PROIECT DE LECŢIE

Unitatea de învăţământ: Școala Gimazială Iernut

Profesor: Țițiu Gheorghe Tarfin
Clasa: a VIII-a A
Data: 16.03.2023
Unitatea de învăţare: Constituirea României moderne
Lecţia: Unirea Principatelor Române
Tipul lecţiei: lecţie mixtă
Loc de desfăşurare: sala de clasă

 Competenţe generale:
1.Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate.
3.Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.
 Competenţe specifice

1.2. Utilizarea termenilor istorici specifici faptelor istorice din spaţiul românesc în Epoca Modernă.
3.8. Analizarea unui fapt istoric din istoria românilor în Epoca Modernă şi în secolul al XX-lea, pe
baza surselor istorice
3.9. Compararea informaţiilor din surse istorice, referitoare la un aspect al civilizaţiei româneşti în
Epoca Modernă şi în secolul al XX-lea, în vederea acceptării unor puncte de vedere diferite
3.10. Formularea unor opinii referitoare la un fapt istoric din istoria românilor în Epoca Modernă,
pe baza surselor istorice.
Cognitive:

O1: Să utilizeze adecvat următoarele concepte: adunări ad-hoc, puteri garante, adunări obşteşti
O2: Să descrie statutul politico-juridic al Ţărilor Române, înainte şi după 1856 cu ajutorul surselor
istorice

Formative:

O3: Să analizeze prevederile Convenției de la Paris de la 1858

O4: Să compare revendicările adunărilor ad-hoc în cele două principate
Atitudinale:

O6: Să formuleze aprecieri obiective, argumentate, cu privire la rolul unor personalităţi istorice în
înfăptuirea unirii depline şi în procesul de modernizare a societăţii româneşti, în spiritul
programului paşoptist .
O7: Să emită judecăţi de valoare referitoare la importanța înfăptuirii unirii

Evaluarea : formativ-ameliorativă (de achiziţii, de proces, de produs)

Obiective ale evaluării

Cognitive:
Oe1: Să opereze cu noțiunile dobândie: revoluție, Petițiunea Proclamație, Petiție Națională, program
revoluționar, Adunări ad-hoc, puteri garante, adunări obşteşti

Formative:
Oe2: să dovedească capacitatea de a utiliza tehnici de lucru cu textul istoric şi suportul cartografic
Oe3:să formeze puncte de vedere personale referitoare la rolul unor personalități care au influențat
dezvoltarea și modernizarea societății românești din secolul al XIX-lea
Atitudinale:
Oe4:să manifeste gândire critică și flexibilă în analiza și interpretarea faptelor istorice

Valori şi atitudini vizate:

- Gândire criticã şi flexibilã

- Relaţionare pozitivã cu ceilalţi
Strategii: inductiv-deductivã, explicativ- conversativã, dirijată

Metode:

Expozitiv-euristice: M1-lucrul cu documentul istoric, M2-expunerea, M3-explicația, M4 -

conversația euriscă, M5- comparația
Instrumente de evaluare: verificarea frontalã orală, observarea sistematică, fişă de lucru, fişă de personaj
Forme de organizare a activitãţii: frontalã,individualã, pe grupe cooperante

 Resurse:
- Umane : elevii clasei a VIII-a
- De timp : 50’
- Materiale: oficiale : m1: Programa şcolară
m2: Macroproiectarea didactică
- Manuale:m3 Istorie, clasa a VIII-a, Ed. Humanitas
- izvoare cartografice:
- izvoare narative: m4: fișa de lucru
 Bibliografie
1. Oane, Sorin, Ochescu Maria, Istorie. Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas
Educațional, București, 2012;
2. Vulpe, Alexandru, Păun, Radu. G, Bejănaru, Radu, Grosu Ioan, Istoria Românilor.
Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Sigma, 2000.
3. Stan, Magda, Vornicu, Cristian, Istoria de nota 10, caiet de lucru clasele a VII-a și a VIII-
a pentru dezvoltarea competențelor prevăzute în programa școlară, Editura CD Press,
București, 2010 .
4. Ochescu, Maria, Istorie. Caiet pentru clasa a VIII-a, Editura Art Grup Editorial,
București, 2014
 I. DEMERSUL DIDACTIC

Secvenţele Conţinuturile Concepte

demersului vizate operaţionale/ Activitatea clasei Resurse Evaluare
didactic obiective ale
evaluării Profesor Elevi Mat. Proced
.

Momentul -absenţele - răspund cerinţelor

organizatoric -organizează materialele -pregătesc materialele
2 min. - organizează clasa solicitate
-crează un climat cooperant
Reactualizare - noţiuni şi -solicită elevilor să: -răspund întrebărilor
a concepte: -precizeze cauzele revoluției
cunoştinţelor/ revoluție pașoptiste Verificare
-menționeze revendicările și
Evaluare prevederi, frontală
scopul revoluției
5 min. proclamație -prezinte desfășurarea orală
- conţinuturi: revoluției în Principate și
Revolutia de la Transilvania
1848-1849 în -menționeze reprezentanții
Principatele revoluției
Române
Evocare Unirea -notează pe tablă titlul lecției și Manual M4
Principatelor explică modul în care se va
3 min M3
Române desfășura activitatea

-precizează ce vor afla și de ce Observare

este importantă lecția Unirea sistematică
Principatelor Române

Dobândirea O1 Organizează învățarea în

de noi Oe1 vederea formării/ dezvoltării
cunoştinţe Noţiuni: competențelor propuse. M1
adunare ad-hoc
35 dubla alegere
-sunt împărţiţi pe 3 grupe

-solicită elevilor sa rezolve

-investighează sursele
fișele de lucru
puse la dispoziţie de
către profesor Observare
sistematică

- notează subtitlul:
a. Contextul intern și extern-
prezintă situația principatelor Fişă de
înainte de Congresul de pace - completează fişa de lucru
de la Paris din 1856 lucru

- noteză în caiete
solicită elevilor grupei 1
- să explice contextul intern şi
extern favorabil realizării unirii
 cu ajutorul textului de la
exercițiul de pe fisa de lucru cu
ajutorul acestora se notează:
b. Congresul de pace de la
Paris 1856
- solicită elevilor grupei 2 să -compară, revendicările
prezinte situația revendicărilor Adunărilor ad –hoc din
O2 ad-hoc în Moldova și Țara Moldova cu a celor din M5 M2
Oe2 Românească în mod comparat
Țara Românească m6 M3 Verificare
-apoi se notează activitatea
adunărilor ad-hoc prin subtitul: evidenţiind asemănările frontală
c. Adunările ad-hoc-1857 M4
- solicit elevilor grupei 3 să
prezinte prevederile Convenției - notează în caiete
de la Paris din 1858
-explică prevedrile Convenției - analizează prevederile
de la Paris din 1858 și notează Convenției de la Paris
pe tablă d. Convenția de la Fişă de
din 1858 și apoi notează
Paris 1858 și alegerea lui
în caiete lucru
Alex. I. Cuza
-prezintă dubla alegere a lui
Cuza și recunoașterea Unirii

M4

m4 Observare
- îşi asumă
-solicită elevilor: responsabilitatea unei sistematică
-să formuleze opinii cu privire
opinii argumentate
la importanța lui A.I. Cuza în
O3
constituirea statului naţional
O4 m6 M4
Român
Oe2
 M5

Realizarea -solicită elevilor: să rezolve o - răspund cerințelor

feedbackului/ fisă de lucru referitoare la
Aprecierea Unirea Principatelor - se raportează la m3 Observare
- analizează critic, laudă, aprecierile formulate sistematică
activității
ierarhizează, decide şi notează
elevilor

5 min.
 Fișa de lucru Grupa 1

„Înfrângerea Rusiei în Războiul Crimeii oferă un nou prilej de tratative între Puterile
europene, în cadrul Congresului de la Paris. Lucrările congresului s-au deschis la 13 februarie și
s-au desfășurat până la 18 martie 1856, când puterile participante semnează Tratatul de pace.
Partea din tratat referitoare la Principatele Române prevedea:înlăturarea protectoratului Rusiei
asupra lor, se menține suzeranitatea otomană, dar principatele intrau sub garanția colectivă a
Puterilor europene (Franța, Austria, Rusia,Turcia,Prusia,Regatul Piemontului);se stabilește
libertatea navigației pe Dunăre și neutralitatea Mării Negre; se înființează o Comisie Europeană a
Dunării cu sediul la Galați, județele din sudul Basarabiei Cahul, Ismail, Bolgrad sunt retrocedate
Moldovei; convocarea unor Adunări ad-hoc, prin care românii să fie consultați asupra viitoarei
organizări a țării lor. Acestea urmau să fie alcătuite din reprezentanți ai clerului, ai marii și micii
proprietăți, ai orășenilor și clăcașilor.”
(V. Pascu, Istoria modernă a Românilor)

1. Precizați din text care era statutul Principatelor înainte de martie 1856.
...............................................................................................................................................................
2. Menționați pe baza textului, noul statut al Principatelor.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
3. Alegeţi, pe baza textului, informaţia conform căreia Moldova va suferi după 1856 modificări
teritoriale.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
4. Selectaţi, pe baza textului, informaţia care permitea românilor să se pronunţe în chestiunea
Unirii.
................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
 Fișa de lucru Grupa 2

1. Subliniați asemănările dintre cele două documente și prezentați opinia voastră în legătură ce
importanța asemănărilor în vederea Unirii.

Revendicările Adunării ad-hoc a Ţării

Româneşti:
1.Respectarea autonomiei Principatelor.
2.Unirea Principatelor într-un singur stat
numit România.
3.Prinţ străin cu moştenirea tronului ales
dintr-o familie domnitoare a Europei cu
moştenitori crescuţi
în religia ţării.
3.Neutralitatea pământului Principatelor.
4.Adunare Legislativă în care să fie
reprezentate toate categoriile sociale sub
garanţia colectivă a celor 7 Mari Puteri.
Revendicările Adunării ad-hoc a Moldovei:
1.Respectarea autonomiei
Principatelor Române, aşa cum a fost
prevăzută în capitulaţiile încheiate cu
Înalta Poartă;
2. Unirea Principatelor Române într-
un stat numit România;
3.Prinţ străin cu moştenirea tronului,
dintr-o dinastie domnitoare din
Europa, ai cărui moştenitori să fie
crescuţi în religia ţării;
4.Neutralitatea pământului
Principatelor;
5.Adunare Obştească în care să fie
reprezentate toate interesele naţiei.
 Fișa de lucru Grupa 3

1. Citiţi cu atenţie documentul și completaţi tabelul:

„Marile Puteri nu au putut ajunge la un consens in privinta unirii. Conventia de la Paris a

fost un compromis : Impunea numele de Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei, in spatele
careia se ascundea separatia, fiind mentinuti doi domni, doua guverne, doua administratii, doua
adunari legislative. Au fost prevazute si unele stipulatii unioniste: o Comisie Centrala Legislativa si
o Curte de Casatie. Se acorda egalitatea in drepturi tuturor locuitorilor din cele doua Principate.
Principatele ramaneau sub suzeranitatea Portii dar se vor administra in mod liber, iar o interventie
a Portii era conditionata de un prealabil consens al Marilor Puteri.”
(Convenția de la Paris – 1858)

Numele Anul Numele noului Instituţii unice Alte 2 prevederi

documentului încheierii stat