PROIECT DIDACTIC

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Şcoala cu clasele I-VIII Nr.16, Oradea

PROFESOR: Ursan Anamaria Dorina
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
DISCIPLINA: Limba şi literatura românǎ
CLASA: a V-a A
DATA: 20.01.2011
SUBIECTUL: Descrierea literară şi descrierea nonliterară
TIPUL LECŢIEI: de transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe

MOTIVAŢIA: este o lecţie de transmitere şi însuşire a cunoştinţelor, valoroasă prin folosirea unor procedee şi metode de predare
activ - participative, care le permit elevilor să devină conştienţi de propria gândire şi de folosirea limbajului personal.

COMPETENŢE GENERALE:
- Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi
dialogată;
- Receptarea mesajului scris, din texte literare si nonliterare, în scopuri diverse ;
- Utilizarea corectă si adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu
scopuri diverse .
COMPETENŢE SPECIFICE:
1.4 – să manifeste interes pentru mesajul ascultat şi pentru partenerii de discuţie;
2.1 – să realizeze înlănţuirea clară şi corectă a ideilor;
3.1 – să deosebeacă elementele de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit;
3.2 – să identifice modurile de expunere într-un text literar şi a procedeelor de expresivitate artistică ;
3.3 - să sesizeze valoarea expresivă a unităţilor lexicale în textele citite
4.3 – să înlănţuie corect frazele în textul redactat, utilizând corect semnele ortografice şi de punctuaţie.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
a) cognitive:
O1: să utilizeze corect şi adecvat formele exprimării orale şi scrise în diverse situaţii de comunicare;
O2: să definească descrierea completând spaţiile punctate;
O3: să identifice , în texte date, elementele caracteristice descrierii literare şi nonliterare;
O4: să prezinte propria opinie asupra unor secvențe din texte/ texte integrale la prima vedere, pe baza unor cerințe date;
O5: să precizeze care sunt elementele descrise ( obiectul descris);
O6: să redacteze descrieri literare pornind de la o anumită temă ( compuneri descriptive care presupun exprimarea
propriilor sentimente; evidențierea unor trăsături ale unui obiect - peisaj, persoană - într-o descriere/ într-un portret);
O7: să comenteze una dintre figurile de stil identificate în ambele texte date;
O8: să completeze rebusul răspunzând corect întrebărilor de pe fişa de lucru;
O9 : să folosească corect semnele ortografice și de punctuație; scrierea îngrijită, lizibilă și corectă .
b) afective:
O1* să-şi cultive interesul şi respectul faţă de creaţiile literaturii române;
O2* să accepte solicitările profesorului şi să se mobilizeze pentru realizarea lor;
O3* să respingă atitudinea negativă a unor elevi faţă de activitatea de învăţare.
STRATEGII DIDACTICE
RESURSE PROCEDURALE: conversaţia, rebusul, brainstormingul, explozia stelară, munca pe grupe, exerciţiul, compunerea
descriptivă ,joc-spargerea gheţii, analiza,gândirea activă.
RESURSE MATERIALE: manualul, fişe de lucru, planşe, tabla ,ziare,reviste,laptop,retroproiector.
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII ELEVILOR: individuală, frontală şi pe grupe
EVALUARE: orală şi scrisă, aprecieri verbale pe tot parcursul lecţiei
CONDIŢII DE REALIZARE:
LOCUL-sala de clasă
TIMPUL-50 min
BIBLIOGRAFIE:
Manualul de Limba Română –clasa a V-a, Marin Iancu, Vasile Chelaru,editura Petrion,Bucureşti,2000 ;
Metodica predării limbii şi literaturii române în gimnaziu şi liceu, Corneliu Crăciun, editura Emia, Deva, 2007;
Programe şcolare pentru clasele V-VIII , Aria curriculară: Limbă şi comunicare, Bucureşti, 2010;
Exerciţii practice de limba română ( competenţă şi performanţă în comunicare), Mina-Maria Rusu, Geanina Cotoi, Mihaela
Timingeriu, Editura Paralela 45, 2010;
Perspective ( Descrierea)-Revistă de didactica limbii şi literaturii române, numărul 1, Editura Paralela 45, 2008.

Ob T Evalua
Secvenţel Activitatea profesorului Activitatea Resurse Resurse Forme
 I re
e lecţiei elevilor M
materiale procedurale de
p organiza
re
Moment O2* Organizez clasa şi asigur Elevii se 3 pixuri Conversaţia, joc – activitate
organizato climatul necesar bunei pregătesc caiete spargerea gheţii frontală
ric
desfăşurări a lecţiei. pentru lecţie şi
Imaginaţi-vă ceva frumos despre işi depăşesc
vizitatorii noştri! emoţiile
imaginându-şi
ceva frumos
despre oaspeţi.
O1,O2 Verific tema cantitativ şi Elevii prezintă 4 caiete conversaţia activitate evalua
Verificare O1*, calitativ, numind câte un elev tema şi frontală re
a temei O2* orală şi
din fiecare grupă să citească corectează
şi scrisă
tema. eventualele
reactualiza
-rea a Grupa I- Imaginaţi-vă un alt greşeli.
cunoştinţel dialog între bunică şi nepotul
or din opera Bunica de
dobândite B.Şt.Delavrancea;
anterior Grupa a II-a- Alcătuieşte o
compunere de 10-15 rânduri, în
care să prezinţi un peisaj din
natură sau un anotimp, folosind
trei personificări, patru epitete, o
enumeraţie şi o comparaţie.
Grupa a III-a Alcătuieşte un text
de 8-10 rânduri în care să
prezinţi , folosind ca mod de
expunere naraţiunea, un joc al
 copilăriei.
Grupa a IV-a (excelenţii)
Realizează un desen cu portretul
bunicii sau a învăţătoarei
voastre.

O1,O2 Propun ca metodă explozia Elevii îşi pun 4 Explozia gândirea activă activitate evalua
Captarea stelară .Indicând numere de la 1- unii altora stelară Explozia stelară individuală re
atenţiei Ştiu puţin/ Ştiu puţin/ Vreau orală şi
36 elevii îşi vor pune unii altora întrebări şi de
Vreau mai mai mult scrisă
întrebări din modurile de asemenea mult
expunere studiate, figuri de stil răspund
şi operele în care sunt prezente acestora.
modurile de expunere precizate.
ANEXA1
Prin intermediul metodei ştiu
puţin /vreau mai mult voi ajunge
la titlul lecţiei.
.
O1*- Scriu titlul pe tablă: Scriu titlul în 1 Tabla, laptop conversaţia activitate
Anunţarea O3* Descrierea literară şi nonliterară caiete. Slide-ul cu
frontală
temei şi a obiectivele
Enunţ obiectivele lecţiei şi le Ascultă cu
obiectivelo
proiectez în sala de clasă. atenţie
r
obiectivele
lecţiei.
Împart elevilor fişa de lucru.
Dirijarea ANEXA 2
învăţării R: descrierea e
O3,O4, fişa de lucru
O5, 1.Completând spaţiile punctate modul de
O7,O9 veţi obţine definiţia descrierii, expunere folosit
O2* brainstormingul activitate
iar la următoarele exerciţii în operele 2
diferite tipuri de descrieri. literare pentru a 0 individuală
Clasificare: înfăţişa trăsături
Există descrieri literare în caracteristice
proză/versuri şi nonliterare de ale unor
gândirea activă
tipul: personaje,
Descrieri literare: fenomene ale Manual,culeg
- peisaje (tablou) naturii, lucruri, ere, laptop,
reviste,ziare,af
- chipuri de fiinţe necuvântă
işe
oameni (portret) toare,peisaje. evalua
- fiinţe re
necuvântătoare orală şi
explicaţia
- anotimp, scrisă
fenomene ale Elevii
naturii completează pe
- stări sufleteşti fişă spaţiile
Descrieri nonliterare: punctate.
activitate
- ştiinţifice,
- publicitare frontală
(anunţ,afişştiri,
reclame postere,
broşuri etc.)
- tehnice
Le cer elevilor să-mi citească din
revistele, ziarele aduse de ei câte
un anunţ, o reclamă
Pornind de textele de pe fişele
de lucru elevii trebuie să le
citească, iar mai apoi să
 precizeze trăsăturile descrierii
literare şi nonliterare încercuind
Analiza stilistică,
varianta corectă cu exemple din Elevii aleg
conversaţia,
text. ANEXA3 varianta corectă explicaţia,demonstr
fiecărui tip de aţia
descriere şi
identifică
exemple
adecvate
descrierii
literare/nonliter
are din textele
propuse.
Împart fişele (ANEXA 4) şi
Fixarea explic metodele de lucru. Completează 8 fişe de lucru Metoda diagramei
cunoştinţel Venn, evalua
Solicit liderul fiecărui grup să diagrama Venn
or O3,O9 problematizarea re
O2*,3* dea răspunsul la cerinţă şi cu deosebiri şi gândirea critică orală şi
anume să demonstreze prin asemănări ale scrisă
metoda diagramei VENN care descrierii
sunt asemănările şi deosebirile literare/nonliter
dintre cele două tipuri de are;
descrieri studiate;

activitate
pe grupe
 Împart fişa cu rebusul şi Elevii 8 fişa Rebus,reflecţia activitate evalua
Retenţie şi O8 întrebările şi le explic indicaţia realizează individuală re
transfer orală şi
O1* de muncă. rebusul.
scrisă
ANEXA5

O6 Împart fişa cu tema şi cea de Notează tema 2 fişa de gândirea critică activitate
Concluzii autoevaluare pentru acasă şi autoevaluare individuală evalua
şi aprecieri ANEXA 6 se re
orală
Discut modul cum s-au prezentat autoevaluează activitate
elevii la lecţie şi îi notez. frontală note

ANEXA1
REACTUALIZAREA CUNOŞTINŢELOR- 1.METODA EXPLOZIEI STELARE

CE?

CINE? UNDE?
 CARE? CUM?

Elevii sunt numiţi de către profesor prin indicarea unui număr de la 1-36. Prima întrebare o voi pune eu , iar mai apoi cei indicaţi
vor răspunde întrebărilor puse de colegii lor din moduri de expunere, figuri de stil, opere studiate.
CAPTAREA ATENŢIEI
2.Metoda – ŞTIU / VREAU SĂ AFLU
ANEXA 2 (DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII)

1. Completând spaţiile punctate veţi obţine definiţia descrierii.

Descrierea este un ............................................................... folosit în operele literare pentru a înfăţişa trăsături caracteristice ale
unor(Prâslea,D-nu Trandafir,şoricelul)...................................................,(tună,fulgeră)...........................................................,(clasa,în
curtea şcolii,în natură).......................................................................,(calculatorul,ghiozdanul)...................................................... .
Descrierea poate fi în proză sau în.................................. .
CLASIFICARE:
Descrierile pot fi:literare şi nonliterare (ştiinţifice,publicitare, tehnice )

7. Uneşte prin săgeţi noţiunile următoare şi vei obţine o clasificare a descrierilor literare/nonliterare.

Descrieri literare descrieri nonliterare(publicitare, ştiinţifice)

 -tablouri(peisaje)
- afiş
-reclame
-fenomene ale naturii
-pădurile de stejar se întind în zonele cu altitudine de până la 700-800m
- portrete
-fiinţe necuvântătoare
-plante
-postere,pliante
-ştire,anunţ
-obiecte, încăperi, localităţi

ANEXA3
FIŞĂ DE LUCRU

1. Citeşte cu atenţie ambele texte şi răspunde ceriţelor din tabel:

A. Ne aflam acum pe înălţimile cele din urmă ale Hălăucei.
În depărtare răsăritul imens ardea în valurile de foc ale zorilor,
iar soarele, ca o colosală sprânceană de aur curat, se ridica de
după linia neagră şi ondulată a munţilor vaporoşi. Umbrele se
grămădeau în apusul încă în amurg şi grăbite se aruncau în
haosul altor lumi. Din văi, negurile adormite începeau să se
înalţe, trezite de întâile raze ale dimineţii; ici-colea, din adâncuri,
coloanele sure de fum se îndreptau spre ceruri, topindu-şi
B. Oltul este unul din cele mai importante râuri din România.
Izvorăşte din munţii Hâşmaşul Mare, În Carpaţii Orientali şi se
varsă în Dunăre lângă Turnu Măgurele. Are o lungime de 615
km, străbătând judeţul Olt pe la mijloc, de la nord la sud, pe
distanţa de 143 km. Râul Olt primeşte ca afluenţi principali pe
dreapta râului Olteţ, iar pe stânga câteva râuri cu debit foarte mic
cum sunt : Tesluilul, Dârjovului.
(Manual de geografie, clasa a V-a- Oltul )
creştetele lor în văzduhul luminos şi limpede. La dreapta, văile
pline de lumină ale Ozanei, la stânga văile neguroase ale
Sabasei, Borcei şi Bistriţei se deschideau adânci şi prăpăstioase
sub picioarele noastre.
(Calistrat Hogaş, Pe drumuri de
munte)

A.Descriere ..................................................................... B. Descriere publicitară sau ştiinţifică?---------------------------

Identificaţi obiectul descris........................................................ Identificaţi obiectul descris.......................................................
Cum e descris? Motivaţi ! Cum e descris? Motivaţi !

Alege varianta corectă şi exemplifică acolo unde e precizat:

CRITERIUL A.DESCRIERE EXEMPLE – B. DESCRIERE EXEMPLE- OBS.
DE LITERARĂ TEXT A ŞTIINŢIFICĂ TEXT B Termenii:
ANALIZĂ -SUBIECTIVĂ- -OBIECTIVĂ- descriere
1.Care este a.Transmite informaţii Exemplificaţi!............. a. Transmite informaţii Exemplificaţi! subiectivă/
scopul clare, precise, pe un ton ...................................... clare, precise, pe un ton ........................ obiectivă îi
textului neutru ...................................... neutru ........................ veţi studia
descriptiv? b.Comunică impresii, ...................................... b. Comunică impresii, ........................ doar în
sentimente , prin implicare ........................ sentimente , prin implicare ........................ clasa a
emoţională, pe un ton emoţională ........................ VII-a.
familiar. ........................ I-am
2. Cum se I. Alegeţi trei figuri de I. precizat
realizează a. prezenţa figurilor de stil stil diferite , două a. prezenţa figurilor de stil pentru a
descrierea? b. lipsa figurilor de stil imagini artistice b. lipsa figurilor de stil vă
II. diferite şi explicaţi II. familiari-
 a. absenţa imaginilor
artistice
b. prezenţa imaginilor
artistice
III.a.predomină
substantive, adjective, verbe
mai puţine
b.verbe la persoana a III-a
una dintre figurile de a.absenţa imaginilor za cu ei.
stil alese! artistice
b.prezenţa imaginilor
artistice
III.a.predomină
substantive, adjective, Oltul
verbe mai puţine
b.verbe la persoana a III-a

3. Cine face a. E făcută din perspectiva a. E făcută din perspectiva SUCCES!

personajului-narator, prin personajului-narator, prin
descrierea? transmiterea directă a sentimentelor de transmiterea directă a sentimentelor
încântare. de încântare.
b. E făcută la persoana a III-a, obiectiv, b. E făcută la persoana a III-a,
fără implicare afectivă. obiectiv, fără implicare afectivă.

(FIXAREA CUNOŞTINŢELOR)
ANEXA 4 – METODA DIAGRAMEI VENN

BINGO!

Deosebiri
Deosebiri
 Asemănări

ANEXA 5 ( ASIGURAREA RETENŢIEI ŞI A TRANSFERULUI)

REBUS
1. Ce fel de epitet este „ploaie deasă şi caldă”?
2. Ce figură de stil constă în înşiruirea unor termeni care au aceeaşi valoare morfologică?
3. Ce figură de stil constă în umanizarea fiinţelor necuvântătoare?
4. Ce fel de epitet este „pădure roşiatică”?
5. Pe lângă descriere, dialog şi monolog mai există încă un mod de expunere.Care e acela?
6. Cum se numeşte descrierea în care sentimentele şi impresiile observatorului pot fi exprimate prin anumite detalii şi
printr-un limbaj artistic ( figuri de stil, imagini artistice)?
7. Antonimul cuvântului a înflori.
8. Ce fel de epitet este „chemare nedesluşită,moale,stinsă”?
9. Care e sinonimul cuvântului amănunt?
 ══ ══ ══ ══ ══ ══ ══
══ ══ ══
══ ══ ══ ══

══ ══ ══ ══ ══
══ ══ ══ ══ ══ ══
══ ══ ══ ══ ══ ══
══ ══ ══ ══ ══ ══
══ ══ ══ ══ ══ ══
A-B TITLUL LECŢIEI

1.Ce fel de epitet este „ploaie deasă şi caldă”?

2.Ce figură de stil constă în înşiruirea unor termeni care au aceeaşi valoare morfologică?
3.Ce figură de stil constă în umanizarea fiinţelor necuvântătoare?
4.Ce fel de epitet este „pădure roşiatică”?
5.Pe lângă descriere, dialog şi monolog mai există încă un mod de expunere.Care e acela?
6.Cum se numeşte descrierea în care sentimentele şi impresiile observatorului pot fi exprimate prin anumite detalii şi
printr-un limbaj artistic ( figuri de stil, imagini artistice)?
7.Antonimul cuvântului a înflori.
8.Ce fel de epitet este „chemare nedesluşită,moale,stinsă”?
9.Care e sinonimul cuvântului amănunt?

Anexa 6

TEMA

GRUPA I REALIZAŢI UN COLAJ CU DIVERSE AFIŞE, POSTERE, RECLAME,ANUNŢURI.

GRUPA A II-A
Într-o compunere de 15 – 20 de rânduri, prezintă particularitățile unei descrieri literare în proză
(tablou), utilizând, pentru exemplificare, secvențe din ambele texte propuse (A-B, ANEXA3).

AUTOEVALUARE
Mi-a plăcut cel mai mult..................................................................................

Eu îmi dau nota……....... şi sunt