Sunteți pe pagina 1din 4

Petre Ispirescu

Nascut la ianuarie 1830 la Bucuresti ; decedat la 27 noiembrie 1887 la Bucuresti a fost un editor, folclorist, povestitor, scriitor si tipograf roman.

Copilaria
1830 Petre spirescu s!a nascut in 1830 in Bucuresti, in ma"alaua Pescaria #ec"e. $atal sau, %"eorg"e spirescu, proprietarul unei fri&erii pe 'alea #acaresti, a mai avut doi baieti si o fata. (espre acestia se stie foarte putin si c"iar spirescu in )urnalul sau ori in amintirile din scoala ii aminteste doar in treacat. *ingurul membru al familiei despre care vorbeste cu dragoste si recunostinta este mama sa, +lena, o ardeleanca de origine, ocrotitoarea si sfatuitoarea cea mai apropiata. Petre spirescu n!a putut sa invete prea multa carte. ntr!o scrisoare pe care o trimite in 23 aprilie 1883 profesorului .,rban -arni. de la #iena, ii marturiseste acest lucru/ 0 1fla,domnul meu,ca eu nu am trecut nici 2 clase primare. (in nefericire, pe vremea cand am invatat eu carte, scolile nationale erau in organi&are 3 (upa ce si!a insusit primele notiuni de citire si de scriere cu dascalul Niculae de la biserica ,dricari, Petre spirescu a)unge elevul vestitului dascal *tan de la Biserica (oamna ! 4lteni. 5a scoala acestui dascal amintit cu lauda de .%"ica in *coala acum 60 de ani 0 baiatul se deprinde si cu aritmetica, dar si cu citirea ceaslovului, psaltic"iei si evang"eliei 3

1843 Pentru ca tatal sau nu avea posibilitati sa!l dea sa invete o meserie, Petre spirescu se duce sa deprinda psaltic"ia la profesorul %.#oiculescu de la Biserica (oamna Balasa. 7iind silitor, este anga)at, impreuna cu alti elevi ,sa cante duminica in strana bisericii, pentru 10 lei pe luna. 1stfel a inceput spirescu sa!si castige e8istenta, la varsta de numai 13 ani. *ingura alinare a dorintei de invatatura i!a ramas cititul cu nesat a tot felul de carti / *tiu ca in mina mi!au ca&ut +rotocritul, 9alimaua si 1le8andria, pe care le devoram. 1cestea mi!au e8citat curio&itatea sa stiu cum se face cartile :)urnalul lui Petre spirescu;

Adolescenta si tineretea
1844 - 1848 'urio&itatea l!a impins pana la usa tipografiei lui <a"aria =ar.ale.i, unde a si intrat ca ucenic . Petre spirescu lucrea&a in tipografia aproape primitivea , cate 12 ore pe &i. n timpul liber citea, scria versuri pe care nu le arata nimanui si pe care nu le publica niciodata si invata limba france&a. 1848 *e califica in meseria de tipograf. (evine serios, staruitor >i solitar. Patronul ii mareste salariul insa si responsabilitatile, iar duminicile il invita sa!si petreaca timpul liber alaturi de familia sa, nada)duind ca !si va marita fiica cu Petre. 1849 ?oare tatal lui Petre spirescu ! %"eorg"e spirescu 1849 Pentru a!si mai inveseli mama intristata de doliul recent, Petre invata sa cante la c"itara. n&estrat cu simt artistic si literar scrie primele sale versuri. 1853 ,n foarte bun prieten de profesie medic si un altul negustor ! un om retras de afaceri, il invata france&a dandu!i lectii seara dupa terminarea lucrului . 'and avea timp scria pe tot felul de "artii si citea tot ce!i cadea in mana. 1854 Patronul sau ii propune s!o ia in casatorie pe!o nepoata de a sa. Petre refu&a, parasind tipografia >i se anga)ea&a la alta tipografie. 'ontinua sa locuiasca alaturi de mama sa. 1854 (orind sa aiba un loc de munca in contact cat de cat cu literatura, Petre spirescu se muta la tipografia lui osif 'ompaing, unde are prile)ul sa lucre&e la tiparirea unor traduceri din *@ift, -.-.Aousseau, #.9ugo, potolindu!si astfel setea de lectura. n aceasta perioada se integrea&a, alaturi de alti patrioti, in frontul luptei pentru ,nirea Principatelor. 1858 Petre spirescu primeste insarcinarea sa tipareasca pe ascuns corespondenta secreta dintre antiunionistul #ogoride si fratele sau, diplomat la 5ondra. 1fla insa politia si arestea&a toti complicii la aceasta actiune, inclusiv pe Petre spirescu. +liberat dupa trei saptamani, nu se mai poate intoarce la tipografie, deoarece locul ii fusese de)a ocupat. 1858 - 1863 5ucrea&a in redactia &iarului National , sub atenta indrumare a lui #asile Boierescu , in functia de director al acestui &iar .(espre acesti 6 ani, spirescu spunea ca au fost timpul de fericire al vietii mele. 1858-12-01 #asile Boerescu, participant al ,nirii si viitorul ministru de e8terne, ii ofera directia unei tipografii mai moderne, care poseda prima presa mecanica din Bucuresti. 1ici imprima revista BNationalulB.

1860 - 1863

l gasim ca asociat al lui #asile Boierescu la tipografia acestuia .

1861 (ecide ca este timpul sa renunte la viata de burlac . *e casatoreste cu *evastita, fiica lui (ima Petrescu, staroste de cavafi; au impreuna 10 copii. si va cumpara o casa pe strada *alciilor, asta&i in plin centrul Bucure>tilor. 1ctivitatea sa de tipograf il face sa intre in contact cu scriitorii si cu oamenii timpului sau ! . onescu de la Brad, N. 7ilimon, . %"ica, (. Bolintineanu.

Debutul
1862-01-21 n aceasta perioada face cunostinta si lucrea&a alaturi de on onescu de la Brad, N.7ilimon, (.Bolintineanul, .%"ica, care!l incura)ea&a si!l stimulea&a. 5a indemnul lui . onescu de la Brad, publica in $aranul roman, nr.11 din 21 ian.18C2, primul sau basm, $inerete fara batranete si viata fara de moarte ,semnat cu modestie P. . (upa debut, rare sunt numerele )urnalului $aranul roman care sa nu publice basmele sale tot mai gustate de cititori. (upa $inerete fara batranete si viata fara de moarte, mai apar Praslea cel voinic si merele de aur, Balaurul cel cu sapte capete, 7ata de imparat si pescarul, 7iul vanatorului.

Activitatea literara
1862-03-01 - 18 2 $imp de un deceniu, Petre spirescu nu va mai niciun basm. 1862-04-0 5a indemnul prietenilor sai scriitori, spirescu inmanunc"ea&a o parte din productiile sale in brosurica Basme sau snoave populare. 1863 $ipografia este vanduta lui 'e&ar Bolliac, iar Petre spirescu ramane din nou fara un loc de munca asigurat . 1863 '. 1. Aosetti, viitor ministru, il invita sa preia directia imprimeriei unde iesea de sub tipar Aomanul, revista partidului liberal, atunci in opo&itie. 1864 *e straduieste sa in)g"ebe&e si cateva asociatii / $ipografia lucratorilor asociati care insa durea&a putin. (upa doi ani, petrecuti la conducerea mprimeriei *tatului de unde demisionea&a, formea&a impreuna cu %eorgian '.Petrescu!'onduratu si .Bu&nea, o noua asociatie / Noua tipografie a laboratorilor romani. (i&olvandu!se si aceasta, dupa 10 ani, Petre spirescu desc"ide, pe cont propriu, $ipografia 1cademiei Aomane. n aceste tipografii, pe care le sustine prin stradania si truda sa,se tiparesc %"impele, 'olumna lui $raian ,Aevista literara, precum si multe dintre operele marilor scriitori. n aceasta perioada ii cunoaste pe 1l.4dobescu, B.P.9asdeu, #.1lecsandri, 5.*aineanu, (elavrancea. 1866 - 1868 1bdicarea de la tron a domnitorului 1. . 'u&a este consemnata cu regret de catre Aevista sa. 5a invitatia lui on %"ica, ministrul de internela acea vreme , accepta sa supraveg"e&e si sa ia directia mprimeriei de *tat. 1868 Petre spirescu, impreuna cu alti trei asociati , fondea&D BNoua tipografie a 5aboratorilor romaniB. 5ucrea&a temeinic, dar c"eltuielile devin o c"estiune complicata si greu de strunit.

18 0 Aevoltat de guvernarea stapanirii si de superficialitatea s)u)basilor, simtite c"iar pe spinarea lui de targovet impovarat cu datorii si cu greutatile unei case de copii, pe care ii "ranea din munca mainilor sale, e8clamase/ pina cind are sa mearga si unde au sa se sfirseasca nenorocirile ce se gramadesc pe capul bietei tari. %reutatile vietii l!au albit la 36 ani, la 26 era garbov, la 60 un mosneag bland cu fata de ceara, cu barba si sprancenele albe, stufoase. 18 2 Publica B5egendele sau basmele rominilorB. 18 3 - 18 4 1par *noave sau povesti populare adunate din gurile acelora care stiu multe 18 6 1par spravele >i viaEa lui ?i"ai #itea&ul. 18 6 18 Publica 5egendele sau basmele romanilor . Publica un articol intitulat Basme romane >i basmele france&e.

1880 ?oses %aster publica un articol despre spirescu Fn B5iteratur Blatt fur die %ermanisc"e und Aumanisc"e P"ilologieB. Gsi petrece nopEile copiind te8te pentru -. ,rban -arni. care visa sa facD la #iena o 'restomatie romana de te8te vec"i si rare. ?unca nu se lasa mult asteptata. 'u aceasta oca&ie are primul contact cu +minescu si cu *lavici si reuseste , in urma lecturilor destul de sistematice, sa dea viata vec"ilor te8te ale literaturii romane. 1882 1par Povestile unc"iasului sfatos, cu o prefata semnata de 1l.4dobescu.

1882 ndemnat de #asile 1lecsandri, Petre spirescu alcatuieste o editie completa din 5egendele sau basmele romanilor. n scrisoarea adresata autorului ce tine loc de prefata volumului , bardul de la ?ircesti gaseste cuvinte de lauda / recunostinta noastra iti este dar cistigata pentru totdeauna. Pretiosul dumitale volum trebie sa se afle in fiecare casa . (esi intruneste aprecieri elogioase din partea unor carturari de prestigiu, culegerea semnata de Petre spirescu n!a fost luata in seama de rafinatii 1cademiei din oranduirea burg"ea&a,care au respins!o de la premiul la care candida. (in pricina acestei atitudini dispretuitoare a oficialitatilor culturale burg"e&e, cartile sale erau tot mai rar recomandate spre difu&are si van&are.