Proiect de lecție

Şcoala: Şcoala Gimnazială nr. 2 Fârţăneşti

Clasa: a VII-a
Data: 13.01.2020
Disciplina: Limba şi literatura română
Subiectul lecţiei: Textul liric. Lacul de Mihai Eminescu
Unitatea de învăţare: Harta sentimentelor
Tipul lecţiei: Lecţia de predare-învăţare (asimilare de noi cunoştinţe)
Profesor: Ifrim Cristina-Georgiana

Competențe generale:
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri

Competenţe specifice:
2.2. Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse
2.3. Adecvarea atitudinii și a practicilor de lectură în funcție de scopul lecturii
2.4. Dezvoltarea competenţei de lectură prin diversificarea activităţilor consacrate cărţii

Obiective operaţionale:
La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
a) Cognitive:
O1: să definească textul liric
O2: să înţeleagă mesajul unui text liric
O3: să identifice elementele de versificaţie
O4: să cunoască informaţii despre Mihai Eminescu

b) Afective:
O5: să manifeste interes faţă de conţinutul lecţiei
O6: să participe la un act de comunicare
O7: să manifeste spirit de colegialitate şi cooperare în timpul lecţiei

STRATEGIE DIDACTICĂ:
a) Metode și procedee: metoda Ciorchinelui, conversaţia, explicaţia, argumentarea, lucrul cu dicţionarul, jocul didactic
b) Resurse: tablă, manual, caiete, DEX, post-ituri
c) Forme de organizare a învățării: frontală, individuală
d) Bibliografie: Manualul de limbă si literatura română, clasa a VII-a, autori : Florentina Sâmihăian, Sofia Dobra,
Monica Halaszi, Anca Davidoiu-Roman, Horia Corcheş; Didactica limbii şi literaturii române, Florentina Sâmihăian şi
Mariana Norel, Bucureşti, 2011, Programa şcolară pentru disciplina Limba şi literatura română
e) Timp: 50 minute
 Scenariu didactic
Ob. Conținutul științific Strategie didactică
Momentele Op. Activitatea profesorului Activitatea elevilor Resurse
lecției Timp Procedee Materiale Forma de Forma de
org. evaluare
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.Moment Salut elevii. Voi face prezenţa şi Elevii îşi pregătesc manualele şi 2’ Conversaţia Frontală
organizatoric voi pregăti materialele necesare caietele şi numesc absenţii.
de-a lungul orei.

2.Verificarea Verific tema calitativ și În timp ce un elev citește temadin caiet, 5’ Conversaţia, Manual, caiete Frontală. Aprecierea critică a
temei cantitativ. ceilalți verifică dacăau rezolvat explicaţia individuală conţinutului temelor,
Verificarea calitativă se face corect exercițiile. verificarea orală.
selectiv, elevii vor fi solicitați,
prin sondaj, să citească
rezolvarea exercițiilor.
3. Captarea O5 Pentru a capta atenţia elevilor, 4’
Fiecare elev va nota pe post-itul Metoda Tablă, Frontală, Aprecieri verbale
voi apela la metoda
atenţiei O6 Ciorchinelui. Voi scrie pe tablă primit un cuvânt pe care îl Ciorchinelui post-ituri individuală
O7 cuvântul iubire. Voi oferi asociază cu iubirea. Pe rând, elevii
fiecărui elev câte un post-it pe
care va scrie un cuvânt pe care citesc cuvântul scris şi lipesc
îl asociază cu iubirea. post-itul pe tablă, în jurul
cuvântului iubire.
4.Anunţarea Voi anunţa subiectul Elevii notează titlul în caiete. 2’ Conversaţia Tablă, caiete Frontală
subiectului şi lecţiei, formulez obiectivele pe
a obiectivelor înţelesul copiilor şi notez
tiltul lecţiei pe tablă.
5. Dirijarea O1 Voi întreba elevii ce ştiu Elevii spun informaţiile pe care le 15’ Argumentarea, Tablă, Frontală Aprecieri verbale
învăţării O2 despre Mihai Eminescu, cunosc despre Mihai Eminescu. Elevii vor Conversaţia, manual,
O3 apoi le citesc elevilor căuta în DEX cuvintele necunoscute Explicaţia, caiete
O4 câteva informaţii despre acesta. şi le vor nota în caiete. Elevii Lucrul cu
O5 Voi citi poezia Lacul. Întreb ascultă textul în lectura dicţionarul
elevii dacă sunt cuvinte profesorului şi răspund activ
necunoscute în textul citit. Voi invitaţiei profesorului de a-şi
nota definiţiile exprima opinia despre poezia
cuvintelor necunoscute pe tablă. citi
citită. Răspund pe rând întrebărilor
Voi iniţia o discuţie despre adresate de profesor.
mesajul textului, lăsând elevii Elevii notează informaţiile notate pe
să îşi exprime părerea despre tablă de profesor şi adresează
textul citit. Le voi adresa întrebări dacă există nelămuriri
elevilor următoarele întrebări: şi contribuie la procesul de predare,
1.Ce ți-a plăcut mai mult în oferind exemple atunci când
poezie? profesorul le cere.
2.Te-a nedumerit ceva?
3.Care este imaginea din
text pe care ai reținut-o la
prima lectură?
4.Crezi că iubirea, în această
poezie, aduce fericire sau
suferință?
În continuare voi prezenta
elevilor definiţia textului
liric şi elementele de
versificaţie, valorificând
textul citit.
6.Fixarea O1 Pentru a fixa cunoştinţele Elevii vor ieşi pe rând la tablă 10’ Exerciţiul Manual, Frontală, Aprecieri verbale
cunoştinţelor O2 asimilate anterior, propun pentru a nota răspunsurile corecte, tablă, caiete individuală
asimilate anterior O3 elevilor rezolvarea exerciţiilor astfel.
O4 din manual (2,3,4 din
O5 secţiunea Explorare şi 1,2
O6 din secţiunea Aplicaţii).
Voi aprecia răspunsurile elevilor.
7.Obţinerea 05 Voi prezenta următoarea Un elev vine în faţa clasei, spune 6’ Jocul didactic frontală Aprecieri verbale
performanţei O6 activitate, astfel că voi un cuvânt, colegii săi enumeră 4
O7 invita un elev în faţa clasei şi cuvinte care să rimeze cu acesta.
îi cer să spună un cuvânt, iar Elevul din faţa clasei numeşte un
colegii săi trebuie să găsească coleg care să îi ia locul.
alte cuvinte care să
rimeze cu acesta.
8.Asigurarea O5 Pentru a recapitula, Elevii vor răspunde la întrebări. 3’ Conversaţia Frontală Aprecieri verbale
retenţiei şi O6
a adresez întrebări elevilor cu
transferului O7 privirela cunoştinţele dobândite
pe parcursul acestei lecţii.

Oglinda tablei

Textul liric este un text literar în care autorul îşi exprimă gândurile, trăirile şi sentimentele în mod direct, prin intermediul figurilor de
stil şi imaginilor artistice.
Poezia este un mod în care se îmbină cuvintele pentru a le da o sonoritate particulară prin folosirea armonioasă a unor reguli ritmice,
metrice și muzicale.
poezie – gr. poiesis (facere, creare)
Versul  un rând dintr-o poezie, sfârșit cu un spațiu gol. Versul poate începe cu literă mare sau cu literă mică.

Măsura  numărul de silabe dintr-un vers.

Strofa  o grupare de versuri, în număr variabil, despărțită de alte asemenea unități printr-un rând alb (numit blanc).

Tipurile de strofă:

 cu două versuri (distih)

 cu trei versuri (terțină)
 cu patru versuri (catren)

Rima  potrivirea sunetelor de la sfârșit de vers, începând cu ultima vocală accentuată.

Tipurile de rimă:

• rima împerecheată – rimează primul vers cu al doilea și al treilea cu al patrulea (a a b b);

• rima încrucișată – rimează primul vers cu al treilea și al doilea cu al patrulea (a b a b);

• rima îmbrățișată – rimează primul vers cu al patrulea și al doilea cu al treilea (a b b a);

• monorima – rimează toate versurile din strofă (a a a a).

•rimă imperfectă, când se potrivesc numai vocalele accentuate de la sfârșit de vers, consoanele fiind diferite (creștet – veșted)

•semirimă, când se combină încrucișat versuri cu rimă cu versuri fără rimă (a b c b).

Ritmul  succesiunea regulată și armonioasă a silabelor accentuate și neaccentuate dintr-un vers.

Versurile moderne pot fi albe (când păstrează ritmul și măsura, dar nu au rimă) sau libere (când renunță la ritm și rimă și au măsură
variabilă.