Proiect didactic

Disciplina:Istoria
Data :
Clasa: V-a
Profesor:Bobuțac Cristina

Tema: Viața de zi cu zi a copiilor în antichitate (sinteză)

Tipul:predare-învățare

Obiectivele lecţiei:

O1- să indice la hartă regiunile istorice menționate în cadrul lecției: Grecia antică, Egiptul
antic și Roma antică;

O2- să prezinte pe baza textului în ce consta educația copiilor în Egipt, Roma și Grecia
antică;

O3- să deescrie pe baza unor surse jocurile și jucăriile copiilor din Antichitate;

O4- să conștientizeze importanța educației în Antichitate;

Competența:
-determinarea relațiilor de cauzalitate și schimbare în istorie;

Subcompetența:
-utilizarea termenilor indicați de profesor în descrierea evenimentelor din
perioada antică;

Mijloace:caiet, pix, laptop, foi A4,

Metode: conversația, explicația,audiția.

 Desfăşurarea activităţii
Momentul Cp. Activitate profesor Activitate elevi Strategia didactică
lecției Resurse Resurse
procedurale materiale
Moment Notează absențele în catalog, Comunică profesorului
organizatoric pregătește materialele pentru lista cu elevii absenți. Se
1 min desfășurarea orei. pregătesc pentru oră.
Verificarea Sugerează elevilor să facă o Elevii comunică Conversația
cunoștințelor scurtă recapitulare cu privire la profesorului cunoștințele examinatoare
anterioare capitolul studiat anterior: acumulate și răspund la
11 min ,,Roma antică”. Adresează întrebări:
întrebări cu privire la lecțiile
studiate: Roma a fost întemeiată
Când a fost întemeiată în anul 753 în. Hr.
Roma? Patricieni, plebei, sclavi.
Cum erau împărțiți locuitorii Răscoala din 509 în. Hr.
Romei? O formă de guvernare în
Ce anume a dus la instalarea care puterea este
republicii? împărțită la trei
Ce este triumviratul? persoane.
Când a fost împărțit Imperiul În anul 395 în. Hr.
Roman?
Poștașul Plicuri cu
Ascultă cu atenție ceea ce elevii întrebări
prezintă despre tema dată.
”Poștașul” livrează
Propune elevilor să participe la plicurile colegilor, iar
un joc numit ”Poștașul”. aceștia descriu termenii
Numește un elev pentru a fi conținuți în plicuri.
poștaș și îi înmânează acestuia
câteva plicuri. Fiecare plic
conține cuvinte-cheie sau
întrebări din lecțiile anterioare.
Poștașul va trece pe la colegii
lui pentru a le lăsa
”corespondența”. Elevul care
primește plic va trebui să spună
ceea ce știe el despre cuvântul
din plic sau să răspundă
întrebărilor.
Captarea Distribuie elevilor fișe ce Elevii participă la Conversația Fișa de
atenției conțin un fragment cu privire la discuție și încearcă să euristică lucru
3 min Ziua Internațională a Copilului. deducă subiectul lecției.
(Anexa 2). Încearcă să poarte o
discuție cu elevii cu privire la
modul în care ei sărbătoresc
ziua copilului, apoi
menționează faptul ca în cadrul
lecției, tot despre copilărie vor
discuta, mai exact despre viața
copiilor în Antichitate.
Predarea Anunță titlul noii lecții și îl Notează titlul lecției în
noilor notează la tablă. caiete.
cunoștințe Expunerea
30 min Menționează că în decursul Ascultă cu atenție
lecției vor discuta despre viața indicațiile profesorului.
copiilor din Grecia, Roma și
Egiptul antic. Anexa 3
Analizează cu atenție
Distribuie elevilor împărțiți pe fișele de lucru date de
3 grupe fișe de lucru (Anexa 3) profesor.
ce conțin texte referitoare la
viața copiilor în Antichitate.
C1 Fiecare grupă are câte o regiune Demonstrația Harta
de studiat. la hartă
Elevul numit indică la Conversația
Grupa Egiptul antic hartă Egiptul antic. euristică
Cere unui elev din grupa Răspund la întrebările
Egiptul antic să indice la hartă profesorului
C4 regiunea aflată în discuție. Învățarea Imagini
Adresează întrebări cu privire prin
la poporul egiptean, insitând descoperire
C2 mai mult pe viața de zi cu zi și Elevii vizionează Fisa de
cultură. Amintește de faptul că imaginea și descriu lucru
termenul de cultură presupune modul în care erau copiii
în mod obligatoriu educație. educați.
Cere elevilor să identifice pe
baza imaginii din fișa de lucru Elevul numit citește
C3 (Anexa 4) modul în care se textul din fișa de lucru,
realiza educația copiilor în apoi, cu ajutorul Învățarea Fisa de
Egiptul antic. colegilor săi de grupă prin lucru
Numește un elev din grupă precizează ideile descoperire
pentru a citi textul din fișa de principale ale textului.
lucru referitor la educația Notează în caiete.
copiilor egipteni. Cere celorlați
colegi să menționeze Elevul numit citește
C1 principalele idei ale textului. Le textul și apoi descrie în
notează la tablă. ce constau jocurile
copiilor egipteni. Demonstrația Harta
la hartă
Apoi numește un alt elev pentru
a citi textul referitor la jocurile Conversația
C2 și jucăriile folosite în acea euristică
perioadă.
Elevul numit indică la Învățarea Fisa de
hartă Grecia. prin lucru
descoperire

Grupa Grecia antică Răspund la întrebările

Numește un elev pentru a profesorului.
indica la hartă Grecia antică. Dialogul

C3 Adresează întrebări elevilor cu Elevul numit citește

privire la viața Grecilor în textul, apoi ceilalți îl
Antichitate. ajută să menționeze
ideile principale. Învățarea Fise de
Numește un alt elev pentru a prin lucru
 citi din fișa de lucru textul descoperire Imagini
referitor la educația în Grecia
antică, apoi le cere colegilor săi Vorbesc despre
de grupă să menționeze cum se diferențele de educație
realiza educația. Amintește dintre Sparta și Atena.
elevilor că educația era diferită
de la o regiune la alta a Greciei, Notează în caiete.
C1 respectiv Sparta și Atena. Cere Conversația
elevilor să precizeze în ce Pe baza fișei de lucru
constau aceste diferențe. colegii de grupă vor
stabili și ce fel de jucării
C2 Notează schema lecției la tablă. se foloseau. Demonstrația Harta
la hartă
Numește un elev este pentru a
citi textul din fișa de lucru Notează în caiete.
pentru a se stabili ce jucării Învățarea Fise de
C3 erau folosite și pentru a prin lucru
exemplifica, le arată elevilor Răspund la întrebările descoperire Imagini
C4 imagini cu astfel de jucării profesorului, apoi indică
(Anexa 5) la hartă.

Notează schema lecției la tablă. Comparația

Elevul numit citește
Grupa Roma antică textul din fișa de lucru.
Adresează întrebări cu privire
la viața romanilor apoi cere
unui elev să indice la hartă Elevul numit citește
Roma, punctul de plecare al textul din fișa de lucru. Expunerea
imperiului.

Un elev este numit pentru a citi

textul din fișa de lucru a citi Elevii își exprimă
despre educația copiilorpărerile cu privire la
romani, după care ideile modul de viață al
principale sunt notate pe tablă. copiilor în Antichitate,
bazându-se pe
Un alt elev va citi textul comparația între cele trei
referitor la jucăriile copiilor regiuni amintite în
romani. Pentru a exemplifica, le cadrul lecției.
arată elevilor imagini cu astfel
de jucării (Anexa 6) Ascultă cu atenție.

Toate ideile textelor sunt notate

în cadrul unui tabel pe tablă.
(Anexa 7) Profesorul cere
elevilor să facă o comparație în
ceea ce privește viața copiilor
în cele trei regiuni.

Prezintă concluziile.
Consolidarea C2 Distribuie fiecărei grupe Grupele organizate, Ghicitori Bilete
cunoștințelor C3 bilețele (Anexa 8) ce conțin citesc cu atenție
4 min ghicitori referitoare la modul ghicitorile, apoi
de viață al copiilor în comunică răspunsurile
Antichitate. Fiecare grupă va lor profesorului.
trebui să deducă din ghicitoare
despre ce regiune este vorba.
Notează elevii care au
participat activ la desfășurarea
orei.
Tema pentru De realizat un desen care să Notează tema în caiete.
acasă ilustreze viața copiilor în
1 min Antichitate.

Anexa 1- schema lecției

Viața copiilor în Antichitate

Egipt
 Copiii învățau prin imitare ocupația părinților
 Tinerii de obicei nu își alegeau singuri cariera, dar adesea își urmau părinții
 Regele era singurul care nu se ocupa personal de educația copiilor săi, ei având tutori
 Copiii fermierilor și pescarilor învățau cum să semene, să secere, să îngrijească păsările și animalele
domestice, cum să facă plase, cum să prindă și să prepare peștele.
 Copiii se luau la întrecere, aveau competiții, foloseau obiecte mici întruchipând animale sau bărci, aveau
păpuși cu păr natural, se jucau cu mingea, dansau.

Grecia
 La Atena, tatăl de familie are aproape întreaga libertate de a-și crește copiii
 Mama stătea închisă cu copiii ei în casă și îi îngrijea cu ajutorul sclavelor
 Copiii beneficiau de povestiri nostime, în care rolurile principale le aveau animalele. Aceste povestiri
aveau o morală a experienței și ca atare ele conțineau o învățătură.
  Copiii se jucau cu mingea, cu balonul, cu țintarul, cu bilele, cu yoyo-ul și se dădeau în leagăn. Copiii
mai mici își aveau propriile jucării specifice vârstei, de exemplu mici cărucioare pe care le trag după ei.

Roma
 Influența mamei își punea pecetea supra întregii vieți viitoare a copilului
 La 7 ani, băieții ieșeau de sub influența directă a mamei, trecând sub aceea a tatălui
 Într-o etapă următoare ei asistau laa muncile câmpului, însoțeau pe păstorii de turme sau pe plugari
 În Roma, ca și în Grecia, copiii se jucau cu păpuși de lut sau teracotă sau din ceară, cu arcuri de
săgeți, cu bețe și jucării de tip yoyo din piatră sau lemn.

Anexa 2

Ziua internațională a copilului

În fiecare an, în prima zi de vară se celebrează Ziua internațională a copilului, prilej de a sărbători cea
mai frumoasă perioadă din viața unui om- copilăria, de a oferi sprijin copiilor, de a aprecia și iubi copiii și de a
promova bunăstarea lor. A fost sărbătorită pentru prima dată la nivel național în Turcia în data de 23 aprilie
1920.
Ziua internațională a copilului- 1 iunie a intrat în istorie ca având începuturile în 1925, an în care la
Geneva s-a ținut Conferința Mondială pentru bunăstarea copiilor.

Anexa 3
Grupa 1: Viața copiilor în Egiptul antic
Copiii învățau prin imitare ocupația părinților. Pe măsură ce creșteau, copiii preluau tot mai multe
sarcini la fermă, la atelier sau la via părinților și își formau deprinderi și cunoștințe de la cei mai în vârstă.
Tinerii de obicei nu își alegeau singuri cariera, dar adesea își urmau părinții, chiar până la mari funcții în stat, cu
binecuvântarea faraonului.
 Regele era singurul care nu se ocupa personal de educația copiilor săi, ei având tutori. Urmașii regelui
învațau de la aceștia literatura, matematica, scrisul și gramatica. Fetele din familiile de rând învățau cum să se
descurce în gospodărie, cum să cânte, să danseze și să cânte la instrumente.
Copiii fermierilor și pescarilor aveau parte de chiar mai puțină educație formală. Ei învățau cum să
semene, să secere, să îngrijească păsările și animalele domestice, cum să facă plase, cum să prindă și să prepare
peștele.
Copiii erau considerați o binecuvântare în Egiptul antic.

Jocuri și jucării
Copilăria era lipsită de griji. În urma săpăturilor arheologice s-au găsit numeroase jucării și jocuri
folosite de copiii Egiptului antic, precum și picturi în care erau reprezentați copii jucându-se. Copiii se luau la
întrecere, aveau competiții, foloseau obiecte mici întruchipând animale sau bărci, aveau păpuși cu păr natural,
se jucau cu mingea, dansau.
Copiii aveau capul ras, uneori cu o împletitură a părului pe partea dreaptă a capului. Deși umblau mai
mult dezbrăcați, copiii egipteni purtau bijuterii: coliere, brățări, cercei, bijuterii pentru brațe și glezne.

Grupa 2 : Viața copiilor în Grecia antică

Un copil era ”recunoscut” oficial abia după șapte zile de la naștere., iar în a zecea zi își primea numele.
La Atena, tatăl de familie are aproape întreaga libertate de a-și crește copiii după cum crede de cuviință sau de
a-i pune pe alții s-o facă, până când copiii împlinesc 18 ani.
Mama stătea închisă cu copiii ei în casă și îi îngrijea cu ajutorul sclavelor. Copiii neascultători erau
amenințați cu tot felul de personaje, fabuloase, înspăimântătoare-căpcăunii: Acco, Gello, Gorgo etc. Copiii
cuminți beneficiau de povestiri nostime, în care rolurile principale le aveau animalele. Aceste povestiri aveau o
morală a experienței și ca atare ele conțineau o învățătură.
Jocurile
Jocurile copiilor din Grecia antică sunt asemănătoare cu cele ale tuturor copiilor din toate țările. Copiii
se jucau cu mingea, cu balonul, cu țintarul, cu bilele, cu yoyo-ul și se dădeau în leagăn. Copiii mai mici își
aveau propriile jucării specifice vârstei, de exemplu mici cărucioare pe care le trag după ei. Cu ocazia mai
multor sărbători religioase, ce ofereau prilejul unor distracții, exista obiceiul să li se cumpere jucării copiilor.

Grupa 3: Viața copiilor în Roma antică

 Influența mamei își punea pecetea supra întregii vieți viitoare a copilului. Atunci când mama nu își
putea îndeplini acest rol de educatoare a propriilor copii, se căuta în cadrul familiei vreo rudă mai în vârstă și
care impunea respect în jurul ei.
La 7 ani, băieții ieșeau de sub influența directă a mamei, trecând sub aceea a tatălui. Sub supravegherea
tatălui, copiii se inițiau treptat în cunoașterea și practicarea unui stil de viață tradițional. Într-o etapă următoare
ei asistau la muncile câmpului, însoțeau pe păstorii de turme sau pe plugari și încercau să îndeplinească ei
anumite lucrări pentru care se simțeau mândrii că le-au fost încredințate.
Educația în familie lua sfârșit pe la 16-17 ani, când tânărul îmbrăca toga virilis.
Jocuri
În Roma, ca și în Grecia, copiii se jucau cu păpuși de lut sau teracotă sau din ceară, cu arcuri de săgeți,
cu bețe și jucării de tip yoyo din piatră sau lemn.
Anexa 7

Viața copiilor în Egiptul antic
- Învățau meseriile părinților
- Se luau la întrecere, aveau
competiții
- Foloseau obiecte mici
întruchipând animale sau
bărci, aveau păpuși cu păr
natural. Se jucau cu mingea,
dansau.
Viața copiilor în Grecia antică
- Mama se ocupa de
îngrijirea copiilor
împreună cu sclavii
- Se jucau cu mingea, cu
balonul, țintarul, yo-yo-ul.
Viața copiilor în Roma antică
- Influența mamei își punea
amprenta asupra vieții
copilului
- La 7 ani tatăl se ocupa de
educația copilului
- Se jucau cu păpuși de lut sau
din ceară, cu arcuri cu săgeți

Anexa 8

Precizați la care regiune istorică face referire fiecare ghicitoare.

Tata bine m-a învățat

La arat, la semănat
Cum să fiu cu-adevărat
Cel mai priceput bărbat,
Atunci când togă am îmbrăcat.

Rași în cap sau cu codițe

Băieței, dar și fetițe
Se întrec în competiții
În zilele cu solstiții
Faraonul să-l cinstească
Meserii să stăpânească.

Botezat la zece zile

Ca și tânărul Ahile
Eu am fost crescut de mama
Ce la toate a luat seama!
Dar eram cam zvăpăiat
Și, ca oricărui băiat,
Ea-mi spunea de prin străbuni
Povestiri cu căpc

9
10