Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DATA: 03.05.2018
CLASA: a V-a
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÎNT: Scoala Gimnaziala Nr. 1 Unteni
PROFESOR : Costia Bogdan-Andrei
DISCIPLINA : Istoria românilor şi universală
TEMA LECŢIEI : Războaiele daco-romane
TIPUL LECŢIEI : lectie de evaluare
COMPETENŢE GENERALE:
Aprecierea critica şi obiectivă a situaţiilor, faptelor şi proceselor istorice
Cunoaşterea şi prezentarea surselor istorice
Determinarea relaţiilor de cauzalitate şi schimbare în istorie
COMPETENŢE SPECIFICE:
STRATEGII DIDACTICE:
a) Metode şi procedee: conversaţia, descoperirea deductivă, demonstraţia, observaţia, exerciţiul, cvintetul, , ”Cutiuţa
fermecată”, diagrama Venn.
b) Mijloace de realizare: harta,texte literare,calculator, coli, planşe, carioca , imagini cu daci si romani.
c) Forme de realizare: frontală, individuală, în grup.
Desfăşurarea lecţiei
Timpul
Etapele Activitatea profesorului Activitatea elevului Strategii didactice
Obiective
lecţiei
Metode Forme Resurse
şi de materiale
procedee lucru
1 2 3 4 5 6 7 8
O Ordonează clasa Elevul de serviciu 1
R
G Notează absenţele raportează mi
M A n.
O N
M I Elevii urmăresc o scurtă Răspund la întrebări sau 10 Cutiuţa Front Harta
E Z recapitulare a profesorului descriu imaginea mi fermec al
N A (format ppt) după care acesta primită.Informaţia este n ată
T T
O propune elevilor să extragă din lipită pe harta
R cutiuţa fermecată imagini cu istorică,respectiv în
I
C
daci si romani,întrebări despre dreptul statului despre
cele două civilizaţii care merge vorba.
antice(anexa 1).
1 2 3 4 5 6 7 8
R Anunţ tema lecţiei:„Războaiele Notează în caiete subiectul 15 Expune Front Manual
daco-romane”, şi obiectivele lecţiei mi rea al ul
E
operaţionale n
A
Propun spre realizare metoda Elevii completează spaţiile
L CCC. tabelului cu informaţia
Ce Ce Ce am cunoscută şi informaţia Conver
I ştiu vreau aflat care ar dori s-o saţia
să ştiu cunoască.La sfîrşitul orei se Tabel
Z
va completa ultima rubrica Metoda
A a tabelului. CCC
Aduc la cunoştinţa planul orei:
R Cauzele războaielor daco-
romane Notează planul orei în
E I război daco-roman caiete
Al II război daco-roman
A
Consecinţele războaielor Poster
S
Se iniţiază o discuţie cu
E elevii asupra lecţiilor Participă la discuţie si
anterioare din care reies identifică principalele
N cauzele războaielor daco- cauze ale războaielor
S romane: completînd clusteringul:
-bogăţiile Cauze:
U Daciei(aur,fier,lemn,produse
O1 ale vităritului)
L -Poziţia strategică a Daciei
-Politica de expansiune a
U Conver
romanilor Clustering
saţiaeu
I -dacii-sursă de instabilitate
ristică
si pericol al stăpînirii Clusteri
romane în Balcani ng
ROMANII
GETO-DACII
1. Geto-dacii locuiau pe teritoriul dintre...
2. Ţara lor se numea...
3. Ei erau organizaţi în...
4. Cel mai important zeu al dacilor era..
5. Ocupaţiile lor erau...
6. Cel care a unit toate triburile într-un singur stat a fost...
7. Capitala statului dac era la...
Anexa2
Cică Decebal avea o soră numită Dochia. Era aşa de tînără, de vitează şi de frumoasă încât, atunci când a
văzut-o, împăratul Traian a prins mare dragoste pentru dânsa. I-a zis: „Te-am văzut, Dochia, cu cât curaj ţi-ai
apărat cetatea de la Sarmizegetusa. Acum, când eu l-am biruit pe fratele tău Decebal şi am cucerit Dacia, iar
războiul s-a sfârşit, vreau să vii cu mine la Roma. Vei trăi acolo în bogăţie şi mărire, în palatul meu cel cu pereţi
auriţi şi împodobit numai cu lucruri scumpe. „Mulţumesc, împărate" a zis Dochia. Admir vitejia şi bunătatea ta.
Dar eu la Roma nu pot merge". „De ce?" „Pentru că sunt sora lui Decebal. Iar el şi-a curmat singur zileie ca să
nu ajungă prizonierul tău. Oricît de frumos ar fi palatul tău, eu acolo tot o biată roabă aş fi. Şi apoi sunt multe fete
dace mai frumoase ca mine; dacă vrei, însoţeşte-le cu romani de-ai tăi, să se zămislească un nou popor, care să
aibă în firea lui dârzenia şi vitejia noastră şi măreţia voastră. Eu însă de aici nu plec, voiesc să mă îngrop aici, în
pămîntul sfânt al Daciei".Traian împăratul i-a ascultat povaţa. Dar când a aflat că Dochia a luat o turmă de
mioare, s-a făcut păstoriţă şi a urcat în munţi, departe, s-a supărat foc. Fiind el împărat mare şi puternic, a vrut
ca măcar sora lui Decebal să-i fie, ca o podoabă în carul de triumf. Şi-a luat câţiva ostaşi credincioşi şi a pornit în
urmărirea Dochiei. A mers zile şi săptămâni, peste dealuri şi văi. A găsit-o abia în vârful muntelui Ceahlău:
păştea oile, pe un plai înclinat către soare, cu iarbă deasă şi flori multe albe, roşii şi albastre.„Dochia, a zis
Traian, acum nu mai scapi, te iau cu mine!". „Nu, împărate! mai bine mor ca fratele meu Decebal, decît s-ajung
roabă." "Îţi vreau binele, Dochia: ai să trăieşti în "'mare bogăţie!" — „Dacă-mi vrei binele, lasă-mă în ţara mea,
aici, în Dacia".
Neîduplecato! Te iau cu de-a sila. Te răpesc!" Şi a şi făcut semn ostaşilor s-o prindă.Speriată, Dochia a ridicat
mîinile spre cer şi a şoptit: „Stană de piatră mă fac şi răămân aici în ţara mea!".În adevăr, cât ai clipi din ochi,
Dochia cea preafrumoasă, cu toate mioarele ei, răspândite pe pajişte, s-au prefăcut în stînci, înfipte în piatra
muntelui. Traian a încremenit şi el de uimire. Cînd şi-a venit în fire, a zis: „N-am_ce face; dacii,bărbaţi si femei,
sunt legaţi de ţara lor ca munţii şi stîncile lor. Nu pot decât să ascult sfatul Dochiei si să aduc aici cât mai mulţi
romani.Şi zicând aşa, Traian s-a întors la Roma.Iar pe muntele Ceahlău se vede şi azi o stâncă înaltă, ca o
păstoriţă, iar în jur câteva zeci de stânci răsfirate pe plai, ca nişte oi brumării.Din străbuni, românii zic acelor
stânci, „Baba Dochia cu turma ei de mioare".
Anexa3
Decebal
„ ...era priceput la planurile de război şi iscusit în înfăptuirea lor,stiind să aleagă prilejul pentru a-i ataca pe
duşmani şi a se retrage la timp.Dibaci în a întinde curse,era un bun luptător şi se pricepea să folosească
izbînda,dar şi să iasă cu bine dintr-o înfrîngere.Din această pricină multă vreme a fost un duşman de temut
pentru romani..”
( Dio Cassius,Istoria romană)
Anexa 4
Traian
„...Traian ,însă,năpustindu-se asupra lor,văzu pe mulţi dintre ai săi răniţi şi ucise mulţi dintre duşmani,şi fiindcă
nu mai aveau cu ce lega rănile ,se zise că el nu cruţa nici chiar veşmîntul său,si-l taie,iar soldaţilor morţi în
luptă prunci să li se ridice un altar şi să lise facă în fiecare an sacrificii funebre..”
( Dio Cassius,Istoria romană)
Anexa 5
CALENDAR ISTORIC
MILENIUL SECOLUL ANUL EVENIMENTUL ISTORIC
1 I
1 II
1 III
1 IV
1 V
1 VI
1 VII
1 VIII
1 IX
1 X
2 XI
2 XII
2 XIII
2 XIV
2 XV
2 XVI
2 XVII
2 XVIII
2 IX
2 XX
3 XXI