PROIECT DIDACTIC

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Şcoala cu clasele I-VIII Nr.16, Oradea

PROFESOR: Ursan Anamaria Dorina
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
DISCIPLINA: Limba şi literatura românǎ
CLASA: a V-a A
DATA: 20.01.2011
SUBIECTUL: Descrierea literară şi descrierea nonliterară
TIPUL LECŢIEI: de transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe

MOTIVAŢIA: este o lecţie de transmitere şi însuşire a cunoştinţelor, valoroasă prin folosirea unor procedee şi metode de predare
activ - participative, care le permit elevilor să devină conştienţi de propria gândire şi de folosirea limbajului personal.

COMPETENŢE GENERALE:
- Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi
dialogată;
- Receptarea mesajului scris, din texte literare si nonliterare, în scopuri diverse ;
- Utilizarea corectă si adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu
scopuri diverse .
COMPETENŢE SPECIFICE:
1.4 – să manifeste interes pentru mesajul ascultat şi pentru partenerii de discuţie;
2.1 – să realizeze înlănţuirea clară şi corectă a ideilor;
3.1 – să deosebeacă elementele de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit;
3.2 – să identifice modurile de expunere într-un text literar şi a procedeelor de expresivitate artistică ;
3.3 - să sesizeze valoarea expresivă a unităţilor lexicale în textele citite
4.3 – să înlănţuie corect frazele în textul redactat, utilizând corect semnele ortografice şi de punctuaţie.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
a) cognitive:
O1: să utilizeze corect şi adecvat formele exprimării orale şi scrise în diverse situaţii de comunicare;
O2: să definească descrierea completând spaţiile punctate;
O3: să identifice , în texte date, elementele caracteristice descrierii literare şi nonliterare;
O4: să prezinte propria opinie asupra unor secvențe din texte/ texte integrale la prima vedere, pe baza unor cerințe date;
O5: să precizeze care sunt elementele descrise ( obiectul descris);
O6: să redacteze descrieri literare pornind de la o anumită temă ( compuneri descriptive care presupun exprimarea
propriilor sentimente; evidențierea unor trăsături ale unui obiect - peisaj, persoană - într-o descriere/ într-un portret);
O7: să comenteze una dintre figurile de stil identificate în ambele texte date;
O8: să completeze rebusul răspunzând corect întrebărilor de pe fişa de lucru;
O9 : să folosească corect semnele ortografice și de punctuație; scrierea îngrijită, lizibilă și corectă .
b) afective:
O1* să-şi cultive interesul şi respectul faţă de creaţiile literaturii române;
O2* să accepte solicitările profesorului şi să se mobilizeze pentru realizarea lor;
O3* să respingă atitudinea negativă a unor elevi faţă de activitatea de învăţare.
STRATEGII DIDACTICE
RESURSE PROCEDURALE: conversaţia, rebusul, brainstormingul, explozia stelară, munca pe grupe, exerciţiul, compunerea
descriptivă ,joc-spargerea gheţii, analiza,gândirea activă.
RESURSE MATERIALE: manualul, fişe de lucru, planşe, tabla ,ziare,reviste,laptop,retroproiector.
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII ELEVILOR: individuală, frontală şi pe grupe
EVALUARE: orală şi scrisă, aprecieri verbale pe tot parcursul lecţiei
CONDIŢII DE REALIZARE:
LOCUL-sala de clasă
TIMPUL-50 min
BIBLIOGRAFIE:
Manualul de Limba Română –clasa a V-a, Marin Iancu, Vasile Chelaru,editura Petrion,Bucureşti,2000 ;
Metodica predării limbii şi literaturii române în gimnaziu şi liceu, Corneliu Crăciun, editura Emia, Deva, 2007;
Programe şcolare pentru clasele V-VIII , Aria curriculară: Limbă şi comunicare, Bucureşti, 2010;
Exerciţii practice de limba română ( competenţă şi performanţă în comunicare), Mina-Maria Rusu, Geanina Cotoi, Mihaela
Timingeriu, Editura Paralela 45, 2010;
Perspective ( Descrierea)-Revistă de didactica limbii şi literaturii române, numărul 1, Editura Paralela 45, 2008.
 Ob T
Secvenţele Activitatea profesorului Activitatea I
Resurse Resurse Forme d
lecţiei elevilor M materiale procedurale organiz
p
Moment O2* Organizez clasa şi asigur climatul Elevii se pregătesc 3 pixuri Conversaţia, joc – activitate
organizatoric necesar bunei desfăşurări a lecţiei. pentru lecţie şi işi caiete spargerea gheţii frontală
Imaginaţi-vă ceva frumos despre depăşesc emoţiile
vizitatorii noştri! imaginându-şi
ceva frumos
despre oaspeţi.
O1,O2 Verific tema cantitativ şi calitativ, Elevii prezintă 4 caiete conversaţia activitate
Verificarea O1*, numind câte un elev din fiecare grupă tema şi corectează frontală
temei O2*
să citească tema. eventualele
şi
Grupa I- Imaginaţi-vă un alt dialog greşeli.
reactualiza-
rea a între bunică şi nepotul din opera
cunoştinţelor Bunica de B.Şt.Delavrancea;
dobândite Grupa a II-a- Alcătuieşte o compunere
anterior de 10-15 rânduri, în care să prezinţi un
peisaj din natură sau un anotimp,
folosind trei personificări, patru
epitete, o enumeraţie şi o comparaţie.
Grupa a III-a Alcătuieşte un text de 8-
10 rânduri în care să prezinţi , folosind
ca mod de expunere naraţiunea, un joc
al copilăriei.
Grupa a IV-a (excelenţii) Realizează
un desen cu portretul bunicii sau a
învăţătoarei voastre.

O1,O2 Propun ca metodă explozia stelară Elevii îşi pun unii 4 Explozia stelară gândirea activă activitate
Ştiu puţin/ Vreau Explozia stelară individua
Captarea .Indicând numere de la 1-36 elevii îşi altora întrebări şi mai mult Ştiu puţin/ Vreau mai
atenţiei vor pune unii altora întrebări din de asemenea mult
modurile de expunere studiate, figuri răspund acestora.
de stil şi operele în care sunt prezente
modurile de expunere precizate.
ANEXA1
Prin intermediul metodei ştiu puţin
/vreau mai mult voi ajunge la titlul
lecţiei.
.
O1*-O3* Scriu titlul pe tablă: Scriu titlul în 1 Tabla, laptop conversaţia activitate
Anunţarea Descrierea literară şi nonliterară caiete. Slide-ul cu
frontală
temei şi a obiectivele
Enunţ obiectivele lecţiei şi le proiectez Ascultă cu atenţie
obiectivelor
în sala de clasă. obiectivele lecţiei.
Împart elevilor fişa de lucru. ANEXA
Dirijarea 2
învăţării R: descrierea e
O3,O4,O5, fişa de lucru
O7,O9 1.Completând spaţiile punctate veţi modul de expunere
O2* obţine definiţia descrierii, iar la folosit în operele brainstormingul
următoarele exerciţii diferite tipuri de literare pentru a 20 activitate
descrieri. înfăţişa trăsături individuală
Clasificare: caracteristice ale
Există descrieri literare în unor personaje,
proză/versuri şi nonliterare de tipul: fenomene ale gândirea activă
Descrieri literare: naturii, lucruri,
- peisaje (tablou) fiinţe necuvântă Manual,culegere,
- chipuri de oameni toare,peisaje. laptop,
(portret) reviste,ziare,afişe
- fiinţe necuvântătoare
 - anotimp, fenomene ale
naturii Elevii completează explicaţia
- stări sufleteşti pe fişă spaţiile
Descrieri nonliterare: punctate.
- ştiinţifice,
- publicitare
(anunţ,afişştiri, activitate
reclame postere,
frontală
broşuri etc.)
- tehnice
Le cer elevilor să-mi citească din
revistele, ziarele aduse de ei câte un
anunţ, o reclamă
Pornind de textele de pe fişele de
lucru elevii trebuie să le citească, iar
mai apoi să precizeze trăsăturile
descrierii literare şi nonliterare
încercuind varianta corectă cu
exemple din text. ANEXA3 Elevii aleg
varianta corectă
Analiza stilistică,
fiecărui tip de
conversaţia,
descriere şi explicaţia,demonstraţia
identifică exemple
adecvate
descrierii
literare/nonliterare
din textele
propuse.
Împart fişele (ANEXA 4) şi
Fixarea explic metodele de lucru. Completează 8 fişe de lucru Metoda diagramei
cunoştinţelor Solicit liderul fiecărui grup să dea diagrama Venn cu Venn, problematizarea
O3,O9 gândirea critică
răspunsul la cerinţă şi anume să deosebiri şi
O2*,3*
demonstreze prin metoda diagramei asemănări ale
VENN care sunt asemănările şi descrierii
deosebirile dintre cele două tipuri de literare/nonliterare
descrieri studiate; ;

activitate pe
grupe
Împart fişa cu rebusul şi întrebările şi Elevii realizează 8 fişa Rebus,reflecţia activitate
Retenţie şi O8 le explic indicaţia de muncă. rebusul. individuală
transfer ANEXA5
O1*

O6 Împart fişa cu tema şi cea de Notează tema 2 fişa de gândirea critică activitate
Concluzii şi autoevaluare pentru acasă şi se autoevaluare individuală
aprecieri ANEXA 6 autoevaluează
Discut modul cum s-au prezentat activitate
elevii la lecţie şi îi notez. frontală
ANEXA1
REACTUALIZAREA CUNOŞTINŢELOR- 1.METODA EXPLOZIEI STELARE

CE?

CINE? UNDE?

CARE? CUM?
Elevii sunt numiţi de către profesor prin indicarea unui număr de la 1-36. Prima întrebare o voi pune eu , iar mai apoi cei indicaţi
vor răspunde întrebărilor puse de colegii lor din moduri de expunere, figuri de stil, opere studiate.
CAPTAREA ATENŢIEI
2.Metoda – ŞTIU / VREAU SĂ AFLU
ANEXA 2 (DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII)

1. Completând spaţiile punctate veţi obţine definiţia descrierii.

Descrierea este un ............................................................... folosit în operele literare pentru a înfăţişa trăsături caracteristice ale
unor(Prâslea,D-nu Trandafir,şoricelul)...................................................,(tună,fulgeră)...........................................................,(clasa,în
curtea şcolii,în natură).......................................................................,(calculatorul,ghiozdanul)...................................................... .
Descrierea poate fi în proză sau în.................................. .
CLASIFICARE:
Descrierile pot fi:literare şi nonliterare (ştiinţifice,publicitare, tehnice )

7. Uneşte prin săgeţi noţiunile următoare şi vei obţine o clasificare a descrierilor literare/nonliterare.

Descrieri literare descrieri nonliterare(publicitare, ştiinţifice)

-tablouri(peisaje)
- afiş
-reclame
-fenomene ale naturii
-pădurile de stejar se întind în zonele cu altitudine de până la 700-800m
- portrete
 -fiinţe necuvântătoare
-plante
-postere,pliante
-ştire,anunţ
-obiecte, încăperi, localităţi

ANEXA3
FIŞĂ DE LUCRU

1. Citeşte cu atenţie ambele texte şi răspunde ceriţelor din tabel:

A. De la Cozia în sus şoseaua urcă şerpuind prin
spintecătura din ce în ce mai strâmtă şi mai
prăpăstioasă a munţilor. Izvoarele limpezi cu
sclipiri de oţel, s-azvârl printre stânci în valurile
grele, tulburi, gălbui ale măreţului Olt. Freamătă
codrii de vuietul apelor. Departe, pe zările-nalte şi
verzi, peste pădurile posomorâte, doarme tăcută
câte-o poiană verde, bătută de soare. Drumul se dă
după îndoiturile Oltului, schimbând priveliştile ca
într-o panoramă.
( Al. Vlahuţă, În munţii noştri)
A.Descriere .....................................................................
Identificaţi obiectul descris........................................................
Cum e descris? Motivaţi !
B. Oltul este unul din cele mai importante râuri
din România. Izvorăşte din munţii Hâşmaşul
Mare, În Carpaţii Orientali şi se varsă în Dunăre
lângă Turnu Măgurele. Are o lungime de 615 km,
străbătând judeţul Olt pe la mijloc, de la nord la
sud, pe distanţa de 143 km. Râul Olt primeşte ca
afluenţi principali pe dreapta râului Olteţ, iar pe
stânga câteva râuri cu debit foarte mic cum sunt :
Tesluilul, Dârjovului.
(Manual de geografie, clasa a V-a- Oltul )
B. Descriere publicitară sau ştiinţifică?---------------------------
Identificaţi obiectul descris.......................................................
Cum e descris? Motivaţi !
2. Alege varianta corectă şi exemplifică acolo unde e precizat:
CRITERIUL A.DESCRIERE EXEMPLE – B. DESCRIERE EXEMPLE- OBS.
DE LITERARĂ TEXT A ŞTIINŢIFICĂ TEXT B Termenii:
ANALIZĂ -SUBIECTIVĂ- -OBIECTIVĂ- descriere
1.Care este a.Transmite informaţii Exemplificaţi!............. a. Transmite informaţii Exemplificaţi! subiectivă/
scopul clare, precise, pe un ton ...................................... clare, precise, pe un ton ........................ obiectivă îi
textului neutru ...................................... neutru ........................ veţi studia
descriptiv? b.Comunică impresii, ...................................... b. Comunică impresii, ........................ doar în
sentimente , prin implicare ........................ sentimente , prin implicare ........................ clasa a
emoţională, pe un ton emoţională ........................ VII-a.
familiar. ........................
2. Cum se I. Alegeţi trei figuri de I. I-am
realizează a. prezenţa figurilor de stil stil diferite , două a. prezenţa figurilor de stil precizat
descrierea? b. lipsa figurilor de stil imagini artistice b. lipsa figurilor de stil pentru a
II. diferite şi explicaţi II. vă
a. absenţa imaginilor una dintre figurile de a.absenţa imaginilor familiari-
artistice stil alese! artistice za cu ei.
b. prezenţa imaginilor b.prezenţa imaginilor
artistice artistice
III.a.predomină III.a.predomină
substantive, adjective, verbe substantive, adjective,
mai puţine verbe mai puţine Oltul
b.verbe la persoana a III-a b.verbe la persoana a III-a

3. Cine face a. E făcută din perspectiva a. E făcută din perspectiva

personajului-narator, prin
descrierea? transmiterea directă a sentimentelor de
încântare.b. E făcută la persoana a III-
a, obiectiv, fără implicare afectivă.
personajului-narator, prin
transmiterea directă a sentimentelor
SUCCES!
de încântare.b. E făcută la persoana a
III-a, obiectiv, fără implicare afectivă.

(FIXAREA CUNOŞTINŢELOR)
ANEXA 4 – METODA DIAGRAMEI VENN
Deosebiri
Deosebiri
BINGO!
 Asemănări

ANEXA 5 ( ASIGURAREA RETENŢIEI ŞI A TRANSFERULUI)

REBUS
1. Ce fel de epitet este „ploaie deasă şi caldă”?
2. Ce figură de stil constă în înşiruirea unor termeni care au aceeaşi valoare morfologică?
3. Ce figură de stil constă în umanizarea fiinţelor necuvântătoare?
4. Ce fel de epitet este „pădure roşiatică”?
5. Pe lângă descriere, dialog şi monolog mai există încă un mod de expunere.Care e acela?
6. Cum se numeşte descrierea în care sentimentele şi impresiile observatorului pot fi exprimate prin anumite detalii şi
printr-un limbaj artistic ( figuri de stil, imagini artistice)?
 7. Antonimul cuvântului a înflori.
8. Ce fel de epitet este „chemare nedesluşită,moale,stinsă”?
9. Care e sinonimul cuvântului amănunt?

══ ══ ══ ══ ══ ══ ══ D U B L U
══ ══ ══ E N U M E R A Ţ I E
══ ══ ══ ══ P E R S O N I F I C A R E
C R O M A T I C
══ ══ ══ ══ ══ N A R A Ţ I U N E A
══ ══ ══ ══ ══ ══ L I T E R A R Ă
══ ══ ══ ══ ══ ══ V E Ş T E J I
══ ══ ══ ══ ══ ══ T R I P L U
══ ══ ══ ══ ══ ══ D E T A L I U
A-B TITLUL LECŢIEI

1.Ce fel de epitet este „ploaie deasă şi caldă”?

2.Ce figură de stil constă în înşiruirea unor termeni care au aceeaşi valoare morfologică?
3.Ce figură de stil constă în umanizarea fiinţelor necuvântătoare?
4.Ce fel de epitet este „pădure roşiatică”?
5.Pe lângă descriere, dialog şi monolog mai există încă un mod de expunere.Care e acela?
6.Cum se numeşte descrierea în care sentimentele şi impresiile observatorului pot fi exprimate prin anumite detalii şi
printr-un limbaj artistic ( figuri de stil, imagini artistice)?
7.Antonimul cuvântului a înflori.
8.Ce fel de epitet este „chemare nedesluşită,moale,stinsă”?
9.Care e sinonimul cuvântului amănunt?

Anexa 6

TEMA
GRUPA I REALIZAŢI UN COLAJ CU DIVERSE AFIŞE, POSTERE, RECLAME,ANUNŢURI.
GRUPA A II-A
Într-o compunere de 15 – 20 de rânduri, prezintă particularitățile unei descrieri literare în proză
(tablou), utilizând, pentru exemplificare, secvențe din ambele texte propuse (A-B, ANEXA3).

AUTOEVALUARE
Mi-a plăcut cel mai mult..................................................................................

Eu îmi dau nota……....... şi sunt