PROIECT DIDACTIC

DATA: 24.XI.2017
CLASA: a XI-a C
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Liceul Teoretic Marin Preda, sector 6,Bucureşti
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
PROFESOR: Alexe Georgiana Elena
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Perioada modernă
TEMA: TITU MAIORESCU, O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867
TIPUL LECŢIEI: predare-învăţare;
LOCUL DE DESFĂŞURARE: sala de clasă;

COMPETENŢE:

Generale: Argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau
non-literar.
Specifice: Identificarea şi compararea particularităţilor unor epoci culturale şi ideologii
literare în vederea caracterizării acestora.
COMPETENŢE SPECIFICE:

a) Cognitive: la sfârşitul lecţiei toţi elevii vor trebui:

- să precizeze locul şi perioada în care a apărut revista Convorbiri literare;

- să menţioneze rolul lui Titu Maiorescu în realizarea revistei;
- să identifice trăsăturile articolului O cercetare critică asupra poeziei române
de la 1867;
-să exemplifice programul revistei;
-să numească predecesorii revistei, identificând deosebiri şi asemânări dintre
Dacia literară şi Convorbiri literare.
b) Afective: - formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii
române;
- cultivarea plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii;
- stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice, prin lectura textelor.

TIPUL LECŢIEI: predare-învăţare

RESURSE EDUCAŢIONALE:
a) Capacităţile de receptare ale elevilor;
b) Timpul: 50 minute.

METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, expunerea, explicaţia, învăţarea prin descoperire,

problematizarea, analiza de text, discuţia frontală, observaţia, diagrama Venn.

MIJLOACE: manual, tabla, instrumente de scris, fişe de lucru.

FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII ELEVILOR:
- activitate frontală, individuală;
- activitate pe grupe.

MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
- Programa de limba şi literatura romana pentru clasa a XI -a;
- Parfene, C., “Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală. Ghid teoretico-
aplicativ”, Iaşi, Ed. Polirom, 1999;
- Cucoş, C., „Pedagogie”, Ed. Polirom, Iasi, 1996;
- Limba şi literatura română, Manual pentru clasa a XI –a, Editura Art,2009;
- Manolescu, N., „Istoria critică a literaturii române”, Bucureşti, ed. Minerva, 1987
- Maiorescu, Titu „ Critice”, Editura Hyperion, 1990.
 Scenariul didactic

STRATEGII DIDACTICE

DURATA
MOMENTELE
ELEMENTE ESENŢIALE DE CONŢINUT METODE ŞI MIJLOACE DE OBS.
LECŢIEI
PROCEDEE ÎNVĂŢĂMÂNT

0 1 2 3 4 5
- tabla
1. Moment - Asigurarea condiţiilor necesare bunei desfăşurări a 2
- conversaţia - instrumente
organizatoric lecţiei (pregătirea manualelor, a fişelor de lucru ) min
de scris
- exerciţiul
2. Discutarea 3
- verificarea temei; aprecierea acesteia
temei min
- conversaţia

5
- exerciţiul
min
- discuţia
3.Captarea - elevii primesc o fişă de lucru, urmărind actualizarea
frontală fişă de lucru
atenţiei cunoştiinţelor dobândite anterior.
- conversaţia

4. Anunţarea - Profesorul anunţă tema şi scrie titlul acesteia pe 2 - conversaţia - tabla

 STRATEGII DIDACTICE

DURATA
MOMENTELE
ELEMENTE ESENŢIALE DE CONŢINUT METODE ŞI MIJLOACE DE OBS.
LECŢIEI
PROCEDEE ÎNVĂŢĂMÂNT

0 1 2 3 4 5
subiectului tablă. Se prezintă, de asemenea, conceptele
min
lecţei noi specifice.
5.
- discuţia
Dirijarea
- precizarea locului şi a perioadei în care a apărut frontală
învăţării şi
revista Convorbiri literare;
obţinerea
- să menţioneze rolul lui Titu Maiorescu în realizarea - expunerea
performanţei
revistei;
Elevii vor primi fişe de lucru . Cerinţele vor fi - conversaţia
- tabla
explicate în prealabil, iar după completare se va 30
verifica şi discuta modul de rezolvare: min - conversaţia
- să identifice trăsăturile articolului O cercetare euristică
- fişe de lucru
critică asupra poeziei române de la 1867;
-explicarea conceptelor de condiţiune materială şi - demonstraţia
condiţiune ideală ale poeziei;
-să exemplifice programul revistei; - dezbaterea
- manual
-să numească predecesorii revistei, identificând
deosebiri şi asemânări dintre Dacia literară şi - observaţia
Convorbiri literare.
- diagrama
Venn
Se realizează pe parcursul învăţării, prin aprobarea,
corectarea sau nuanţarea răspunsurilor primite de la
6. Asigurarea 4 - explicaţia
elevi.
feedback-ului min
La final, profesorul va aprecia stimulativ elevii care au
arătat interes deosebit în rezolvarea sarcinii de lucru.
7. Tema pentru Se anunţă tema pentru acasă şi se explică cerinţele: 2 -explicaţia
acasă Redactarea unui eseu de una-doua pagini în care să se min - conversaţia
 STRATEGII DIDACTICE

DURATA
MOMENTELE
ELEMENTE ESENŢIALE DE CONŢINUT METODE ŞI MIJLOACE DE OBS.
LECŢIEI
PROCEDEE ÎNVĂŢĂMÂNT

0 1 2 3 4 5
prezinte doctrina estetică maioresciana aşa cum reiese
din studiul O cercetare critică asupra poeziei române
de la 1867.
 Nume:
Clasa a XI –a C

Fişă de lucru

Grupa 1

Se dă textul:

Poezia, ca toate artele, este chemată să exprime frumosul; în deosebire de ș tiinț ă, care se ocupă de adevăr. Cea dintâi ș i cea mai mare diferenț ă
între adevăr ș i frumos este că adevărul cuprinde numai idei, pe când frumosul cuprinde idei manifestate în materie sensibilă. Este dar o condi ț iune
elementară a fiecărei lucrări artistice de a avea un material în care sau prin care să- ș i realizeze obiectul. Astfel, sculptura îș i taie ideea în lemn sau în
piatră, pictura ș i-o exprimă prin culori, muzica prin sonuri. Numai poezia ( ș i aci vedem prima ei distingere de celelalte arte) nu află în lumea fizică
un material gata pentru scopurile ei. Căci cuvintele auzite nu sunt material, ci numai organ de comunicare. Unde este atunci materialul sensibil al
poetului, fără de care nu poate exista arta? Materialul poetului nu se află în lumea din afară; el se cuprinde numai în con ș tiinț a noastră ș i se
compune din imaginile reproduse ce ni le deș teaptă auzirea cuvintelor poetice.

Prima condiț iune dar, o condiț iune materială sau mecanică, pentru ca să existe o poezie în genere, fie epică, fie lirică, fie dramatică, este: ca să se
deș tepte prin cuvintele ei imagini sensibile în fantezia auditoriului, ș i tocmai prin aceasta poezia se deosebeș te de proză ca un gen aparte, cu propria
sa raț iune de a fi. ( T.Maiorescu, Critice, Editura Hyperion, 1990)
a. Identificaţi două idei ale fragmentului;
b. În ce constă condiţiunea materială? Exemplificaţi scopul acesteia, comentând ultimul alineat.
c. Precizaţi un obiectiv al Junimii , identificat în fragmentul citat.
Nume:
Clasa a XI –a C

Fişă de lucru

Grupa 2

Se dă textul:

(…)Poetul, chemat a deș tepta, prin cuvintele ce le întrebuinț ează, aceleaș i imagini sensibile în conș tiinț a auditoriului, ce trebuie să le aibă el în
fantezia sa, are a se lupta cu o primă greutate foarte însemnată: cu pierderea crescândă a elementului material în gândirea cuvintelor unei limbi.
La început cuvintele corespundeau unei impresii sensibile, ș i cine le auzea atunci î ș i reproducea prin ele acea imagine materială din care se
născuseră. Cu cât înaintează însă limba, cu cât experien ț a se întinde peste mai multe sfere ș i cuprinde cunoș tinț a a tot mai multe obiecte de acela ș i
fel, cu atât cuvântul ce le exprimă devine mai abstract, caută a se potrivi cu toată suma de obiecte câ ș tigată din nou, pierde una câte una din
amintirile sensibile de mai nainte ș i, devenind o noț iune generală, se ridică pe calea abstracț iunii spre sfera ș tiinț ei, însă se depărtează în proporț ie
egală de sfera poeziei. Să luăm, d. e., cuvântul eminent. Când zice astăzi cineva „inteligen ț ă eminentă“, nu leagă nici o imagine sensibilă cu aceste
cuvinte. Altfel a fost în vechime, în acea vechime romană, care a întrebuinț at pentru prima oară cuvântul eminens.
Rezultatul însă pentru artă este că poetul nu mai poate întrebuin ț a toate cuvintele limbii simplu, aș a precum sunt admise astăzi pentru
însemnarea obiectelor gândirii lui, ci trebuie sau să le ilustreze cu epitete mai sensibile, sau să le învieze prin personificări, sau să le materializeze prin
comparaț iuni, în orice caz însă să aleagă, dintre toate cuvintele ce exprimă aproape acela ș i lucru, pe acele care cuprind cea mai mare doză de
sensibilitate potrivită cu închipuirea fanteziei sale.(…)
( T.Maiorescu, Critice, Editura Hyperion, 1990)

a. Identificaţi două idei ale fragmentului;

b. În ce constă condiţiunea materială? Exemplificaţi rolul poetului, comentând ultimul alineat.
c. Precizaţi un obiectiv al Junimii , identificat în fragmentul citat.
Nume:
Clasa a XI –a C

Fişă de lucru

Grupa 3

(…)Trecând la partea a doua a cercetării noastre, ne propunem a analiza care este, în privin ț a ideilor exprimate de poet, condiț iunea fără a cărei
împlinire nici nu poate exista poezia.

Paralel cu această deosebire, costatăm pentru scopul ce ne ocupă următoarea propozi ț ie limitativă: ideea sau obiectul exprimat prin poezie este
totdeauna un simț ământ sau o pasiune, ș i niciodată o cugetare exclusiv intelectuală sau care se ț ine de tărâmul ș tiinț ific, fie în teorie, fie în aplicare
practică.

Prin urmare, iubirea, ura, triste ț ea, bucuria, disperarea, mânia etc. sunt obiecte poetice; învă ț ătura, preceptele morale, politica etc. sunt obiecte ale
ș tiinț ei, ș i niciodată ale artelor; singurul rol ce-l pot juca ele în reprezentarea frumosului este de a servi de prilej pentru exprimarea sim ț ământului ș i
pasiunii, tema eternă a frumoaselor arte. Ș i pentru ce aceasta?

Câteva din cauzele fundamentale ce deosebesc cele două sfere ale gândirii omene ș ti ne par destul de simple pentru a putea fi explicate în cercetarea
de faț ă fără prea lungi digresiuni.

Ș i mai întâi poezia este un product de lux al vieț ii intelectuale. Ea nu aduce mulț imii nici un folos astfel de palpabil încât să o atragă de la sine din
motivul unui interes egoist; ea există pentru noi numai întrucât ne poate atrage ș i interesa prin plăcerea estetică. Însă o condi ț iune fără de care nu
poate fi interes ș i plăcere este ca, mai întâi de toate, poezia să fie înț eleasă, să vorbească la conș tiinț a tuturor. (…)

( T.Maiorescu, Critice, Editura Hyperion, 1990)

a. Identificaţi două idei ale fragmentului;

b. În ce constă condiţiunea ideală? Exemplificaţi semnificaţia sintagmei subliniate ;
c. Precizaţi un obiectiv al Junimii , identificat în fragmentul citat.
Nume:
Clasa a XI –a C

Grupa 4 Fişă de lucru

(…) Poezia cere, ca o condiț ie materială a existenț ei ei, imagini sensibile; iar condiț ia ei ideală sunt simț ăminte ș i pasiuni.

Din condiț ia materială se explică determinarea cuvintelor, epitetele, personificările ș i comparaț iunile juste ș i nouă ș i totdeodată regula negativă, că
poezia să se ferească de noț iuni abstracte.

Din condiț ia ideală se explică miș carea reprezentărilor, mărirea obiectului ș i dezvoltarea gradată spre culminare, ș i totdeodată regula negativă că
poezia să se ferească de obiecte ale simplei reflecț iuni. Aceste adevăruri le-am demonstrat pe cât se poate demonstra în materie estetică, atât prin
cercetări teoretice, cât ș i prin experienț a din exemple.

Scopul lor nu este ș i nu poate fi de a produce poe ț i; niciodată estetica nu a creat frumosul, precum niciodată logica nu a creat adevărul. Dar
scopul lor este de a ne feri de mediocrită ț ile care, fără nici o chemare interioară, pretind a fi poe ț i, ș i acest scop îl poate ajunge estetica. Căci
asemenea discipline au două mari foloase: Ele îndeamnă întâi pe acela care are talentul înnăscut, să se perfec ț ioneze în arta sa, deș teptându-i atenț ia
asupra multor particularităț i importante, pe care le-ar fi trecut cu vederea.

Majoritatea poeț ilor nu merită numele ce ș i-l uzurpă: din producț iunile lor se vede numai o fantezie seacă de imagini originale ș i o inimă goală de
simț iri adevărate, ș i mai bine le-ar fi fost lor ș i nouă dacă niciodată nu ar fi luat pana în mână ș i nu ar fi lăț it în public producț iunile lor nedemne de
limbajul muzelor. (…)( T.Maiorescu, Critice, Editura Hyperion, 1990)

a. Identificaţi două idei ale fragmentului;

b. În ce constă condiţiunea ideală? Exemplificaţi, comentând sintagma subliniată.
c. Precizaţi un obiectiv al Junimii , identificat în fragmentul citat.