PROIECT DIDACTIC

A. Algoritm introductiv

Unitatea de învăţământ:
Profesor:
Clasa: a VII-a
Data:
Unitatea de învăţare: Europa între absolutism și liberalism
Tema lecţiei: Consecințele deciziilor Congresului de la Viena asupra evoluțiilor politice din Europa; Spațiul românesc în relațiile
internaționale din prima jumătate a secolului al XIX-lea
Tipul lecţiei: de sistematizare, aprofundare, evaluare
Obiectivul general: sistematizarea şi aprofundarea cunoştinţelor ştiinţifice referitoare la Europa între absolutism și liberalism,
prin exersarea şi evaluarea competenţelor de:
1.1. Utilizarea termenilor istorici specifici secolului al XIX-lea, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală;
3.1. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor istorice din secolul al XIX-lea, pe baza surselor istorice;
3.3. Prezentarea unor asemănări şi a unor deosebiri între aspecte ale civilizaţiei secolului al XIX-lea, pe baza informaţiilor din surse
istorice, cunoscute sau la prima vedere;
3.4. Stabilirea relaţiei de cauzalitate pentru un fapt istoric din secolul al XIX-lea, în surse istorice date;
Obiective ale evaluării:
Cognitive:
Oe1: să utilizeze noţiuni şi concepte istorice: revoluţie socială, program revoluţionar, revoluţie naţională, guvern
provizoriu, imperiu multinaţional; mişcare de eliberare naţională, restauraţie, “Problema Orientală”; forme de
acţiune politică (conspiraţii, memorii, revoluţii).
Oe2: să prezinte prevederile Congresului de la Viena;
Oe3: să explice pe baza hărţii modificările teritoriale majore survenite în urma hotărârilor de la Viena
Formative:
Oe4: să analizeze comparativ situația internațională a provinciilor românești în prima jumătate a secolului al XIX-lea;
Oe5: să compare principiile Congresului de la Viena cu cele ale Revoluției Franceze;
Oe6: să argumenteze cauzele care au dus la izbucnirea revoluțiilor europene;
Atitudinale:
Oe7: să formuleze judecăţi de valoare asupra evoluțiilor politice din Europa, în prima jumătate a secolului al XIX-lea;

1
Valori şi atitudini: Coerenţă şi rigoare în gândire şi acţiune; Gândire critică şi flexibilă; Antrenarea gândirii prospective prin
înţelegerea rolului istoriei în viaţa prezentă şi ca factor de predicţie a schimbărilor; Dezvoltarea atitudinilor pro-active în viața
personală și cea socială.
Evaluarea: formativ – ameliorativă (de achiziţii, de proces, de produs).
Tehnici de evaluare: verificare frontală orală, verificare scrisă, verificare individuală, verificare pe grupe, interevaluare;
Instrumente de evaluare: observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevilor; fişa de lucru; exercițiul pe hartă; tabel
sinoptic;
Strategii didactice (pentru sistematizare- aprofundare): dirijată, explicativ – conversativă;
Metode : - expozitiv – euristice: M1:-explicaţia; M2-expunerea;
- interactive: M3- conversaţia examinatoare;
M4– comparaţia;
M5 – demonstraţia;
M6 – învăţarea prin descoperire;
M7 – argumentarea;
M8- lucrul cu harta istorică;

Forme de organizare a activităţii: frontală, individuală, pe grupe cooperante;

Resurse: umane: 30 de elevi
de timp: 50′
materiale: *oficiale: m1: Programa şcolară – Istorie clasa aVII-a;
m2: Manuale de istorie –clasa a VII-a (Istorie universală modernă și contemporană, clasa a VII-a,
Sorin Oane, Maria Ochescu, Ed. Humanitas Educațional, București, 2000; Istorie, manual pentru clasa a VII-a, Florin Constantiniu,
Norocica Maria Cojescu, Alexandru Mamina, Ed. Corint, București, 1999);
*izvoare cartografice:
m3: Atlas istoric;
m4: Hărțile istorice: Europa între 1789-1815; Europa între 1815-1848; Țările Române în prima
jumătate a secolului a XIX-lea;
*izvoare narative:
m5: set de cerinţe repartizate pentru fiecare grupă de lucru;

B. Demersul didactic:
2
Secvenţele Conţinuturi Obiective Activitatea profesorului Activitatea elevilor Resurse Instrume
didactice vizate de nte de
materiale proce
evaluare evaluare
durale
Momentul - Notează absenţii; - Răspund cerinţelor;
organizatoric - Organizează clasa şi - Pregătesc
materialul didactic; materialele;
- Creează un climat - Îşi ocupă locurile
cooperant. indicate, pe grupe.
Anuţarea temei Consecințele -Anunţă tema activităţii şi - Sunt atenţi.
deciziilor aspectele cuprinse în plan.
Congresului de - Prezintă elevilor
la Viena asupra obiectivele de evaluare.
evoluțiilor - Formează motivaţia m1 M1
politice din învăţării, subliniind
Europa; importanţa cunoştinţelor
Spațiul ce vor fi aprofundate şi a
românesc în competenţelor
relațiile dobândite/exersate pentru
internaționale analiza altor evenimente
din prima istorice.
jumătate a sec.
XIX
- Solicită elevilor ca, pe -Pe baza achiziţiilor Observare
Sistematizarea, Noţiuni şi baza achiziţiilor anterioare, M1 a
aprofundarea concepte: Oe1 anterioare, să definească formulează M2 sistematic
cunoştinţelor revoluţie termenii: revoluţie răspunsuri la cerinţe. ăa
ştiinţifice, socială, socială, program m2 activităţii
exersarea şi program revoluţionar, revoluţie m1 şi
evaluarea revoluţionar, naţională, guvern comporta
competenţelor revoluţie provizoriu, imperiu M1 mentului
formate naţională, multinaţional; mişcare de elevilor
guvern eliberare naţională,
provizoriu, restauraţie, “Problema

3
imperiu Orientală”; forme de - Rezolvă cerințele pe M3
multinaţional; acţiune politică care le-a exprimat Verificare
mişcare de (conspiraţii, memorii, profesorul. frontală
eliberare revoluţii) pentru ca apoi M3 orală
naţională, să caracterizeze succint
restauraţie, specificul primei jumătăți
“Problema a secolului al XIX-lea.
Orientală”;
forme de
acţiune - Propune analiza
politică noțiunilor și conceptelor Verificare
(conspiraţii, prin interevaluare. frontală
memorii, - Face aprecieri şi orală
revoluţii). evalueză competenţa
Utilizarea termenilor
istorici specifici secolului
al XIX-lea, în diferite
situaţii de comunicare
scrisă sau orală (1.1.)

Conţinuturi: - Organizează activitatea -Formulează M3

de aprofundare a răspunsuri la cerințe
Congresul de Oe2 principiilor pe baza cărora și efectuează
la Viena; a fost organizată Europa, comparația solicitată, m4 M7
Sfânta Alianţă la Viena, (principiul identificând
şi eşecul Oe5 legitimismului, al asemănări şi
politicii sale restaurației și al deosebiri între aceste m2 M4
echilibrului european). principii.
Cere elevilor să compare - Asociază principiile
aceste principii cu cele enunţate cu M2 Observare
promovate de Revoluția fapte/evenimente a
Franceză. istorice. sistematic
-Utilizează autoevaluarea ăa
4
 - Mediază răspunsurile activităţii
şi
- Apreciază şi evaluează comporta
Românii în competenţa: mentului
contextul Prezentarea unor elevilor
relaţiilor asemănări şi a unor
internaţionale deosebiri între aspecte ale Exerciţiul
din SE civilizaţiei secolului al pe hartă
Europei XIX-lea, pe baza
informaţiilor din surse Verificare
istorice, cunoscute sau la frontală
prima vedere (3.3.); orală

- Solicită elevilor să - Identifică pe hărțile M8

Oe3 compare harta politică a din manual m3
Europei înainte şi după modificările m4 M2
Congresul de la Viena, teritoriale survenite în
identificând modificările Europa în urma M4
teritoriale survenite. Congresului de la Verificare
Dimensiuni Apreciază şi evaluează Viena. M6 frontală
ale competenţa: orală
revoluţiilor: Prezentarea unor
revoluţia în asemănări şi a unor
Franţa, deosebiri între aspecte ale
revoluţia civilizaţiei secolului al Tabel
în Imperiul XIX-lea, pe baza sinoptic
Habsburgic informaţiilor din surse
istorice, cunoscute sau la
prima vedere (3.3.);

- Organizează clasa în trei - Se organizează în M5

grupe de elevi, într-o trei grupe de lucru,
formulă ce respectă conform
nivelul pregătirii elevilor, recomandărilor
5
Oe4 în vederea analizei primite. M6
comparative a situației m5 M4
provinciilor românești în Sunt prezentate
contextul internațional, în răspunsurile date de Verificare
prima jumătate a sec. al elevii din cele 3 M3 pe grupe
XIX-lea. grupe.
- Rezultatele analizei vor
fi prezentate sub forma
unui tabel sinoptic.
- Repartizează fiecarei M8
Oe7 grupe de elevi sarcinile de Observare
lucru specifice. a
- Acordă timp de lucru sistematic
fiecărei grupe de elevi şi M5 ăa
observă comportamentul M6 activităţii
elevilor faţă de sarcina de şi
lucru primită; comporta
- Solicită fiecărei grupe să mentului
prezinte modul de elevilor
rezolvare a sarcinilor
primite.
- Solicită prezentarea
răspunsurilor formulate.
- Mediază răspunsurile.

- Apreciază şi evaluează
competenţele: Utilizarea
termenilor istorici
specifici secolului al XIX-
lea, în diferite situaţii de Verificare
comunicare scrisă sau frontală
orală (1.1.); Localizarea orală
în timp şi plasarea în
spaţiu a faptelor istorice
6
 din secolul al XIX-lea, pe
baza surselor istorice
(3.1.)

-Pe baza surselor istorice -Identifică caracterul

din manual, cere național și social al M3 Verificare
Oe6 efectuarea unei analize revoluțiilor din M4 frontală
comparative a cauzelor spațiul european m2 M6 orală
Oe7 care au dus la izbucnirea
revoluțiilor europene -Prezintă rezultatele
precum şi să argumenteze activității lor,
aceste cauze. comparând cele 3
categorii majore de M2
cauze (sociale,
politice, naționale), M6
din Franța și Imperiul
Habsburgic. M7

-Solicită elevilor să -Rezolvă sarcinile

analizeze specificul trasate de profesor,
mișcărilor revoluționare subliniind intervenția
din teritoriile românești, armată a Imperiului
cerându-le să identifice Otoman în Țara
intervențiile puterilor Românească,
vecine în desfășurarea amenințarea
evenimentelor revoluției din
revoluționare. Moldova de către
Rusia și intervenția
armată decisivă a
trupelor habsburgice
și rusești în
Transilvania,
finalizată cu
înfrângerea definitivă
7
 a revoluției.
Aprecierea, -Analizează nivelul -Se raportează la M3
evaluare şi notarea cunoştinţelor demonstrat aprecierile formulate.
de elevi, calitatea
competenţelor acestora,
comportamentul faţă de
sarcinile primite.
- Notează. Justifică notele
acordate.

Set cerinţe de lucru :

Grupa I:
Caracterizaţi în 15-20 rânduri statutul Principatelor Române în prima jumătate a sec. al XIX-lea, având în vedere
menționarea:
- Tratatelor de la Akkerman și de la Adrianopol
- revenirea la domniile pământene
- ocupației ruseşti
- introducerea Regulamentelor Organice.

Grupa II:
Caracterizaţi în maxim 15 rânduri statutul Basarabiei în Imperiul Țarist, având în vedere:
- ocupația din 1812
- menținerea autonomiei provinciei în primii ani ai stăpânirii țariste
- politica de rusificare

Grupa III:
Caracterizaţi în 10-20 rânduri statutul Transilvaniei, Banatului și Bucovinei în Imperiul Habsburgic precizând:
- identificarea specificității statutului politic al acestora