shirts.
d. Good bye!
How about this red one?
5. Certainly. Here you are! e. Can I see it?
f. Yes, that’s better. I think I’ll buy it.
6. This one is bigger.
How much is it?
7. It’s 12 pounds. g. Where? To the left?
8. The cash desk is over there. h. Right. Where do I pay?

9. No, it’s right in front of you, go straight
i. Mmm, I think my sister likes orange.
ahead and you’ll find it.
10. You’re welcome. Good bye! j. Hello!
3. Put it to work
3.1. Stefana and Cristian have just finished the Second Chance first module. Write
about their future plans.

Answer the following questions. They will help us know what your opinion about
the test is.
4.1. Is this test easy or difficult for you? Do you think it is the same for your fellow
students?
61
4.2. Do you think some exercises in this test are more interesting than others? Which
one(s)? Can you explain why?
4.3 What are your strengths and weaknesses? Use the statements in the grid below to
rate yourself. Write a few sentences of your own commenting on your strong
points and on areas that need improvement. The examiners will not mark your
rating as this self-assessment grid is not included in the answer sheet
I need
excellent good OK
improvement
I can understand words and phrases related to
personal and family information, local area,
shopping, employment
I can read short, simple texts such as:
advertisements, timetables, simple personal letters
I can answer questions on simple familiar topics and
activities, such as my family and other people, living
conditions, my educational background, my job
I can handle short social exchanges, such as asking
and giving directions, ask and tell the time, ask for
things in a shop
I can write short, simple notes and messages
End of Module 1 Test

Write all your answers on the ANSWER SHEET.
Thank you.
62
.....................................................
..............................
Receptarea mesajelor orale Anul de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . .
şi scrise
Data:
an luna ziua

Corector 1
Corector 2
Preşedinte
ANSWER SHEET
1. Take it easy
Exercise 1.1.
e. activities
1. address daughter bicycle balcony ironing
2.
3.
4.
5.
6.

1 – name 1–f
2– 2–
3– 3–
4– 4–
5– 5–
6– 6–
7– 7–
8–
63
Exercise 2.1.
1 – likes
2–
3–
4–
5–
6–
7–
8–
9–
10 –

a) – T 1–j 6–
b) – 2– 7–
c) – 3– 8–
d) – 4– 9–
e) – 5– 10 –
f) –
g) –
3. Put it to work
Exercise 3.1. Write your answer in this box.
64
Question 4.1.
Question 4.2.
65
Question 4.3.
Thank you.
66
ANSWER KEY + MARKING + SUGGESTIONS (2)
Part 1
Total marks – Exercises 1.1, 1.2, 1.3 : 12 + 7 + 6 = 25 marks
 Exercise 1.1. Marking: 0.5 p × 24 = 12 marks

e. activities
1. address daughter bicycle balcony ironing
2. surname uncle bus bathroom shopping
3. job father car living room cooking
4. age son train bedroom repairing
5. first name mother tram kitchen washing
6. hobbies aunt taxi dining room cleaning

1 – name 5 – good
2 – live 6 – speak
3 – twenty-three 7 – English
4 – job 8 – this
Suggestion: Substract one mark for every four spelling mistakes (0.25p)

1–f 5–e
2–d 6–c
3–g 7–a
4–b
Part 2
Total marks – exercises 2.1, 2.2, 2.3 : 9 + 6 + 10 = 25 marks

a) – likes f) – is
b) – work g) – what
c) – does h) – where
d) – are i) – do
e) – can j) – is
67
LIMBA ENGLEZĂ  MODULUL 1  RECEPTAREA MESAJELOR ORALE ŞI SCRISE  BAREM DE CORECTARE (2)

a) T e) F
b) F f) F
c) T g) T
d) F
 Exercise 2.3. Marking: 1p × 9 = 9 marks Add 1 mark if the whole conversation is correct.
Total: 10 marks
1–j 6–f
2–c 7–h
3–i 8–g
4–e 9–b
5–a 10 – d
Part 3 – 30 marks
 Exercise 3.1. – open task
We suggest the following criteria:
– relevance to the task – 10p
– use of appropriate vocabulary – 10p
– coherence of message i.e. the candidate manages to make him/herself understood. – 10p
Suggested answer
Stefana and Cristian will get a good mark/will do well in this test. They will go on to the next
modules, then they will finish school and get their certificates. After that, they will get a better job.
Maybe they will get married and have children. They know that education is very important, so
they will send their children to school.
Part 4 – 15 marks
Questions 4.1 – 4.3 – open task – 5 marks/question
Do not downgrade the candidates for spelling or grammar. These questions are meant to build
self-confidence in the candidate by taking into account their opinions. It is their willingness to
share their opinions with us that we should reward here, so do not penalize clumsiness in their
use of English. We suggest 5 marks for any attempt to answer the question.
Suggestion: At this level it might be acceptable to mark answers given in Romanian.
68
ãt o n
l
a
t 4
e o
t
þi
c .
elf .3 p
el 4 5
e
r
o ri .
ã
u
t b .2 p
a e
rt 4 5
.
4 nÎ .
.1 p
4 5
l
a
t 3
o
t
a
þ
ã n .
c
it e
r p
c e 5
a o
r c
p .1 r
nî 3 a
l a t
e l
u u v .p
r iþ b c
e a
z i a e 0
c d 1
s il c o a
ri
it r
e V
u x
c . E e a
r þ
s 3 a
r n
i .
i d r
a e
p
0
ş c c 1
n
Î n
e
l î
a
r
iþ
ã
l
a
t 2
ti
o li
o
t
r a
b .
o
l º
i .3 p
2 0
e
j ri
e
e
li
iþ
1
a d i .
.2 p
s n
ri
c
r 2 6
e p
e
e
x
E
m .
d .
.1 p
2 9
a 2
e
r
l
a
t 1
a
t e
þ
o
t
) p n
it
.
.3 p
2
( e º
o
e
li 1 6
c n iþ .
E e u
c c
r
i .2 p
1 7
R R .
1
e
x .
A – E .1 p
T 1 2
1
O 1 .f .p
N l O 0
u
l 1
E u e
D d m
U o u
n
/ t
O M e
r a
id
R , a
r
c d
E ă
z u
l n
a
c
D e
l
r
ã
R g m
u
O n N
B E .r .t
r
N c
69
Ţ
PROGRAMUL PHARE 1/2003/005/551.01.02:
EVALUARE
Matematic ă
MODULUL 1
NUMERE
71
INSTRUCŢIUNI PENTRU PROFESORI ŞI MODEL DE
SUBIECT PENTRU PROBA SCRISĂ ŞI ORALĂ
MATEMATICĂ, MODULUL 1 – NUMERE
 Competenþa de a opera cu numere (naturale, întregi, raþionale) este o competenþã de bazã ce se
formeazã ºi se dezvoltã în cadrul matematicii.
Evaluarea de modul pentru modulul Numere solicitã elevilor sã demonstreze cã au dobândit
cunoºtinþe ºi deprinderi de lucru cu numerele raþionale.
Standardele de evaluare a competenþelor pentru acest modul sunt:
Standard 1: Sã utilizeze adecvat numere raþionale în contexte uzuale.
Standard 2: Sã efectueze calcule cu numere raþionale pentru a rezolva probleme practice.
Standard 3: Sã identifice situaþii problemã ºi sã adopte strategii adecvate de rezolvare
utilizând calculul numeric.
Prin cele douã probe, cea scrisã ºi cea oralã, se urmãreºte sã se realizeze atât evaluarea
cunoºtinþelor, a deprinderilor ºi abilitãþilor dobândite, precum ºi a atitudinilor – pentru a evalua
atingerea competenþei generale.
Abilitãþi ºi Aplicabilitatea cunoºtinþelor ºi
Cunoºtinþe Atitudini
deprinderi deprinderilor în practicã
scrisã ºi,
Tip de probã oralã oralã scrisã oralã
eventual, oralã
Punctaj total 25 puncte 30 puncte 25 puncte 10 puncte 15 puncte
din care punctaj
2 puncte 3 puncte 2 puncte 2 puncte 1 punct
din oficiu
Calculul notei pentru evaluarea de final de modul

 Nota de la evaluarea de final de modul se obþine însumând punctajul acordat elevului la
proba oralã cu punctajul acordat elevului la proba scrisã ºi apoi împãrþind punctajul final obþinut
de elev la 10.
Câteva sugestii referitoare la organizarea eval ării

de modul
 Înainte de începerea evaluãrii de modul, vã sugerãm sã vã asiguraþi cã toþi elevii au înþeles
instrucþiunile ºi ºtiu ce au de fãcut. Credem cã este util sã precizaþi regulile de desfãºurare ale
unui test scris (reguli de genul: fiecare trebuie sã lucreze individual etc.) ºi instrucþiunile pentru
desfãºurarea probei orale. Recomandãm ca proba oralã sã aibã loc dupã proba scrisã, în aceeaºi zi,
la 1/2 de orã dupã finalizarea probei scrise.
Elevii vor avea nevoie de o riglã ºi de calculator de buzunar. Asiguraþi-vã cã aveþi câteva rigle
ºi câteva calculatoare de buzunar pentru elevi ºi cã fiecare elev are cu ce scrie.
Dacã, consideraþi cã este necesar sã ºi discutaþi cu elevul pentru a evalua atitudinile, vã
sugerãm sã o faceþi în cadrul probei orale.
Proba oralã este alcãtuitã din exerciþii ºi/sau probleme care nu presupun, în general, calcule
complicate. Elevii vor putea face calcule pe ciornã – dacã doresc acest lucru –, excepþie fãcând
73
MATEMATICĂ  MODULUL 1  NUMERE  RECOMANDĂRI PENTRU PROFESORI
situaþia în care verificaþi deprinderile de calcul mintal dobândite. La proba oralã, elevul are la
dispoziþie 1 orã ºi jumãtate pentru a-ºi elabora ºi prezenta rãspunsurile.
Structura unui subiect pentru proba oralã:

Exer-
Obiective de evaluare Recomandãri
ciþiul
Elevul va fi capabil sã:
– recunoascã, citeascã, scrie numerele dintr-
un text nematematic;
– identifice numerele naturale dintr-un ºir
Poate fi utilizat ca text nematematic orice
de numere;
text dintr-un ziar, revistã etc., ce conþine
– identifice numerele întregi dintr-un ºir de
1 numere (scrise cu cifre ºi/sau litere).
numere;
Ar fi de dorit ca textul sã fie accesibil
– identifice numerele raþionale dintr-un ºir
elevilor.
de numere;
– ordoneze crescãtor/descrescãtor un ºir de
numere;
– reprezinte numere pe axã.
Pot fi propuse 2/3 calcule mintale în care
Elevul va fi capabil sã: elevii sã utilizeze comutativitatea adunãrii
– utilizeze proprietãþi ale operaþiilor cu (ex.: 12 + 39 + 8 + 1 = 12 + 8 + 39 + 1),
numere naturale pentru efectuarea de calculul unei sume prin dublarea unui
2
calcule mintale; termen (ex.: 35 + 36 = 35 + 35 + 1),
– formuleze o problemã pornind de la o înmulþirea cu 0. Exemple de astfel de
expresie numericã. calcule mintale pot fi gãsite în Ghidul
elevului.
– Exerciþii de calcul al pãtratului/cubului
Elevul va fi capabil sã: unui numãr pozitiv.
– calculeze pãtratul ºi cubul unui numãr – Exerciþii de calcul al pãtratului/cubului
3 întreg; unui numãr negativ.
– utilizeze estimãri pentru compararea de – Exerciþiu de comparare (prin estimare) a
numere întregi. pãtratului/cubului a douã sau trei numere
întregi cu un numãr dat.
– transforme un enunþ nematematic simplu Enunþurile nematematice sunt simple ºi ele
4 în limbaj matematic; conduc la efectuarea a douã, maxim trei
– calculeze valoarea unei expresii numerice operaþii de acelaºi ordin cu numere întregi.
cu numere întregi.
Elevul va fi capabil sã: Problemã ce solicitã transformarea unei
5
– reprezinte o fracþie zecimalã ca procent. fracþii zecimale în procent.
Exerciþiul sã conþinã:
– efectueze operaþii de bazã cu numere
– toate cele 4 operaþii de bazã;
6 raþionale (inclusiv fracþii, fracþii zecimale),
– 5 sau 6 operaþii;
þinând cont de ordinea efectuãrii
– paranteze.
operaþiilor.
– rezolve probleme practice simple, Poate fi o problemã practicã simplã de
7 formulând problema în limbaj matematic; transformare a unei fracþii (cu numitor
– reprezinte o fracþie (cu numitor divizor al divizor al lui 100) în procent.
lui 100) în procent.
Prezentãm în continuare un model de subiect pentru proba scrisã ºi apoi unul pentru proba
oralã, împreunã cu sugestii de apreciere a performanþei elevilor.
74
PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” Numele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Inspectoratul Şcolar Jude ţean: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Unitatea de înv ăţământ: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Prenumele tatãlui . . . . . . . . . . . . . . .
.....................................................
Prenumele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Învăţământ secundar inferior
Probă scrisă pentru disciplina Matematică – Modulul 1 ..............................
Numere
Anul de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . .
Data:
an luna ziua

Corector 1
Corector 2
Preşedinte
Bine ai venit!
Suntem bucuro şi că doreşti să îţi evaluezi competen ţa de a opera cu numere. Rezolvând acest test vei putea
să demonstrezi c ă ai dobândit cuno ştinţe şi deprinderi de lucru cu numerele ra ţionale, cu alte cuvinte, vei
putea să ne arăţi ceea ce ştii şi ceea ce po ţi face cu numerele ra ţionale.
Evaluarea de final a acestui modul const ă într-o prob ă scrisă şi o prob ă orală. Timpul de lucru pentru proba
scrisă este de 30 de minute.
Pe parcursul celor 30 de minute:
– fii calm;
– ascultă şi respect ă instrucţiunile pe care ţi le d ă profesorul/profesoara; dac ă nu ai în ţeles ceva, cere l ămuriri
profesorului/profesoarei;
– nu î ţi deranja colegii – şi ei trebuie s ă se concentreze pentru a rezolva problema;
– pentru rezolvarea sarcinii de lucru trebuie s ă lucrezi singur;
– citeşte cu aten ţie textul problemei;
– rezolvă problema cu aten ţie;
– poţi efectua calculele/rezolva problema pe ciorn ă, dar nu uita c ă vei primi not ă pentru ceea ce ai scris în
foaia de test;
– verific ă rezolvarea problemei şi corectitudinea calculelor efectuate;
– gânde şte pozitiv: fii convins/convins ă că vei obţine un rezultat bun la aceast ă evaluare.
La proba oral ă vei primi spre rezolvare mai multe exerci ţii şi probleme. Unele exerci ţii sunt de calcul mintal; le
vei rezolva f ără a scrie sau f ără a utiliza calculatorul.
Pentru exerci ţiile/problemele a c ăror cerin ţă nu specific ă necesitatea efectu ării de calcul mintal, ai
posibilitatea s ă te gândeşti şi să efectuezi calcule, reprezent ări etc., s ă creionezi rezolvarea pe o ciorn ă într-un
interval de timp stabilit de c ătre profesor şi comunicat ţie, dup ă care prezin ţi oral şi, eventual, scriind la tabl ă,
rezolvarea exerci ţiului sau a problemei. Aceast ă probă se desfăşoară prin întreb ări şi răspunsuri expuse
verbal, printr-un dialog între tine şi profesor/profesoar ă.
Pentru proba oral ă, vei primi instruc ţiuni de la profesor/profesoar ă. Vei fi informat în leg ătură cu timpul de
gândire pe care îl ai pentru fiecare exerci ţiu sau problem ă.
Mult succes!
75
Aratã-ne cã poþi utiliza în practicã
calculul cu numere ºi ceea ce ºtii despre
numere – 25 puncte
1. Problema 1
1.1 Citeºte textul de mai jos ºi determinã ce
sumã va avea Victor în depozitul sãu din
bancã peste doi ani – urmând etapele de
rezolvare a unei probleme.
Victor a vândut câteva hectare de pãºune
pe care le avea foarte departe de casã.
Nu-i mai erau de nici un folos pentru cã
nu mai avea vite ºi fiindcã, de când nu
mai avea ajutor la muncã, venea iarna ºi
el tot nu apuca sã coseascã fânul. Din
vânzarea aceasta s-a ales cu 3000 RON,
pe care s-a gândit sã-i depunã la bancã pentru o perioadã de doi ani. La bancã i-au
spus cã ar avea mai multe variante de a face depozitul. A ales-o pe cea care i s-a
pãrut cea mai avantajoasã. Primeºte 6,5% dobândã pe an ºi dobânda i se
capitalizeazã automat – adicã i se adaugã la suma existentã în cont la trecerea unui
an, fãrã ca el sã mai trebuiascã sã treacã pe la bancã. Taxa de procesare pe care i-o
ia banca este de 0,3% pe an. Nu a chiar înþeles Victor de la început de ce trebuie
ca el sã plãteascã taxa asta de procesare, dar cei de la bancã i-au explicat cã de fapt
sunt niºte bani pe care toþi cei care au cont la bancã trebuie sã îi plãteascã bãncii.
Explicaþia asta l-a lãmurit pe Victor, care ºi-a zis: „Pânã la urmã, totul se plãteºte
în lumea asta – chiar ºi depozitarea banilor la bancã.”
Victor era foarte curios sã ºtie ce sumã va avea peste doi ani în depozitul sãu din
bancã, pentru ca sã-ºi poatã face planuri de viitor.
76
2. Reflecţie – 15 puncte
Marcheazã cu x cãsuþele prin care afirmaþiile 1, 2, 3, 4 devin adevãrate.
2.1. Sunt pus în situaþia de a face calcule cu numere când:

fac cumpãrãturi
citesc ziarul
mã uit la televizor
lucrez
îmi planific timpul
îmi planific banii
altele (te rog sã specifici)
2.2. Calculez uºor cu numere dacã:

numerele sunt naturale
numerele sunt întregi negative
numerele sunt fracþii zecimale
numerele sunt sub formã de procente
numerele sunt fracþii
2.3. Calculez uºor dacã în calcul sunt operaþii de:

adunare ºi scãdere
înmulþire
împãrþire
ridicare la putere
2.4. Calculez uºor:

în minte
utilizând creionul ºi hârtia
utilizând calculatorul.
2.5. Completeazã propoziþiile/frazele: Aº dori sã mai ºtiu despre numere
Mi-ar plãcea sã învãþ la matematicã despre
77
78
Aprecierea probei scrise

 Aprecierea probei scrise o veþi realiza pe baza baremului de mai jos.
Problema 1
 Barem
2 puncte – Etapa 1: subliniazã cuvintele cheie în textul problemei.
5 puncte – Etapa 2: identificã paºii ce trebuie parcurºi, datele ce trebuie aflate ºi operaþiile
necesare pentru a rezolva problema.
5 puncte – Etapa 3: scrie calculele ce trebuie efectuate.
3 puncte – Etapa 4: estimeazã rezultatul.
5 puncte – Etapa 5: efectueazã calculele.
2 puncte – Etapa 6: comparã rezultatul obþinut cu estimarea fãcutã.
1 punct – Finalizeazã/concluzioneazã.
2 puncte din oficiu
Notã: Elevii pot utiliza calculatorul de buzunar pentru efectuarea calculelor, fãrã ca punctajul
acordat sã fie influenþat în vreun fel de aceasta.
Reflecþie
 Barem
1 punct din oficiu.
2.1.
2 puncte – dacã sunt cel puþin 4 cãsuþe marcate; sau
1 punct – dacã sunt între 1 ºi 3 cãsuþe marcate; sau
0 puncte – dacã nu este nici o cãsuþã marcatã.
2.2.
1 punct – dacã sunt 1 sau 2 cãsuþe marcate; sau
2.3.
2.4.
1 punct – dacã este o cãsuþã marcatã; sau
2.5. Pentru fiecare propoziþie completatã se acordã câte 3 puncte. În caz contrar, se acordã 0
puncte.
79
Exemplu de bilet pentru proba oral ă

 Aratã-ne ce ºtii despre numere – 25 puncte
1. Citeºte textele:
Câteva zeci de drumuri au fost impracticabile ieri, din cauza troienelor înalte de câþiva metri
ºi mai multe localitãþi au rãmas izolate, din cauza ninsorilor abundente din ultimele zile. [...]
Meteorologii atenþioneazã cã nopþile ºi dimineþile vor fi foarte geroase, cu temperaturi minime
cuprinse între -20 ºi -10 grade Celsius.
Pe Drumul Naþional 67 C, între localitãþile Novaci ºi Rânca, zãpada depãºea în noaptea de joi spre
vineri un metru, iar circulaþia a fost închisã pentru câteva ore. Viscolul ºi ninsorile abundente
cãzute în judeþul Vaslui în ultimele zile au îngreunat traficul rutier. Ambulanþele, deºi dotate
corespunzãtor pentru iarnã, au fãcut faþã cu greu solicitãrilor. Poleiul format pe strãzile din Brãila
a dus la producerea a 37 de tamponãri, soldate cu trei rãniþi. Cauza comunã care a condus la
producerea unui numãr atât de mare de accidente de circulaþie o reprezintã neadaptarea vitezei de
cãtre ºoferi la condiþiile de trafic, pe fondul unui carosabil acoperit cu zãpadã ºi gheaþã. Trei
drumuri judeþene din Iaºi erau ieri blocate din cauza nãmeþilor de zãpadã, iar pe alte patru
circulaþia era îngreunatã, informeazã Rompres. Cu toate acestea, reprezentanþii Direcþiei de
Administrare a Drumurilor Judeþene Iaºi susþineau cã în judeþ se circulã în condiþii de iarnã.
Aproximativ 30 de maºini erau blocate ieri dupã-amiazã, ºoferii aºteptând ca drumarii sã
deszãpezeascã ºoselele. În nordul judeþului Mehedinþi, ºapte localitãþi erau izolate din cauza
zãpezii cãzute. (Cristian Petru, Zãpada ºi foamea au blocat ºoselele / – ziarul Adevãrul din
21.01.2006 – http://www.adevarulonline.ro/index.jsp?page=articol&article_id=171792)
La Varºovia a fost fãcut public, ieri, un important program, în valoare de 100 de miliarde de zloþi
(31,44 de miliarde de dolari), destinat construcþiei de autostrãzi, Polonia angajându-se astfel sã
rezolve una dintre cele mai importante probleme semnalate de investitorii strãini, transmite Reuters.
(ºtirea Polonia investeºte masiv în construcþia de drumuri- ziarul Curierul naþional 20.01.2006 –
http://www.business.ro/stiri/2006/01/polonia_investeste_masiv_in_constructia_de_drumuri.htm )
Toate cerinþele de mai jos fac referire la numerele din textele de mai sus.
a) Citeºte toate numerele din text.
b) Stabileºte care numere sunt: numerele naturale, numerele întregi, numerele raþionale.
c) Citeºte toate numerele din text, în ordine descrescãtoare:
d) Reprezintã numerele mai mici decât 4 pe axa numerelor.
Aratã-ne cã ai deprinderi de calcul cu numere – (30 puncte)
2. Calculeazã mintal:
a) 45 + 46;
b) 90 – 39;
c) 120 : 4.
Formuleazã o problemã care se rezolvã prin una din expresiile de la a), b) sau c).
3. Care dintre numerele (–8)3, 212, 73 este mai mare decât 400?
4. Se considerã enunþurile:
1) Doru a împrumutat 6 lei de la Petru ºi 7 lei de la Ana.
2) Doru a împrumutat 6 lei de la Petru ºi a primit 7 lei de la Ana.
3) Doru a primit 6 lei de la Petru ºi 7 lei de la Ana.
4) Doru avea 4 lei, a împrumutat 6 lei de la Ana ºi a primit 8 lei de la Petru.
a) Exprimaþi fiecare enunþ în forma unei expresii numerice.
b) Care dintre expresiile numerice are ca valoare un numãr negativ?
c) Determinaþi valoarea fiecãrei expresii numerice prin calcul sau utilizând reprezentarea pe axã.
80
5. Pentru cã Maria a avut ore suplimentare de lucru în luna trecutã, ea a primit 1,60
din salariul negociat cu patronii firmei. Ce procent din salariul negociat reprezintã
salariul pe care l-a primit Maria în luna trecutã?
6. Calculeazã în scris sau cu ajutorul calculatorului:
−  + (− 2,5) +  − − 0,75 :
11 5 3 27
15  6   5  4
Aratã-ne cã poþi utiliza în practicã calculul cu numere ºi ceea ce ºtii despre numere – 10
puncte
7. Într-o firmã de croitorie, 11 din numãrul angajaþilor sunt bãrbaþi. Ce procent

25
reprezintã numãrul femeilor din numãrul angajaþilor firmei?
Aprecierea răspunsului oral

 Pentru a aprecia rãspunsul elevului, veþi aplica o grilã de evaluare a rãspunsului oral. Veþi
urmãri rãspunsurile date de elev la fiecare exerciþiu/problemã ºi veþi sprijini elevul cu întrebãri
ajutãtoare dacã este cazul. Veþi calcula punctajul prin adunarea punctelor acordate fiecãrui subiect
în parte ºi a punctajului din oficiu.
În unele situaþii, s-ar putea sã fie necesar sã detaliaþi punctajul prin elaborarea de descriptori
de performanþã. De exemplu, pentru criteriul de evaluare „sã reprezinte numere pe axã„ – 6
puncte (de la exerciþiul 1), se pot formula ca descriptori de performanþã:
– elevul reprezintã corect pe axã numerele naturale – 2 puncte
– elevul reprezintã corect numerele întregi – 3 puncte
– elevul reprezintã corect pe axã fracþii zecimale – 4 puncte
– elevul reprezintã corect pe axã fracþiile ordinare – 5 puncte
– elevul reprezintã corect pe axã orice numãr raþional – 6 puncte.
Elevii pot utiliza calculatorul de buzunar pentru efectuarea calculelor, dacã cerinþa exerciþiului
sau a problemei nu specificã modul în care trebuie efectuat calculul (mintal sau în scris). În aceste
situaþii, punctajul acordat nu va fi influenþat de utilizarea calculatorului de buzunar.
81
Grila de evaluare a rãspunsului oral

Exerciþiul Criterii de evaluare Punctaj
1. sã recunoascã, citeascã, scrie numerele dintr-un text nematematic; 3 puncte
2. sã identifice numerele naturale dintr-un ºir de numere; 2 puncte
3. sã identifice numerele întregi dintr-un ºir de numere; 3 puncte
1
4. sã identifice numerele raþionale dintr-un ºir de numere; 4 puncte
5. sã ordoneze crescãtor/descrescãtor un ºir de numere; 5 puncte
6. sã reprezinte numere pe axã. 6 puncte
1. sã utilizeze proprietãþi ale operaþiilor cu numere naturale pentru
4 puncte
2 efectuarea de calcule mintale;
2. sã formuleze o problemã pornind de la o expresie numericã. 2 puncte
1. sã estimeze pãtratul ºi cubul unui numãr raþional; 2 puncte
3 2. sã compare numere raþionale (întregi); 2 puncte
3. sã calculeze pãtratul ºi cubul unui numãr raþional. 2 puncte
1. sã transforme un enunþ nematematic simplu în limbaj matematic; 3 puncte
4
2. sã calculeze valoarea unei expresii numerice cu numere întregi. 3 puncte
5 1. sã reprezinte o fracþie zecimalã ca procent. 3 puncte
1. sã efectueze operaþii de bazã cu numere raþionale (fracþii, fracþii
6 6 puncte
zecimale), þinând cont de ordinea efectuãrii operaþiilor.
1. sã formuleze problema în limbaj matematic; 2 puncte
7 2. sã identifice paºii de rezolvare a problemei; 3 puncte
3. sã reprezinte o fracþie (cu numitor divizor al lui 100) ca procent. 3 puncte
Punctaj din oficiu 7 puncte
82
j
l a
t s
a
t c ri
o n c
T u s
p
l
a
t
o
T
4
e
iþ
c
elf 3
e
R
2
.f
O
l
a
t
o
T
-i
l e
a r
n a
i z
F
5
1
a
ă m
e
is
l e 4
b l
r o e
r p
c P a
t
s E 3
ă
b
o 2
r
p
e 1
r
a
t
o .f
n O
e
d /
e a
t
r d
u a
r i
o c d
r u n
l a
e r c
ã e
d m m
r u u
o N n
B .r .t
r
N c
83
j
l a
t l
a
t c a
o n r
T u o
p
j
a
t u
c n i
n id c
if
u o
P
7 e 3
a j/ d e
r
m at u a
e
l c
n ri u
l 2
b et a
u
o
r P ri v
e 1
P C
5 e
l /j d e
u a r
iþ t u a
c
i c
n ri u
l 1
r et a
u
e
x P ri v
e
E C
5 e
l /j d e
u a r
iþ t u a
c
i c
n ri u
l 1
r et a
u
e
x P ri v
e
E C
4 e
l /j d e
u a r 2
iþ t u a
c
i c
n ri u
l
r et a
u
e
x P ri v 1
e
E C
3 e 3
l /j d e
u a r
iþ t u a
c
i c
n ri u
l 2
r et a
u
e
x P ri v
e
E C 1
2 e
l /j d e
u a r 2
ă iþ t u a
l i c ri u
l
a c
r n e a
r u t
e
x P ri v 1
e
o E C
ă
6
b
o u
r 1 ri e 5
l et r
p u ri
a
iþ u
l 4
e i C
/j a
r c
r a v
e t e 3
a x c e
t E n d
o u 2
P
n
1
e
d .r et
l
u N ib
o i e
r º
e e m
u
d m n
r u e
r
o N p
B .r .t
r
N c
85
Unitatea de înv ăţământ: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Prenumele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.....................................................
..............................
Probă scrisă pentru disciplina Matematică – Modulul 1
Numere Anul de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . .
Data:
an luna ziua

Corector 1
Corector 2
Preşedinte
Bine ai venit!
să demonstrezi c ă ai dobândit cuno ştinţe şi deprinderi de lucru cu numerele ra ţionale, cu alte cuvinte, vei
putea să ne arăţi ceea ce ştii şi ceea ce po ţi face cu numerele ra ţionale.
Timpul de lucru pentru a rezolva testul este de 2 ore. Pe parcursul celor dou ă ore:
– fii calm;
– ascultă şi respect ă instrucţiunile pe care ţi le d ă profesorul; dac ă nu ai în ţeles ceva, cere l ămuriri
profesorului/profesoarei;
– nu î ţi deranja colegii – şi ei trebuie s ă se concentreze pentru a rezolva exerci ţiile şi problemele;
– pentru rezolvarea exerci ţiilor şi problemelor trebuie s ă lucrezi singur;
– citeşte cu aten ţie fiecare cerin ţă;
– rezolvă exerciţiul/problema cu aten ţie;
– poţi efectua calculele/rezolva problema pe ciorn ă, dar nu uita c ă vei primi not ă pentru ceea ce ai scris în
foaia de test;
– dacă ţi se cere s ă încercuie şti răspunsul corect, numai unul singur dintre r ăspunsuri este corect;
– verific ă rezolvarea problemelor şi corectitudinea calculelor efectuate;
– dacă nu ştii rezolva unul dintre exerci ţii/una dintre probleme, abordeaz ă o alt ă sarcină de lucru şi apoi revino
la exerciţiul/problema la care ai întâmpinat dificult ăţi în rezolvare;
– asigur ă-te că ai abordat toate sarcinile de lucru;
Mult succes!

Aratã-ne ce ºtii despre numere (25 puncte)
1.1. Citeºte textele:
„Din cauza creºterii preþurilor la produsele lactate ºi de panificaþie, Guvernul a fost nevoit
sã majoreze cu 0,07 lei noi (ºapte sute lei vechi) suma zilnicã alocatã pentru laptele ºi
cornul ºcolarilor ºi preºcolarilor. Noile valori maximale stabilite de Guvern sunt de 0,67
lei noi (6.700 lei vechi) pentru laptele ultrapasteurizat, de 0,57 lei noi (5.700 lei vechi)
pentru laptele pasteurizat ºi 0,30 lei noi (3.000 lei vechi) pentru corn.”
(Alexandru Moise, 70 de bani în plus pentru laptele ºi cornul ºcolarilor – ziarul Adevãrul
din 5.08.2005 – http://www.stiri24.ro/article.php?id=59378)
87
„… S-au asigurat 60,7 miliarde lei pentru
derularea programului lapte ºi corn pentru
peste 43000 de beneficiari”, (…) ºi „7,2
miliarde lei pentru burse elevi ºi dotãri cu
obiecte de inventar”.
(din Raportul privind activitatea desfãºuratã
de Consiliul Judeþean Mureº în anul 2004 –
http://www.cjmures.ro/Hotariri/Proiecte/2005
/02/pct%201.htm)
Cerinþele de mai jos fac referire la

numerele din textele de mai sus.
a) Subliniazã toate numerele din text.
b) Completeazã propoziþiile:
– Numerele naturale din textele de mai
sus sunt:
– Numerele întregi din textele de mai sus sunt:
– Numerele raþionale din textele de mai sus sunt:
c) Toate numerele din cele douã texte, scrise în ordine crescãtoare, sunt:
1.2. Deseneazã axa numerelor.
2. Poţi face!
Aratã-ne cã ai deprinderi de calcul cu numere – (30 puncte)
2.1. Încercuieºte rãspunsul corect. Din cei 603 elevi ai unei ºcoli, 154 elevi vin la
ºcoalã cu bicicleta. Procentul elevilor care vin la ºcoalã cu bicicleta este
aproximativ egal cu:
a) 15% c) 25%
b) 50% d) 150%.
2.2. Încercuieºte rãspunsul corect. Care dintre expresiile numerice de mai jos are ca
valoare un numãr negativ?
a) (-5) + (11) c) (5) + (11)
b) (-5) + (–11) d) (5) + (–11) + 8
2.3. Completeazã tabelul:

Procent Fracþie Fracþie zecimalã
3
1,25
35%
88
3
2.4. Deseneazã axa numerelor ºi reprezintã numerele ºi 1,25 pe axã.
5
2.5. Efectueazã calculele în scris.

13  1  5    3 5
−  +  −   +  − − 0,5  :
36  9  9    4  4
2.6. Încercuieºte varianta corectã. Preþul unui televizor a crescut de la 700 lei la 840
lei. Preþul televizorului a crescut cu:
a) 20% c) 70%
b) 140% d) 25%.

Aratã-ne cã poþi utiliza în practicã calculul cu numere ºi ceea ce ºtii despre
numere (35 puncte)
3.1. Citeºte textul ºi rãspunde cerinþelor problemei.
Eºti într-o situaþie dificilã. Þi s-a stricat frigiderul ºi trebuie sã-þi cumperi unul nou. Þi-ai
ales marca ºi modelul pe care pe care doreºti sã-l cumperi ºi ai urmãtoarele trei opþiuni:
1. La magazinul „Bucãtãria mea” un frigider costã 900 lei ºi în aceastã sãptãmânã tipul de
frigider pe care doreºti sã-l cumperi are o reducere de 20%. Transportul frigiderului la
domiciliu costã 15 lei.
2. Acelaºi tip de frigider poate fi cumpãrat la preþul de 850 lei de la magazinul

„InterGetro”. Eºti norocos! În aceastã sãptãmânã ai un cupon din ziar care îþi oferã o
reducere de 15% din costul oricãrui obiect de la acest magazin care este mai scump de
500 lei. Transportul frigiderului la domiciliu costã 25 lei.
3. Prietenul tãu lucreazã la magazinul „Casa” ºi poate cumpãra acelaºi tip de frigider la un
preþ special, de care pot beneficia doar angajaþii magazinului. El trebuie sã achite cu
10% mai mult din preþul de producþie al frigiderului, ce este 700 lei. Prietenul tãu
poate transporta frigiderul cu camionul magazinului, fãrã a plãti.
Înainte de a lua decizia de unde sã cumperi frigiderul, trebuie sã stabileºti costul fiecãrei
opþiuni. Pentru aceasta, vei parcurge toate etapele de rezolvare a unei probleme – fiecare
opþiune reprezentând, de fapt, o problemã.
Stabileºte cât te costã sã ai frigiderul nou la tine acasã în fiecare situaþie în parte. Decide
pe care din cele trei opþiuni o alegi ºi argumenteazã-þi decizia.
89
4. Reflectează!
Auto-reflecþie (15 puncte)
Marcheazã cu x cãsuþele prin care afirmaþiile 4.1, 4.2, 4.3, 4.4 devin adevãrate.
fac cumpãrãturi citesc ziarul
mã uit la televizor lucrez
îmi planific timpul îmi planific banii
altele (te rog sã specifici):

numerele sunt naturale numerele sunt întregi negative
numerele sunt fracþii zecimale numerele sunt sub formã de procente

adunare ºi scãdere înmulþire
împãrþire ridicare la putere

în minte utilizând creionul ºi hârtia
90
INSTRUCŢIUNI PENTRU PROFESORI
Matematică, Modulul 1 – Numere
Evaluarea de modul pentru modulul 1 (Numere) din cadrul disciplinei Matematicã, programul
„A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior, solicitã elevilor sã demonstreze cã au dobândit
Acest test urmãreºte sã realizeze atât evaluarea cunoºtinþelor, a deprinderilor ºi abilitãþilor
dobândite, precum ºi a atitudinilor elevilor – pentru a evalua atingerea competenþei generale de
cãtre aceºtia.
Aplicabilitatea
Abilitãþi ºi cunoºtinþelor ºi
deprinderi deprinderilor în
practicã
Punctaj 25 puncte 30 puncte 35 puncte 15 puncte
Punctaj
2 puncte 3 puncte 4 puncte 1 punct
din oficiu
– Itemi cu alegere
– Itemi de multiplã (3) Rezolvarea unei – Itemi cu alegere
Tip de completare (4) – Item de situaþii problemã multiplã (4)
itemi – Itemi cu rãspuns completare (1) (rezolvarea unei – Eseu
scurt (2) – Rezolvare de probleme) semistructurat (1)
exerciþii (2)
Scopul acestui test este de a oferi elevilor ºansa de a promova modulul 1 al disciplinei
Matematicã (Numere) din cadrul programului „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior ,
dacã au competenþa de a opera cu numere, fãrã a mai frecventa orele din cadrul acestui modul.
Testul scris se desfãºoarã pe o perioadã de douã ore. În barem este explicat modul de acordare
a punctajului. Punctajul total este de 100 de puncte. Pentru stabilirea notei, se împarte punctajul
total al unei lucrãri la 10.
Vã sugerãm sã aveþi în vedere cã este foarte probabil ca elevii care participã la aceastã evaluare
de modul sã nu fie obiºnuiþi cu astfel de teste. De aceea este foarte util dacã, înainte de începerea
testului, vã asiguraþi cã toþi elevii au înþeles instrucþiunile ºi ºtiu ce au de fãcut. Credem cã este
util sã precizaþi regulile de desfãºurare ale unui test scris (reguli de genul: fiecare trebuie sã
lucreze individual etc.).
Elevii vor avea nevoie de o riglã ºi de calculator de buzunar. Asiguraþi-vã cã aveþi câte o riglã
ºi câte un calculator de buzunar pentru fiecare elev ºi cã fiecare elev are instrumente.
91
MATEMATICĂ  MODULUL 1  NUMERE  RECOMANDĂRI PENTRU PROFESORI (1)
Barem – test de evaluare
1. Aratã-ne ce ºtii despre numere – 25 puncte

2 puncte din oficiu
Exerciþiul 1.1
a) 6 puncte – sau câte 0,5 puncte pentru fiecare numãr subliniat – Subliniazã corect toate
numerele din cele douã texte.
b) 3 puncte – sau câte 0,4 puncte pentru fiecare numãr natural scris – Completeazã corect
prima propoziþie.
3 puncte – sau câte 0,4 puncte pentru fiecare numãr întreg scris – Completeazã corect a
doua propoziþie.
2 puncte – Completeazã corect a treia propoziþie. Nu se acordã punctaj parþial.
c) 4 puncte – Scrie corect ºirul numerelor în ordine crescãtoare. Nu se acordã punctaj parþial.
Exerciþiul 1.2
4 puncte – Reprezintã corect axa numerelor.
2. Aratã-ne cã ai deprinderi de calcul cu numere – 30 puncte

3 puncte din oficiu
Exerciþiul 2.1
3 puncte – rãspuns corect (c).
0 puncte – oricare alt rãspuns.
Exerciþiul 2.2
3 puncte – rãspuns corect (b).
Exerciþiul 2.3.
6 puncte – câte un punct pentru fiecare rubricã a tabelului completatã corect. Dacã o rubricã a
tabelului nu este completatã sau este completatã incorect se acordã 0 puncte pentru acea rubricã.
Exerciþiul 2.4
4 puncte – câte 2 puncte pentru fiecare numãr reprezentat corect pe axã.
Exerciþiul 2.5
2 puncte – Efectueazã corect calculul din paranteza mare.
2 puncte – Efectueazã corect calculul din paranteza micã.
2 puncte – Efectueazã corect împãrþirea.
2 puncte – Finalizeazã.
Exerciþiul 2.6
3 puncte – rãspuns corect (a).
92
3. Aratã-ne cã poþi utiliza în practicã calculul cu numere

ºi ceea ce ºtii despre numere – 35 puncte
4 puncte din oficiu
Problema 3.1
9 puncte – Calculeazã corect (explicând raþionamentul) costul frigiderului + transport luând
în considerare prima opþiune.
în considerare a doua opþiune.
în considerare a treia opþiune.
4 puncte – Ia o decizie pe care o argumenteazã.
Elevii pot utiliza calculatorul de buzunar pentru efectuarea calculelor, fãrã ca punctajul
4. Auto-reflecþie – 15 puncte
1 punct din oficiu.
4.1
4.2
4.3
4.4
4.5. Pentru fiecare propoziþie completatã se acordã câte 3 puncte. În caz contrar, se acordã
0 puncte.
93
ãt o n
l
at
ot
.5
e 4
þi
c .4
e lf 4
e
r .3
o t 4
u .2
a
. 4
4
.1
4
.f
O
l
at
ã ot
c it e
i
c z
i
a
r . 1 c
p 3 e
d
n î a
e m 3
r e
a lb
z il o 2
it rP
u 1
.
3 .f
O
l
at
ot
iþ
ã .6
ti 2
il
b .5
a 2
i 4
º .
ri 2
e
d .3
n 2
ri .2
p 2
e
d
.1
e
r
.
2 2
.f
e O
m a
l
t
) u ot
1
( N .2
1
E – e .
R 1 n
þ c
l it .1
A ul
º 1
T o l
n u
O u u iþi .b
N d c
. c
1 re
o x
E M E
.
D , .f
a
U c
ă
O
O ti e
R a mt
E m
r u a
ã n d
/ i
D e me
u r n d
R t N ar a
O a c c
u
l
B M .r .t
r
N c
95
.....................................................
..............................
Numere Anul de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . .
Data:
an luna ziua

Corector 1
Corector 2
Preşedinte
Bine ai venit!
să demonstrezi c ă ai dobândit cuno ştinţe şi deprinderi de lucru cu numerele ra ţionale.
Primeşti 10 puncte din oficiu. Timpul de lucru pentru a rezolva testul este de 2 ore. Pe parcursul celor dou ă ore:
– fii calm; ascult ă şi respect ă instrucţiunile pe care ţi le dă profesorul/profesoara; dac ă nu ai în ţeles ceva, cere
lămuriri profesorului/profesoarei;
– nu î ţi deranja colegii – şi ei trebuie s ă se concentreze pentru a rezolva exerci ţiile şi problemele; pentru
rezolvarea exerci ţiilor şi problemelor trebuie s ă lucrezi singur;
– citeşte cu aten ţie fiecare cerin ţă; rezolvă exerciţiul/problema cu aten ţie; poţi efectua calculele/rezolva
problema pe ciorn ă, dar nu uita c ă vei primi not ă pentru ceea ce ai scris în foaia de test;
– dacă ţi se cere s ă încercuie şti r ăspunsul corect, numai unul singur dintre r ăspunsuri este corect;
– verific ă rezolvarea problemelor şi corectitudinea calculelor efectuate;
– asigur ă-te că ai abordat toate sarcinile de lucru;
Mult succes!

1.1. Citeºte textul: (18 puncte)
„În România, peste 2.500 de persoane sunt ucise anual în evenimente rutiere, aceasta însem-
nând practic echivalentul dispariþiei de pe harta þãrii a unei localitãþi rurale de mãrime medie.
„Numai pe parcursul anului trecut, pe ºoselele þãrii s-au produs 6.905 accidente grave, cu
5,3% mai multe decât în 2004, 2.491 persoane au decedat iar 5.637 au fost grav rãnite”, a
declarat ieri comisarul-ºef Gheorghe Popa, adjunctul inspectorului general al Poliþiei
Române, cu ocazia lansãrii Campaniei naþionale de prevenire a accidentelor rutiere.
Weekendul, cel mai periculos. În urma unei analize efectuate de Poliþia Rutierã s-a constatat
cã riscul de accident rutier este mult mai crescut duminica (376), urmatã de zilele de vineri
(374), sâmbãtã (373), luni (362), marþi (360), joi (349) ºi miercuri (297) în intervalul orar
13.00 – 18.00 – 31,5%; 19.00 – 23.00 – 30,1%, 7.00 – 12.00 – 21,5%, 0,00 – 6,00 – 16,6%.
Accidentul de circulaþie – mai multe victime decât rãzboaiele. La nivel mondial, accidentul
de circulaþie ocupã primul loc în lume în rândul cauzelor morþii violente. Anual, peste 1,26
milioane de persoane mor, peste 35 milioane sunt rãnite ºi peste 10 milioane de oameni
rãmân cu handicap din cauza accidentelor rutiere. Peste 75% din evenimentele rutiere se
înregistreazã în þãrile în curs de dezvoltare ºi în cele în tranziþie, deºi acestea deþin numai
32% din totalul numãrului de vehicule.” (Ruxandra Popescu – Accidentele de circulaþie au
ucis 2.500 de persoane în România – ziarul Adevãrul din 18.01.2006 –
http://www.advarulonline.ro/arhiva/2006/Ianuarie/1315/171369.html )
97
Cerinþele de mai jos fac referire la
numerele din textul de mai sus.
a) Subliniazã toate numerele din text.
b) Completeazã propoziþiile:
– Numerele naturale din textul de mai sus
sunt:
– Numerele întregi din textul de mai sus
sunt:
– Numerele raþionale care nu sunt numere
întregi din textul de mai sus sunt:
c) Toate numerele din cele douã texte, scrise în ordine crescãtoare sunt:
1.2. Deseneazã axa numerelor. (4 puncte)
2. Poţi face!
2.1. Încercuieºte rãspunsul corect. Din cei 725 de angajaþi ai unei firme, 360 angajaþi
primesc lunar bonuri de masã. Procentul angajaþilor care primesc lunar bonuri
de masã este aproximativ egal cu: (3 puncte)
a) 36% b) 25% c) 50% d) 360%.
2.2. Încercuieºte rãspunsul corect. Care dintre fracþiile de mai jos este echivalentã cu
3 7
fracþia + : (3 puncte)
5 10
10 13 21 6
a) b) c) d) ?
15 10 50 7
2.3. Completeazã tabelul: (6 puncte)

Procent Fracþie Fracþie zecimalã
4
10
1,75
45%
98
6
2.4. Deseneazã axa numerelor ºi reprezintã numerele ºi –3 pe axã. (4 puncte)
5
2.5. Efectueazã calculele în scris. (8 puncte)

7  2  8  9
− +  −  : + (− 4 − 0,5)
12  9  3  12
2.6. Încercuieºte varianta corectã. Preþul unui frigider a crescut de la 850 lei la 1020
lei. Preþul frigiderului a crescut cu: (3 puncte)
a) 20% b) 170% c) 85% d) 25%.

3.1. Citeºte textul ºi rãspunde cerinþelor problemei. (31 puncte)
Þi s-au stricat cele 4 scaune din bucãtãrie ºi, deºi te pricepi sã repari tâmplãrie, te-ai decis
sã cumperi altele. Sunt vechi – scaunele acelea le ºtii de când erai mic- ºi au fost reparate
de nenumãrate ori. Te-ai hotãrât sã îþi cumperi 4 scaune noi. Ai început sã cauþi prin
magazine ºi te-ai oprit la urmãtoarele 3 variante:
1. La magazinul „Mobila” un scaun costã 39 lei ºi, dacã cumperi produse în valoare mai
mare de 100 lei, magazinul îþi oferã o reducere de 20%. Transportul scaunelor la
domiciliu costã 10 lei.
2. Acelaºi model de scaune pot fi cumpãrate de pe Internet. Pe web-site-ul magazinului

on-line ai gãsit cã preþul unui scaun (fãrã T.V.A.) este de 9 euro. Cursul valutar este de 1
Euro =3,5 lei ºi T.V.A. este de 19%. Transportul scaunelor la domiciliu este 8 lei.
(Notã: preþul cu T.V.A. se calculeazã înmulþind preþul fãrã T.V.A. cu 1,19)
3. La magazinul „Decom” un scaun costã 42 lei ºi, pentru cã acum este o ofertã specialã,
beneficiezi de o reducere de 25%. Transportul scaunelor la domiciliu costã 9 lei.
Înainte de a lua decizia de unde sã cumperi scaunele, trebuie sã stabileºti costul fiecãrei
variante. Pentru aceasta, vei parcurge toate etapele de rezolvare a unei probleme – fiecare
variantã reprezentând, de fapt, o problemã.
Stabileºte cât te costã sã ai cele 4 scaune noi la tine acasã în fiecare situaþie în parte.
Decide pe care din cele trei variante o alegi ºi argumenteazã-þi decizia.
99
4. Reflectează!
Marcheazã cu x cãsuþele prin care afirmaþiile 4.1, 4.2, 4.3, 4.4 devin adevãrate.
(15 puncte)

fac cumpãrãturi citesc ziarul
mã uit la televizor lucrez
îmi planific timpul îmi planific banii
altele (te rog sã specifici):

numerele sunt naturale numerele sunt întregi negative
numerele sunt fracþii zecimale numerele sunt sub formã de procente

adunare ºi scãdere înmulþire
împãrþire ridicare la putere

în minte utilizând creionul ºi hârtia
100
INSTRUCŢIUNI PENTRU PROFESORI
Matematică, Modulul 1 – Numere
Evaluarea de modul pentru modulul 1 (Numere) din cadrul disciplinei Matematicã, programul
„A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior, solicitã elevilor sã demonstreze cã au dobândit
Acest test urmãreºte sã realizeze atât evaluarea cunoºtinþelor, a deprinderilor ºi abilitãþilor
dobândite, precum ºi a atitudinilor elevilor – pentru a evalua atingerea competenþei generale de
cãtre aceºtia.
Aplicabilitatea
Abilitãþi ºi cunoºtinþelor ºi
deprinderi deprinderilor în
practicã
Punctaj 25 puncte 30 puncte 35 puncte 15 puncte
Punctaj
2 puncte 3 puncte 4 puncte 1 punct
din oficiu
– Itemi cu alegere
– Itemi de multiplã (3) Rezolvarea unei – Itemi cu alegere
Tip de completare (4) – Item de situaþii problemã multiplã (4)
itemi – Itemi cu rãspuns completare (1) (rezolvarea unei – Eseu
scurt (2) – Rezolvare de probleme) semistructurat (1)
exerciþii (2)
Scopul acestui test este de a oferi elevilor ºansa de a promova modulul 1 al disciplinei
Matematicã (Numere) din cadrul programului „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior,
dacã au competenþa de a opera cu numere, fãrã a mai frecventa orele din cadrul acestui modul.
a punctajului. Punctajul total este de 100 de puncte. Pentru stabilirea notei, se împarte punctajul
total al unei lucrãri la 10.
Vã sugerãm sã aveþi în vedere cã este foarte probabil ca elevii care participã la aceastã evaluare
de modul sã nu fie obiºnuiþi cu astfel de teste. De aceea este foarte util dacã, înainte de începerea
testului, vã asiguraþi cã toþi elevii au înþeles instrucþiunile ºi ºtiu ce au de fãcut. Credem cã este
util sã precizaþi regulile de desfãºurare ale unui test scris (reguli de genul: fiecare trebuie sã
lucreze individual etc.).
Elevii vor avea nevoie de o riglã ºi de calculator de buzunar. Asiguraþi-vã cã aveþi câte o riglã
ºi câte un calculator de buzunar pentru fiecare elev ºi cã fiecare elev are instrumente.
101
Barem – test de evaluare
1. Aratã-ne ce ºtii despre numere – 25 puncte

2 puncte din oficiu
Exerciþiul 1.1
a) 6 puncte – sau câte 0,24 puncte pentru fiecare numãr subliniat – Subliniazã corect toate
numerele din cele douã texte.
b) 3 puncte – sau câte 0,12 puncte pentru fiecare numãr natural scris – Completeazã corect
prima propoziþie.
3 puncte – sau câte 0,12 puncte pentru fiecare numãr întreg scris – Completeazã corect a
doua propoziþie.
2 puncte – sau câte 0.4 puncte pentru fiecare numãr raþional neîntreg scris – Scrie corect
ºirul numerelor în ordine crescãtoare. Nu se acordã punctaj parþial.
c) 4 puncte – Scrie corect ºirul numerelor în ordine crescãtoare. Nu se acordã punctaj parþial.
Exerciþiul 1.2
4 puncte – Reprezintã corect axa numerelor.
2. Aratã-ne cã ai deprinderi de calcul cu numere – 30 puncte

3 puncte din oficiu
Exerciþiul 2.1
3 puncte – rãspuns corect (c).
Exerciþiul 2.2
3 puncte – rãspuns corect (b).
Exerciþiul 2.3
6 puncte – câte un punct pentru fiecare rubricã a tabelului completatã corect. Dacã o rubricã a
tabelului nu este completatã sau este completatã incorect se acordã 0 puncte pentru acea rubricã.
Exerciþiul 2.4
4 puncte – câte 2 puncte pentru fiecare numãr reprezentat corect pe axã.
Exerciþiul 2.5
2 puncte – Efectueazã corect calculul din paranteza mare.
2 puncte – Efectueazã corect calculul din paranteza micã.
2 puncte – Efectueazã corect împãrþirea.
2 puncte – Finalizeazã.
Exerciþiul 2.6
3 puncte – rãspuns corect (a).
102
3. Aratã-ne cã poþi utiliza în practicã calculul cu numere ºi ceea ce ºtii

despre numere – 35 puncte
4 puncte din oficiu
Problema 3.1.
9 puncte – Calculeazã corect (explicând raþionamentul) costul scaunelor + transport luând în
considerare prima variantã.
considerare a doua variantã.
considerare a treia variantã.
4 puncte – Ia o decizie pe care o argumenteazã.
Elevii pot utiliza calculatorul de buzunar pentru efectuarea calculelor, fãrã ca punctajul
4. Auto-reflecþie – 15 puncte
1 punct din oficiu.
4.1
4.2
4.3
4.4
4.5. Pentru fiecare propoziþie completatã se acordã câte 3 puncte. În caz contrar, se acordã
0 puncte.
103
ãt o n
l
at
ot
.5
e 4
þi
c .4
e lf 4
e
r .3
o t 4
u .2
a
. 4
4 1
.
4
.f
O
l
at
ã ot
c it e
i
c z
i
a
r . 1 c
p 3 e
d
n î a
e m 3
r e
a lb
z il o 2
it rP
u 1
.
3 .
f
O
l
at
ot
iþ
ã .6
ti 2
il
b .5
a 2
i 4
º .
ri 2
e
d .3
n 2
ri 2
p .2
e
d 1
.
e
r
.
2 2
.f
e O
m a
l
t
) u ot
2
( N .2
1
E – e .
R 1 n
þ c
l it .1
A ul
º 1
T o l
n u
O u u iþi .b
N d c
. c
1 re
o x
E M E
.
D , .f
a
U c
ă
O
O ti e
R a mt
E m
r u a
ã n d
/ i
D e me
u r n d
R t N ar a
O a c c
u
l
B M .r .t
r
N c
105
Ţ
PROGRAMUL PHARE 1/2003/005/551.01.02:
EVALUARE
Matematic ă
MODULUL 2
FORME
107
Matematică, Modulul 2 – Forme
Cum se face evaluarea?

 Evaluarea corespunzãtoare Modulului 2, Forme, se va realiza în conformitate cu programa
disciplinei, respectiv a modulului, aprobatã prin Ordinul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii nr.
5735/29.12.2005.
Astfel, competenþa generalã care a stat la baza modulului ºi în jurul cãreia se va organiza ºi
evaluarea este: determinarea unor proprietãþi/mãrimi cu ajutorul mãsurãtorilor efectuate în
situaþii concrete.
Se va evalua fiecare competenþã specificã pe baza unor standarde de evaluare, pe care le
stabileºte profesorul. De exemplu, un set minimal de asemenea standarde ar putea fi:
Standard 1: elevul recunoaºte ºi reprezintã figurile ºi corpurile geometrice în contexte variate.
Standard 2: elevul descrie proprietãþile simple ale figurilor ºi corpurilor geometrice.
Standard 3: elevul rezolvã probleme, folosind proprietãþi calitative ºi metrice ale figurilor ºi
corpurilor geometrice.
Performanþele elevilor, raportate la un asemenea set de standarde, se pot uºor diferenþia, sau grada.
Evaluarea are ca scop identificarea cât se poate de corectã a performanþelor elevilor ºi
consemnarea progresului acestora. În realitate vom întâlni douã situaþii oarecum diferite: vom
avea de evaluat elevi care au frecventat ºcoala în programul „A doua ºansã” ºi au parcurs
(integral, sau parþial) modulul 2, dar vom avea de evaluat ºi elevi care se înscriu la un nivel ce
presupune cunoaºterea modulului, adicã dovada competenþelor vizate de acesta.
În primul caz, în evaluarea finalã vor avea o anumitã pondere notele obþinute pe parcurs (de
exemplu 30%), portofoliul elevului (de exemplu 20%) ºi testul final (de exemplu 50%). Testul
final se recomandã sã aibã o probã scrisã ºi una oralã.
Testul scris a fost exemplificat prin douã modele puse la dispoziþia dumneavoastrã. Mai jos
vom da câteva exemple de întrebãri pentru proba oralã. De asemenea, vom recomanda ponderea
punctajului dat în testele scrise, în funcþie de un aspect sau altul al competenþelor urmãrite.
În celãlalt caz, al elevilor care încep un nivel ce presupune ca Modulul 2 sã fi fost parcurs, se
va aplica doar test scris ºi probe orale, dupã modelele amintite deja.
Ponderea punctajului acordat în cazul testului scris poate fi, de exemplu:
– din oficiu – 10 puncte (sau %)
– pentru (reproducerea) cunoºtinþe(lor) – 25 puncte
– pentru deprinderi ºi abilitãþi (dovedite) – 25 puncte
– pentru aplicaþii – 30 puncte
– pentru reflecþii ºi comentarii personale – 10 puncte
Anexat, vã punem la dispoziþie ºi un borderou de notare pentru unul din testele de evaluare
ale modulului 2.
În mod asemãnãtor, la proba oralã se poate face o departajare similarã:
– din oficiu – 10 puncte (sau %)
– pentru (reproducerea) cunoºtinþe(lor) – 35 puncte
– pentru deprinderi ºi abilitãþi (dovedite) – 45 puncte
– pentru reflecþii ºi comentarii personale – 10 puncte
neavând posibilitatea sã punctãm posibilele aplicaþii, din cauza timpului limitat.
În ambele cazuri, profesorul poate elabora un punctaj mai fin, pentru o mai bunã departajare a
elevilor în funcþie de performanþa acestora.
109
MATEMATICĂ  MODULUL 1  FORME  RECOMANDĂRI REFERITOARE LA REALIZAREA EVALUĂRII
Cum se desfăşoară proba orală?

 Proba oralã presupune un interval de timp de aproximativ 20-25 de minute, acordat fiecãrui
elev, timp necesar pregãtirii rãspunsului ºi rãspunsului propriu-zis. Ca ºi în cazul probei scrise,
proba oralã va demonstra, pe lângã stãpânirea cunoºtinþelor, existenþa unor deprinderi ºi abilitãþi,
precum ºi manifestarea unor atitudini.
Profesorul va întocmi subiectele pentru proba oralã þinând cont de competenþele dezvoltate în
modul ºi folosind conþinuturile din ghid. Biletele vor conþine câteva întrebãri cu referire la o
problemã, sau un context anume ºi vor cere elevului sã:
– citeascã problema (sau situaþia datã);
– analizeze ºi prelucreze informaþiile primite;
– delimiteze datele de cerinþe;
– caute rãspuns, sau rezolvare la cerinþa formulatã;
– argumenteze rãspunsul.
Este recomandabil, pentru corectitudine, ca aceste aspecte urmãrite sã se oglindeascã în
punctajul acordat unui rãspuns. Astfel, un posibil barem poate fi urmãtorul, corelat cu ponderea
competenþelor ºi capacitãþilor vizate, asa cum s-a prezentat mai sus:
Criterii de
Punctaj Detalii
apreciere
Citirea problemei 10 puncte citeºte ºi înþelege textul problemei
– transformã textul printr-un demers deductive
Analiza ºi
– efectuaezã calcule ºi operaþii
prelucrarea 45 puncte
– face transformãri, dupã caz
informaþiilor
– reformuleazã problema
Delimitarea datelor
10 puncte extrage corect datele ºi le delimiteazã de cerinþe
de cerinþe
– gãseºte rezolvare, sau o cale prin care se ajunge la soluþie
Rezolvare ºi
15 puncte – aratã cã problema nu are soluþii
rãspuns
– gãseºte variante de soluþii
Argumentare 10 puncte explicã în cuvinte demersul adoptat
Asemenea bilete de probã oralã pot arãta, de exemplu, astfel:
Variante de bilete pentru proba oral ă
Biletul 1.
a) Deseneazã un cerc ºi un pãtrat în aºa fel încât figurile respective sã aibã 5 puncte comune.
b) Cautã un exemplu de figurã geometricã cu trei axe de simetrii.
(Sunt douã întrebãri date prin câte un text simplu, dar relevant pentru evaluator. Se verificã
cunoaºterea noþiunilor de cerc ºi pãtrat, respectiv de simterie axialã, corectitudinea ºi aspectul
estetic al desenelor, ideile de intersecþie ºi de tangenþã, precum ºi deprinderile generale de desen.
Problema de la a) permite mai multe rezolvãri, mai multe situaþii în care se îndeplinesc condiþiile.
Elevul are ºansa sã-ºi argumenteze rezolvãrile, sã prezinte modul în care a ajuns la soluþie ºi sã
indice posibile aplicaþii.)
110
Biletul 2.
a) Douã triunghiuri sunt asemenea dupã raportul 1:3. Deseneazã o asemenea situaþie ºi explicã
ce înseamnã asemãnarea acestor figuri din punctul de vedere al laturilor ºi al unghiurilor.
b) Un dreptunghi are lungimea de 12 m, iar lãþimea de 3 ori mai micã. Aflã cât este aria
dreptunghiului.
Biletul 3.
a) Deseneazã un romb. Prezintã proprietãþile laturilor, unghiurilor ºi diagonalelor rombului,
explicând pe desen ceea ce aminteºti.
b) Un cub cu muchia de 3 dm este micºorat, pânã când muchiile se înjumãtãþesc. Calculeazã
volumul cubului original ºi al celui micºorat. Ce observi?
Biletul 4.
a) Un triunghi ABC este transformat, prin simetrie axialã faþã de o dreaptã paralelã cu latura
BC, în triunghiul A’B’C’. Construieºte un desen prin care reprezinþi situaþia de mai sus. Aratã
elementele invariante ale acestei transformãri.
b) Douã unghiuri adiacente au împreunã mãsura de 68° 24’, dar unul este de 3 ori mai mare
decât celãlalt unghi. Calculeazã mãsurile unghiurilor respective.
Exemplele de mai sus se pot folosi ca model pentru subiecte de probã oralã, dar ele pot fi
înlocuite cu alte teme ºi probleme, care i se par relevante profesorului.
Propunem, în continuare, un borderou de notare a probei orale, de asemenea, cu titlu
orientativ.
111
Borderou de notare la proba oral ă

Nr. Numele ºi Punctaj Din Punctaj
Nota
crt. prenumele Citire Prelucrare Soluþie Argument oficiu final
112
.....................................................
..............................
Forme Anul de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . .
Data:
an luna ziua

Corector 1
Corector 2
Preşedinte
Bun venit!
Un test de evaluare este ca şi privitul în oglind ă. El serve şte la a ne face o imagine despre ce e în ordine şi ce
nu. Ne ajut ă să vedem cât ştim, ce ştim să facem cu ceea ce ştim şi ne îndeamn ă la reflec ţie. Este foarte
important ca tot ceea ce am înv ăţat şi ştim deja, s ă putem folosi, s ă putem aplica în diverse situa ţii.
Profesorul vă va îndruma în ceea ce prive şte cerinţele acestui test.
Fiţi atenţi la modul în care v ă folosiţi timpul alocat.
Succes!

1.1. Rezultatul oricãrei mãsurãtori foloseºte ºi unitãþi de mãsurã. Stabileºte
corespondenþa între elementele celor douã coloane, dupã modelul de mai jos.
Arie Kilogramul (kg)
Lungime Metrul pãtrat (m2)
Masã Metrul (m)
Timp Metrul cub (m3)
Volum Secunda (s)
1.2. Deseneazã un triunghi ABC ºi un segment MN, paralel cu latura BC. Mãsoarã (cu
liniarul) lungimile laturilor triunghiului ABC ºi ale triunghiului AMN.
– Poþi obþine rapoarte egale (sau aproximativ egale) din valorile citite dupã mãsurare?
– Dacã da, ce poþi spune despre aceste douã triunghiuri?
113
1.3. Deseneazã un cub, notat cu
ABCDMANPQ. Completeazã, în
tabelul alãturat, rubricile pregãtite.
Vârfuri
Muchii
Feþe
Diagonale
1.4. Douã unghiuri adiacente au mãsurile de 28° 31' 44'', respectiv 17° 29' 50''.
Ce mãsurã are suma lor?
1.5. Avem mai jos desenele a douã figuri geometrice simple. Aminteºte-þi cele mai
importante proprietãþi ale acestora ºi completeazã spaþiile libere din enunþurile
de mai jos. (Poþi introduce notaþii, poþi completa desenul cu diagonalele etc.)
Laturile dreptunghiului sunt . Unghiurile dreptunghiului sunt
. Diagonalele dreptunghiului sunt .
Laturile pãtratului sunt . Unghiurile pãtratului sunt
. Diagonalele pãtratului sunt .
1.6. Suma unghiurilor într-un triunghi este de 360o. Cât este suma unghiurilor unui
patrulater (convex)?
114
2. Poţi face!
2.1. Aproximeazã lungimea liniei curbe din desen, folosindu-te de punctele date,
de un liniar ºi de puþinã fantezie.
a) Exprimã rezultatul obþinut în cm, apoi în m: cm, m.
b) Cum ai putea avea o aproximaþie mai bunã?
2.2. A ºi B sunt douã localitãþi legate printr-o reþea (simetricã!) de drumuri. În câte
moduri diferite se poate ajunge din A în B?
2.3. Pe schiþa alãturatã poþi citi

dimensiunile unei locuinþe.
a) Calculeazã pe rând ariile
încãperilor ºi completeazã:
Baia
Bucãtãria
Camera de zi
Dormitorul
Terasa
b) Înãlþimea pereþilor este de 2,70 m.

Poþi afla volumul total al încãperilor?
(Terasa nu este acoperitã!)
2.4. Din niºte dale de beton, care cântãresc 175 kg fiecare, se paveazã o anumitã
suprafaþã, folosind 32 de asemenea dale. Camionul închiriat pentru transportul
dalelor poate fi încãrcat cu 5t la un drum. Câte drumuri vor fi necesare pentru a
transporta dalele?
115
2.5. Scara unei hãrþi turistice este de 1:15000. Alege de mai jos rãspunsul corect la
întrebarea: cât corespunde în teren unui drum de 4 cm, mãsurat pe hartã?
a) 60m b) 6km c) 600m d) 6m
2.6. Drumul parcurs între douã localitãþi a durat 1,3 ore. Completeazã urmãtorul
enunþ astfel încât sã fie adevãrat:
Cãlãtoria a durat decât 1 orã ºi 20 de minute.

3.1. Sã reluãm schiþa de la problema 2.3. Pãstrãm aceleaºi dimensiuni, inclusiv
înãlþimea de 2,70m a încãperilor, dar sã mai presupunem urmãtoarele:
– baia are un geam de 0,8 m2;
– bucãtãria are un geam de 1,2 × 1,6 m;
– camera de zi are un geam de 2 × 1,6 m;
– dormitorul are un geam de 1,2 × 1,6 m ºi un altul de 3,2 m2, spre terasã;
– toate uºile sunt de 2,4 m2.
O gãleatã de vopsea lavabilã acoperã aproximativ 80m2 de perete, într-un singur strat. Câte
gãleþi vor fi necesare pentru vopsirea locuinþei, în douã straturi? (Atenþie la tavan!)
3.2. În coloana de mai jos, un termen nu este la locul lui. Încearcã sã-l gãseºti ºi
motiveazã rãspunsul tãu:
– CERC
– PÃTRAT pentru cã:
– TRIUNGHI
– SIMETRIE
– ELIPSÃ
– TRAPEZ ISOSCEL
3.3. Redãm mai jos o figurã binecunoscutã, pe care sigur aþi mai vãzut-o. Considerãm
întregul cerc (mai precis, disc), figura albã ºi figura neagrã. Problema noastrã este
sã comparãm perimetrele acestor trei figuri.
Scrie aici concluzia ta ºi explicã modul în care te gândeºti:
4. Reflectează!
4.1. Rãspunde la întrebãri!
a) Existã diferenþã între „a mãsura” ºi „a calcula”?
b) Putem gãsi exemple din viaþa cotidianã când mãsurãm ºi când calculãm ceva?
c) Care procedeu este mai exact, mãsuratul, sau calculul? Putem da un rãspuns sigur?
116
TEST DE EVALUARE – MATERIALUL PROFESORULUI
Introducere
Acest test de evaluare îºi propune sã furnizeze informaþii despre modul în care competenþa
generalã, respectiv competenþele specifice vizate prin acest modul sunt formate la elev. Reamintim
cã în modulul intitulat „Forme”, competenþa generalã urmãritã este determinarea unor
proprietãþi/mãrimi cu ajutorul mãsurãtorilor efectuate în situaþii concrete , dezvoltatã în trei
competenþe specifice astfel:
– Recunoaºterea ºi reprezentarea figurilor ºi corpurilor geometrice;
– Descrierea proprietãþilor simple ale unor figuri ºi corpuri geometrice;
– Rezolvarea unor probleme practice utilizând proprietãþi calitative sau metrice ale unor figuri
ºi corpuri geometrice.
Standardele de performanþã la care ne raportãm ºi în acest modul sunt cele prevãzute în
programa disciplinei. Printre acestea apare în mod expres aplicaþia în ºi prin probleme cu caracter
ºi conþinut practic.
Testul de evaluare este un „test iniþial”, destinat evaluãrii acelor elevi care nu au parcurs
modulul. El se poate utiliza – parþial sau în întregime – ºi ca „test final”, dar evaluarea unui elev
care a participat la diverse activitãþi de învãþare va însemna ºi evaluare oralã, evaluare prin probã
practicã ºi aprecierea portofoliului realizat în timpul semestrului.
Testul este propus ca probã scrisã, deºi parte din exerciþiile prezentate se pot da ºi la o probã
de evaluare oralã. Elevul poate scrie direct pe formularul de test, mai ales cã la unele probleme
acest lucru este chiar cerut.
Structura testului de evaluare

Testul are 4 pãrþi oarecum distincte, notate cu 1, 2, 3 ºi 4. Ponderea acestor pãrþi nu este
aceeaºi, nici ca numãr de exerciþii, nici ca aport la nota finalã.
Partea 1, prin 6 exerciþii-întrebãri, propune verificarea unor cunoºtinþe de bazã care se
regãsesc în modul, fãrã sã aibã pretenþia de a face un inventar complet al acestor cunoºtinþe.
Partea 2 conþine tot 6 itemi, însã dificultatea acestora este mai mare. Întrebãrile ºi problemele
din acest bloc sunt orientate spre aplicaþiile imediate ale cunoºtinþelor, spre utilizarea lor în
anumite scopuri. Cunoºtinþele de care avem nevoie aici nu sunt doar acelea pe care le-a vizat
blocul 1. Mai mult decât în primul bloc, în acest pasaj accentul cade ºi pe operaþii ºi pe
raþionament. Problemele nu sunt complicate dar necesitã o analizã ºi prelucrare.
Partea notatã cu 3 în acest test de evaluare, compusã din 3 itemi, adânceºte mai mult latura de
raþionament ºi de înþelegere mai profundã a lucrurilor. Prima problemã este de calcul, dar
pretinde organizare ºi prelucrare din partea elevului. A doua ºi a treia problemã nu au acelaºi
caracter calculatoriu.
Ultima parte, 4, cu un singur exerciþiu, este o invitaþie la reflecþie adresatã elevului ºi vrea sã
surprindã capacitatea, sau obiºnuinþa celui evaluat, de a practica gândirea reflexivã.
Bareme
Propunem ca ponderea acestor pãrþi în alcãtuirea notei finale (care poate fi nota obiºnuitã, sau
un punctaj anume, stabilit de profesor) sã fie urmãtoarea:
– „din oficiu” – 10% (1 punct)
– Partea 1 – 20% (2 puncte)
– Partea 3 – 25% (2,5 puncte)
117
MATEMATICĂ  MODULUL 2  FORME  BAREM DE CORECTARE (1)
Notarea exerciþiilor din cadrul fiecãrui bloc este la latitudinea profesorului, în funcþie de
dificultatea ºi complexitatea respectivului item.
Se recomandã ca profesorul sã aprecieze ºi sã noteze, pe lângã corectitudinea în sine, desenele
ºi aspectul estetic, claritatea exprimãrii ºi modul în care elevul argumenteazã, sau nu. De
asemenea, se pot acorda fracþiuni de notã, dacã rezultatele sau demersul elevului nu sunt
complete.
Pentru uºurarea corectãrii testelor, avem mai jos rezultatele unor exerciþii propuse. Astfel:
– la exerciþiul 1.4. avem mãsura de 46° 1’ 34’’;
– la exerciþiul 2.2. avem 11 drumuri;
– la exerciþiul 2.3. avem: pentru baie 5,72m2, pentru bucãtãrie 11,96m 2, pentru camera de zi
7,82m2, pentru dormitor 15,96m 2, iar pentru terasã 13,34m 2;
– la exerciþiul 2.3., punctul b), primim 111,942m3;
– la exerciþiul 2.4. avem 2 drumuri;
– la exerciþiul 3.1. primim o suprafaþã totalã de 136,86m 2, ceea ce va însemna 273,72m2 în
douã straturi, deci 4 gãleþi de vopsea;
– la exerciþiul 3.3. perimetrele cerute sunt egale.
Unele exerciþii, spre exemplu 3.1., permit notarea diferenþiatã a performanþelor elevilor, în
funcþie de cât ºi cum au reuºit aceºtia sã rezolve din întrebãri. Profesorul poate continua exerciþiul
cu întrebãri suplimentare, sau, dimpotrivã, poate scurta problema, dacã considerã. De asemenea,
poate compune probleme ºi întrebãri similare cu cele utilizate în acest test.
Profesorul va oferi elevilor indicaþiile necesare pentru parcurgerea testului. Dacã considerã,
poate permite folosirea calculatoarelor de buzunar. Este deosebit de important sã se asigure
elevilor un feedback privind rezultatele obþinute ºi aspectele care trebuie îmbunãtãþite.
118
.....................................................
..............................
Forme Anul de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . .
Data:
an luna ziua

Corector 1
Corector 2
Preşedinte
Bun venit!
Un test de evaluare este ca şi privitul în oglind ă. El serve şte la a ne face o imagine despre ce e în ordine şi ce
nu. Ne ajut ă să vedem cât ştim, ce ştim să facem cu ceea ce ştim şi ne îndeamn ă la reflec ţie. Este foarte
important ca tot ceea ce am înv ăţat şi ştim deja, s ă putem folosi, s ă putem aplica în diverse situa ţii.
Profesorul vă va îndruma în ceea ce prive şte cerinţele acestui test.
Fiţi atenţi la modul în care v ă folosiţi timpul alocat.
Succes!

1.1. Completeazã urmãtoarele propoziþii cu unitãþile de mãsurã potrivite.
a) Suprafaþa României este de aproximativ 250.000
b) O tabletã de medicament conþine 250 de substanþã activã.
c) O canistrã conþine 20 de benzinã.
d) Un înseamnã 365 de
e) Lungimea gardului care înconjoarã grãdina este de 120
1.2. Deseneazã un triunghi ABC ºi mãsoarã (cu liniarul) lungimile celor trei laturi.
– Construieºte un triunghi care are laturile de douã ori mai mici decât laturile primului
triunghi.
– Ce relaþie existã, în acest caz, între cele douã triunghiuri?
119
1.3. Deseneazã o piramidã patrulaterã,
notatã cu VABCD. Completeazã, în
tabelul alãturat, rubricile pregãtite.
Vârfuri
Muchii
Feþe
Diagonale
1.4. Douã unghiuri a cãror sumã este de 90° se numesc unghiuri complementare.
Cât este complementul unui unghi cu mãsura de 28° 31' 44''?
1.5. Avem mai jos desenele a douã figuri geometrice simple. Aminteºte-þi cele mai
importante proprietãþi ale acestora ºi completeazã spaþiile libere din enunþurile
de mai jos. (Poþi introduce notaþii, poþi completa desenul cu diagonalele etc.)
Laturile paralelogramului sunt . Unghiurile paralelogramului sunt
. Diagonalele paralelogramului sunt .
Laturile pãtratului sunt . Unghiurile pãtratului sunt
. Diagonalele pãtratului sunt .
2. Poţi face!
2.1. Aproximeazã aria figurii determinatã de segmentul AB ºi
curba ACB din desen, folosindu-te de liniile ajutãtoare.
Încearcã o aproximare prin lipsã, apoi una prin adaos.
a) Exprimã rezultatele obþinute.
120
b) Cum ai putea avea o aproximaþie mai bunã?
c) Gãseºte, prin calcul, o valoare pentru aria

haºuratã din figura alãturatã.
2.2. Dacã traversezi intersecþia în diagonalã (ceea

ce este, de fapt, interzis!), câºtigi ceva în
lungime. Încearcã sã apreciezi cât, indicând
rãspunsul corect din cele de mai jos.
a) mai puþin de 1 m
b) între 2m ºi 3m
c) între 1m ºi 2m
d) între 3m ºi 4m
e) între 4m ºi 5m
2.3. Redãm în tabelul de mai jos distanþele (în km) dintre câteva localitãþi din România.
Sibiu Baia Mare Iaºi Bucureºti Timiºoara
Sibiu 0 368 608 315 278
Baia Mare 368 0 481 625 363
Iaºi 608 481 0 393 734
Bucureºti 315 625 393 0 562
Timiºoara 278 363 734 562 0
a) Presupunem cã suntem în Baia Mare. Aranjeazã distanþele oraºelor faþã de Baia Mare în
ordine crescãtoare.
b) Câþi km are un circuit care trece o singurã datã prin fiecare localitate?
c) Gãseºte distanþele totale la urmãtoarele douã circuite:
– Baia Mare – Iaºi – Bucureºti – Sibiu – Timiºoara – Baia Mare. Distanþa totalã:
– Baia Mare – Timiºoara – Sibiu – Bucureºti – Iaºi – Baia Mare. Distanþa totalã:
d) Presupunem cã într-o zi putem conduce doar 500 km. Dintre circuitele de mai sus, pe
care îl putem parcurge în 4 zile?
2.4. Scara unei hãrþi turistice este de 1:10000. Alege de mai jos rãspunsul corect la
urmãtoarea întrebare: cât corespunde în teren unui drum de 4 cm, mãsurat pe hartã?
a) 40m b) 4km c) 400m d) 4m
121
3.1. Figura din desenul de mai jos se roteºte cu 90°, de trei ori consecutiv, în sensul
acelor de ceasornic.
Aceeaºi figurã se roteºte apoi, cu 90° în sensul contrar al acelor de ceasornic.
Deseneazã figurile astfel obþinute.
Încearcã sã explici ce s-a întâmplat în urma celor douã transformãri.
3.2. În coloana de mai jos un termen nu este la locul lui. Încearcã sã-l gãseºti, ºi
motiveazã rãspunsul tãu:
– ASEMÃNARE
– PÃTRAT pentru cã:
– CONGRUENÞÃ
– SIMETRIE
– TRANSLAÞIE
– ROTAÞIE
3.3. Redãm mai jos o figurã binecunoscutã, pe care sigur aþi mai vãzut-o. Considerãm
întregul cerc (mai precis, disc), figura albã ºi figura neagrã. Problema noastrã este
sã comparãm perimetrele acestor trei figuri.
4. Reflectează!
4.1. Rãspunde la întrebãri!
a) Existã diferenþã între „a mãsura” ºi „a calcula”?
Scrie aici concluzia ta ºi explicã modul în care te gândeºti:
b) Putem gãsi exemple din viaþa cotidianã când mãsurãm ºi când calculãm ceva?
c) Care procedeu este mai precis sau mai exact, mãsuratul, sau calculul? Putem da un
rãspuns sigur?
122
TEST DE EVALUARE – MATERIALUL PROFESORULUI
Introducere
Acest test de evaluare îºi propune sã furnizeze informaþii despre modul în care competenþa
generalã, respectiv competenþele specifice vizate prin acest modul sunt formate la elev. Reamintim
cã în modulul intitulat „Forme”, competenþa generalã urmãritã este determinarea unor
proprietãþi/mãrimi cu ajutorul mãsurãtorilor efectuate în situaþii concrete, dezvoltatã în trei
competenþe specifice astfel:
– Recunoaºterea ºi reprezentarea figurilor ºi corpurilor geometrice;
– Descrierea proprietãþilor simple ale unor figuri ºi corpuri geometrice;
– Rezolvarea unor probleme practice utilizând proprietãþi calitative sau metrice ale unor figuri
ºi corpuri geometrice.
Standardele de performanþã la care ne raportãm ºi în acest modul sunt cele prevãzute în
programa disciplinei. Printre acestea apare în mod expres aplicaþia în ºi prin probleme cu caracter
ºi conþinut practic.
Testul de evaluare este un „test iniþial”, destinat evaluãrii acelor elevi care nu au parcurs
modulul. El se poate utiliza – parþial sau în întregime – ºi ca „test final”, dar evaluarea unui elev
care a participat la diverse activitãþi de învãþare va însemna ºi evaluare oralã, evaluare prin probã
practicã ºi aprecierea portofoliului realizat în timpul semestrului.
Testul este propus ca probã scrisã, deºi parte din exerciþiile prezentate se pot da ºi la o probã
de evaluare oralã. Elevul poate scrie direct pe formularul de test, mai ales cã la unele probleme
acest lucru este chiar cerut.
Structura testului de evaluare

Testul are 4 pãrþi oarecum distincte, notate cu 1, 2, 3 ºi 4. Ponderea acestor pãrþi nu este
aceeaºi, nici ca numãr de exerciþii, nici ca aport la nota finalã.
Partea „1”, prin 5 exerciþii-întrebãri, propune verificarea unor cunoºtinþe de bazã care se
regãsesc în modul, fãrã sã aibã pretenþia de a face un inventar complet al acestor cunoºtinþe.
Partea „2” conþine tot 5 itemi, însã dificultatea acestora este mai mare. Întrebãrile ºi
problemele din acest bloc sunt orientate spre aplicaþiile imediate ale cunoºtinþelor, spre utilizarea
lor în anumite scopuri. Cunoºtinþele de care avem nevoie aici nu sunt doar acelea pe care le-a
vizat blocul „1”. Mai mult decât în primul bloc, în acest pasaj accentul cade ºi pe operaþii ºi pe
raþionament. Problemele nu sunt complicate dar necesitã o analizã ºi prelucrare.
Partea notatã cu „3” în acest test de evaluare, compusã din 3 itemi, adânceºte mai mult latura
de raþionament ºi de înþelegere mai profundã a lucrurilor. Problemele sunt de raþionament, nu de
calcul.
Ultima parte, „4”, cu un singur exerciþiu, este o invitaþie la reflecþie adresatã elevului ºi vrea
sã surprindã capacitatea, sau obiºnuinþa celui evaluat, de a practica gândirea reflexivã.
Bareme
Propunem ca ponderea acestor pãrþi în alcãtuirea notei finale (care poate fi nota obiºnuitã, sau
un punctaj anume, stabilit de profesor) sã fie urmãtoarea:
– „din oficiu” – 10% (1 punct)
123
MATEMATICĂ  MODULUL 2  FORME  BAREM DE CORECTARE (2)
Notarea exerciþiilor din cadrul fiecãrui bloc este la latitudinea profesorului, în funcþie de
dificultatea ºi complexitatea respectivului item.
Se recomandã ca profesorul sã aprecieze ºi sã noteze, pe lângã corectitudinea în sine, desenele
ºi aspectul estetic, claritatea exprimãrii ºi modul în care elevul argumenteazã, sau nu. De
asemenea, se pot acorda fracþiuni de notã, dacã rezultatele sau demersul elevului nu sunt
complete.
Pentru uºurarea corectãrii testelor, avem mai jos rezultatele unor exerciþii propuse. Astfel:
– la exerciþiul 1.4. avem mãsura de 61° 28’ 16’’;
– la exerciþiul 2.1. avem 4 unitãþi de arie, respectiv 6, la cele douã aproximãri;
– la exerciþiul 2.1, c) avem 16 m2
– la exerciþiul 2.2. avem 10 m de parcurs în loc de 14 m, deci chiar 4 m diferenþã (considerãm
corecte rãspunsurile d) sau e))
– la exerciþiul 2. 3. avem acelaºi rezultat la punctul c), 1830 km
Acest ultim exerciþiu este un exemplu de problemã care se preteazã la o verificare oralã ºi
oferã ºansa unor discuþii cu elevii.
Acesta permite totodatã notarea diferenþiatã a performanþelor elevilor, în funcþie de cât ºi cum
au reuºit aceºtia sã rezolve din întrebãri. Profesorul poate continua exerciþiul cu întrebãri
suplimentare, sau, dimpotrivã, poate scurta problema, dacã considerã. De asemenea, poate
compune probleme ºi întrebãri similare cu cele utilizate în acest test.
Profesorul va oferi elevilor indicaþiile necesare pentru parcurgerea testului. Dacã preferã,
poate permite folosirea calculatoarelor de buzunar. Este deosebit de important sã se asigure
elevilor un feedback privind rezultatele obþinute ºi aspectele care trebuie îmbunãtãþite.
124
a ã
l
t a
o n
N if
u
i
n
i c
D if
o
ii .1
þ 4
c
elf .3
e 3
R
. .2
4 3
.1
3
ii
þ .4
a 2
cil .3
p 2
A
.
3 .2
2
.1
2
.1
3
þi .6
ã
ti 2
li
E a
b .4
2
S
I
,i
r .3
e
R d 2
C n
ri .6
S p
e
1
E .
D .4
L 2 1
E .2
T 1
S
E .2
3
T
.5
U e
þ 2
R n
it .6
T º
o
1
N n
o .5
E .
C 1
P 1 .3
1
E
R .1
1
A
T
O
N i
E ri
rã
D c
ul
U u
l
O r
ã
R m
E u
N
D
R
O
B .r .t
r
N c
125
Ţ
PROGRAMUL PHARE 1/2003/005/551.01.02:
ACCES LA EDUCAŢIE PENTRU GRUPURILE DEZAVANTAJATE
EVALUARE
Ştiinţe
MODULUL 1
RELAŢIA OM – MEDIU ÎNCONJUR ĂTOR
127
Ştiinţe, Modulul 1 – Relaţia om – mediu înconjurător

Cum îi pregãtiþi pentru evaluare?
 Testul de evaluare de modul este construit având ca reper competenþa generalã a modulului:
Explorarea mediului înconjurãtor cu ajutorul metodelor specifice ºtiinþelor. Având în vedere
competenþa generalã evaluatã, este bine dacã proba de evaluare conþine o sarcinã experimentalã
sau o lucrare practicã a cãrei temã sã fie aleasã în funcþie de posibilitãþile materiale specifice
ºcolii. Ponderea acestei lucrãri practice este 75% din totalul punctajului, sarcinile intermediare,
operaþiile experimentale, manevrarea aparaturii furnizând elementele necesare evaluãrii fiecãrei
competenþe specifice. Pentru ca stress-ul pe care orice evaluare îl induce cursantului sã fie
diminuat, este bine ca, înainte de evaluarea finalã de modul, sã se organizeze o activitate de
evaluare similarã (ca structurã ºi scenariu) celei finale de modul. Înainte de începerea testului
propriu-zis este important sã atenþionaþi cursanþii referitor la structura testului, la faptul cã fiecare
secvenþã a testului vizeazã anumite competenþe specifice ºi cã primul pas pentru abordarea cu
succes a testului este lectura atentã a enunþului, urmatã de o reflecþie asupra semnificaþiei
cerinþei. Aceastã atenþionare asupra lecturii atente a textului le permite cursanþilor sã distingã
datele cunoscute de datele necunoscute, respectiv sã sesizeze corect relaþia cauzã-efect în fiecare
situaþie contextualã. Testul este structurat pe patru nivele corespunzãtor taxonomiei lui Bloom.
Primul nivel, cunoaºtere/recunoaºtere a unor concepte, legi, principii – care constituie secvenþa
iniþialã: Demonstreazã ceea ce ºtii! conþine 3 itemi închiºi, 2 de tipul cu alegere multiplã ºi unul
de asociere, acest numãr de itemi având o pondere de cca. 25% din nota finalã. Celelalte niveluri:
aplicare – Poþi face! – respectiv analizã ºi sintezã – Foloseºte-þi cunoºtinþele ºi deprinderile! –
vizeazã deprinderile practice ºi utilizarea cunoºtinþelor ºi deprinderilor în contexte diverse ºi
cuprind fiecare câte 5 itemi. Deºi unii itemi sunt de tip alegere multiplã sau completare de enunþ
lacunar, aceºtia se adreseazã unor situaþii practice, experimentale, care permit evaluarea
deprinderilor cursanþilor de a soluþiona teme experimentale. Ultimul nivel: transfer –
Reflecteazã! – este, ca dificultate, cel mai înalt ºi cuprinde 2 itemi deschiºi care vizeazã
atitudinile ºi formularea unei argumentãri, susþinerea argumentatã a unei poziþii personale.
Scopuri
 Evaluarea de modul presupune evaluarea competenþei generale a modulului. Ea se realizeazã
prin evaluarea fiecãrei competenþe specifice pe baza standardelor de evaluare prestabilite.
Modulul Relaþia om – mediu înconjurãtor se încheie cu un test de evaluare de final ai cãrui itemi
se recomandã sã conþinã ºi o sarcinã experimentalã sau o lucrare practicã. Testul de evaluare de
modul a fost construit pornind de la urmãtoarele elemente:
a) competenþa generalã a modulului ºi competenþele specifice corespunzãtoare;
b) lista de conþinuturi – temele capitolelor modulului 1.
Instrumentul de lucru utilizat pentru a obþine structura testului ºi numãrul de itemi pentru
fiecare nivel (cunoaºtere, înþelegere, aplicare ºi transfer) a fost matricea de specificaþii. Deoarece
acest modul are un accentuat caracter practic, aplicativ, numãrul maxim de itemi este
corespunzãtor nivelului de aplicare a conceptelor, deprinderilor în diferite situaþii contextuale,
respectiv transferul cunoºtinþelor, deprinderilor în situaþii concrete, selectate din experienþa
cotidianã a cursanþilor.
129
ŞTIINŢE  MODULUL 1  RELAŢIA OM – MEDIU ÎNCONJURĂTOR
Proceduri de evaluare
 Testul de evaluare de modul este un test scris. Aplicarea lui are durata de douã ore – timp de
lucru efectiv pentru cursant. Fiecare cursant va primi paginile cu testul de evaluare. Înainte de a
începe rezolvarea cerinþelor, fiecare cursant va completa secvenþele de identificare (a unitãþii
ºcolare, respectiv personale). De asemenea, este bine sã citiþi ºi dumneavoastrã odatã cu elevii
textul de întâmpinare aflat înaintea testului propriu-zis. Cu acest prilej le puteþi oferi toate
informaþiile de care au nevoie referitoare la durata testului, timpul de lucru, modul de
redactare/completare a rãspunsurilor ºi, de asemenea, le veþi rãspunde întrebãrilor, solicitãrilor
specifice, astfel încât sã vã asiguraþi de faptul cã toþi au înþeles corect ºi complet ceea ce au de
fãcut. Fiecãrui item i se acordã acelaºi numãr de puncte indiferent de gradul de dificultate.
Activitate practicã
 Pe o tãviþã sunt expuse urmãtoarele ustensile/dispozitive/materiale/aparate de laborator:
cilindru gradat, pahar Berzelius, pâlnie, hârtie de filtru, cristalizator, eprubete, cleºte, trepied,
spirtierã, sitã de azbest, baghetã, alimentator didactic, conductori de legãturã, ampermetru,
voltmetru, cutie cu rezistenþe, baghete de sticlã, baghete de ebonitã, electroscop, termometre,
metru de tâmplar, cronometru, metru de croitorie, riglã, hârtie milimetricã, baterii electrice,
balanþã.
Pe o altã tãviþã se dau urmãtoarele substanþe ºi /sau materiale: apã, sare, ulei, ceai cu flori de
tei, nisip, grâu, cilindri metalici, corpuri cu forme oarecare etc.
Cursantul va alege dintre materialele avute la dispoziþie – ustensile de laborator, aparate ºi
instrumente, substanþe ºi/sau materiale – pe acelea pe care le considerã utile pentru a realiza un
experiment. Evident, temele ºi materialele didactice puse la dispoziþie vor fi alese în funcþie de
dotarea laboratoarelor de ºtiinþe din fiecare ºcoalã.
Pe parcursul derulãrii probei practice, profesorul va avea în vedere urmãtoarele aspecte:
– Cursantul alege materiale didactice ºi corpuri/substanþe/materiale care se încadreazã într-o
temã clarã.
– Cursantul numeºte corect ustensilele, aparatele, instrumentele alese ºi precizeazã utilitatea
lor.
– Cursantul motiveazã corect alegerea fãcutã, respectiv cauza alegerii ºi modul în care le va
utiliza.
– Cursantul realizeazã montajul experimental/gruparea materialelor corect, logic.
– Cursantul are deprinderi de utilizare corectã a materialului didactic avut la dispoziþie, de
exemplu: citeºte perpendicular indicaþiile aparatelor/instrumentelor de mãsurã, orienteazã
corect microscopul spre sursa de luminã, manipuleazã corect substanþele etc.
– Cursantul efectueazã experimentul cu materialele alese.
– Cursantul efectueazã, dacã este cazul, calcule, descrie ceea ce a observat, deseneazã o
schiþã/schemã a experimentului, formuleazã concluzia experimentului.
– Cursantul apreciazã calitatea propriului demers, cât de mulþumit este de ceea ce a realizat,
ce ar îmbunãtãþi/schimba dacã ar reface experimentul, care au fost situaþiile/elementele de
nesiguranþã, ce ºi cât de mult a învãþat din aceastã activitate practicã.
Exemplu de aplicaþie posibilã

1. Realizeazã amestecuri folosind ustensilele de laborator date.
2. Alege metoda adecvatã pentru separarea amestecurilor ºi noteazã definiþia.
3. Ordoneazã etapele prin care trec substanþele avute la dispoziþie pentru a fi separate.
4. Realizeazã experimental douã dintre aceste metode de separare cu ajutorul ustensilelor de
laborator.
5. Noteazã ce ai obþinut (rezultatele).
6. Numeºte ºi alte substanþe care pot fi separate prin cele patru metode de separare ºi dã
exemple unde pot fi utilizate.
130
.....................................................
..............................
Probă scrisă pentru disciplina Ştiinţe – Modulul 1
Relaţia om - mediu Anul de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . .
înconjurător
Data:
an luna ziua

Corector 1
Corector 2
Preşedinte
Acest test de evaluare de modul î ţi permite s ă demonstrezi ceea ce ai înv ăţat deja şi ceea ce ştii s ă faci cu
cunoştinţele pe care ţi le-ai însu şit sau pe care le de ţii din experien ţa ta cotidian ă. Fie c ă ai parcurs modulul la
şcoală, fie că vrei să afli dac ă ai cuno ştinţele şi deprinderile necesare pentru a te înscrie în modulul urm ător,
acest test îţi propune exerci ţii şi sarcini de lucru provocatoare, interesante. Profesorul t ău/profesoara ta te va
ajuta cu instruc ţiuni şi informaţii suplimentare, astfel încât s ă reuşeşti să rezolvi cât mai multe cerin ţe.
Atenţie! Fii atent, ai grij ă să citeşti cu responsabilitate enun ţul fiecărei cerinţe! Reflectează un timp asupra
semnificaţiei cerin ţei şi încadreaz-o corect! Mult succes!
Verifică! Este posibil ca unele cerin ţe să fie practice sau s ă necesite un r ăspuns oral. Profesorul
tău/profesoara ta te va informa când şi dacă este cazul.

1.1. Toate organismele vii conþin þesuturi. Care este definiþia unui þesut?
a) Un grup de celule care au aceeaºi structurã ºi funcþie.
b) Un grup de celule care au structurã ºi funcþie diferite.
c) Un grup de organite conþinute în interiorul unei celule.
d) Un grup de substanþe care formeazã pereþii unei celule.
1.2. Combustibilul fosil este format din:

a) uraniu
b) apã de mare
c) nisip ºi pietriº
d) plante ºi animale moarte
1.3. Care din urmãtoarele elemente sunt metale, respectiv nemetale? Scrie în coloana
liberã.
Elementul Metal sau nemetal Elementul Metal sau nemetal

Fier Carbon
Brom Sodiu
Zinc Azot
Iod Plumb
131
2. Poţi face!
2.1. Diagramele de mai jos reprezintã diferite
termometre gradate în grade Celsius.
Temperatura corpului unui om bolnav
poate varia de la 37° pânã la 42° C. Care
termometru este cel mai potrivit pentru
a mãsura temperatura corpului uman?
a) termometrul A
b) termometrul B
c) termometrul C
d) termometrul D
e) termometrul E
2.2. În figura de mai jos este reprezentat un dispozitiv simplu utilizat pentru filtrare.
Care dintre urmãtoarele materiale pot fi separate cu ajutorul sãu?
a) Amestec de boia cu sare.
b) Amestec de boia cu apã.
c) Amestec de oxigen cu apã.
d) Soluþie de azotat de argint ºi apã.
e) Soluþie de sare ºi apã.
2.3. Dacã arzi lemne pentru a face un foc, atunci în timpul arderii:
a) se cedeazã energie
b) se absoarbe energie
c) nici nu se absoarbe, nici nu se cedeazã energie
d) câteodatã se cedeazã, alteori se absoarbe energie, în funcþie de tipul de lemn care arde
2.4. Graficul aratã înaintarea unui automobil pe o stradã dreaptã.

Care este viteza automobilului?
a) 25 km/h
b) 50 km/h
c) 75 km/h
d) 100 km/h
132
2.5. Completeazã spaþiile libere:
Fotosinteza este procesul prin care se sintetizeazã din
cu ajutorul energiei absorbite de pigmenþii

3.1. Cuvintele molecule, atomi ºi compuºi pot fi folosite pentru a scrie urmãtoarea
propoziþie: Zaharurile sunt compuºi formaþi din molecule care sunt constituite la
rândul lor din atomi.
Utilizeazã cuvintele: celule, rinichi, þesuturi, organe pentru a completa

urmãtoarea propoziþie:
sunt compuse din care sunt
constituite din .
3.2. Mihai a bãtut cu ciocanul un cui în trunchiul unui copac din grãdina casei sale.
Explicã de ce, dupã douãzeci de ani, Mihai va regãsi cuiul la aceeaºi înãlþime
faþã de suprafaþa pãmântului, deºi copacul a crescut ºi are acum 22 de metri.
3.3. Ai construit un gard metalic nou, din tablã, în jurul unei case. Dupã ce ai terminat
gardul, acesta se vopseºte pentru a preveni ruginirea. Care dintre motivele de mai
jos reprezintã cea mai potrivitã explicaþie? Alege un singur rãspuns!
a) Pentru a împiedica azotul sã vinã în contact cu fierul din compoziþia tablei.
b) Pentru cã vopseaua reacþioneazã cu fierul din compoziþia tablei.
c) Pentru cã datoritã vopselei fierul din compoziþia tablei devine mai neted.
d) Pentru a împiedica dioxidul de carbon sã vinã în contact cu fierul din compoziþia tablei.
e) Pentru a împiedica oxigenul ºi umezeala sã vinã în contact cu fierul din compoziþia
tablei.
3.4. Gãsiþi douã caractere comune ºi douã caractere distincte

ale plantelor din figurã.
133
3.5. Dana toarnã 150 ml de apã în fiecare dintre vasele deschise din figurã ºi le lasã
sã stea la soare pe durata unei zile cãlduroase de varã. Din care vas se va pierde
cea mai multã apã din cauza evaporãrii?
4. Reflectează!
4.1. Copiii tãi discutã despre cum ar fi viaþa pe alte planete. Profesorul lor de ºtiinþe
le-a pus la dispoziþie datele despre Pãmânt ºi despre o planetã imaginarã Crono.
Urmãreºte datele în tabelul urmãtor:
Pãmânt Crono
Distanþa faþã de o stea cum
148.640.000 km 905.427.000 km
ar fi Soarele
Presiunea atmosfericã la
101325 Pa 1000 Pa
suprafaþa planetei
Condiþiile atmosferice:
21% oxigen, 0,003% bioxid 5% oxigen, 5% bioxid de
– componenþã
de carbon, 78% azot carbon, 90% azot
– strat de ozon da nu
– acoperire cu nori da nu
Scrie un motiv important pentru care omului i-ar fi dificil sã trãiascã pe Crono,
dacã aceasta ar exista. Explicã rãspunsul tãu.
4.2. Cea mai interesantã mi s-a pãrut cerinþa nr pentru cã
134
BAREM DE CORECTARE
Ştiinţe, Modulul 1 – Relaţia om-mediu înconjurător
Nr. Varianta Punctaj
Observaþii
item corectã alocat
Demonstreazã ceea ce ºtii!
Fiind un item închis cu un singur rãspuns corect, se puncteazã
1.1 b 6
numai acesta. Cursantul poate primi 6 puncte sau nici un punct.
1.2 d 6
Fe, Na, Zn, Pb
metale Punctajul maxim se acordã pentru toate cele 8 elemente asociate
1.3 6
Br, I, C, N corect clasei metalelor sau nemetalelor.
nemetale
Poþi face!
2.1 a 6
2.2 d 6
2.3 a 6
2.4 d 6
Substanþe
organice,
substanþe Se poate aloca punctajul ºi în situaþia în care sunt denumite
2.5 anorganice, 6 substanþe organice concrete (de ex. glucoza) sau substanþe
luminoasã, anorganice (de ex. apa, dioxidul de carbon)
asimilatori/
clorofilieni
Foloseºte-þi cunoºtinþele ºi deprinderile!
Rinichii sunt
organe com-
puse din þesu- Se alocã punctajul numai dacã se respectã logica succesiunii,
3.1 6
turi care sunt adicã logica ºtiinþificã.
constituite
din celule.
Descrierea
Se va lua în considerare: respectarea spaþiului pentru rãspuns
procesului de
avut la dispoziþie pe foaie, utilizarea corectã a limbajului ºtiinþific
3.2 creºtere a 6
specific, formularea de propoziþii corecte, clare, complete,
copacilor prin
originalitatea argumentãrii.
muguri.
3.3 e 6
Caractere pre- Fiind un item închis cu un singur rãspuns corect, se puncteazã
3.4 6
cizate corect numai acesta. Cursantul poate primi 6 puncte sau nici un punct.
135
ŞTIINŢE  MODULUL 1  RELAŢIA OM – MEDIU ÎNCONJURĂTOR  BAREM DE CORECTARE (1)
Nr. Varianta Punctaj

Observaþii
Item corectã alocat
3.5 c 6
Reflecteazã!
Presiunea
atmosfericã Se va lua în considerare: respectarea spaþiului pentru rãspuns
compoziþia avut la dispoziþie pe foaie, utilizarea corectã a limbajului ºtiinþific
4.1 6
atmosferei specific, formularea de propoziþii corecte, clare, complete,
distanþa faþã originalitatea argumentãrii.
de stea
Argumentarea Se va lua în considerare: respectarea spaþiului pentru rãspuns
utilizând avut la dispoziþie pe foaie, utilizarea corectã a limbajului ºtiinþific
4.2 6
corect limba- specific, formularea de propoziþii corecte, clare, complete,
jul ºtiinþific originalitatea argumentãrii.
136
.....................................................
..............................
Probă scrisă pentru disciplina Ştiinţe – Modulul 1
Relaţia om-mediu Anul de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . .
înconjurător
Data:
an luna ziua

Corector 1
Corector 2
Preşedinte
Acest test de evaluare de modul î ţi permite s ă demonstrezi ceea ce ai înv ăţat deja şi ceea ce ştii s ă faci cu
cunoştinţele pe care ţi le-ai însu şit sau pe care le de ţii din experien ţa ta cotidian ă. Fie c ă ai parcurs modulul la
şcoală, fie că vrei să afli dac ă ai cuno ştinţele şi deprinderile necesare pentru a te înscrie în modulul urm ător,
acest test îţi propune exerci ţii şi sarcini de lucru provocatoare, interesante. Profesorul t ău/profesoara ta te va
ajuta cu instruc ţiuni şi informaţii suplimentare, astfel încât s ă reuşeşti să rezolvi cât mai multe cerin ţe.
Atenţie! Fii atent, ai grij ă să citeşti cu responsabilitate enun ţul fiecărei cerinţe! Reflectează un timp asupra
semnificaţiei cerin ţei şi încadreaz-o corect! Mult succes!
Verifică! Este posibil ca unele cerin ţe să fie practice sau s ă necesite un r ăspuns oral. Profesorul
tău/profesoara ta te va informa când şi dacă este cazul.

1.1. Organele vegetative ale unei plante sunt:
Completeazã enunþul alegând din cuvintele din lista de mai jos:
a) rãdãcinã
b) fruct
c) tulpinã
d) floare
e) frunzã
1.2. Notaþi cu A – adevãrat sau F – Fals fiecare dintre afimaþiile de mai jos:
Dizolvarea este fenomenul prin care un corp lichid, solid sau gazos se rãspândeºte peste
tot într-un alt corp lichid, formând o soluþie.
Amestecul este format din douã sau mai multe corpuri aflate împreunã ºi care nu pot fi
separate.
Apa, sarea, petrolul, aerul, hârtia, cimentul sunt materiale naturale.
137
1.3. Asociaþi, desenând sãgeþi, fiecare din
exemplele solicitate de coloana A cu
exemplele din coloana B:
A B
a) Corpuri în stare
1. Piatrã
lichidã
b) Corpuri în stare
2. Lemn
gazoasã
c) Corpuri în stare
3. Lapte
solidã
4. Azot
5. Oþet
6. Sare de bucãtãrie
7. Metan
2. Poţi face!
2.1. Fiecare dintre magneþii din figurã au
fost introduºi în substanþa de sub ei.
Care dintre substanþe ar putea fi
cafea?
a) numai A
b) numai B
c) numai C
d) numai A ºi B
2.2. Care din amestecurile de mai jos pot forma soluþii?

a) apã ºi ulei
b) apã mineralã, suc de portocale, zahãr
c) apã ºi nisip
d) apã ºi detergent
2.3. Completeazã enunþurile de mai jos.

a) Excreþia este un proces metabolic prin care organismul substanþele
b) Organul de reproducere sexuatã al plantelor este
2.4. Care dintre fenomenele enumerate mai jos sunt explicate de secvenþele de
transformare a energiei prezentate în diagramã?
Energia Energie Energie mecanicã

chimicã termicã (cu pierdere de cãldurã)
a) O lanternã funcþioneazã.
b) Arde o lumânare.
c) Benzina arde pentru a pune în miºcare un automobil.
d) Curentul electric alimenteazã un frigider.
138
2.5. Completeazã spaþiile libere:
Circulaþia reprezintã deplasarea unui prin þesuturile
ºi sistemele de organe prin care se realizeazã ºi schimburile de

3.1. Cuvintele haine, þesãturi, lânã pot fi folosite pentru a scrie urmãtoarea
propoziþie: Costumele sunt haine realizate din þesãturi care sunt constituite, la rândul
lor, din lânã.
Utilizeazã cuvintele: molecule, atomi ºi compuºi, pentru a completa urmãtoarea

propoziþie:
Proteinele sunt alcãtuiþi din care sunt
constituite din .
3.2. Animalele sunt constituite din mai mulþi atomi. Ce se întâmplã cu atomii dupã ce
animalele mor?
a) Atomii se opresc din miºcare.
b) Atomii revin în mediul înconjurãtor.
c) Atomii se desfac în pãrþi mai simple ºi apoi se combinã cu alþi atomi.
d) Atomii nu mai existã odatã ce animalul s-a descompus.
3.3. Când îndoi braþul din cot, oasele ºi muºchii din braþ acþioneazã ca un sistem.
Ce maºinã simplã reprezintã acest sistem?
a) plan înclinat
b) scripete
c) panã
d) pârghie
3.4. Care obiect dintre cele cuprinse în tabelul de mai jos are cea mai mare densitate?
a) W Obiect Masa obiectului Volumul obiectului
b) X W 11,0 g 24 cm3
c) Y
d) Z X 11,0 g 12 cm3
Y 5,5 g 4 cm3
Z 5,5 g 11 cm3
139
3.5. Douã sticle deschise, una plinã cu oþet ºi cealaltã plinã cu ulei, au fost lãsate pe o
fereastrã în plin soare. Dupã câteva zile s-a observat cã sticlele nu mai sunt pline.
Care este concluzia care se poate formula pe baza acestei observaþii?
a) Oþetul se evaporã mai repede decât uleiul.
b) Uleiul se evaporã mai repede decât oþetul.
c) Atât oþetul, cât ºi uleiul se evaporã.
d) Numai lichidele care conþin apã se evaporã.
e) Pentru ca evaporarea sã aibã loc e nevoie ca soarele sã lumineze direct.
4. Reflectează!
4.1. Într-o zi, când temperatura de afarã era mai micã decât 0° C, Petre ºi Ana au
fãcut bulgãri de zãpadã. Ei au pus un termometru într-un bulgãre, acesta
indicând 0° C. Apoi au încercat sã încãlzeascã bulgãrele þinându-l în mâini.
Ce crezi cã a arãtat termometrul dupã douã minute? Explicã rãspunsul tãu.
4.2. Cea mai interesantã mi s-a pãrut cerinþa nr pentru cã
140
BAREM DE CORECTARE
Ştiinţe, Modulul 1 – Relaţia om – mediul înconjurător

Nr. Punctaj
Varianta corectã Observaþii
item alocat
Demonstreazã ceea ce ºtii!
Punctajul maxim se acordã pentru toate cele 3 organe
1.1 a, c, e 6 vegetative numite corect, indiferent de ordinea în care sunt
trecute de cãtre cursant în propoziþia pe care a completat-o.
Punctajul maxim se acordã pentru stabilirea valorii de adevãr
1.2 A, F, F 6 a tuturor celor 3 afirmaþii. Nu se va fragmenta punctajul
pentru nici o situaþie în care cursantul va da orice alt rãspuns.
a asociat cu 3 ºi 5 Punctajul maxim se acordã pentru toate cele 3 asocieri
1.3 b asociat cu 4 ºi 7 6 corect ºi complet realizate. Nu se fragmenteazã punctajul
c asociat cu 1, 2 ºi 6 pentru asocieri parþiale sau incomplete.
Poþi face!
Fiind un item închis cu un singur rãspuns corect, se
2.1 c 6 puncteazã numai acesta. Cursantul poate primi 6 puncte
sau nici un punct.
Punctajul maxim se acordã pentru ambele variante de
2.2 b ºi d 6 soluþii nominalizate corect. Nu se fragmenteazã punctajul
pentru un singur rãspuns corect.
a) Eliminã ºi
Punctajul maxim se acordã pentru ambele enunþuri
nefolositoare
2.3 6 completate corect. Nu se fragmenteazã punctajul pentru un
(toxice), respectiv
singur rãspuns corect.
b) floarea
2.4 c 6 puncteazã numai acesta. Cursantul poate primi 6 puncte
sau nici un punct.
Lichid, organele, Punctajul maxim se acordã pentru enunþul completat
2.5 transportul, 6 corect. Nu se fragmenteazã punctajul pentru completarea
substanþe parþialã cu 1, 2 sau 3 variante de rãspuns corect.
Foloseºte-þi cunoºtinþele ºi deprinderile!
Proteinele sunt
compuºi alcãtuiþi
Se alocã punctajul numai dacã se respectã logica
3.1 din molecule, care 6
succesiunii, adicã logica ºtiinþificã.
sunt constituite din
atomi.
3.2 b 6 puncteazã numai acesta. Cursantul poate primi 6 puncte
sau nici un punct.
3.3 d 6 puncteazã numai acesta. Cursantul poate primi 6 puncte
sau nici un punct.
141
ŞTIINŢE  MODULUL 1  RELAŢIA OM – MEDIU ÎNCONJURĂTOR  BAREM DE CORECTARE (2)
Nr. Punctaj
Varianta corectã Observaþii
Item alocat
Fiind un item închis cu un singur rãspuns corect, se punctea-
zã numai acesta. Se va avea în considerare: respectarea spa-
þiului pentru rãspuns avut la dispoziþie pe foaie, respectarea
3.4 c 6
algoritmului de rezolvare a problemelor, efectuarea corectã a
transformãrilor de unitãþi de mãsurã în sistemul internaþio-
nal. Cursantul poate primi 6 puncte sau nici un punct.
3.5 a 6 puncteazã numai acesta. Cursantul poate primi 6 puncte
sau nici un punct.
Reflecteazã!
Schimb de cãldurã, Se va avea în considerare: respectarea spaþiului pentru
semnificaþia rãspuns avut la dispoziþie pe foaie, utilizarea corectã a
4.1 6
temperaturii de 0°C, limbajului ºtiinþific specific, formularea de propoziþii
echilibru termic corecte, clare, complete, originalitatea argumentãrii.
Se va lua în considerare: respectarea spaþiului pentru
Argumentarea
rãspuns avut la dispoziþie pe foaie, utilizarea corectã a
4.2 utilizând corect 6
limbajului ºtiinþific specific, formularea de propoziþii
limbajul ºtiinþific
corecte, clare, complete, originalitatea argumentãrii.
142
ã
t
o
n
l
a
t
eiþ o
c t
e lf .2
r 4
e
o t 1
u .4
1 a
. .
4 f
L O
U l
L a
t
o
U ã
t
D c it .5
O c 3
a
r .4
M p 3
n
– e
î 3
.
r 3
E a
z il .2
Ţ it 3
N
II u
. .1
3 3
T .f
Ş O
– l
a
t
E iþ t
o
S
I ã
ti .5
R il 2
C a .4
b
S º 2
i
E ri .3
e 2
L d
E n
ri .2
T p 2
e
S . .2
d 1
E 2
T .f
U O
l
R a
t
T o
t
N e þ .3
E n it 1
P º
o .2
E n 1
u
R c
. .1
A 1 1
T .f
O O
N e
E m
u
D n
/ t
U e
r
a
a
d
i
O r
c d
R u
l
n
a
E r
ã
c
D m
R u
N
O
B .r .t
r
N c
143
Ţ
PROGRAMUL PHARE 1/2003/005/551.01.02:
ACCES LA EDUCAŢIE PENTRU GRUPURILE DEZAVANTAJATE
EVALUARE
Istorie
MODULUL 1
ORIENTAREA ÎN TIMP ŞI SPAŢIU ISTORIC
145
Istorie, Modulul 1 – Orientarea în timp şi spaţiu istoric
Dragi colegi,
Evaluarea Modulului 1, Orientarea în timp ºi spaþiu istoric, se face în conformitate cu
Programa de Istorie aprobatã prin O.M.Ed.C. nr. 5735/29.12.2005.
Evaluarea presupune identificarea nivelului la care elevii:
– ºi-au însuºit deprinderile ºi abilitãþile enunþate prin Competenþa Generalã Reprezentarea
timpului ºi a spaþiului în istorie ºi prin Competenþele Specifice derivate din aceasta;
– utilizeazã achiziþiile cognitive pentru a demonstra însuºirea unor competenþe;
– exprimã atitudini ºi comportamente, puncte de vedere personale asupra istoriei.
Fiecare competenþã specificã va fi mãsuratã pe baza standardelor de evaluare fixate prin
Programã prin mai multe sarcini de lucru, cu grade de dificultate diferite. Evaluarea
competenþelor se face prin mijlocirea cunoºtinþelor dobândite în cadrul modulului ºi prin
identificarea atitudinilor.
Competenþe specifice Standarde de evaluare

1.1. Ordonarea pe criteriul S1: Sã ordoneze cronologic evenimente date;
cronologic a evenimentelor S2: Sã utilizeze axa timpului pentru ordonarea evenimentelor;
personale/istorice S3: Sã alcãtuiascã un tabel cronologic;
S1: Sã exprime datarea evenimentelor/proceselor istorice cu
1.2. Utilizarea unitãþilor de
ajutorul unitãþilor de mãsurare a timpului (mileniu, secol,
mãsurare a timpului
deceniu);
1.3. Selectarea termenilor istorici
S1: Sã utilizeze într-un context istoric termeni istoric
adecvaþi pentru prezentarea
adecvaþi;
unui subiect
S1: Sã distingã un eveniment de un proces istoric;
1.4. Identificarea duratelor S2: Sã asocieze evenimente sau procese istorice cu nivelul la
variate ale timpului istoric care acestea au avut implicaþii: nivel personal, local,
naþional, continental, mondial;
1.5. Relatarea aspectelor ce S1: Sã identifice influenþe ale mediului asupra civilizaþiei
demonstreazã legãturile umane;
dintre mediul geografic ºi S2: Sã argumenteze relaþia dintre dezvoltarea civilizaþiei ºi
viaþa oamenilor mediul geografic;
S1: Sã identifice informaþii generale pe o hartã istoricã
1.6. Identificarea informaþiilor
(continente, spaþii de civilizaþie, aºezãri, rute de
oferite de hãrþi istorice
comunicaþie).
Evaluarea finalã a acestui modul se realizeazã prin probã scrisã (50% din ponderea notei) ºi
prin probã oralã (50%).
147
ISTORIE  MODULUL 1 ORIENTAREA ÎN TIMP ŞI SPAŢIU ISTORIC RECOMANDĂRI
 
Proba scrisã Proba oralã

Ce se
evalueazã? Numãrul Numãrul
Punctaj Punctaj total Punctaj Punctaj total
cerinþei cerinþei
1.1 20 2a 10
Cunoºtinþe 25 20
1.2 5 3c 10
2.1 10 3a 10
2.2 10 3b 30
Competenþe 25 40
2.3 10
3.1 10
4.1 10 2b 20
Reflecþie 25 30
4.2 15 1 10
Punctaj din
10 10
oficiu
Total 100 100
Proba scrisă
Testul scris debuteazã cu un paragraf de întâmpinare care are rolul de a diminua emoþiile ºi
starea de tensiune, precum ºi de a prezenta concepþia care a stat la baza alcãtuirii testului.
Paragraful se încheie cu câteva sfaturi utile ºi încurajãri.
Testul este conceput pentru a fi rezolvat în douã ore.
Cronometarea duratei de douã ore se face abia dupã ce candidaþii au parcurs textul de
întâmpinare.
Proba orală
Proba oralã presupune realizarea obiectivelor de evaluare în condiþiile prezentate mai sus.
O constantã a evaluãrii orale o reprezintã Competenþa Specificã 1.6. Identificarea informaþiilor
oferite de hãrþi istorice ºi Standardul de evaluare corespunzãtor: S1: Sã identifice informaþii
generale pe o hartã istoricã (continente, spaþii de civilizaþie, aºezãri, rute de comunicaþie).
Aceastã competenþã nu se regãseºte pentru evaluare între cerinþele probei scrise.
Biletele propun douã subiecte principale cu mai multe cerinþe.
Proba oralã se desfãºoarã într-o sesiune care acordã câte 20 de minute fiecãrui elev: 10 minute
pentru pregãtirea rãspunsului ºi 10 minute pentru rãspunsul propriu-zis.
148
 
Biletul nr. 1
 Rezolvã cerinþele de mai jos:
1. Ce-ai face dacã în comunitatea în care trãieºti s-ar aºeza niºte strãini? Alege patru acþiuni
din lista urmãtoare: (10 puncte)
– aº încerca sã-i izgonesc;
– nu aº mai merge la ºcoalã sau la serviciu;
– aº încerca sã comunic cu ei;
– aº încerca sã le învãþ obiceiurile;
– i-aº învãþa obiceiurile noastre;
– m-aº ascunde în casã;
– mi-aº face prieteni printre ei;
– le-aº oferi cadouri.
2. Analizeazã harta ºi rãspunde la urmãtoarele cerinþe :

a. Indicã pe harta Europei urmãtoarele oraºe: Paris, Bucureºti, Braºov, Londra, Veneþia. (10
puncte)
b. Oraºul Veneþia este situat pe litoralul Mãrii Mediterane. Care crezi cã erau ocupaþiile
principale ale locuitorilor Veneþiei? Formuleazã douã argumente prin care sã-þi susþii afirmaþiile.
(20 puncte)
3. Citeºte textul de mai jos ºi rezolvã urmãtoarele cerinþe :

a. Recunoaºte spaþiul de civilizaþie prezentat. (10 puncte)
b. Indicã trei elemente prin care ai recunoscut acest spaþiu. (30 puncte)
c. Localizeazã pe hartã spaþiul respectiv. (10 puncte)
«Înainte de venirea spaniolilor în secolul al XV-lea, aceastã civilizaþie era înfloritoare ºi
puternicã. Ea se baza pe cultura porumbului care asigura o hranã suficientã locuitorilor. De
asemenea, erau cultivate legume precum cartoful, roºiile sau fasolea. Aceste popoare, numite
precolumbiene, au dezvoltat o civilizaþie comparabilã cu cea a cuceritorilor europeni.»
Notã: Se acordã 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte
Biletul nr. 2
1. Citeºte indicaþiile de mai jos ºi alege patru dintre rãspunsurile care þi se par potrivite. (10
puncte)
Dacã ar trebui sã locuieºti câþiva ani în Asia, te-ai pregãti sã:
– cultivi grâul;
– cultivi orezul;
– participi la sãparea canalelor de irigaþii;
– participi la lupte de stradã;
– locuieºti în triburi nomade;
– locuieºti în sate stabile;
– mãnânci mult orez ºi peºte;
– faci comerþ cu animale.

a. Indicã pe harta Europei urmãtoarele oraºe: Roma, Constantinopol, Bucureºti, Madrid,
Barcelona (10 puncte)
b. În lumea chinezã, principala ocupaþie agricolã era cultivarea orezului. Formuleazã douã
consecinþe ale acestei activitãþi asupra lumii chineze. Argumenteazã rãspunsul. (20 puncte)
149
 
3. Citeºte textul de mai jos ºi rezolvã urmãtoarele cerinþe:

«Principalele oraºe din aceastã parte a Europei erau mari centre comerciale în care veneau
mãrfuri aduse din Orient de negustorii bizantini ºi musulmani. Produse fine, de lux, mãtãsuri,
covoare, arme ºi mirodenii erau primite în schimbul stofelor englezeºti ºi olandeze. În secolul al
XIII-lea, aceastã zonã a Europei începe sã domine lumea».
Notã: Se acordã 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
Biletul nr. 3
1. Ce-ai face dacã ai ajunge în mijlocul unor oameni a cãror limbã nu o cunoºti? Alege patru
variante de rãspuns. (10 puncte)
– nu aº vorbi cu nimeni;
– aº comunica prin semne;
– aº evita sã ies pe stradã;
– aº cere ajutor;
– m-aº îmbrãca la fel ca ei;
– le-aº respecta simbolurile;
– mi-aº impune propria limbã;
– le-aº adopta obiceiurile.

a. Localizeazã pe hartã urmãtoarele spaþii de civilizaþie: Europa Rãsãriteanã, Asia, America,
Europa Occidentalã, Africa. (10 puncte)
b. Europenii au adus din America plante precum porumbul, cartoful, fasolea ºi altele. Ce
consecinþe crezi cã au avut noile alimente pentru europeni? Numeºte douã dintre ele ºi
argumenteazã rãspunsul. (20 puncte)

«Aceºti oameni mici de staturã mãnâncã aproape toatã viaþa orez. Culturile lor se întind pe
suprafeþe uriaºe, udate de canale de irigaþii. Totul aparþine statului: pãmânturi, sate, canale.»
Biletul nr. 4
1. Ce-ai face dacã ai cãlãtori în tren alãturi de un bãrbat îmbrãcat în haine lungi ºi largi,
albe, purtând pe cap un turban ºi care se joacã permanent cu mãtãnii? Alege patru variante de
rãspuns. (10 puncte)
– m-aº muta în altã parte;
– aº rãmâne indiferent;
– aº încerca sã intru în vorbã el;
– l-aº întreba de ce se îmbracã aºa;
– l-aº privi cu teamã;
– m-aº feri sã vorbesc cu el;
150
 
– l-aº ajuta dacã ar avea nevoie de ceva;

– aº primi un cadou dacã mi l-ar oferi.
2. Analizeazã harta ºi rãspunde la urmãtoarele cerinþe:

a. Localizeazã pe hartã: lumea musulmanã, lumea chinezã, spaþiul ortodoxiei, Europa catolicã,
lumea africanã. (10 puncte)
b. Fiecare spaþiu de civilizaþie are câteva simboluri dupã care se recunoaºte. Numeºte trei
simboluri ale Uniunii Europene. Explicã semnificaþia unuia dintre ele. (20 puncte)

d. Recunoaºte spaþiul de civilizaþie prezentat. (10 puncte)
e. Indicã trei elemente prin care ai recunoscut acest spaþiu. (30 puncte)
f. Localizeazã pe hartã spaþiul respectiv. (10 puncte)
«Bagdadul, Damascul ºi Cairo sunt capitalele importante ale acestui spaþiu de civilizaþie. Aici
se gãsesc cela mai frumoase moschei ºi palate construite vreodatã. Coranul este cartea sfântã a
acestei religii.»
Biletul nr. 5
1. Ce înseamnã pentru tine o comunitate civilizatã? Alege patru variante de rãspuns. (10
puncte)
– aceea în care toþi oamenii merg la bisericã;
– aceea în care toþi oamenii fac petreceri;
– aceea în care toþi oamenii au studii superioare;
– aceea în care oamenii nu cãlãtoresc prea mult;
– aceea în care oamenii nu acceptã strãini;
– aceea în care toþi oamenii au locuri de muncã;
– aceea în care toþi oamenii se uitã zilnic la televizor;
– aceea în care oamenilor nu le place politica.

a. Indicã pe hartã urmãtoarele oraºe: Constantinopol, Londra, Paris, Roma, Viena (10 puncte)
b. Formuleazã trei argumente care sã susþinã urmãtoarea afirmaþie: « Descoperirile din
medicinã au schimbat viaþa oamenilor.» (20 puncte)

d. Recunoaºte spaþiul de civilizaþie prezentat. (10 puncte)
e. Indicã trei elemente prin care ai recunoscut acest spaþiu. (30 puncte)
f. Localizeazã pe hartã spaþiul respectiv. (10 puncte)
«Aici s-a nãscut cultura anticã greco-romanã. Azi, în acest spaþiu de civilizaþie dominã
valorile creºtine, democraþia si drepturile omului. Aici sunt respectate minoritãþile, tradiþiile,
limbile ºi sãrbãtorile naþionale ale fiecãrui popor.»
Biletul nr. 6
1. Care din enunþurile de mai jos încalcã drepturi ale omului? (10 puncte)
– tinerii trebuie sã se cãsãtoreascã în oraºul în care locuiesc;
– oamenii au dreptul sã cãlãtoreascã;
151
 
– oamenii pot sã spunã ceea ce gândesc;

– presa nu poate sã publice articole despre militari;
– în revista ºcolii nu putem publica articole despre profesori;
– oamenii trebuie sã fie fericiþi;
– fiecare poate sã voteze cu cine doreºte;
– copiii nu pot sã se joace decât între orele 16 ºi 20.

a. Localizeazã pe hartã: civilizaþia orezului, civilizaþia grâului, civlizaþia porumbului,
civilizaþia islamicã, Europa Rãsãriteanã. (10 puncte)
b. Toate aºezãrile sunt influenþate de mediul geografic în care se aflã. Adu trei argumente care
sã susþinã aceastã afirmaþie. (20 puncte)

«Piramidele se înalþã la marginea oraºului. Caravanele îi plimbã pe turiºti pânã în apropierea
acestor uriaºe morminte. Mai spre sud, pe Nil, poþi ajunge în Valea Regilor.»
Barem de evaluare a răspunsului oral

Nr.
Cerinþa Punctaj Criterii de apreciere
Biletului
– alegerea acþiunilor pozitive, deschise spre comunicare (2,5×4=10
1 10
puncte)
2a 10 – fiecare localizare corectã se noteazã cu 2 puncte (2×5=10 puncte)
– indicarea ocupaþiilor (comerþ, afaceri, pescuit sau altele influenþate
1
2b 20 pozitiv de mediul geografic) (10 puncte)
– argumentarea (10 puncte)
3a 10 – recunoaºte spaþiul de civilizaþie (America) (10 puncte)
– indicã 3 elemente de recunoaºtere (3 × 10 puncte = 30 puncte) (venirea
3b 30
spaniolilor în secolul XV, cultura porumbului, popoare precolumbiene)
3c 10 – localizeazã corect spaþiul recunoscut (10 puncte)
– alege rãspunsurile adecvate spaþiului de civilizaþie asiatic (cultivã
1 10 orez, sapã canale de irigaþie, locuieºte în sate stabile, mãnâncã orez
ºi peºte) (2,5×4=10 puncte)
– formuleazã douã consecinþe (solidaritate, controlul statului asupra
2b 20 pãmânturilor, hranã suficientã, hranã puþin diversificatã etc.)
2 (20 puncte)
3a 10 – recunoaºte spaþiul de civilizaþie (Europa Occidentalã): 10 puncte
– indicã 3 elemente de recunoaºtere (3 × 10 puncte = 30 puncte)
(oraºe mari centre comerciale, produsele ajung prin intermediul
3b 30
negustorilor strãini, se exportã stofe englezeºti, Europa dominã
lumea dupã secolul XIII)
152
 
Nr.
Cerinþa Punctaj Criterii de apreciere
Biletului
1 10
puncte)
– formuleazã douã consecinþe (hranã mai bunã, îmbunãtãþirea stãrii
2b 20 de sãnãtate, creºtere demograficã etc.) ºi le susþine cu explicaþii (20
3 puncte)
3a 10 – recunoaºte spaþiul de civilizaþie (Asia) (10 puncte)
– indicã 3 elemente de recunoaºtere (3 × 10 puncte = 30 puncte)
3b 30 (orezul – hrana de bazã, culturi întinse, canale de irigaþii,
proprietatea statului)
1 10
puncte)
– numeºte trei simboluri (drapelul, moneda Euro, Imnul UE) ºi
2b 20
4 explicã semnificaþia (20 puncte)
3a 10 – recunoaºte spaþiul de civilizaþie (Lumea musulmanã) (10 puncte)
– indicã 3 elemente de recunoaºtere (3×10 puncte = 30 puncte)
3b 30
(oraºele, moscheea, Coranul)
1 10 – alege variante deschise spre comunicare (2,5×4=10 puncte)
– formuleazã trei argumente (îmbunãtãþirea stãrii de sãnãtate,
2b 20 creºterea duratei medii de viaþã, dispariþia unor epidemii, situaþia
5 demograficã) (20 puncte)
3a 10 – recunoaºte spaþiul de civilizaþie (Europa) (10 puncte)
3b 30
(cultura greco–romanã, valorile democratice, creºtinismul)
1 10 – recunoaºte încãlcarea drepturilor omului (2,5×4=10 puncte)
– formuleazã trei argumente (construcþia caselor, ocupaþiile,
2b 20
organizarea localitãþii) (20 puncte)
6 3a 10 – recunoaºte spaþiul de civilizaþie (Egiptul) (10 puncte)
3b 30
(Piramidele, caravanele, Nilul)
153
.....................................................
..............................
Probă scrisă pentru disciplina Istorie – Modulul 1
Orientarea în timp şi spaţiu Anul de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . .
istoric
Data:
an luna ziua

Corector 1
Corector 2
Preşedinte
Felicitări!
Dacă citeşti aceste rânduri înseamn ă că ai parcurs cu bine Modulul 1 de ISTORIE. Este deja o performan ţă
notabilă.
Ceea ce urmeaz ă nu este un concurs sau un examen. Este un test în care tu vei face dovada lucrurilor pe care
ştii s ă le faci dup ă ce ai parcurs acest modul şi în care vei avea posibilitatea s ă-ţi exprimi punctul de vedere
despre ceea ce ai înv ăţat la istorie.
Testul nu-ţi cere s ă reproduci informa ţii pe care ar fi trebuit s ă le memorezi. Vei primi informa ţiile şi vei rezolva
mai multe cerin ţe legate de utilizarea acestora. E ca şi când ai deschide un ziar sau o carte de istorie acas ă, în
care găseşti diverse evenimente pe care ar trebui s ă le ordonezi pentru a le în ţelege mai bine, sau fa ţă de care
ar trebui s ă-ţi exprimi p ărerea într-o discu ţie cu un prieten.
Câteva sfaturi înainte de a începe:

– Nu te gr ăbi în rezolvarea testului! Ai timp suficient de reflec ţie!
– Citeşte cu aten ţie fiecare cerin ţă şi urmăreşte punctajul pentru fiecare exerci ţiu! Important este s ă
acumulezi puncte!
– Treci mai departe dac ă nu ştii să rezolvi un subiect!
– Nu intra în panic ă! Nimeni nu le ştie pe toate!
Succes!
Citeºte cu atenþie ºi rezolvã urmãtoarele cerinþe:

1.1. Încercuieºte rãspunsul corect. (Pentru fiecare rãspuns corect se acordã douã
punct. Total: 20 puncte)
– Anul 1989 este în secolul:
a. XIX
b. XX
c. XXI
– Anul 1989 este în mileniul:
a. I
b. II
c. III
– Anul 1989 este în deceniul:
a. 7
b. 8
c. 9
155
– Cucerirea Daciei de cãtre romani în anul
106 a avut loc:
a. în secolul II
b. în secolul III
c. în secolul IV
– Unirea Þãrilor Române, la 1600, în timpul
lui Mihai Viteazul, a avut loc în:
a. mileniul I
b. mileniul II
c. mileniul III
– Rãzboaiele iniþiate ºi purtate de creºtini
împotriva musulmanilor în evul mediu se
numesc:
a. rãzboaie civile
b. rãzboaie de independenþã
c. cruciade
– Noþiunea de hieroglife desemneazã:
a. scrierea chinezã
b. piramidele egiptene
c. scrierea egipteanã
– NATO este:
a. o organizaþie militarã
b. o organizaþie economicã
c. o organizaþie culturalã
– Dacã ai locui într-un sat de munte, te-ai ocupa cu:
a. cultivarea orezului
b. comerþul maritim
c. creºterea animalelor
– Dacã ai dori sã faci o plantaþie de orez ar trebui:
a. sã organizezi canale de irigaþii ºi sã colaborezi cu alþi vecini de plantaþie
b. sã colaborezi cu alþi vecini de plantaþie
c. sã organizezi canale de irigaþii
1.2. Ordoneazã cronologic urmãtoarele evenimente (Pentru fiecare eveniment plasat

corect primeºti un punct. Total: 5 puncte):
a. Descoperirea Americii
b. Marea Schismã a Bisericii creºtine
c. Cãderea comunismului în România
d. Revoluþia francezã
e. Întemeierea Romei
2. Poţi face!
2.1. Formuleazã un enunþ cu fiecare dintre urmãtorii termeni: drepturile omului,
musulman, evul mediu, creºtinism, globalizare. (Primeºti douã puncte pentru fiecare
enunþ corect. Poþi folosi termenii în orice formã gramaticalã. Total 10 puncte)
156
2.2. Fiecare enunþ de mai jos prezintã un eveniment sau un proces istoric. Cerinþe:
a. Citeºte cu atenþie ºi bifeazã rubrica în care crezi cã se încadreazã enunþul respectiv.
(Pentru fiecare identificare corectã primeºti un punct. Total: 8 puncte)
Enunþuri Eveniment Proces

istoric istoric
În anul 330 capitala Imperiului roman a fost mutatã la
Constantinopol.
Împãratul Constantin cel Mare a încercat astfel sã salveze
imperiul în faþa migraþiilor popoarelor germanice.
În anul 476 Roma a fost cuceritã de barbari.
Roma era o cetate întemeiatã în anul 753 îH.
În Europa s-au format noi popoare în mileniul I.
Formarea poporului român a avut loc în aceeaºi perioadã.
Simultan s-a rãspândit creºtinismul.

În anul 313 creºtinismul devenise religie oficialã a
Imperiului roman.
b. Ordoneazã evenimentele pe care le-ai identificat pe axa cronologicã. (pentru fiecare
eveniment plasat corect primeºti 0,5 puncte. Total: 2 puncte)
Anul naºterii
lui Iisus
2.3. Completeazã spaþiile libere cu unul dintre termenii din lista urmãtoare:
calculator, industrializare, mondializare, migraþie, scriere. (Forma gramaticalã a
termenilor poate fi modificatã în funcþie de context. Fiecare termen plasat corect
îþi asigurã douã puncte. Total: 10 puncte)
Transmiterea cunoºtinþelor de la o generaþie la alta s-a realizat cu ajutorul .
a fost un proces istoric datorat inventãrii maºinii cu abur. În perioada
pe care o trãim mijlocul cel mai important de transmitere a informaþiei este
. Interdependenþa totalã dintre oameni, economii, sisteme bancare, de
transport etc. înseamnã procesul de . Un fenomen foarte rãspândit în
zilele noastre este din zonele sãrace spre cele mai bogate.

3.1. Extrage evenimentele din textul urmãtor ºi ordoneazã-le într-un tabel cronologic
dupã urmãtorul model. (Fiecare eveniment plasat corect îþi aduce 1 punct. Total
10 puncte)
Uniunea Europeanã funcþioneazã sub aceastã denumire din anul 1993. Înainte de aceastã
datã ea s-a numit Comunitatea Economicã Europeanã ºi luase fiinþã în anul 1957. Ideea
unei uniuni de state europene a apãrut dupã 1945, anul în care s-a încheiat al doilea
rãzboi mondial. Alianþa militarã NATO s-a constituit în anul 1949. Crimele comise în
timpul celui de-al doilea rãzboi mondial au determinat statele sã adopte în 1948
157
Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului. Primul stat în care s-a instalat la putere un
regim comunist a fost Rusia, în 1917. Rusia comunistã a favorizat izbucnirea celui de-al
doilea rãzboi mondial în 1939. Regimul comunist din URSS a fost înlãturat în 1991. În
1989 regimul comunist din România s-a prãbuºit în urma unei revoluþii. În 1995 România
ºi-a depus candidatura de aderare la Uniunea Europeanã.
Anul Evenimentul
4.1. Alcãtuieºte un text de 8-10 rânduri în care sã argumentezi de ce este importantã

istoria în viaþa oamenilor. (10 puncte)
4. Reflectează!
4.2. Numeºte douã lucruri pe care tu le-ai învãþat în acest modul ºi care te ajutã în
viaþa de toate zilele. Argumenteazã pe scurt! (15 puncte)
Felicitări încă o dat ă! Cred că ai trecut cu bine acest test!
158
BAREM DE CORECTARE (1)
Cerinþa Punctaj Se apreciazã/Se puncteazã rãspunsul corect

Rãspunsuri corecte: b, b, c, a, b, c, c, a, c, a; pentru fiecare rãspuns corect se
1.1. 20
acordã 2 puncte. (10×2p=20p)
Ordonare corectã: e, b, a, d, c; pentru fiecare plasare corectã se acordã un punct
1.2. 5
(5×1p=5p)
Pentru fiecare enunþ care demonstreazã utilizarea adecvatã a termenului se
2.1. 10
acordã douã puncte. (5×2p=10p)
a. Identificare corectã: enunþ 1 – eveniment; enunþ 2 – proces istoric; enunþ
3 – eveniment; enunþ 4 – eveniment; enunþ 5 – proces istoric; enunþ 6 – proces
2.2. 10
istoric; enunþ 7 – proces istoric; enunþ 8 – eveniment; (8×1p=8p)
b. Ordonarea evenimentelor pe axa cronologicã: 753îH, 313, 330, 476 (4×0,5p=2p)
Ordinea plasãrii corecte a termenilor: scriere, industrializare, calculator,
2.3. 10 mondializare, migraþie. Pentru fiecare termen plasat adecvat se acordã douã
puncte. (5×2p=10p)
Ordonarea în tabelul cronologic:
1917: instaurarea comunismului în Rusia
1939: Izbucnirea celui de-al doilea rãzboi mondial
1945: Sfârºitul celui de-al doilea rãzboi mondial
1948: Adoptarea Declaraþiei Universale a Drepturilor Omului
1949: Constituirea NATO
3.1. 10
1957: Constituirea CEE
1989: Cãderea comunismului în România
1991: Cãderea comunismului în URSS
1993: CEE devine Uniunea Europeanã
1995: România îºi depune candidatura la UE
Pentru fiecare plasare corectã se acordã un punct (10×1p=10p)
Se apreciazã:
– numãrul argumentelor;
– calitatea argumentelor;
4.1. 10
– atitudinea reflexivã;
– calitatea expunerii: coerenþã, claritate, concizie;
– încadrarea în dimensiunea indicatã a textului.
Se apreciazã:
4.2. 15
– calitatea expunerii: coerenþã, claritate, concizie.
Oficiu 10
Total 100
159
BORDEROU DE NOTARE (1)
Nume elev
Cerinþa
Subiect Punctaj
(r. corect)
1.1. b 2
b 2
c 2
a 2
b 2
c 2
c 2
a 2
c 2
a 2
1.2. e 1
b 1
a 1
d 1
c 1
2.1. Termen 1 2
Termen 2 2
Termen 3 2
Termen 4 2
Termen 5 2
2.2. 1 ev 1
2 proces 1
3 ev 1
4 ev 1
5 proces 1
6 proces 1
7 proces 1
8 ev 1
753 îH 0,5
313 0,5
330 0,5
476 0,5
2.3. Scriere 2
Industrializare 2
Calculator 2
Mondializare 2
Migraþie 2
3.1. 1917 1
1939 1
1945 1
1948 1
1949 1
1957 1
1989 1
1991 1
1993 1
1995 1
4.1. 10
4.2. 15
Oficiu 10
Total 100
160
.....................................................
..............................
Probă scrisă pentru disciplina Istorie – Modulul 1
Orientarea în timp şi spaţiu Anul de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . .
istoric
Data:
an luna ziua

Corector 1
Corector 2
Preşedinte
Felicitări!
Dacă citeşti aceste rânduri înseamn ă că ai parcurs cu bine Modulul 1 de ISTORIE. Este deja o performan ţă
notabilă.
Ceea ce urmeaz ă nu este un concurs sau un examen. Este un test în care tu vei face dovada lucrurilor pe care
ştii s ă le faci dup ă ce ai parcurs acest modul şi în care vei avea posibilitatea s ă-ţi exprimi punctul de vedere
despre ceea ce ai înv ăţat la istorie.
Testul nu-ţi cere s ă reproduci informa ţii pe care ar fi trebuit s ă le memorezi. Vei primi informa ţiile şi vei rezolva
mai multe cerin ţe legate de utilizarea acestora. E ca şi când ai deschide un ziar sau o carte de istorie acas ă, în
care găseşti diverse evenimente pe care ar trebui s ă le ordonezi pentru a le în ţelege mai bine sau fa ţă de care
ar trebui s ă-ti exprimi p ărerea într-o discu ţie cu un prieten.
Câteva sfaturi înainte de a începe:

– Nu te gr ăbi în rezolvarea testului! Ai timp suficient de reflec ţie!
– Citeşte cu aten ţie fiecare cerin ţă şi urmăreşte punctajul pentru fiecare exerci ţiu! Important este s ă
acumulezi puncte!
– Treci mai departe dac ă nu ştii să rezolvi un subiect!
– Nu intra în panic ă! Nimeni nu le ştie pe toate!
Succes!
Citeºte cu atenþie ºi rezolvã urmãtoarele cerinþe:

1.1. Încercuieºte rãspunsul corect. (Pentru fiecare rãspuns corect se acordã douã
puncte. Total: 20 puncte)
– Anul 1945 este în secolul:
a. XIX
b. XX
c. XXI
– Anul 1918 este în mileniul:
a. I
b. II
c. III
– Anul 1914 este în deceniul:
a. 1
b. 3
c. 2
161
– Descoperirea Americii în 1492 a avut loc:
a. în secolul XV
b. în secolul XVI
c. în secolul XVI
– Unirea Þãrilor Române, la 1859, în timpul
lui Al. I. Cuza a avut loc în:
a. mileniul I
b. mileniul II
c. mileniul III
– Rãzboaiele iniþiate ºi purtate de creºtini
împotriva musulmanilor în evul mediu se
numesc:
a. rãzboaie civile
b. rãzboaie de independenþã
c. cruciade
– Noþiunea de cuneiforme desemneazã:
a. scrierea chinezã
b. piramidele egiptene
c. scrierea sumerianã
– Uu simbol al Uniunii Europene este:
a. Steagul albastru cu steluþe galbene
b. Regina Angliei
c. Steagul albastru cu stema la mijloc
– Dacã ai locui în Asia, te-ai ocupa cu:
a. cultivarea grâului
b. cultivarea porumbului
c. cultivarea orezului
– Dacã ai dori sã întemeiezi o aºezare, ar trebui:
a. sã te asiguri cã în apropiere se aflã o sursã de apã
b. sã te asiguri cã iarna nu este foarte frig
c. sã organizezi canale de irigaþii
1.2. Ordoneazã cronologic urmãtoarele evenimente. (Pentru fiecare eveniment plasat

corect primeºti un punct. Total: 5 puncte)
a. Primul rãzboi mondial
b. Cucerirea Romei de cãtre barbari
c. Cãderea comunismului în România
d. Al doilea rãzboi mondial
e. Cucerirea Daciei de cãtre romani
2. Poţi face!
2.1. Formuleazã un enunþ cu fiecare dintre urmãtorii termeni: creºtin, egalitate,
cruciadã, comunism, romanizare. (Primeºti douã puncte pentru fiecare enunþ
corect. Poþi folosi termenii în orice formã gramaticalã. Total 10 puncte)
162
2.2. Fiecare enunþ de mai jos prezintã un eveniment sau un proces istoric. Cerinþe:
a. Citeºte cu atenþie ºi bifeazã rubrica în care crezi cã se încadreazã enunþul respectiv.
(Pentru fiecare identificare corectã primeºti un punct. Total: 8 puncte)
Enunþuri Eveniment Proces
istoric istoric
În anul 106 romanii au cucerit Dacia.
Dupã cucerirea Daciei a început romanizarea dacilor.
În anul 602, slavii s-au aºezat la sud de Dunãre.
Decebal a devenit rege al Daciei în anul 87.
Creºtinarea daco-romanilor a început în secolul al IV-lea.

În anul 313, creºtinismul devenise religie oficialã a
Imperiului roman.
Etnogeneza românilor a avut loc în mileniul I.
Formarea popoarelor europene a avut loc în aceeaºi
perioadã.
b. Ordoneazã evenimentele pe care le-ai identificat pe axa cronologicã. (Pentru fiecare
eveniment plasat corect primeºti 0,5 puncte. Total: 2 puncte)
Anul naºterii
lui Iisus
2.3. Completeazã spaþiile libere cu unul dintre termenii din lista urmãtoare:
drepturile omului, stat de drept, economia de piaþã, comunist, securitate. (Forma
gramaticalã a termenilor poate fi modificatã în funcþie de context. Fiecare termen
plasat corect îþi asigurã douã puncte. Total: 10 puncte)
Pânã în 1989 în România a funcþionat un regim politic . În aceastã
perioadã erau încãlcate . Oamenii erau urmãriþi prin intermediul
. Din 1990 România a devenit un .
înseamnã libera concurenþã între producãtori.

3.1. Extrage evenimentele din textul urmãtor ºi ordoneazã-le într-un tabel cronologic
dupã urmãtorul model. (Fiecare eveniment plasat corect îþi aduce 1 punct. Total
10 puncte)
Cristofor Columb a descoperit America în anul 1492. Spaniolii fuseserã cuceriþi de arabi
în 711, iar Carol cel Mare a întemeiat un imperiu occidental în anul 800. Prima cruciadã
împotriva musulmanilor a avut loc în anul 1099. Ultima cruciadã a avut loc în 1270. În
timpul cruciadelor Constantinopolul fusese cucerit de cruciaþi în 1204. Apoi el a fost
cucerit de cãtre turci în 1453. Marea Schismã a Bisericii creºtine s-a petrecut în 1054.
Prima Mitropolie româneascã a fost întemeiatã în anul 1359. Mircea cel Bãtrân a murit în
anul 1418.
163
Anul Evenimentul
4. Reflectează!
4.1. Alcãtuieºte un text de 8-10 rânduri în care sã relatezi un eveniment pe care îl
consideri foarte important. (10 puncte)
4.2. Numeºte douã lucruri pe care tu le-ai învãþat în acest modul ºi care te ajutã în
viaþa de toate zilele. Argumenteazã pe scurt! (15 puncte)
Felicitări încă o dat ă! Cred că ai trecut cu bine acest test!
164
Cerinþa Punctaj Se apreciazã/Se puncteazã rãspunsul corect
Rãspunsuri corecte: b, b, c, a, b, c, c, a, c, a; pentru fiecare rãspuns corect se
1.1. 20
acordã 2 puncte. (10×2p=20p)
Ordonare corectã: e, b, a, d, c; pentru fiecare plasare corectã se acordã un punct
1.2. 5
(5×1p=5p)
Pentru fiecare enunþ care demonstreazã utilizarea adecvatã a termenului se
2.1. 10
acordã douã puncte. (5×2p=10p)
a. Identificare corectã: enunþ 1 – eveniment; enunþ 2 – proces istoric; enunþ 3 –
eveniment; enunþ 4 – eveniment; enunþ 5 – proces istoric; enunþ 6 – eveniment;
2.2. 10
enunþ 7 – proces istoric; enunþ 8 – proces istoric; (8×1p=8p)
b. Ordonarea evenimentelor pe axa cronologicã: 87, 106, 313, 602 (4×0,5p=2p)
Ordinea plasãrii corecte a termenilor: comunist, drepturile omului, securitate,
2.3. 10 stat de drept, economie de piaþã. Pentru fiecare termen plasat adecvat se acordã
douã puncte. (5×2p=10p)
Ordonarea în tabelul cronologic:
711: arabii cuceresc Spania
800: Carol întemeiazã Imperiul occidental
1054: Marea Schismã a Bisericii creºtine
1099: Prima cruciadã
1204: Cucerirea Constantinopolului de cãtre cruciaþi
3.1. 10
1270: Ultima cruciadã
1359: Prima Mitropolie în Þãrile Române
1418: Moartea lui Mircea cel Bãtrân
1453: Turcii cuceresc Constantinopolul
1492: Columb a descoperit America
Pentru fiecare plasare corectã se acordã un punct (10×1p=10p).
Se apreciazã:
– calitatea relatãrii;
4.1. 10 – atitudinea reflexivã;
– calitatea expunerii: coerenþã, claritate, concizie;
– încadrarea în dimensiunea indicatã a textului.
Se apreciazã:
4.2. 15
– calitatea expunerii: coerenþã, claritate, concizie.
Oficiu 10
Total 100
165
BORDEROU DE NOTARE (2)
Nume elev
Cerinþa
Subiect Punctaj
(r. corect)
1.1. b 2
b 2
c 2
a 2
b 2
c 2
c 2
a 2
c 2
a 2
1.2. e 1
b 1
a 1
d 1
c 1
2.1. Termen 1 2
Termen 2 2
Termen 3 2
Termen 4 2
Termen 5 2
2.2. 1 eveniment 1
2 proces 1
3 eveniment 1
4 eveniment 1
5 proces 1
6 eveniment 1
7 proces 1
8 proces 1
87 0,5
106 0,5
313 0,5
602 0,5
2.3. Comunist 2
Drepturile omului 2
Securitate 2
Stat de drept 2
Economie de piaþã 2
3.1. 711 1
800 1
1054 1
1099 1
1204 1
1270 1
1359 1
1418 1
1453 1
1492 1
4.1. 10
4.2. 15
Oficiu 10
Total 100
166
PROGRAMUL PHARE 1/2003/005/551.01.02:
EVALUARE
Geografie
MODULUL 1
SPAŢIUL GEOGRAFIC
167
EVALUARE ORALA
Geografie, Modulul 1 – Spa ţiul geografic
 În programul „A doua ºansã”, la geografie, evaluarea oralã se va face intr-un cadru organizat,
dupã un program bine stabilit ºi anunþat din timp elevilor.
Pe uºa sãlii de clasã în care se desfãºoarã proba oralã, va fi afiºat tabelul nominal care va
cuprinde numele elevilor ºi ora (cu aproximaþie) la care aceºtia vor fi invitaþi în salã. La intrarea
în salã elevul se va legitima, va trage la sorþi un bilet ºi va ocupa loc in banca indicatã de
evaluatori, având asupra sa doar instrumentele de scris ºi foaia de hârtie ºtampilatã (cu rol de
ciornã).
În salã vor fi de regulã 5 elevi, dar permanent nu mai puþin de 3. Elevul are la dispoziþie cel
mult 20 de minute pentru a rãspunde întrebãrilor; de regulã se admite ca în timp de 10 minute sã
poatã sã îºi pregãteascã rãspunsul, iar în 10 minute sã prezinte oral rãspunsul.
Profesorii evaluatori vor pune la dispoziþia elevilor – pentru a rãspunde – baza materialã
necesarã pentru buna desfãºurare a evaluãrii: hãrþi, indicator, glob geografic etc. În lipsa acestora,
subiectele vor fi elaborate ca atare.
Profesorii evaluatori vor elabora subiectele, într-un numãr dublu de bilete faþã de numãrul
elevilor înscriºi pentru evaluare.
Evaluatorii pot organiza aceastã activitate ºi în afara sãlii de clasã, în curtea ºcolii sau în afara
acesteia, pe teren (în localitate sau în afara acesteia). În acest sens vom recomanda bilete cu
subiecte adecvate activitãþii. Este clar cã aceste subiecte vor include doar întrebãri adecvate, de
exemplu doar ziua (în zile însorite unde sunt întrebãri care presupun existenþa pe cer a Soarelui)
sau doar noaptea (cer senin, cu stele vizibile).
În evaluarea oralã se va urmãri în ce mãsurã este formatã competenþa generalã „orientarea în
spaþiu ºi timp”; elevul ar trebui sã se poatã orienta – într-o mãsurã mai micã sau mai mare – în
spaþiu ºi timp, sã citeascã diferite hãrþi, sã poatã efectua mãsurãtori pe hartã, sã facã diferite
calcule etc.
Realizarea competenþei generale în evaluarea oralã este posibilã prin intermediul celor patru
competenþe specifice:
- identificarea elementelor naturale care susþin orientarea în spaþiu ºi timp;
- citirea materialelor cartografice;
- interpretarea materialelor cartografice ºi a elementelor naturale;
- orientarea cu ºi fãrã ajutorul materialelor cartografice sau naturale.
Profesorii vor comunica criteriile ºi procedurile lor de evaluare.
Sugerãm efectuarea unei simulãri pentru evaluarea oralã, pentru a familiariza elevii cu
atmosfera de examen, în acest mod fiind diminuat substanþial stressul elevilor.
169
GEOGRAFIE  MODULUL 1  SPAŢIUL GEOGRAFIC  EVALUARE ORALĂ
Subiecte pentru proba oral ă
Biletul 1
1. Oceanul Planetar cuprinde un numãr de 4 oceane, de diferite mãrimi.
Cerinþe:
a. indicã pe globul geografic cele 4 oceane
b. care este cel mai întins ºi cel mai mic dintre acestea?
c. care sunt cele douã oceane traversate de meridianul de 0° (Greenwich)?
2. Pe harta fizicã a României sunt marcate o serie de informaþii. Indicã titlul, legenda ºi scara
hãrþii.
3. Prezintã 3 exemple de repere naturale pentru orientarea în teren.
4. Explicã miºcarea de rotaþie a Pãmântului.
Barem 1
1. 32p
a. 4x4p=16p
b. 2x4p=8p
c. 2x4= 8p
2. 3x5p=15p
3. 3x10p= 30p
4. 13p
Oficiu 10p
Borderou de notare 1
1 2 3 Of
Nr. 4 Nota
Numele ºi prenumele 32p 15p 30p 10p Total
crt. 13p finalã
16 8 8 5 5 5 10 10 10 10
170
Biletul 2
1. Indicã pe globul geografic:
a. ecuatorul
b. cercurile polare
c. cei doi poli
2. ªtiind cã harta are scara 1: 50 000, calculeazã ce distanþã în metri este pe teren, pentru 2
centimetri de pe hartã.
3. Ce sunt pictogramele? Dã 3 exemple de pictograme utile pentru orientarea într-un oraº.
4. Explicã modul de comportament în cazul în care te rãtãceºti într-o pãdure.
Barem 2
1. 20p
a. 4p
b. 2x4p=8p
c. 2x4p=8p
2. 15p
3. 25p
4. 30p
Oficiu=10p
Borderou de notare 2
1 3 Of
Nr. 2 4 Nota
Numele ºi prenumele 20p 25p 10p Total
crt. 15p 30p finalã
4 8 8 10 5 5 5 10
171
Biletul 3 – pentru evaluarea pe teren

1. Orientaþi harta cu ajutorul busolei.
2. Elaboraþi o schiþã cu traseul cel mai scurt între ºcoalã ºi bisericã; deplasaþi-vã pe traseul
schiþat.
3. Cu ajutorul unui bãþ, indicaþi direcþia nord-sud.
4. Stelele sunt un bun reper de orientare noaptea. În emisfera nordicã, Steaua Polarã indicã
nordul. Explicaþi modul în care identificaþi Steaua Polarã.
Barem 3
1. 20p
2. 20p
3. 20p, dupã cum urmeazã
a. 10p pentu cunoaºterea orei 12 pentru a putea face experimentul
b. 10p pentru indicarea corectã a direcþiei
4. 30p
a. indicarea Carului Mare
b. indicarea Carului Mic
c. indicarea Stelei Polare
oficiu 10p
Borderou de notare pe teren

2 3 4 Of
Nr. 1 Nota
Numele ºi prenumele 20p 20p 30p 10p Total
crt. 20p finalã
10 10 10 10 10 10 10 10
Vã urãm mult succes!
172
.....................................................
..............................
Probă scrisă pentru disciplina Geografie – Modulul 1
Spaţiul geografic Anul de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . .
Data:
an luna ziua

Corector 1
Corector 2
Preşedinte
Bun venit la testul de evaluare!

Ne bucurăm să te primim la acest test la final de modul, în care vei putea demonstra cuno ştinţele tale legate
de orientarea în spa ţiu şi timp. Testul va evalua cuno ştinţele, aptitudinile, abilit ăţile şi capacitatea de a te
orienta atât pe hartă, cât şi în teren.
Testul va fi scris şi se va întinde pe durata a dou ă ore. Întrebările vor avea un grad de dificultate care va
creşte de la prima spre ultima întrebare. Punctajul este prezentat pentru fiecare tip de întrebare, astfel c ă la
final poţi să te autoevaluezi; în total vor fi maximum 100 puncte, dintre care din oficiu vei primi 10 puncte. Nota
finală o vei calcula prin împ ărţirea punctajului total la 10.
Vei scrie pe aceast ă foaie; pentru început, citeşte cu atenţie următoarele sfaturi:
– fii calm şi citeşte cu atenţie fiecare întrebare;
– nu răspunde până nu înţelegi cerinţele;
– foloseşte ciorna pentru a-ţi nota idei principale;
– nu colabora cu colegii, pentru c ă rişti să fii dat afar ă din examen;
– scrie doar cu cerneal ă sau pix de culoare albastră;
– dacă ai nelămuriri, adresează-te cu încredere, cu voce tare, profesorului supraveghetor.
Mult succes!

1.1. Marcheazã cu x rãspunsul corect! Urmãtoarele cinci întrebãri pot avea un
rãspuns corect sau douã rãspunsuri corecte. (10p)
a) Ecuatorul este marcat pe hartã cu:
45°
0°
90°
b) Pe hartã munþii sunt reprezentaþi cu culoarea:
maro
verde
albastru
c) Busola nu poate fi folositã în apropierea:
unui râu
unui magnet
unei reþele de înaltã tensiune
d) O hartã va conþine în mod obligatoriu:
titlu, ramã ºi legendã
scarã, titlu ºi fotografii
titlu, legendã ºi scarã
173
e) În cazul în care mã rãtãcesc:
îmi pãstrez calmul
alerg în orice direcþie
marchez locul în care mã aflu
1.2. Completeazã spaþiul liber cu rãspunsul

corect. (15p)
a) Satelitul natural al Pãmântului este
b) Muºchii de pe trunchiul copacilor indicã
punctul cardinal
c) Meridianul Greenwich (0°) traverseazã capitala europeanã numitã
d) Apusul soarelui indicã punctul cardinal
e) România este situatã la jumãtatea distanþei dintre Polul Nord ºi
1.3. În tabelul de mai jos, în coloana marcatã cu B, noteazã punctul cardinal sau
culoarea care corespunde termenului din coloana A. (10p)
A B
Rãsãrit
Câmpie
Busola
Apa
Soarele la ora 12
2. Poţi face!
2.1. Calculeazã (10p):
a) Ce orã este în capitala Suediei, Stockholm, ºtiind cã aceasta se aflã în primul fus orar, la
vest de fusul orar al României? La Bucureºti este ora 17.
b) Care este distanþa din teren, exprimatã în metri, pentru trei centimetri de pe hartã, dacã
scara acesteia este 1: 25000?
174
3.1. Formuleazã un text coerent ºi corect din punct de vedere geografic, de cel mult
cinci rânduri, folosind urmãtorii termeni, fãrã a le schimba sensul: orientare,
busolã, muºchi, soare, pãdure. (15p)
3.2. Vasile este într-o excursie la munte cu încã doi prieteni; la un moment dat, acesta
se rãtãceºte ºi se gândeºte cum sã procedeze, pentru a ajunge într-o localitate.
Harta este la unul dintre prieteni, iar cerul este înnorat. În apropiere aude
zgomot de apã. Poate sã urce pe firul apei sau sã coboare în lungul acesteia; de
asemenea, poate sã se îndepãrteze de apã.
Analizeazã situaþia în care se aflã Vasile ºi dã un singur rãspuns corect pentru ca
acesta sã poatã ajunge cât mai repede într-o localitate. (10p)
3.3. În sfârºit am ajuns la Paris, „oraºul luminilor”. Dupã ce am vizitat Turnul Eifel,
ne-am deplasat spre Muzeul Luvru, dar nu eram siguri cã acesta mai este
deschis. ªtiam cã parcurgem un kilometru în 15 minute. Era ora 14. Pe harta
ghidului, distanþa era de 2 cm între cele douã obiective, iar scara hãrþii era de
1:100 000. În aceeaºi zi am vizitat ºi Piaþa Concorde ºi Catedrala Notre Dame, iar
seara ne-am plimbat cu vaporul pe Sena. A fost foarte obositor, dar a meritat din
plin efortul. Am rãmas cu multe amintiri frumoase.
Pe baza textului de mai sus (20p):
a) noteazã douã exemple de repere pentru orientare:
b) calculeazã câþi kilometri sunt de parcurs între Turnul Eifel ºi Muzeul Luvru;
c) calculeazã la ce orã am ajuns la Muzeul Luvru:
d) noteazã care dintre obiectivele vizitate ne indicã puncte cardinale:
175
4. Reflectează!
În continuare te rugãm sã ne spui ce ai dori sã mai afli despre orientarea în
spaþiu ºi timp.
176
Geografie, Modulul 1 – Spaţiul geografic
Stimaþi colegi, acest material se doreºte a fi un reper pentru dumneavoastrã în evaluarea
competenþei generale „Orientarea în spaþiu ºi timp” pe care acest modul o are. Scopul acestui test
este de a oferi elevilor ºansa de a promova acest prim modul al disciplinei Geografie din cadrul
a punctajului. Punctajul total este de 100 de puncte (90 p plus 10 p din oficiu). Pentru stabilirea
notei, se împarte punctajul total al unei lucrãri la 10.
Înainte de a aplica acest test elevilor, vã recomandãm sã asiguraþi seriozitatea ºi obiectivitatea
necesarã unui examen, însã într-o atmosferã relativ destinsã. Discutaþi din timp cu elevii ºi
familiarizaþi-i cu ideea de examen printr-o simulare. Este bine ca elevii sã cunoascã reguli
generale minimale despre examen, respectiv:
– durata examenului;
– necesitatea legitimãrii la examen (carte de identitate, carnet de elev, legitimaþie etc.);
– se scrie doar cu cernealã sau pix de culoare albastrã;
– ºcoala asigurã hârtia de concurs ºi ciornele;
– pe tablã se noteazã ora începerii ºi finalizãrii examenului;
– nu au voie sã colaboreze; fiecare lucreazã individual;
– dacã au neclaritãþi, pot sã întrebe cu voce tare profesorul supraveghetor;
– modul de calculare a notei.
Testul este conceput în aºa fel încât dificultatea sã fie medie, urmãrindu-se evaluarea
cunoºtinþelor, abilitãþilor ºi aptitudinilor elevilor. Gradul de dificultate creºte treptat de la prima
spre ultima întrebare.
Elevii vor nota rãspunsurile direct pe foaia cu întrebãri, conform instrucþiunilor formulate la
fiecare tip de întrebare.
Barem de corectare
1.1. 10 p (5x2p)
Pentru fiecare dintre cele 5 întrebãri se acordã câte 2 p.
a) rãsupunsul 2
b) rãsupunsul 1
c) rãsupunsurile 2 ºi 3
d) rãsupunsul 3
e) rãsupunsurile 1 ºi 3
Observaþie: la rãspunsurile cu douã variante corecte se acordã punctele numai pentru ambele
variante corecte prezentatã sau un punct pentru una din variantele corecte; oricare altã
variantã/variante nu vor fi punctate (la 3. b ºi a, sau doar a etc.).
1.2. 15 p (5x3p)
a) luna
b) nord
c) Londra
d) vest
e) ecuator
177
GEOGRAFIE  MODULUL 1  SPAŢIUL GEOGRAFIC  BAREM DE CORECTARE (1)
1.3. 10 p (5x2p)
B – est, verde, nord, albastru, sud
2.1. 10 p (2x5p)
a) ora 16
b) 750 m
3.1. 15 p (5x3p)
Se acordã punctele pentru fiecare cuvânt corect folosit; nu se acordã fracþiuni de punct.
3.2. 10 p
Rãspuns corect: sã coboare de-a lungul râului.
3.3. 20 p
a. oricare 2 exemple corecte 2x3p=6p
b. 2 km, se acordã 4p
c. Ora 14,30, se acordã 5p
d. Catedrala Notre Dame, 5p
La final, elevul va nota ce ar dori sã mai afle despre orientarea în spaþiu ºi timp. Aceste
lucruri nu se vor puncta! Dumneavoastrã puteþi elabora teste asemãnãtoare.
178
ãt o N
l at oT
f p
O 0
1
5
. p 4
.3 0
3 2 3
3
. p
.2 0
3 1
3
3
. p
.1 5 3
3 1
3
. p 5
.1 0
2 1 5
2
. p
.3 0 2
1 1
2
2
c
if 3
a
r 3
g . p
o .2 5 3
e 1 1
g 3
l
ui
3
) ţ
a 2
1
( p 2
E S . p
.1 0 2
R – 1 1
A 1 2
T l
O ul 2
N u
E d
D o e
m
U M u
n
, e
r
O eif p
,
R e
E a
r m
u
D g N
R o
O e .
B G .r rc
N u
L
179
.....................................................
..............................
Spaţiul geografic Anul de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . .
Data:
an luna ziua

Corector 1
Corector 2
Preşedinte

de orientarea în spa ţiu şi timp. Testul va evalua cuno ştinţele, aptitudinile, abilit ăţile şi capacitatea de a te
orienta atât pe hartă, cât şi în teren.
Testul va fi scris şi se va întinde pe durata a dou ă ore. Întrebările vor avea un grad de dificultate care va
creşte de la prima spre ultima întrebare. Punctajul este prezentat pentru fiecare tip de întrebare, astfel c ă la
– scrie doar cu cerneal ă sau cu pix de culoare albastră;
– dacă ai nelămuriri, adresează-te cu încredere, cu voce tare, profesorului supraveghetor;
Mult succes!

1.1. Încercuieºte „adevãrat” sau „fals” pentru fiecare afirmaþie din tabelul de mai jos.
(10 p)
Afirmaþia Încercuiþi „adevãrat”

sau „fals”
Meridianele nu au lungimi egale. Adevãrat / Fals
Stelele sunt mai mici decât planetele. Adevãrat / Fals
Schiþa este o hartã turisticã. Adevãrat / Fals
Steaua polarã indicã vestul. Adevãrat / Fals

Aparatura portabilã de poziþionare GPS (Global Positioning
Adevãrat / Fals
System) se bazeazã pe un sistem de sateliþi artificiali.
181
1.2. Indicã prin sãgeþi corespondenþa dintre
urmãtoarele elemente (o singurã
corespondenþã): (10 p)
Roza vânturilor Meridianul de 0°
Greenwich Atlas
Vest Luna
Colecþie de hãrþi Puncte cardinale
Satelit natural Apusul soarelui
1.3. Marcheazã cu x rãspunsul corect! Urmãtoarele cinci întrebãri pot avea doar un
rãspuns corect. (10 p)
a) Polul Sud este marcat pe hartã cu:
0° 90° 50°
b) Pentru a te putea orienta mai uºor în teren cu busola:
urci pe un deal
intri într-o pãdure
alegi locul cel mai jos (ca altitudine)
c) Solstiþiul de varã este:
cea mai scurtã zi a emisferei nordice
cea mai lungã zi a emisferei sudice
cea mai lungã zi a emisferei nordice
d) Sateliþii sunt corpuri cosmice:
cu luminã proprie
cu cãldurã proprie
fãrã luminã proprie
e) Hãrþile fizice redau:
capitale
elemente naturale
state
1.4. Înlocuieºte spaþiile libere din textul urmãtor cu cuvintele potrivite dintre cele
enumerate: închise, atlas, creºte, titlul, culori. (15 p)
Orice hartã trebuie sã cuprindã , scara ºi legenda. Formele de relief ale
uscatului ºi adâncimile sunt reprezentate cu ajutorul culorilor ºi al curbelor de nivel.
Hãrþile colorate utilizeazã nuanþe ale unei Nuanþele mai
indicã nivele ridicate. De exemplu, cu cât altitudinea
, culoarea maro se închide.
O colecþie de hãrþi, grafice ºi planºe formeazã un geografic; acesta
este un material documentar, uºor de consultat, care furnizeazã o paletã largã de
informaþii geografice.
182
2. Poţi face!
2.1. Imagineazã-þi cã ai la dispoziþie o veiozã ºi o minge de volei. În câteva rânduri,
folosind aceste elemente, explicã miºcarea de revoluþie a Pãmântului. Nu uita sã
notezi ce poate reprezenta fiecare element. (10 p)
2.2. Citeºte cu atenþie textul de mai jos ºi dã rãspunsurile corecte. (15 p)

Miºcarea de rotaþie a Pãmântului se face în jurul axei sale în 24 ore, dinspre vest spre est;
noi avem impresia falsã cã Soarele rãsare ºi apune. Aceastã miºcare are o serie de
consecinþe.
Noteazã:
a) în câte zile se produce o miºcare de rotaþie?
b) dã douã exemple de consecinþe ale miºcãrii de rotaþie:

3.1. Analizeazã textul de mai jos ºi rãspunde la întrebãri. (20 p)
Este iarnã. Trei prieteni au pornit într-o drumeþie de o zi la munte. Aceºtia au la ei o hartã
turisticã la scara 1:25 000, un telefon ºi câte o ciocolatã ambalatã în staniol. La un moment
dat, unul dintre aceºtia se accidenteazã ºi nu se mai poate deplasa. Au anunþat
Salvamontul, sunând la numãrul unic naþional de urgenþã. Acesta îi roagã sã se localizeze
cât mai exact, pentru a putea ajunge la ei. Condiþiile naturale sunt favorabile ºi, fiind
presaþi de timp, vor folosi elicopterul. Locul de întâlnire stabilit este un platou situat la 4
cm distanþã pe harta lor turisticã. Datoritã reliefului accidentat ºi zãpezii, aceºtia parcurg
100 m în trei minute.
a) Cu ce obiecte pot semnaliza elicopterului locul în care se aflã pe platou?
b) Câþi kilometri au de parcurs pânã pe platou?
c) În cât timp vor ajunge la locul de întâlnire?
d) Care este numãrul unic naþional de urgenþã pe care l-au apelat?
183
4. Reflectează!
În continuare, te rugãm sã ne spui ce ai dori sã mai afli despre orientarea în
spaþiu ºi timp.
184
Geografie, Modulul 1 – Spaţiul geografic
competenþei generale „Orientarea în spaþiu ºi timp” pe care acest modul o are. Scopul acestui test
este de a oferi elevilor ºansa de a promova acest prim modul al disciplinei Geografie din cadrul
– se scrie doar cu cernealã sau cu pix de culoare albastrã;
Barem de corectare
1.1. 10 p, 2p/rãspuns corect
Fals
Adevãrat
Fals
Fals
Adevãrat
1.2. 10 p, 2p/varianta corectã, dupã cum urmeazã:

Roza vânturilor – Puncte cardinale
Greenwich – Meridianul de 00
Vest – Apusul soarelui
Colecþie de hãrþi – Atlas
Satelit natural – Luna

a) rãspunsul 2
b) rãspunsul 1
c) rãspunsul 3
d) rãspunsul 3
e) rãspunsul 2
185
GEOGRAFIE  MODULUL 1  SPAŢIUL GEOGRAFIC  BAREM DE CORECTARE (2)
1.4. 15 p, 3p/variantã corectã dacã cuvintele respectã ordinea urmãtoare:

Titlu, culori, închise, creºte, atlas.
2.1. 10 p
Mingea = Pãmânt – 2p
Veioza = Soarele – 2p
Explicaþia corectã a miºcãrii de revoluþie a Pãmîntului – 6p
2.2. 15 p
a) o zi – 5p
b) oricare douã consecinþe corecte – 10p (câte 5p pentru fiecare).
3.1. 20 p
a) staniol – 5p
b) un kilometru – 5p
c) 30 minute – 5p
d) telefon 112 – 5p.
186
ãt o N
l at oT
f p
O 0
1
5
. p 5
.1 0
3 2 5
5
. p
.2 5 5
2 1
5
6
. p
.1 0 2
2 1
2
3
. p
.4 5 3
1 1
3
2
. p
c
if .3 0 2
1 1
a
r
2
g 2
o
e 2
g
l 2
ui . p
.2 0 2
) ţ
a
1 1
2
( p 2
E S 2
R – 2
A 1
T l 2
O ul . p
.1 0 2
N u 1 1
E d 2
D o
2
U M
,
O eif , e
R e m
E a
r m
u
u
n
D g N
e
r
R o p
O e .
B G .r rc
N u
L
187
PROGRAMUL PHARE 1/2003/005/551.01.02:
EVALUARE
Geografie
MODULUL 2
PROBLEME GEOGRAFICE: CAUZE, EFECTE ŞI SOLUŢII
189
.....................................................
..............................
Probleme geografice: Anul de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . .
cauze, efecte şi soluţii
Data:
an luna ziua
Corector 1
Corector 2
Preşedinte

de organizarea spaţiului geografic. Testul va evalua cunoştinţele, aptitudinile, abilit ăţile şi capacitatea de a
înţelege organizarea spaţiului geografic – atât a celui natural cât şi a celui antropic.
Testul va fi scris şi se va întinde pe durata a dou ă ore. Întrebările vor avea un grad mediu de dificultate, care
va creşte de la prima spre ultima întrebare. Punctajul este prezentat pentru fiecare tip de întrebare, astfel c ă la
– scrie doar cu cerneal ă sau cu pix de culoare albastră;
– dacă ai nelămuriri, adresează-te cu încredere, cu voce tare, profesorului supraveghetor;
Mult succes!

1.1. Încercuieºte rãspunsul corect! Urmãtoarele cinci întrebãri au un singur rãspuns
corect. (10 p)
a) Una dintre cauzele producerii alunecãrilor de teren este:
împãdurirea
despãdurirea
seceta
b) Prãbuºirile sunt:
cãderi bruºte de rocã
curgeri noroioase
alunecãri de teren
c) Principala caracteristicã a solului o reprezintã:
grosimea
culoarea
fertilitatea
d) În timpul unei furtuni cu descãrcãri electrice:
nu ne adãpostim sub copaci izolaþi
ne adãpostim sub copaci izolaþi
ne cãþãrãm în copac
191
e) Regiunile geografice nelocuite se numesc:
anoicumene
oicumene
suboicumene
1.2. Completeazã spaþiile libere cu rãspunsul

corect: (10 p)
a) Culoarea neagrã a solului indicã o
cantitate mare de
b) Valurile provocate de cutremure se
numesc
c) Cele mai frecvente alunecãri de teren din þara noastrã se produc în Subcarpaþii
d) Densitatea populaþiei se exprimã în
e) Principalele douã metale recuperate din deºeuri sunt
1.3. În textul urmãtor, înlocuieºte spaþiile libere cu cuvintele potrivite, dintre cele
propuse în continuare: locuite, poluarea, teritoriu, polderele, dezvoltare,
acþiunea, legile, dezechilibre, spaþiului, degradarea. (10 p)
Organizarea spaþiului presupune conºtientã a omului în scopul
creºterii eficienþei economico-sociale, fãrã sã provoace în organizarea
naturalã a spaþiului. Organizarea naturalã a geografic reprezintã
dispunerea elementelor geografice pe un anumit ; aceastã organizare
este dictatã de naturii. Un model de admirat pentru modul în care a
fost organizat spaþiul geografic îl reprezintã olandeze. În organizarea
spaþiului geografic, suprapopularea are ca ºi efecte: erodarea suportului natural,
mediului, dereglarea peisajelor, calitãþii vieþii.
Soluþiile pentru aceste probleme sunt: promovarea conceptului de
durabilã, descongstionarea prin dezvoltarea altor teritorii mai puþin .
192
2. Poţi face!
2.1. În tabelul de mai jos, scrie în coloana notatã cu A cinci cauze care pregãtesc sau
declanºeazã alunecãrile de teren, iar în coloana notatã cu B, cinci mãsuri de
prevenire a alunecãrilor de teren. (20 p)
A B
2.2. Efectul de serã este una dintre problemele lumii contemporane.

a) Explicã, pe scurt, ce înþelegi prin efectul de serã.
b) Noteazã douã argumente pentru reducerea acestui proces. (20 p)

3.1. Considerã cã eºti primarul unei comune din þara noastrã ºi primeºti o avertizare
de inundaþie. Prezintã în câteva rânduri un plan de mãsuri concrete, pe termen
scurt, pe care le-ai aplica pentru prevenirea inundaþiilor. Elaboreazã ºi un plan
de mãsuri pe termen lung. (20 p)
193
4. Reflectează!
În continuare, te rugãm sã ne spui ce ai dori sã mai afli despre organizarea
spaþiului geografic.
194
Geografie, Modulul 2 –
Probleme geografice: cauze, efecte şi soluţii
competenþei generale „Organizarea spaþiului geografic” pe care acest modul o are. Scopul acestui
test este de a oferi elevilor ºansa de a promova al doilea modul al disciplinei Geografie din cadrul
Barem de corectare
1.1. 10 p, 2p/variantã corectã
a) rãspunsul 2
b) rãspunsul 1
c) rãspunsul 3
d) rãspunsul 1
e) rãspunsul 1

a) substanþã organicã (humus)
b) tsunami
c) Curburii (de Curburã)
d) loc./km2
e) fier ºi aluminiu (câte 1p pentru fiecare)
1.3. 10 p, câte 1p/cuvânt notat în locul potrivit, în urmãtoarea ordine: acþiunea, dezechilibre,
spaþiului, teritoriu, legile, polderele, poluarea, degradarea, dezvoltare, locuite.
195
GEOGRAFIE  MODULUL 2  PROBLEME GEOGRAFICE: CAUZE, EFECTE ŞI SOLUŢII  BAREM DE CORECTARE (1)
2.1. 20 p, 2p/rãspuns corect. Se acordã punctele pentru oricare cinci rãspunsuri corect
formulate pentru coloana A ºi la fel pentru coloana B.
2.2. 20 p, dupã cum urmeazã:

a) 10p pentru explicarea corectã a efectului de serã
b) 10p, câte 5p pentru fiecare argument corect formulat (2x5p).
3.1. 20 p
Se acordã 10p pentru planul de mãsuri corect formulat pe termen scurt ºi 10p pentru cel pe
termen lung. Profesorul va nota cât mai obiectiv rãspunsurile date.
Din oficiu se acordã 10 p
196
ãt o N
l at oT
f p
O 01
. p 0 1
.2 0
3 2 0
1
5
. p
.1 0 5
3 2
0
ii 1
ţ . p 01
ul .1 0
2 2 0
o 1
s
i 1
ş
1
e
t 1
c
e
f 1
e
, . p 1
.3 0
e 1 1 1
z
u
a 1
c
: 1
e 1
c
if
1
a
r
g 2
o 2
e . p
g .2 0 2
1 1
e 2
m
el 2
) b 2
1
( o
r
E P . p
2
R – .1 0 2
1 1
A 1
T l 2
O ul 2
N u
E d
D o e
m
U M u
, n
e
O eif
r
p
R ,
e
E a
r m
D g
u
N
R o
O e .
B G .r rc
N u
L
197
.....................................................
..............................
Probleme geografice: Anul de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . .
cauze, efecte şi soluţii
Data:
an luna ziua
Corector 1
Corector 2
Preşedinte

de organizarea spaţiului geografic. Testul va evalua cunoştinţele, aptitudinile, abilit ăţile şi capacitatea de a
înţelege organizarea spaţiului geografic – atât a celui natural, cât şi a celui antropic.
Testul va fi scris şi se va întinde pe durata a dou ă ore. Întrebările vor avea un grad mediu de dificultate, care
va creşte de la prima spre ultima întrebare. Punctajul este prezentat pentru fiecare tip de întrebare, astfel c ă la
– scrie doar cu cerneal ă sau pix de culoare albastră;
– dacă ai nelămuriri, adresează-te cu încredere, cu voce tare, profesorului supraveghetor.
Mult succes!

1.1. Încercuieºte „adevãrat” sau „fals” pentru fiecare afirmaþie din tabelul de mai jos.
(10 p)
Afirmaþia Încercuieºte „adevãrat”

sau „fals”
Alunecãrile de teren se produc de regulã pe un substrat argilos. Adevãrat / Fals
Solul se formeazã foarte repede. Adevãrat / Fals
Regiunile geografice nelocuite se numesc oicumene. Adevãrat / Fals
Lacul Roºu este un lac vulcanic. Adevãrat / Fals
Italia face parte din Uniunea Europeanã. Adevãrat / Fals
199
1.2. Indicã prin sãgeþi corespondenþa dintre
urmãtoarele elemente (o singurã
corespondenþã): (10 p)
Olanda Topirea gheþarilor
Sediul N.A.T.O. Poldere
Efectul de serã Strasbourg
Uniunea Europeanã Regiuni aride
Deºertificare Bruxelles
1.3. Marcheazã cu x rãspunsul corect! Urmãtoarele cinci întrebãri pot avea doar un
rãspuns corect. (10 p)
a) În þara noastrã, populaþia activã este cea care are vârsta de peste:
16 ani
15 ani
20 ani
b) Depresiunea Petroºani are zãcãminte de:
petrol
sare
cãrbune superior
c) Pentru a preveni inundaþiile, se fac împãduriri pe versanþi pentru:
reducerea vitezei de curgere a apei
reducerea infiltraþiilor de apã în sol
creºterea vitezei de curgere a apei
d) Valurile de tip tsunami sunt provocate de:
extinderea deºerturilor
cutremure
curgeri noroioase
e) O problemã a traficului urban o reprezintã:
lipsa stresului
supraîncãrcarea arterelor rutiere
înãlþimea construcþiilor
1.4. Înlocuieºte spaþiile libere din textul urmãtor cu cuvintele potrivite dintre cele
enumerate: internaþional, cooperare, putere, globalizãrii, schimburilor. (15 p)
Ansamblurile economice ºi geopolitice reprezintã grupãri de state, care de-a lungul tim-
pului ºi-au creat diverse relaþii de colaborare în sfera economicã ºi politicã, creând în
acest fel un cadru comun prielnic de dezvoltare. Organizaþiile economice s-au înfiinþat
în vederea facilitãrii economice între diverse grupe de þãri ºi se carac-
terizeazã prin diferite grade de economicã. Lumea contemporanã se
caracterizeazã printr-o continuã transformare în relaþiile de la toate
nivelele decizionale: de la cel local ºi pânã la cel . În configuraþia
200
mondialã actualã puterea statului este diminuatã semnificativ, ca urmare a
pieþelor ºi a creºterii capacitãþii militare a marilor puteri.
1.5. Cu toate cã omenirea a împlinit douã milenii de civilizaþie d.Hr., în lume se

disputã numeroase conflicte militare (rãzboaie). Noteazã câte un exemplu de
conflict: (10 p)
a) etnic
b) religios
2. Poţi face!
2.1. Calculeazã valoarea densitãþii populaþiei pentru localitatea Deleni, care are o
suprafaþã de 200 km2, din care peste jumãtate este cu terenuri agricole. Numãrul de
locuitori este de 1500, dintre care majoritatea sunt angajaþi la ferma pomicolã. (15 p)

3.1. Organizarea naturalã a spaþiului geografic reprezintã dispunerea elementelor
geografice pe un anumit teritoriu; aceastã organizare este dictatã de legile naturii.
Explicã pe scurt organizarea naturalã a spaþiului geografic al þãrii nostre (patru
caracteristici). (20 p)
201
4. Reflectează!
În continuare, te rugãm sã ne spui ce ai dori sã mai afli despre organizarea
spaþiului geografic.
202
Geografie, Modulul 2 –
Probleme geografice: cauze, efecte şi soluţii
competenþei generale „Organizarea spaþiului geografic” pe care acest modul o are. Scopul acestui
test este de a oferi elevilor ºansa de a promova al doilea modul al disciplinei Geografie din cadrul
Barem de corectare
1.1. 10 p, câte 2p/variantã corectã, pentru urmãtoarea ordine a rãspunsurilor:
Adevãrat
Fals
Fals
Fals
Adevãrat
1.2. 10 p, câte 2p/corespondenþã corectã, dupã cum urmeazã:

Olanda – Poldere
Sediul N.A.T.O. – Bruxelles
Efectul de serã – Topirea gheþarilor
Uniunea Europeanã – Strasbourg
Deºertificare – Regiuni aride
203
GEOGRAFIE  MODULUL 2  PROBLEME GEOGRAFICE: CAUZE, EFECTE ŞI SOLUŢII  BAREM DE CORECTARE (2)
1.3. 10 p, câte 2p/variantã corect încercuitã dupã cum urmeazã:

a) varianta 2
b) varianta 3
c) varianta 1
d) varianta 2
e) varianta 2
1.4. 15 p, câte 3p pentru înlocuirea corectã în urmãtoarea ordine: schimburilor, cooperare,

putere, internaþional, globalizãrii.
1.5. 10 p, câte 5p pentru a) pentru oricare dintre variantele urmãtoare: Þara Bascilor ºi
Catalonia în Spania, Rwanda ºi Burundi (rivalitate între triburile hutu ºi tutsi), Turcia, Irak ºi Iran
(populaþia kurdã), Federaþia Serbia-Muntenegru (populaþia albanezã din Kosovo) etc.
5p pentru b) Irlanda de Nord (catolicii ºi protestanþii) sau orice altã variantã corectã.
2.1. 15 p pentru rãspuns corect: 7,5 loc./km2
3.1. 20 p, câte 4p/variantã corectã pentru oricare dintre urmãtoarele: varietatea treptelor de
relief, proporþionalitatea treptelor de relief, dispunerea concentricã, în trepte, a reliefului, simetria
reliefului, accesibilitatea teritoriului României.
204
ãt o N
l at oT
f p
O 0
1
. p
.1 0
3 2
. p
.1 0
2 2
. p 5
.5 0
1 2 0
ii 1
ţ 3
ul
o 3
s . p
i .4 5 3
ş 1 1
e
t 3
c 3
e
f
e 2
,
e 2
z
u . p
.3 0 2
a 1 1
c
: 2
e
c
if
2
a
r
2
g 2
o . p
e .2 0 2
g 1 1
e 2
m 2
el
) b 2
2
( o
r 2
E P . p
– .1 0 2
R 1 1
A 1
T l 2
O ul 2
N u
E d
D o e
m
U M u
, n
e
O eif
r
p
R ,
e
E a
r m
D g
u
N
R o
O e .
B G .r rc
N u
L
205
PROGRAMUL PHARE 1/2003/005/551.01.02:
EVALUARE
Formare civică
generală
MODULUL 1
CULTURĂ CIVICĂ
207
EVALUAREA CUNOŞTINŢELOR ELEVILOR
Formare civică generală, Modulul 1 – Cultură civică
Sugestiile care urmeazã sunt realizate în baza prevederilor Programei pentru Formare civicã
generalã, modulul 1: Culturã civicã. Ele se referã în principal la evaluarea finalã, însoþind
materialele de lucru în orele de culturã civicã ale programului „A doua ºansã”.
Elevii care se prezintã la examenul de evaluare sunt fie dintre cei care au parcurs modulul la
ºcoalã, fie dintre cei care doresc sã fie evaluaþi în vederea trecerii la modulul al doilea. Pentru cei
aflaþi în prima categorie, amintim cîteva elemente legate de evaluarea iniþialã ºi curentã..
1. Evaluarea iniþialã a cunoºtinþelor elevilor se va realiza prin discutarea unor situaþii social-
civice simple, în funcþie de vârsta ºi experienþa grupului de lucru. Ceea ce vã sugerãm este o
înregistrare a opþiunilor lor valorice în legãturã cu rezolvarea unor situaþii. Puteþi folosi desene
care sã aibã în dreptul lor un cerculeþ ce va trebui colorat: cu galben pentru acord, cu verde
pentru dezacord. Opþiunile astfel formulate vor fi ulterior susþinute. Cursanþii pot fi grupaþi, în
funcþie de opþiunile lor, pentru a construi în comun o justificare a opþiunii formulate. Se pot
înregistra astfel nu numai detalii referitoare la cunoºtinþe ºi valori cu care cursanþii au venit, ci ºi
detalii referitoare la abilitãþile lor de colaborare ºi dialog. Dacã evaluarea curentã trebuie sã
înregistreze ºi progresul individual, atunci evaluarea iniþialã capãtã un rol bine definit. Sugerãm
sã folosiþi trei categorii de informaþii ºi anume:
– nivel iniþial de de cunoºtinþe;
– grad de dezvoltare a abilitãþilor intelectuale;
– grad de dezvoltare a deprinderilor comportamentale.
Puteþi folosi materiale din publicaþiile zilei. Presa vã oferã zilnic toate categoriile de situaþii
sociale în care trebuie exprimat un punct de vedere civic.
2. Evaluarea curentã a cunoºtinþelor elevilor va putea fi realizatã pe parcursul fiecãrei lecþii

folosind sugestiile de evaluare din Ghidul elevului. Evaluarea va stimula exersarea competenþelor
civice ºi de comunicare ale cursanþilor. Întrebãrile adresate lor, formulate direct sau cuprinse în
sarcinile de lucru, ar trebui sã asigure parcurgerea câtorva trepte:
a. înþelegerea situaþiei date (prin formularea rãspunsurilor la întrebãri de tipul cine?, ce?
când? cum?);
b. judecarea (evaluarea) situaþiei prin introducerea în discuþie a valorilor civice (este bine,
indicat, legal etc. sã se întâmple lucrurile astfel?);
c. formularea unei soluþii democratice prin implicarea actorilor sociali într-o manierã
adecvatã (instituþii implicate în rezolvare, comportamente individuale ºi/sau de grup indicate,
drepturi ºi libertãþi individuale de apãrat, responsabilitãþi individuale ºi de grup presupuse de
rezolvarea situaþiei).
Parcurgerea acestor trepte va determina ºi formarea deprinderii de a judeca situaþiile civice
prin apel la valorile democratice.
3. Evaluarea finalã a cunoºtinþelor cursanþilor se va putea realiza oral (pentru cursanþii care
au parcurs modulul I la ºcoalã) ºi oral ºi scris (pentru cursanþii care doresc doar o evaluare a
competenþelor ºi cunoºtinþelor presupuse de primul modul pentru a se înscrie în urmãtorul. ªi
într-un caz ºi în celãlalt trebuie insistat asupra valorilor civice pentru care cursanþii opteazã.
Considerãm cã abilitãþile ºi deprinderile lor intelectuale sau comportamentale vor fi dovedite doar
în secvenþe de lucru adecvate, fiind greu de presupus cã am putea verifica existenþa deprinderilor
ºi a atitudinilor civic corecte în afara cunoºtinþelor. De aceea vor fi de preferat construcþiile de
situaþii pe care cursanþii sã le judece, sã aprecieze cine a acþionat corect ºi de ce ºi cine a greºit,
cum ar fi fost bine sã acþioneze, ce instituþii ale statului ar trebui sã se implice ºi cum.
209
FORMARE CIVICĂ GENERALĂ  MODULUL 1  CULTURA CIVICĂ  EVALUAREA CUNOŞTINŢELOR ELEVILOR
Plauzibilitatea situaþiilor va asigura o evaluare corectã a pregãtirii reale a cursanþilor pentru

activitatea lor civicã.
Tip de Punctaj Abilitãþi ºi deprinderi Deprinderi
Cunoºtinþe
probã oficiu intelectuale comportamentale
Proba
10 puncte 30 puncte 50 puncte 10 puncte
scrisã
– Itemi cu alegere dualã
Tip de – Itemi cu alegere multiplã – Eseu structurat – Itemi cu alegere
itemi – Itemi de tip pereche – Itemi cu rãspuns scurt multiplã
– Itemi cu rãspuns scurt
O posibilã repartizare a punctajului pe categorii de standarde curiculare de performanþã

prevãzute pentru final de modul ar putea fi urmãtoarea:
Prezentãm în continuare exemple de itemi de evaluare pentru examinarea oralã ºi exemple de
probe scrise de evaluare, însoþite de barem.
210
SUGESTII PENTRU REALIZAREA EVALUĂRII ORALE
 Desfãºurarea probei orale, pentru acele persoane care nu au parcurs modulul, presupune
organizarea unei sesiuni de evaluare oralã, acordându-se câte 20 de minute pentru fiecare
candidat: 10 minute pentru pregãtirea rãspunsului ºi 10 minute pentru rãspunsul propriu-zis.
Scopul probei orale este evaluarea urmãtoarelor capacitãþi:
a. înþelegerea unui fapt social;
b. evaluarea lui în baza valorilor democratice;
c. rezolvarea lui prin implicarea corectã a instituþiilor statului ºi atribuirea de roluri adecvate
persoanelor implicate.
Se recomandã ca fiecare subiect pentru proba oralã sã vizeze cele trei competenþe. Notarea
fiecãrui candidat se face pe baza baremului de evaluare a unui rãspuns oral.
Se recomandã ca atitudinea profesorilor evaluatori sã fie de încurajare a candidaþilor, pentru a
se diminua stresul ºi emoþiile. Sã nu uitãm cã aceºti cursanþi nu au parcurs cursurile împreunã cu
colegii lor.
Indiferent de situaþia aleasã spre a fi judecatã, fiecare bilet pentru proba oralã trebuie sã
cuprindã urmãtoarele cerinþe:
1. autoprezentare;
2. prezentarea corectã a situaþiei date;
3. evaluarea corectã a ei;
4. sugestii de soluþionare.
În timpul celor 10 minute dedicate rãspunsului pentru fiecare candidat, profesorii evaluatori
ar trebui sã observe îmbinarea comunicãrii verbale cu elemente nonverbale, sã adreseze întrebãri
prin care candidatul sã dovedeascã înþelegerea sensului civic al situaþiei ºi sã demonstreze cã
opteazã realmente pentru valorile ºi comportamentele civice indicate în rãspuns (ºi nu dã
rãspunsuri în care nu crede).
Profesorii examinatori au obligaþia sã creeze bilete de examen, folosind modelul dat, în funcþie
de numãrul de candidaþi. Numãrul biletelor de examen trebuie sã fie dublu faþã de numãrul
candidaþilor. Proba oralã trebuie corelatã cu cea scrisã, pentru a nu pune aceleaºi întrebãri
referitoare la acelaºi subiect.
Model de bilet pentru proba oral ă
Biletul nr. ________

Pe parcursul a 10 minute eºti invitat/invitatã sã citeºti cu atenþie întrebãrile care urmeazã ºi sã
pregãteºti un rãspuns clar pentru fiecare.
1. Prezintã câteva informaþii relevante despre tine, care sã arate ce anume te-a convins sã te
prezinþi la aceastã evaluare.
2. Citeºte urmãtoarea situaþie:
Într-unul dintre satele comunei x, prefectul, împreunã cu consiliul comunal, au hotãrât
alocarea fondurilor pentru reparaþii ºcolilor din satele comunei. În ºcoala în care învãþau copiii
primarului din sat, au fost alocate fonduri mai mari. Comitetul de pãrinþi din ºcoalã a intervenit,
adresând un memoriu prefectului comunei. Acesta a soluþionat cazul favorabil.
Rãspunde în legãturã cu situaþia datã la urmãtoarele întrebãri:
a. Existã erori în textul dat? Corecteazã-le.
b. Care este ideea centralã a textului dat?
c. Cum apreciezi situaþia datã?
d. Care sunt instituþiile locale ºi centrale care ar putea contribui la soluþionarea ei?
e. Cum ai acþiona tu dacã ai fi în mãsurã sã decizi?
211
FORMARE CIVICĂ GENERALĂ  MODULUL 1  CULTURA CIVICĂ  SUGESTII PENTRU REALIZAREA EVALUĂRII ORALE
Baremul de evaluare a rãspunsului oral cuprinde criteriile pe care profesorii evaluatori trebuie
sã le aibã în vedere. Se recomandã ca din comisia de evaluare sã facã parte doi profesori de
culturã civicã.
Barem de evaluare a r ăspunsului oral

Criterii de Punctaj
Detalierea punctajului
aprecire acordat
autoprezentare – expunere fluentã, utilizarea corectã a limbii române, argument
coerentã, cu adecvat – 30 de puncte;
30 p.
motivarea – expunere fluentã, vocabular limitat, fãrã argument – 20 de puncte;
opþiunii – expunere sincopatã, vocabular limitat, fãrã argument – 10 puncte;
– corectarea erorilor din text (administraþia publicã localã nu
prezentarea cuprinde prefect la nivelul comunei, ci doar la nivelul judeþului ºi
corectã a 20 p. nici primar la nivelul satului, ci doar al comunei) ºi expunerea
situaþiei date; situaþiei corecte – 20 puncte;
– Expunerea doar a situaþiei, fãrã sesizarea erorilor – 10 puncte;
– formularea corectã a unei evaluãri, invocarea corectã a valorilor
evaluarea democratice – 20 puncte;
20 p.
corectã a ei; – formularea unei evaluãri fãrã invocarea explicitã a valorilor
democratice – 10 puncte;
– formularea corectã a unei soluþii cu implicarea corectã a instituþiilor
sugestii de locale ºi centrale – 10 puncte;
20 p.
soluþionare. – formularea corectã a unei soluþii fãrã numirea instituþiilor – 10
puncte.
din oficiu 10 p
Borderou de evaluare a r ăspunsului oral

Nr. Criterii de aprecire Oficiu Punctaj Nota
Numele candidatului
Crt. 30 p. 20 p. 20 p. 20 p. 10 p. obþinut finalã
10 p.
10 p.
10 p.
10 p.
10 p.
10 p.
10 p.
10 p.
10 p.
10 p.
212
Inspectoratul Şcolar Judeţean: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Prenumele tatãlui . . . . . . . . . . . . . . .

Unitatea de învăţământ: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
..................................................... Prenumele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Învăţământ secundar inferior ..............................

Probă scrisă pentru disciplina Formare civică generală –
Cultură civică
Data:
an luna ziua
Corector 1
Corector 2
Preşedinte
Această probă de evaluare este un prilej pentru tine s ă demonstrezi ceea ce ai înv ăţat la finele unui modul
despre societatea în care trăieşti. Testul îţi propune câteva exerciţii pe care cu siguranţă că le vei rezolva
corect, dacă te vei gândi bine înainte de a r ăspunde. În cazul în care ai vreo nel ămurire, cere ajutorul cadrului
didactic ce se află cu tine în clasă.
Atenţie!
Fii atent, citeşte şi verifică dacă ai înţeles exact ce trebuie să faci pentru a rezolva sarcinile.
Verifică!
La final, după ce ai terminat de scris, mai cite şte o dată răspunsurile tale. Corectează eventualele greşeli.

1.1. Citeºte urmãtoarele afirmaþii ºi separã propoziþiile pe care le consideri adevãrate
de cele pe care le consideri false. Marcheazã cu semnul „X” în cãsuþa din dreptul
propoziþiilor alese. 12puncte
Afirmaþia Adevãrat Fals
1. Parlamentul României este compus dintr-o singurã camerã.
2. Membrii Parlamentului României sunt aleºi pentru o perioadã
de patru ani.
3. Guvernul rãspunde în faþa Preºedintelui pentru activitatea sa.
4. Nimeni nu poate fi în acelaºi timp ºi deputat ºi senator.
5. Guvernul asigurã realizarea politicii interne ºi externe.
6. Puterea judecãtoreascã este una dintre cele trei puteri în stat.
1.2. Alege varianta corectã ºi încercuieºte-o pentru fiecare dintre urmãtoarele

propoziþii: 8 puncte
a. Parlamentul României este organul reprezentativ suprem al poporului român, unica
autoritate legiuitoare/judecãtoreascã a þãrii.
b. Ministerele/Prefectul fac parte din administraþia publicã centralã.
c. Consiliile locale ºi primarii sunt aleºi/numiþi. la nivelul comunelor ºi oraºelor.
d. La nivelul fiecãrui judeþ ºi în municipiul Bucureºti guvernul/preºedintele numeºte un
prefect.
213
1.3. Numeºte douã drepturi sau libertãþi
fundamentale ale cetãþeanului. 5 puncte
2. Poţi face!
2.1. Dã un exemplu de comportament cetãþenesc negativ. 10 puncte
Aratã, construind o propoziþie, de ce îl consideri astfel.
2.2. Statul român se organizeazã potrivit principiului separaþiei ºi echilibrului

puterilor. Aratã succint urmãtoarele: 10 puncte
a. Care sunt cele trei puteri în stat?
b. Ce înseamnã separaþia ºi echilibrul puterilor în stat?
2.3. Explicã, folosind cuvintele tale, ce înþelegi din urmãtorul articol din Constituþia
României: Nimeni nu este mai presus de lege. Articolul 16(2) 10 puncte
214
3.1. Citeºte cuvintele urmãtoare: libertate, administraþie localã, mass-media, opinie publicã
Construieºte patru propoziþii folosind corect fiecare cuvânt dat. 10 puncte
3.2. Deseori, acasã sau la locul de muncã, folosim expresia „nu-i drept”, „nu este
corect”. Probleme legate de realizarea dreptãþii apar în fiecare zi. Judecã
urmãtoarea situaþie, folosind experienþa ºi cunoºtinþele pe care le-ai acumulat
pânã în acest moment. 5 puncte
Sã presupunem cã la avizierul ºcolii apare urmãtorul anunþ:
ªcolile înscrise în programul „A doua ºansã” vor participa la un concurs muzical.
Sunt admiºi la selecþie doar cursanþii care au peste 1,70 cm înãlþime.
Rãspunde succint urmãtoarelor întrebãri:
a. Este un anunþ drept? (Încercuieºte varianta aleasã)
Da Nu
b. Dacã ai ales varianta Da aratã în ce condiþii anunþul este despre o situaþie dreaptã. Dacã
ai ales varianta Nu aratã în ce constã nedreptatea.
4. Reflectează!
4.1. Dreptul la proprietate privatã este garantat de Constituþia României. Aminteºte-þi
ce ai învãþat despre acest drept ºi reflecteazã asupra situaþiilor de mai jos. Citeºte
cu atenþie fiecare sarcinã înainte de a rãspunde. 10 puncte
a. Ce înseamnã atitudine negativã faþã de obiectul proprietãþii? Indicã douã modalitãþi
diferite de manifestare a ei.
b. Construieºte câte un exemplu concret de manifestare a atitudinii negative faþã de

urmãtoarele obiecte pe care cineva le are în proprietate:
– Obiectul proprietãþii: uneltele de muncã
Atitudine negativã faþã de obiectul proprietãþii:
– Obiectul proprietãþii: mobila din casã

Atitudine negativã faþã de obiectul proprietãþii:
215
4.2. Sã presupunem cã o persoanã, pe care tu o cunoºti, se considerã liberã.
Ea nu face rãu nimãnui. Într-o zi hotãrãºte sã se sinucidã.
Ce ar trebui sã faci tu? Dar ceilalþi? Formuleazã douã fraze despre cum anume
ar trebui sã vã comportaþi. 10 puncte
216
BAREM DE NOTARE (1)

1.1. Citeºte urmãtoarele afirmaþii ºi separã propoziþiile pe care le consideri adevãrate de cele
pe care le consideri false. Marcheazã cu semnul „X” în cãsuþa din dreptul propoziþiilor alese.
1. Parlamentul României este compus dintr-o singurã camerã. ×
2. Membrii Parlamentului României sunt aleºi pentru o perioadã de

×
patru ani.
3. Guvernul rãspunde în faþa Preºedintelui pentru activitatea sa. ×
4. Nimeni nu poate fi în acelaºi timp ºi deputat ºi senator. ×
5. Guvernul asigurã realizarea politicii interne ºi externe. ×
6. Puterea judecãtoreascã este una dintre cele trei puteri în stat. ×
Se acordã 2 puncte pentru fiecare rãspuns corect marcat. Total 12 puncte
1.2. Alege varianta corectã ºi încercuieºte-o pentru fiecare dintre urmãtoarele propoziþii:
a. Parlamentul României este organul reprezentativ suprem al poporului român, unica
autoritate legiuitoare/judecãtoreascã a þãrii.
b. Ministerele/Prefectul fac parte din administraþia publicã centralã.
c. Consiliile locale ºi primarii sunt aleºi/numiþi. la nivelul comunelor ºi oraºelor.
d. La nivelul fiecãrui judeþ ºi în municipiul Bucureºti guvernul/preºedintele numeºte un
prefect.
1.3. Numeºte douã drepturi sau libertãþi fundamentale ale cetãþeanului.

Constituþia României prevede mai multe drepturi ºi libertãþi cum sunt: dreptul la viaþã, la
integritate fizicã ºi psihicã, libertatea individualã, dreptul la apãrare, liberã circulaþie, viaþã
intimã, libertatea de exprimare, libertatea conºtiinþei, dreptul la învãþãturã, dreptul la informare,
dreptul la ocrotirea sãnãtãþii, dreptul la vot, dreptul la libera întrunire, dreptul la asociere, dreptul
la muncã, dreptul la grevã, dreptul la proprietate, dreptul la pensie etc.
Se acordã 2,5 puncte pentru fiecare exemplu. Total 5 puncte.
2. Poţi face!
2.1. Dã un exemplu de comportament cetãþenesc negativ.
Comportamentele negative sunt cele destructive sau lipsa reacþiei adecvate (nu dau zãpada
din faþa casei, nu plãtesc impozite, nu merg la vot etc). Oricare asemenea exemplu este bun. Se
acordã 5 puncte pentru exemplu ºi 5 puncte pentru justificarea opþiunii. Total 10 puncte.
217
FORMARE CIVICĂ GENERALĂ  MODULUL 1  CULTURA CIVICĂ  BAREM DE NOTARE (1)
2.2. Statul român se organizeazã potrivit principiului separaþiei ºi echilibrului puterilor. Aratã
succint urmãtoarele:
a. Care sunt cele trei puteri în stat?
legislativã, executivã ºi judecãtoreascã; 2 × 3 puncte = 6 puncte
b. Ce înseamnã separaþia ºi echilibrul puterilor în stat?
cele trei puteri ar trebui sã funcþioneze separate una de cealaltã, colaborând fãrã sã fie
subordonate, 4 puncte. Total 10 puncte.
României: Nimeni nu este mai presus de lege. Articolul 16(2)
Conceptele cheie în explicaþie sunt:
– legea invocatã se referã la situaþiile de aplicare a ei; legea este una pentru toþi, prevederile ei
nu se schimbã dupã poziþia socialã sau averea unei persoane;
– nimeni înseamnã fiecare persoanã (adicã toþi); legea este aceeaºi pentru toþi ºi pentru fiecare
în parte;
– mai presus se referã la posibila ierhizare dupã funcþii sau avere a persoanelor; dacã nu este
nimeni mai presus înseamnã cã nu este nimeni mai prejos, asigurându-se egalitatea.
Este posibilã explicarea prin exemplificare. Dacã exemplele ilustreazã ideea articolului,
acordaþi integral punctajul. Total 10 puncte

3.1. Citeºte cuvintele urmãtoare: libertate, administraþie localã, mass-media, opinie publicã
Construieºte patru propoziþii folosind corect fiecare cuvânt dat.
Se acordã 2,5 puncte pentru fiecare propoziþie corectã. Total 10 puncte
3.2. Varianta corectã este Nu (este un enunþ nedrept). (2 puncte) Motivul principal al
nedreptãþii este criteriul neadecvat al selecþiei. Înãlþimea nu poate fi o condiþie a participãrii
elevilor la activitãþi muzicale. (3 puncte) Total 5 puncte
4. Reflectează!
4.1. Dreptul la proprietate privatã este garantat de Constituþia României. Aminteºte-þi ce ai
învãþat despre acest drept ºi reflecteazã asupra situaþiilor de mai jos. Citeºte cu atenþie fiecare
sarcinã înainte de a rãspunde.
a. Ce înseamnã atitudine negativã faþã de obiectul proprietãþii? Indicã douã modalitãþi diferite
de manifestare a ei.
b. Construieºte câte un exemplu concret de manifestare a atitudinii negative faþã de
urmãtoarele obiecte pe care cineva le are în proprietate: uneletele de muncã ºi mobila din casã.
Atitudinea faþã de proprietate poate fi negativã, adicã de: neglijenþã
– de distrugere
– cu intenþie de furt.
Menþionarea oricãror douã dintre aceste atitudini se noteazã cu câte 2 puncte (total 4 puncte).
Buna exemplificare se noteazã cu 3 puncte. Total 10 puncte
4.2. Sã presupunem cã o persoanã, pe care tu o cunoºti, se considerã liberã. Ea nu face rãu

nimãnui. Într-o zi hotãrãºte sã se sinucidã. Ce ar trebui sã faci tu? Dar ceilalþi? Formuleazã douã
fraze despre cum anume ar trebui sã vã comportaþi.
Rãspunsul trebuie sã conþinã ideea cã intervenþia personalã ºi a celorlalþi este obligatorie;
viaþa este o valoare ºi trebuie apãratã. Total 10 puncte
Se acordã 10 puncte din oficiu. Nota se calculeazã prin împãrþirea punctajului obþinut la 10.
218
a ã
l
t a
o n
N if
l e
t
a
t c
o n
T u
p
u
i
c
if 0
1
O
!
ã .2 0
1
z 4
a
e
t
c
e
lf
e
R
. .1 0
1
4 4
i
º
ă e
ci e
l
þ
v n .2 5
i it ! 3
c º
o
n
el
ri
u e
ră c
i n
d
u
tl -þ
e
ri
p
t e
º
u e
s
d
.1 0
C o l 3 1
o
– .
F
1 3
l
ul .3 0
u 2 1
d !
o e
c
) M
a
f
1
(
iþ .2 0
, o
P
2 1
E lă .
2
R a
r
A e
.1 0
1
T n
2
O e
N g e
c
.3 5
E ă
a
e
e
1
D c
i c
ã
U v
i z
a !i
c e it .2
O rt
s º 1 8
R e n
E r o
D a m
e
.1 2
R m
r .
D 1 1
O o
1
B F ii r ãr c ul . r N
219
Inspectoratul Şcolar Judeţean: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Prenumele tatãlui . . . . . . . . . . . . . . .

Unitatea de învăţământ: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
..................................................... Prenumele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Învăţământ secundar inferior ..............................

Probă scrisă pentru disciplina Formare civică generală –
Cultură civică
Data:
an luna ziua
Corector 1
Corector 2
Preşedinte
Această probă de evaluare este un prilej pentru tine s ă demonstrezi ceea ce ai înv ăţat la finele unui modul
despre societatea în care trăieşti. Testul îţi propune câteva exerciţii pe care cu siguranţă că le vei rezolva
corect, dacă te vei gândi bine înainte de a r ăspunde. În cazul în care ai vreo nel ămurire, cere ajutorul cadrului
didactic ce se află cu tine în clasă.
Atenţie! Fii atent, citeşte şi verifică dacă ai înţeles exact ce trebuie să faci pentru a rezolva sarcinile.
Verifică! La final, după ce ai terminat de scris, mai citeşte o dată răspunsurile tale. Corectează eventualele greşeli.

1.1. Citeºte urmãtoarele afirmaþii ºi separã propoziþiile pe care le consideri adevãrate
de cele pe care le consideri false. Marcheazã cu semnul „X” în cãsuþa din dreptul
propoziþiilor alese. 12 puncte

1. Parlamentul României este compus din Senat ºi Camera
Deputaþilor
2. Membrii Parlamentului României sunt aleºi pentru o perioadã
de cinci ani.
3. Guvernul rãspunde în faþa Parlamentului pentru activitatea sa.
4. Un deputat sau senator poate fi ºi ministru în acelaºi timp.

5. ªedinþele celor douã camere sunt publice, adicã la ele poate
asista orice cetãþean.
6. Puterea judecãtoreascã este una dintre cele patru puteri în stat.
1.2. Alege varianta corectã ºi încercuieºte-o pentru fiecare dintre urmãtoarele

propoziþii: 8 puncte
a. Administraþia publicã este formatã din totalitatea instituþiilor guvernului/statului care
funcþioneazã la nivel central (pentru întreaga þarã) ºi la nivel local.
b. Preºedintele/Guvernul României are funcþie de mediere între puterile statului ºi între
stat ºi societate.
c. De la autoritatea judecãtoreascã din România se aºteaptã sã realizeze înfãptuirea
pãcii/dreptãþii.
d. Parlamentul României/Guvernul României este compus din Senat ºi Camera
Deputaþilor.
221
1.3. Numeºte douã îndatoriri fundamentale
ale cetãþeanului. 5 puncte
2. Poţi face!
2.1. Dã un exemplu de comportament cetãþenesc pozitiv. 10 puncte
României: 10 puncte
Libertatea individualã ºi siguranþa persoanei sunt inviolabile. (Articolul 23)
222
2.3. Cãsãtoria este un pas foarte important în viaþa unui om. Sã presupunem cã
trebuie realizatã o cãsãtorie. Numeºte douã condiþii obligatorii pentru ca o
cãsãtorie sã poatã fi încheiatã. 10 puncte

3.1. Citeºte cuvintele urmãtoare: primar, guvern, patriotism, proprietate.
Construieºte patru propoziþii folosind corect fiecare cuvânt dat. 10 puncte
3.2. Uneori este îngãduitã restrângerea libertãþilor unei persoane. Constituþia

României permite acest lucru.
Dã un exemplu de situaþie în care se poate interveni pentru a limita libertatea cuiva.
10 puncte
3.3. Deseori, acasã sau la locul de muncã, folosim expresia „nu-i drept”, „nu este
corect”. Probleme legate de realizarea dreptãþii apar în fiecare zi. Judecã
urmãtoarea situaþie, folosind experienþa ºi cunoºtinþele pe care le-ai acumulat
pânã în acest moment. 5 puncte
Sã presupunem cã la avizierul ºcolii apare urmãtorul anunþ:
Se formeazã echipa de teatru a ºcolii. Se pot înscrie doar bãieþii .
Rãspunde succint urmãtoarelor întrebãri:
a. Este un anunþ drept? (Încercuieºte varianta aleasã)
Da Nu
b. Dacã ai ales varianta Da aratã în ce condiþii anunþul este despre o situaþie dreaptã. Dacã
ai ales varianta Nu aratã în ce constã nedreptatea.
4. Reflectează!
4.1. Dreptul la proprietate privatã este garantat de Constituþia României. Aminteºte-þi
ce ai învãþat despre acest drept ºi reflecteazã asupra situaþiilor de mai jos. Citeºte
cu atenþie fiecare sarcinã înainte de a rãspunde. 10 puncte
a. Aratã ce înseamnã atitudine pozitivã faþã de obiectul proprietãþii, indicând douã
modalitãþi diferite de manifestare a ei.
223
b. Construieºte câte un exemplu concret de manifestare a atitudinii pozitive faþã de
urmãtoarele obiecte, pe care sã presupunem cã cineva le are în proprietate:
– Obiectul proprietãþii: hainele proprii
Atitudine pozitivã faþã de obiectul proprietãþii:
– Obiectul proprietãþii: pãsãrile domestice din gospodãrie

224
BAREM DE NOTARE (2)

1.1. Citeºte urmãtoarele afirmaþii ºi separã propoziþiile pe care le consideri adevãrate de cele
pe care le consideri false. Marcheazã cu semnul „X” în cãsuþa din dreptul propoziþiilor alese.
1. Parlamentul României este compus din Senat ºi Camera Deputaþilor ×
2. Membrii Parlamentului României sunt aleºi pentru o perioadã de
×
cinci ani.
3. Guvernul rãspunde în faþa Parlamentului pentru activitatea sa. ×
4. Un deputat sau senator poate fi ºi ministru în acelaºi timp. ×
5. ªedinþele celor douã camere sunt publice, adicã la ele poate asista
×
orice cetãþean.
6. Puterea judecãtoreascã este una dintre cele patru puteri în stat. ×
1.2. Alege varianta corectã ºi încercuieºte-o pentru fiecare dintre urmãtoarele propoziþii:
a. Administraþia publicã este formatã din totalitatea instituþiilor guvernului /statului care
funcþioneazã la nivel central (pentru întreaga þarã) ºi la nivel local.
b. Preºedintele/Guvernul României are funcþie de mediere între puterile statului ºi între stat ºi
societate.
c. Autoritatea judecãtoreascã din România se aºteaptã sã realizeze înfãptuirea pãcii/dreptãþii.
d. Parlamentul României/Guvernul României este compus din Senat ºi Camera Deputaþilor.
1.3. Numeºte douã îndatoriri fundamentale ale cetãþeanului.

Constituþia României prevede mai multe îndatoriri ale cetãþeanului, cum sunt: fidelitatea faþã
de þarã, îndatorirea de a apãra þara, obligaþia de a contribui prin taxe ºi impozite la cheltuielile
publice, îndatorirea de a nu încãlca drepturile celorlalþi, îndatorirea de a acþiona cu bunã credinþã.
Se acordã 2,5 puncte pentru fiecare exemplu. Total 5 puncte.
2. Poţi face!
2.1. Dã un exemplu de comportament cetãþenesc pozitiv. Aratã, construind o propoziþie, de ce
îl consideri astfel.
Comportamentele pozitive sunt cele constructive, pro-active. Orice asemenea exemplu este
bun. Se acordã 5 puncte pentru exemplu ºi 5 puncte pentru justificarea opþiunii. Total 10 puncte.
României: Libertatea individualã ºi siguranþa persoanei sunt inviolabile. (Articolul 23)
Conceptele cheie în explicaþie sunt:
– libertatea individualã este libertatea unei persoane;
– siguranþa persoanei trebuie sã se manifeste în orice condiþii (ºi dacã se aflã în detenþie,
siguranþa persoanei trebuie asiguratã).
– inviolabilitatea se referã la faptul cã la libertatea ºi la siguranþa persoanei nu se poate
renunþa; ele nu pot fi în nici un caz încãlcate, anulate în mod arbitrar.
225
FORMARE CIVICĂ GENERALĂ  MODULUL 1  CULTURA CIVICĂ  BAREM DE NOTARE (2)
Este posibilã explicarea prin exemplificare. Dacã exemplele ilustreazã ideea articolului,
acordaþi integral punctajul. Este posibilã explicarea prin exemplificare. Dacã exemplele ilustreazã
ideea articolului, acordaþi integral punctajul. Total 10 puncte
2.3. Cãsãtoria este un pas foarte important în viaþa unui om. Sã presupunem cã trebuie
realizatã o cãsãtorie. Numeºte douã condiþii obligatorii pentru ca o cãsãtorie sã poatã fi încheiatã.
Condiþiile realizãrii unei cãsãtorii sunt:
– diferenþa de sex;
– vârsta minimã este de 18 ani pentru bãrbat, 16 ani pentru femeie;
– comunicarea reciprocã a stãrii sãnãtãþii;.
– consimþãmântul la cãsãtorie concretizat în faptul cã viitorii soþi trebui sã fie de acord (de
bunã voie ºi nesiliþi de nimeni) sã realizeze cãsãtoria.
Oricare douã condiþii se noteazã cu câte 5 puncte. Total 10 puncte

3.1. Citeºte cuvintele urmãtoare: primar, guvern, patriotism, proprietate.
Se acordã 2,5 puncte pentru fiecare propoziþie corectã. Total 10 puncte
3.2. Uneori este îngãduitã restrângerea libertãþilor unei persoane. Constituþia României permite
acest lucru. Dã un exemplu de situaþie în care se poate interveni pentru a limita libertatea cuiva.
Constituþia României permite acest lucru atunci când:
– trebuie apãratã securitatea naþionalã;
– trebuie menþinutã ordinea ºi apãratã morala publicã;
– se previn consecinþele unei calamitãþi naturale;
– se apãrã drepturile ºi libertãþile cetãþenilor.
Exemplul solicitat poate fi pentru oricare dintre aceste cazuri. Atenþie însã la corectitudinea
lui. Se acordã 10 puncte.
3.3. Varianta corectã de rãspuns este Nu (este un enunþ nedrept). (2 puncte) Motivul principal
al nedreptãþii este interzicerea participãrii fetelor la selecþie. Nu existã egalitate (de ºanse,
tratament egal, drept egal de a participa). Se acordã 3 puncte. Total 5 puncte.
4. Reflectează!
4.1. Dreptul la proprietate privatã este garantat de Constituþia României. Aminteºte-þi ce ai
învãþat despre acest drept ºi reflecteazã asupra situaþiilor de mai jos. Citeºte cu atenþie fiecare
sarcinã înainte de a rãspunde.
a. Aratã ce înseamnã atitudine pozitivã faþã de obiectul proprietãþii, indicând douã modalitãþi
diferite de manifestare a ei.
b. Construieºte câte un exemplu concret de manifestare a atitudinii pozitive faþã de
urmãtoarele obiecte pe care sã presupunem cã cineva le are în proprietate: hainele proprii,
pãsãrile domestice din gospodãrie.
– grijã pentru a nu-l deteriora
– grijã pentru a-l menþine în condiþii de bunã funcþionare
– dorinþa de a-l spori;
Menþionarea oricãror douã dintre aceste atitudini se noteazã cu câte 2 puncte (total 4 puncte).
Buna exemplificare se noteazã cu 3 puncte. Total 10 puncte
Se acordã 10 puncte din oficiu. Nota se calculeazã prin împãrþirea punctajului obþinut la 10.
226
a ã
l
t a
o n
N if
l e
t
a
t c
o n
T u
p
u
i
c
if 0
1
O
!
ã
z
a
e
t
c .1 0
e
lf 4 1
e
R
.
4
i
º .3 0
1
el 3
ă eþ
ci nit !
vi
º
o
el
n ri
c u
c
e
d .2
i n 3 5
ră -þ ri
e p
u
tl º
e
t e
d
s
u o l
C o
.
F
.1 0
– 3 3 1
1
l
ul
u .3 0
1
2
d !
o e
) M
c
a
2
(
f
iþ .2 0
, o 2 1
E lă .
P
R a
r
2
A e .1 0
T n
2 1
O e
N g e
c
.3
E ă
a
e 1 5
D c
i
e
c
U v
i z
a
ã
!i
O c e
rt
º
it .2
1 8
R e s
E r n
o
D a m
e .1 2
R m
r .
D 1 1
O o 1
B F ii r ãr c ul . r N
227

Dokumen - Tips A Doua Sansa Secundar Evaluari Profesor 1 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dokumen - Tips A Doua Sansa Secundar Evaluari Profesor 1 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educa ţie pentru grupuri

dezavantajate” 2003 – au fost realizate de o echip ă de experţi ai Ministerului Educaţiei şi Cercetării,

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Coordonator editorial: Laura Codreanu

© Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Limba şi literatura română

Modulul 2. Forme 107 

Modulul 2. Probleme geografice: cauze, efecte şi soluţii  189

Formare civică generală

Aceste considerente au determinat structurarea testelor de evaluare de modul propuse în acest

Ce tipuri de competenþe se evalueazã în cadrul programului „A doua ºansã” –

Cine organizeazã procesul de evaluare?

Care este componenþa Comisiei de evaluare?

Care sunt atribuþiile Comisiei de evaluare?

Care sunt formele de evaluare utilizate în cadrul programului „A doua ºansã” –

Cine ºi în ce mod elaboreazã instrumentele de evaluare în vederea evaluãrii

Care module sunt evaluate?

Cum se înregistreazã rezultatele evaluãrii?

Ce documente trebuie pãstrate dupã încheierea evaluãrii?

legale de arhivare ale actelor de studii, urmãtoarele documente:

Cum se încheie media modulelor evaluate?

Media notelor acordate pe parcurs – 30%

Cum se încheie situaþia ºcolarã a elevilor în cadrul programului „A doua ºansã” –

Evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite

Când se realizeazã evaluarea?

Cum se încheie media modulelor evaluate?

Ce documente obþine candidatul dupã evaluare?

Procesul de evaluare şi de recunoaştere

are urmãtoarele caracteristici:

Când se realizeazã evaluarea?

Cum se încheie media modulelor parcurse?

(MNP × 3) + (NP × 2) + (NM × 5)

– promovarea unui modul este condiþionatã de obþinerea mediei 5 (cinci);

Ce documente obþine candidatul dupã evaluare?

Evaluarea de modul presupune evaluarea competenþei generale a modului. Ea se va realiza

Cum se face evaluarea?

Cum se desfăşoară proba orală?

Cum se desfăşoară proba scrisă?

Variante de subiecte pentru proba oral ă

1. Prezintã câteva informaþii relevante despre tine, care sã ilustreze afirmaþia

1. Prezintã câteva informaþii relevante despre tine care sã ilustreze afirmaþia

1. Prezintã câteva informaþii relevante despre tine, care sã ilustreze afirmaþia

Barem de evaluare a r ăspunsului oral

Borderou de evaluare a r ăspunsului oral

Citeºte textul: Eu sunt o-ncruciºare de harfe

1. Demonstrează ceea ce ştii!

1.1. Citeºte fiecare dintre urmãtoarele afirmaþii ºi încercuieºte litera A, dacã o

1.3. Scrie, în spaþiul rezervat, rãspunsuri potrivite pentru fiecare cerinþã:

b) Transcrie douã versuri consecutive care cuprind o pereche de antonime.

c) Transformã primul vers într-un enunþ interogativ.

1.4. Pune un x în cãsuþele din faþa rãspunsului corect:

3. Foloseşte-ţi cunoştinţele şi deprinderile!

4.1. Sunt pus/pusã în situaþia de a înþelege un text scris când:

4.2. Trebuie sã scriu când:

4.3. Când vorbesc cu cineva, folosesc:

4.4. Ca sã pot fi înþeles de cel/cea cãruia/cãreia mã adresez, trebuie :

4.5. Pentru a înþelege mesajul unui text scris, trebuie:

Subiectul 1 (20 de puncte)

Subiectul 2 (20 de puncte)

4. respectarea normelor de exprimare corectã, de ortografie ºi de punctuaþie;

Subiectul 3 (40 de puncte)

B. Redactare – 20 de puncte (punctele pentru redactare se acordã numai dacã rãspunsul se

– text clar organizat, cu echilibru între cele trei componente (introducere-cuprins-încheiere),