Exercito, ergo sum
Şi la această etapă, pentru a sistematiza materia
învăţată, elevii vor realiza o sarcină:
Războaiele greco-persane s-au încheiat în anul
cînd a fost adoptată Legea celor douăsprezece table,
prima lege scrisă din Roma Antică. Care este acel an?
(Răspuns: 449 î. Hr.).
Există şi alte tehnici care facilitează reţinerea datelor,
cele bazate pe relaţia dintre cifrele şirului. De ex.:
– inversarea ultimelor 2 cifre: 1814-1841 – anii de
viaţă ai lui Lermontov;
– principiul simetriei: 1441 – începutul domniei
lui Iancu de Hunedoara; 1881 – România devine
regat; în Rusia este asasinat împăratul Alexandru
al II-lea, la putere vine Alexandru al III-lea.
Unele informaţii se asimilează mai uşor dacă sînt
studiate în paralel. De ex., viaţa şi activitatea celor doi
preşedinţi ai SUA – Avraam Linkoln şi John Kennedi:
a) Avraam Linkoln a fost ales în congres în anul
1847, iar John Kennedi – în 1947.
b) Avraam Linkoln a devenit preşedinte în anul
1860, iar John Kennedi – în 1960.
c) Preşedinte după Linkoln a devenit Andrew Joh-
nson, născut în 1808. Preşedinte după Kennedi
a devenit Lyndon Johnson, născut în 1908.
Ala Bîrlădeanu
DGETS, mun. Chişinău
,,Menirea educaţiei este aceea de a înălţa pe culmi
mai nobile de viaţă omul, comunitatea etnică şi umani-
tatea, prin valorile spiritului.”
(G. Gentile)
Oricît de ingenios şi ,,modern” ar fi organizată şi
desfăşurată o lecţie de istorie, aceasta nu poate asigura,
de una singură, realizarea tuturor obiectivelor procesului
de învăţămînt la disciplina dată.
Multitudinea şi varietatea obiectivelor, volumul mare
de conţinuturi pe care trebuie să le însuşească elevii,
timpul relativ limitat al lecţiilor impun folosirea şi altor
forme de organizare a orelor.
Gimnastică istorică
d) Numele secretarului lui Linkoln era Kennedi, iar
al secretarului lui Kennedi – Linkoln.
Acest articol nu are scopul de a descrie toate tehnicile
de memorare, ci de a demonstra că însuşirea datelor
poate deveni un proces mai atractiv. Cu părere de
rău, tot mai des se fac auzite presupuneri precum că
nu este important a şti cînd a avut loc un eveniment
sau altul. Dar dezvoltarea gîndirii este imposibilă fără
dezvoltarea memoriei. Pentru a face procesul memorării
mai interesant, mai captivant, profesorul trebuie să dea
dovadă de talent şi creativitate. Astfel, datele istorice se
vor păstra mult timp în mintea elevilor, deoarece au fost
învăţate într-o atmosferă de maxim interes pentru ei.
Referinţe bibliografice:
1. Gribov, V.S., Siujetî iz istorii novogo vremeni,
M., 2001.
2. Schapoval, V., Mnemonica, M., 2002.
3. Ranoici, A.B., Pervoistociniki iz istorii rannego
hrestianstva, M., 1990.
4. Rubinstein, S.L., Osnovî obscei psihologii, M.,
1989.
5. Dragnev, E.; Pîslariuc, V.; Popovici, C., Istoria
generală, cl. X, Ch., 2002.
Activităţi extracurs
cu caracter istoric
În această ordine de idei, un rol important se
atribuie activităţilor instructiv-educative extraşcolare
cum ar fi vizitele şi excursiile cu caracter didactic.
Conţinutul respectivelor activităţi, care realizează
obiectivele curriculare prin alte contexte şi care sînt Didactica Pro..., Nr.4-5(50-51) anul 2008
orientate spre aprofundarea şi consolidarea de cunoş-
tinţe, contribuie la formarea personalităţii elevului; la
cultivarea de atitudini; la dezvoltarea abilităţilor de
lucru cu sursele istorice, literare, documentare, arheo-
logice, etnografice etc. şi a abilităţilor de cooperare; la
motivarea pentru studiul istoriei; la responsabilizare;
la dezvoltarea spiritului etico-cetăţenesc, la cultivarea
dragostei faţă de patrie, faţă de valorile şi realizările
neamului sau faţă de cele ale altor popoare. Aceste
achiziţii elevul ar trebui să le dobîndească în şcoală,
sub formă de cunoştinţe şi deprinderi funcţionale care,
prin exersare, să favorizeze formarea capacităţii de
a şti să aplice ceea ce a învăţat, a abilităţilor sociale
utile, a atitudinii pozitive şi a comportamentelor
constructive.
99
 Exercito, ergo sum
Scopul excursiilor şi vizitelor vizează deci do-
bîndirea de noi cunoştinţe, aprofundarea cunoştinţelor
anterioare, consolidarea lor în baza studierii exponatelor
muzeistice.
Excursiile şi vizitele didactice aduc nu numai un plus
de informaţie despre diverse evenimente, fenomene,
procese, ci şi bogate valenţe formative în ceea ce priveşte
educaţia morală, estetică, tehnică a elevilor. În cadrul
acestor activităţi se îmbină cunoaşterea perceptivă
cu cea raţională: în clasele gimnaziale – atunci cînd
se aprofundează, se sistematizează şi se îmbogăţesc
cunoştinţele, priceperile şi deprinderile elevilor; în
clasele liceale – atunci cînd se recapitulează, se apreciază
şi se corelează cunoştinţele de istorie cu cele de la
alte discipline. Metodele utilizate pot fi diverse, însă
observaţia, comparaţia, învăţarea prin descoperire,
problematizarea, demonstraţia se situează pe prim-plan.
Derularea excursiilor/vizitelor presupune 3 faze:
– proiectarea;
– desfăşurarea, care, la rîndul ei, implică 2 etape:
informativă (vizează expunerea informaţiei de
către profesor (specialist, ghid) şi lucrativă (vi-
zează cercetarea şi înregistrarea informaţiei de
către elevi (observări, măsurări, schiţe de desen,
descrieri, foto etc.);
– prelucrarea datelor şi observaţiilor elevilor.
Vizita este o călătorie de studii cu o durată de cel
mult o zi, la un muzeu sau la un alt obiectiv cultural din
localitate, la o instituţie etc., iar excursia se desfăşoară
100
într-un interval de timp mai îndelungat (de la 2 zile pînă
la 2 săptămîni).
Excursiile/vizitele pot fi de cîteva tipuri:
– iniţiale, premergătoare studierii de conţinuturi
curriculare la lecţie;
– avînd scopul de a extinde însuşirea unor
conţinuturi (exponatele permit perceperea mai
concretă, pe viu a materiei de studii);
– avînd menirea de a aprofunda cunoştinţele
dobîndite la lecţii, prin intermediul documentelor
de epocă, al publicaţiilor, al hărţilor etc.
În procesul de proiectare a activităţilor cadrul
didactic:
– va stabili la începutul anului, în funcţie de con-
ţinuturi, numărul de vizite şi excursii necesare;
– va determina scopurile şi obiectivele acestora;
– va formula sarcinile pentru elevi.
După excursie/vizită se vor organiza activităţi de
evaluare care vor presupune completarea fişelor de
evaluare, realizarea unor lucrări aplicative, elaborarea
unor proiecte de grup sau teme de cercetare etc.
Prezentăm în continuare un model de desfăşurare a
unei vizite la Muzeul Naţional de Istorie din Chişinău
cu tema Spaţiul Pruto-Nistrean în perioada celor două
conflagraţii mondiale.
Obiective de referinţă: dezvoltarea abilităţilor de
observare şi studiere a izvoarelor istorice, a adevărurilor
istorice prin prisma exponatelor muzeistice; aprofundarea
cunoştinţelor dobîndite la lecţii.
Activităţi extracurs cu caracter istoric
 Exercito, ergo sum

Etapele Desfăşurarea activităţii didactice Conexiune inversă

vizitei

Evocare Anunţarea tematicii vizitei. Elevii demonstrează

Iniţiere în subiectul abordat. cunoaşterea perioadei
Explicarea sarcinilor de realizat pe parcursul vizitei. discutate, înregistrează
sarcinile de realizat.

Realizare Observarea exponatelor ce oglindesc perioada primului război mondial în Elevii demonstrează
a spaţiul Pruto-Nistrean. competenţe de selecta-
sensului Sarcină: Înregistraţi tipurile de izvoare istorice care reflectă perioada în re şi grupare a infor-
cauză şi caracterizaţi-le. maţiei.
Observarea exponatelor ce elucidează perioada celui de-al doilea război Elevii îşi dezvoltă
mondial: competenţe de
Sarcină: Studiaţi 5 exponate cu referire la acest eveniment istoric şi notaţi lucru individual, îşi
informaţia în fişa de evaluare. formează atitudini,
îşi aprofundează
cunoştinţele teoretice
prin aplicaţii practice.

Fişă de evaluare a vizitei

Nr./ Obiectul Ce eve- Data, locul Importanţa Descrierea

d/o observat niment unde a pentru con- acestuia
marchează fost găsit, ţinuturile
autorul studiate

1.

Reflecţie Discuţii. Elevii îşi dezvoltă

Evaluarea activităţii. abilităţile de
Sarcină (temă de casă): Expuneţi, într-un eseu, trăirile proprii vizavi de interpretare a
cele observate în cadrul vizitei. adevărului istoric,
de expunere a
evenimentelor
istorice, utilizînd surse
documentare.

Referinţe bibliografice: Didactica Pro..., Nr.4-5(50-51) anul 2008

1. Balan, B.; Boncu, Şt., Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice, Ed. Polirom,
Buc., 1998.
2. Bunescu, V.; Cerghit, I.; Constantin, S., Didactica, EDP, Buc., 1982.
3. Copilu, D.; Copilu, V.; Dărăbăneanu, I., Predarea pe bază de obiective curriculare de formare, Noua pa-
radigmă pedagogică a începutului de mileniul III, manual de autoinstruire pentru profesori, EDP, Buc.,
2001.
4. Păun, Şt., Didactica istoriei, Ed. Corint, Buc., 2001.

Activităţi extracurs cu caracter istoric

101