Iata cum am gandit eu rezolvarea subiectului 1, mai putin argumentarea celor 2 puncte de

teorie. Ce parere aveti?

In vederea realizării obiectivului de referinţă dat şi a celorlalte cerinţe, ţinând cont şi de

conţinutul învăţării(exprimarea acorsului sau dezacordului în legătură cu un fapt sau cu
atitudinea unei persoane), am ales ca text suport textul narativ Ştefan cel Mare şi
Vrâncioaia.
Voi prezenta pe scurt structura lectiei si ma voi axa doar pe acele momente ale lectiei prin
care voi aduce la indeplinire cerintele subiectului de fata.
Captarea atentiei o voi realiza prin intermediul jocului exercitiu si a conversatiei euristice-
doua aritmogrife, cuvintele de pe verticala(domn, tara)vor face legatura cu lectia propriu zisa.
Voi anunta tema si obiectivele propuse pe intelesul elevilor, dupa care va urma desfasurarea
propriu zisa a lectiei in care voi folosi ca metoda dominanta lectura explicativa. In cadrul
acestui moment al lectiei voi folosi ca metodă (inclusă în lectura explicativă) pentru
indeplinirea obiectivelor propuse problematizarea.
Problematizarea reprezintă o suita de procedee prin care se urmareste realizarea unor situatii
problema, care antreneaza si ofera elevilor posibilitatea sa surprinda diferite relatii intre
obiectele si fen realitatii, intre cunostintele anterioare si cunostintele noi prin solutiile pe care
ei insisi, sub indrumarea profesorului care le elaboreaza.

Astfel elevii au redat prin cuvinte proprii conţinutul fragmentului în care Vrâncioaia se
întâlneşte cu Stefan cel Mare si si-au argumentat acordul sau dezacordul privind alegerea
acesteia. Activitatea se va desfasura forntal si individual, folosind ca mijloc didactic o fisa-
harta textului care contine si o intrebarea problema.

Invatatorul supune atentie elevilor urm sit problematizanta, cerandu-le sa-si exprime parerile.

Daca Vrancioaia si-a pierdut deja barbatul in luptă, de ce si-a exprimat fata de St.cel Mare
dorinta de a-i lua si pe cei 7 feciori ai sai la oaste? Nu ii era frica ca ii va pierde si pe ei?

Elevii vor parcurge următoarele etape:

1. Perceperea problemei ca atare si a primilor indici orientativi spre rezolvare

2.Studierea aprofundata, intelegerea problemei si restructurarea datelor sale, prin activitatea

individuala a elevilor

3. Cautarea de solutii posibile

Elevii pot elabora urmatoarele rationamente:

Vrancioaia nu-si iubea feciorii
V. Nu se gandea ca e posibil ca ei sa moara
V. isi iubea mai mult tara etc

4. Obtinerea rezultatului final si eval

Din discutiile purtate de elevi si inv se desprinde urm concluzie:
Dragostea de tara,dorinta de a scapa de cotropitori era mai presus de dragostea mamei pt
copiii ei.
Orice roman treb sa se sacrifice pt a-asi apara tara.

În următoarea etapă a lectiei, obtinerea performantei, voi folosi o alta metoda pentru
realizarea aceluiasi obiectiv si anume metoda pălăriilor gânditoare. Modul de organizare al
clasei va fi cel pe grupe de 4-5 elevi, iar ca mijloace didactice se vor folosi pălării colorate cu
intrebari din text.
Fiecare grupă îşi va alege o pălărie.
GRUPA I: Pălăria albă-INFORMEAZA : Care sunt personajele din povestire? Ce părere
aveţi despre Ştefan cel Mare? (elevii redau prin cuvinte proprii informatii din text, si exprima
parerea cu privire la Stefan cel Mare)
GRUPA II: Pălărie roşie – SPUNE CE SIMTI: Ce îţi place cel mai mult din text? De
ce?(copiii redau prin cuvinte proprii informatii din text si isi exprima parerea cu privire la
atitudini si fapte din text)
GRUPA III:Pălărie neagră – ASPECTE NEGATIVE: Numeşte un aspect negativ întalnit in
text. Ce părere ai vizavi de acesta. (Moartea sotului Vrancioaiei).
GRUPA IV:Pălărie galbenă: ASPECTE POZITIVE: Ce dar au primit cei sapte feciori.
Exprima-ti parerea cu privire la acest dar.
GrUPA V: CLARIFICA: Adreseaza colegilor o intrebare din text sa vedem daca l-au inteles.
GRUPA VI: GENEREAZA IDEI NOI: Dacă erai în locul Vrâncioaiei ţi-ai fi trimis copiii în
luptă?

Deci pentru realizarea OR am folosit ca metode de instruire problematizarea si metoda

pălăriilor gânditoare.
Problematizarea - reprezintă o suita de procedee prin care se urmareste realizarea unor situatii
problema, care antreneaza si ofera elevilor posibilitatea sa surprinda diferite relatii intre
obiectele si fen realitatii, intre cunostintele anterioare si cunostintele noi prin solutiile pe care
ei insisi, sub indrumarea profesorului care le elaboreaza.
O metoda traditionala care prezinta multe avantaje, in primul rand pentru ca este o metoda
activa care urmareste dezvoltarea gandirii independente si care presupune o angajare totala,
intelectuala, afectiva si volitionala a elevilor. Pentru realizarea acestei metode forma de
organizare in cazul nostru a fost in prima faza una individuala. Aceasta forma de organizare
favorizeaza atingerea obiectivelor propuse deoarece elevul prin puterile proprii genereaza
idei, citeste, reda prin cuvinte proprii ceea ce a citit si mai mult decat atat se implica el insusi
in exprimarea acordului sau dezacordului cu privire la alegerea Vrancioaiei. De asemenea in
faza finala, este folosita si organizarea frontala, cand elevii exprima prin cuvinte proprii
parerea lor, dezvoltandu-si astfel capacitatile de comunicare orala si invingandu-si temerile
de exprimare orala.
Ca mijloc didactic am folosit harta povestirii, material pe care l-am putea incadra ca tipologie
in cadrul mijloacelor didactice de rationalizare a timpului didactic. Este un mijloc didactic
care indeplineste functia de organizare prin sprijinirea rationalizarii efortului si a timpului de
invatare, combaterea monotoniei si a plictiselii, structurarea stilului invatarii, de asemenea
indeplineste si functiile informativa, formativ-educativa si de activizare prin stimularea
spiritului de observatiei, a curiozitatii si interesului.
A doua metoda folosita a fost metoda palariilor ganditoare, metoda moderna, in care am
alternat de asemenea doua forme de organizare pe grupe, si frontala. Acesta metoda contine
intrebari care provoaca elevii sa redea prin cuvinte proprii continutul a diferite fragmente din
text, deci, implicit realizarea OR, avand in vedere exprimarea acordului sau dezacordului in
legatura cu un fapt sau atitudini ale personajelor din text.
Forma de organizare este cea pe grupe, fiecarei grupa revenindu-i cate o palarie de culoare
diferita, pe care sunt scrise diverse sarcini.
Aceasta forma de organizare ne ajuta mult in realizarea OR deoarece combate monotonia si
plictiseala, se centreaza pe elev, pentru ca se pune accentul pe cooperare si descoperire in
grup, pe interactiunea in grup, astfel putem exemplifica si argumenta si afirmatia din
curriculum(vz. Ultima cerinta). Ca mijloc didactic s-au folost palarii din diverse culori,
material didactic creat de profesor, care trezeste interes, curiozitate si stimuleaza astfel elevii
prin implicare totala in realizareasarcinilor, implicit in atingerea obiectivelor propuse.

Asmai fi scris cateva detalii spre sfarsit dar fetele mele nu ma mai lasa deloc. Doua darama
casa, una papa laptic la mami in brate, iar cu o mana scriu