Proiect didactic

Limba română
Interjecția

Prof.Brovciuk Olha

Școala: Gimnaziul №6 numele lui Alecsandru cel Bun

Profesorul: Brovciuk Olha
Obiectul: Limba română
Clasa: a 7-a
Tema lecției: Interjecția. Tipuri de interjecție.
Tipul lecției: Lecție mixtă
Obiective operationale:
O1 – să definească interjecţia;
O2 – să identifice interjecţiile dintr-un text/enunţ dat;
O3 – să clasifice interjecţiile după sens şi structură;
O4 – să precizeze rolul interjecţiei în comunicare;
O5 – să descopere autorii sunetelor produse din audierea propusă;
Metode si procedee: rebusul, jocul didactic, explicarea, problematizarea, observarea,
descoperirea, exercițiul.
Etapele Activitatea profesorului Timp Metode si Resurse
lectiei procedee
Evocare  Moment organizatoric 5
 Verificarea temei de casă
 Rezolvarea rebusului, pentru a
descoperi tema lectiei. (Anexa
1)
- Cum vă simtiti astăzi? (Elevii
aleg o imagine din fisa propusă) Rebusul Anexa 1

Imaginea
 Propun să se grupeze conform 25 Jocul didactic Anexa 2
imaginii si exprimării ei.
Realizare
(Anexa 2)
a sensului
 Explicarea casetei 1, pag. 177 Anexa 3
(Anexa 3)
Explicarea
 Exprimarea interjectiilor din
imaginea de la p. 177 Problematizarea
 Explicarea casetei 2, pag. 177
 Identificarea autorilor sunetelor
produse din audierea unui video Ppt
despre imitarea sunetelor din
natură. Observarea
 Clasificarea interjectiilor în Descoperirea
functie de sens si structura lor.
(Anexa 4)
 Anexa 4
Exercitiul

Reflectie  Alcătuirea enunţurilor în care 12

să fie folosite interjecţii pentru:
Exercitiul
- a exprima necesitatea de tăcere (st!)
- a face atent pe cineva (hei! măi!)
- a exprima mulţumirea (a, ei, deh!)
 Completarea tabelului folosind
cuvinte si interjectii
corespunzătoare zilelor de
săptămînă. (Anexa 5) Jocul didactic
 Descoperirea interjectiilor Problematizarea Anexa 5
ascunse în grila propusă
(Anexa 6)
Descoperirea Anexa 6

Extindere  Ex. 1, pag. 178 3

 Ex. 2, pag. 178

ANEXA 1
Prin rezolvarea unui rebus, elevii vor descoperi numele unei noi părţi de vorbire. Ei
vor observa ce exprimă interjecţia.

1 M I A U
2 N A
3 T I C
V Ă L E U
5 U R A
6 V Î J
7 M E
H A P C I U
9 T U P
10 P I C
11 H A M

1) Cuvînt care imită strigătul pisicii.

2) Spui în loc de “ţine”.
3) Cuvînt care imită sunetul ritmic al ceasului.
4) Aşa a urlat de durere lupul cînd a căzut în groapa cu jăratic.
5) Cuvînt care exprimă bucurie, entuziasm.
6) Cuvînt care imită zgomotul vîntului puternic.
7) Cuvînt care imită strigătul mielului.
8) Cuvînt care imită zgomotul produs de strănut.
9) Cuvînt care imită zgomotul unei sărituri.
10) Cuvînt care imită sunetul auzit la căderea unei picături de apă.
11) Cuvînt care imită lătratul cîinelui.

ANEXA 3

INTERJECTIA
 este partea de vorbire neflexibilă
care exprima stări sufletesti, îndemnuri
sau reproduce sunete si zgomote din natura (onomatopee).

Clasificarea interjecţiilor:

 După formă: simple: of!, vai!, hai!, buf!, zdroc!, piu-piu! etc.
compuse: hodoronc-tronc!, iacătă!, cip-cirip, trosc-pleosc! etc.

 După înţeles:
- care exprimă stări sufleteşti: of!, vai!, eh!, de!, ura! etc.
- care exprimă senzaţii: au!, brr!, hapciu! uf
- de adresare: măi!, bă!, băi!, mă! bre! etc.
- de atragere a atenţiei cuiva: uite!, iată!, iacătă!, ia uite! etc.
- reproduc sunete din natură: buf!, cioc-cioc!, miau!, zvîrr!, pic-pic!, behehe!

 Punctuatia:
- virgula: Măi, ti-ai pregătit temele de casă?
- semnul exclamării: Ei! Ati cumpărat dulciuri?

Anexa 6
CONCURS!!!
1. Caută în careu (pe diagonală, orizontală sau verticală) 10 interjecţii.

Q M F Ş Â R A U I K
H M I G F E N C S Y
A U V A N T D P B Z
I F H Z U I J O D D
U Ă Â T R A N C G R
J U F B E R U J U A
B K Ţ I O R F M G N
V Ş H A M T I N V G
A W Z L A H A V D I
I V O C A C I O C R

ANEXA 2

1. Asociaţi fiecărui desen cuvinte potrivite, grupându-le apoi în

funcţie de ce exprimă:
 băi!, cucurigu!, of!, bzzz!, aoleu!, ham-ham!, brrr!, di !,

poc!, miau!, pac! ţrrr!, pic-pic!, hei! ura!,

- stări sufleteşti: - adresare:

- senzaţii: - îndemnuri:
- sunete scoase de animale:
- zgomote:
ANEXA 4
1. Realizeazã corespondenţele între cele douã coloane:
A B
1. senzaţie a) Striga fericit: Ura! Ura!
2. stare sufleteascã b) Pupãza zbrrr, pe-o
dugheanã!
3. act de voinţã c)Brrr! Ce frig este!
4. onomatopee d)Hai cu mine!

2. Subliniaţi interjecţiile din enunţurile următoare şi clasificaţi-le după sens şi

structură completând tabelul de mai jos:
ah!, cri-cri!, hodoronc-tronc!, pleosc!, hei-rup!, marş!, miau!, ham-ham
oh!, vai!, hei-rup!, vâj!, bre!, lipa-lipa!, ura!, zdronca-tronca!, hop-ţop!, zvârr,
„O, nu! Nu-i drept să te-ndoieşti!”
„A! zic eu, şi dumnealui?”
Ah, ce cald e !
Au, mă doare!
„Măi Ursane, acolo e de noi!”
„Ia, ascultaţi,măi, zice Gerilă.”
„Hi căluţii tatei, să ne întoarcem cât mai degrabă acasă.”
„Hăis şi cea! Gem sub poveri/ Carele greoaie…”
„…au auzit desluşit glasul mamei lor chemându-i din capul miriştii: Pitpalac! Pitpalac!”
„Pupăza zbârr! pe-o dugheană.”
„Atunci domnul Popescu trosc-pleosc! două palme peste faţă.”
Pentru Dumnezeu, de ce nu mi-ai spus?
„Vai şi-amar de cel sărman, că nu e nimeni să-l creadă.”

DUPĂ STRUCTURĂ DUPĂ SENS

simple compuse stări sufleteşti, manifestări ale zgomote din
senzaţii voinţei, natură, sunete
adresare ale necuv.
 ANEXA 4

1. Realizeazã corespondenţele între cele douã coloane:

A B
5. senzaţie a) Striga fericit: Ura!
Ura!
6. stare sufleteascã b) Pupãza zbrrr, pe-o
dugheanã!
7. act de voinţã c)Brrr! Ce frig este!
8. onomatopee d)Hai cu mine!

2. Subliniaţi interjecţiile din enunţurile următoare şi clasificaţi-le după sens şi

structură completând tabelul de mai jos:
ah!, cri-cri!, hodoronc-tronc!, pleosc!, hei-rup!, marş!, miau!, ham-ham
oh!, vai!, hei-rup!, vâj!, bre!, lipa-lipa!, ura!, zdronca-tronca!, hop-ţop!, zvârr,
„O, nu! Nu-i drept să te-ndoieşti!”
„A! zic eu, şi dumnealui?”
Ah, ce cald e !
Au, mă doare!
„Măi Ursane, acolo e de noi!”
„Ia, ascultaţi,măi, zice Gerilă.”
„Hi căluţii tatei, să ne întoarcem cât mai degrabă acasă.”
„Hăis şi cea! Gem sub poveri/ Carele greoaie…”
„…au auzit desluşit glasul mamei lor chemându-i din capul miriştii: Pitpalac!
Pitpalac!”
„Pupăza zbârr! pe-o dugheană.”
„Atunci domnul Popescu trosc-pleosc! două palme peste faţă.”
Pentru Dumnezeu, de ce nu mi-ai spus?
„Vai şi-amar de cel sărman, că nu e nimeni să-l creadă.”

DUPĂ STRUCTURĂ DUPĂ SENS

simple compuse stări manifestări zgomote din
sufleteşti, ale natură,
senzaţii voinţei, sunete
adresare ale necuv.

11
ANEXA 5

Completează cele 7 chenare corespunzătoare zilelor săptămînii cu cîte un cuvînt care să

descrie cel mai bine felul cum te simți în acea zi. Asociază fiecărei zile cîte o interjecție.

Luni Marț Miercuri Joi Viner Sîmbătă Duminică

i i

Cuvînt

Interjecți
e

ANEXA 1
Se dă textul:„— Neghiobi ca tine mai sunt acolo-n sat?
— U! hu!... este badea Muşat, badea Stan, Neagu, Voicu, Florea, Soare, badea Bran, Coman şi
alţii.
— Ho! mă, destul! Dar cine este mai mare decît toţi la voi în sat?
— Cine-i mai mare? Badea Chiţu; el este mai nalt decît toţi; e atît de lung, încît mai n-ajungi cu
mîna la umărul său.
— Bre!... proastă lighioaie mai eşti! Nu te-ntreb aşa.

— Dar cum? zise Păcală.

— Eu îţi zic: pe cine ascultaţi voi aici în sat?
— I! ha! auzi vorbă! Ascultăm pe lăutarul moş Bran; cînd începe să cînte, tot satul stă cu ochii şi
urechile ţintă la el.
— Nu zic aşa, măi nătărăule! Răspunde-mi odată cum te-ntreb.
— Ei, cum?
— Eu te-ntreb de cine aveţi frică aici în sat mai mult.
— Văleu, maică! Ia, de buhaiul lui moş popa, mare frică mai avem, mămulică. Cînd vine sara de la
păscut, fugim de el care încotro apucăm; că atît e de înfricoşat, de gîndeşti că e turbat; cînd
începe să mugească, sparie chiar şi copiii din sat.
— Mă!... da'! ce namilă de om eşti tu? Nu cumva eşti vrun duh rău, frate cu Mează-noapte sau cu
Spaima-pădurei?
— Ei, Doamne! De ce mă-ntrebi, cînd mă priveşti? Ce? Nu mă vezi că-s om ca şi dumneata: cu
cap, cu ochi, gură, nas, mîni şi cu picioare, mă mişc şi mă uit ca toţi.
— Aşa te văd şi eu, dar ai minte şi simţire abia ca un dobitoc. Ia spune-mi, zău: aveţi butnari sau
dogari în sat la voi?
— Avem.
— Na cinci bani, şi du-te să-ţi puie doagele ce-ţi lipsesc.

11
Prostia din născare, leac în lume nu mai are; ea este o urîcioasă boală, ce nu se vindecă în
şcoale, ba nici în spitale (Ion Creangă-Păcală)

1.Subliniaţi interjecţiile din textul de mai sus.

2. Transcrieţi primele trei propoziţii din text fără interjecţii. Ce observaţi?

ANEXA 2

1. Identificaţi interjecţiile din textele de mai jos şi precizaţi semnele de punctuaţie care
se folosesc dupã ele:

,,Ha, ha, ha, dacã-o sã-şi spargã mãcar un cap, tot e ceva.” (M. Sorescu, Într-o poveste)

,,- Cri, cri, cri,

Toamnã gri,
Nu credeam c-o sã mai vii.” (G. Topîrceanu, Balada unui greier mic)

,,Şi bunica spunea, spunea înainte, şi fusul sfâr-sfâr pe la urechi, ca un bondar (...)”
(B. Şt. Delavrancea, Bunica)

,,Mãi! anapoda lucru ş-aista, zic eu înciudat.”(I. Creangã, Amintiri din copilãrie

2. Puneti semnele de punctuatie, acolo unde este necesar, in urmatoarele enunturi:

“Hai călutul meu ”
“Ia să-mi facă Nica Oslobanu încredintarea, zise părintele Duhu.”
“Aoleu”
“Hai cu mine”
“S-atunci, tusti lînga piciorul lui.
” Hai măi frate/ hai măi frate/ Zorile s-aprind”
”Un cătel sfrigit asupra lor s-a repezit tah tah tah”
”Pasii lui se depărtau fîs fîs fîs”
”Mătusa Frăsîna îsi purta degetele printre pui si se străduia să le spună ceva în limba lor
păsărească ti ti ti”
” Ninsoarea mai încetase, si după si după multă trudă, am găsit drumul; si hai hai hai către
seară am ajuns la bunicul David din Pipirig”

11