ANALIZA STILISTICĂ

Exemple de bună practică-prezentare

Receptarea textului literar din perspectiva stilistica presupune descifrarea

lingvistico--artistica a operei, intelegerea cuvantului si a latentelor sale,
descompunerea imaginarului artistic, pentru ca scriitorul selecteaza, combina
cuvinte si sensuri, opereaza „devieri" estetice.
Analiza stilistica urmareste aspectele esentiale ale operei sub raportul
realizarii expresivitatii, al mestesugului cuvintelor ce primesc relief, culoare si
insufletire.

Analiza stilistică a TEXTULUI LIRIC

I.   Elemente de compoziţie şi de ordin structural:

1.   titlu, 
2.   incipit, 
3.   secvenţe poetice,
4.   relaţii de opoziţie şi de simetrie, 
5.   elemente de recurenţă :  motiv poetic, laitmotiv.
II.    Instanţele comunicării în textul poetic: eul liric
III.   Tipuri de lirism: subiectiv şi obiectiv.
IV.    Analiza limbajului poetic sub aspectul particularităţilor  stilistice 
 ( expresivitate,ambiguitate, sugestie: figuri sintactice, figuri semantice, figuri de
sunet şi elemente de versificaţie ).

La nivelul simbolic:
 Identificarea unor sensuri metaforice sau alegorice, prin utilizarea
unui limbaj abstract;
 Identificarea prezenţei eului liric (eul liricii personale, eul liricii
mascate, eul rolurilor
 Identificarea asociaţiilor inedite de cuvinte şi explicarea
sensului acestora;
 Identificarea de cuvinte cu încărcătură afectivă deosebită ce se
adresează sensibilităţii cititorului/ lectorului;
La nivelul fonetic:
 Identificarea resurselor expresivităţii,
 Identificarea cuvintelor expresive prin sunete si volum sonor ,
 Identificarea asocierii sunetelor in context - aliteratie, armonie
imitativa, asonanta, ecou, rima,
 Identificarea contrastelor sonore ;
 Identificarea tipului vocalelor (inchise/deschisE) precum si
accentuarea lor;

La nivelul lexico-semantic este important ca elevii să identifice resursele

expresivitatii textului.Astfel,accentul trebuie pus pe:
 motive poetice/laitmotive;
 cuvinte polisemantice ;
 valorificarea sinonimiei;
 expresii, locutiuni cu rol afectiv (tipenie de om nu le deschidea usa", m-a
varat in toti sparietii" - I. Creanga);
 forme rare ale cuvintelor;
 superlativul stilistic al adjectivelor
 dativul etic, dativul posesiv ;
 valori stilistice ale timpurilor si modurilor verbale (prezentul narativ,
istoric, etern, imperfectul - timp al duratei, al nedeterminarii);
 elemente ale oralitatii - vocative, interjectii, verbe la imperativ, pronume
personale/ de politete;
 prezenta unei parti de vorbire inutile in context/absenta unei parti de
vorbire utile comunicarii. nuante arhaice, regionale ale limbii;
relatii de simetrie, de opozitie prin surprinderea contrastelor, a
antonimelor sau prin paralelism;
 resursele afective ale derivarii: diminutive, augmentative 
 compunerea (Pasari-Lati-Lungila, de parca aveau orbul-gainilor" - Ion
Creanga);
 imbogatirea sensurilor prin metafora, metonimie, sinecdoca, eufemism,
ironie, hiperbola (sensuri figuratE);
 folosirea mijloacelor lexical-semantice pentru a exprima umorul, satira
(jocul de cuvinte, unitati neologice, paradoxuL).

Nivelul structurii morfologice vizeaza:

  frecventa unor parti de vorbire (substantivele, adjectivele in tablouri,
descrierile statice, verbele imprima dinamism, traduc emotii, stari,
actiuni);
 forme rare ale cuvintelor;
 superlativul stilistic al adjectivelor ;
 dativul etic, dativul posesiv ;
 valori stilistice ale timpurilor si modurilor verbale (prezentul narativ,
istoric, etern, imperfectul - timp al duratei, al nedeterminarii);
 elemente ale oralitatii - vocative, interjectii, verbe la imperativ, pronume
personale/ de politete;
 prezenta unei parti de vorbire inutile in context/absenta unei parti de
vorbire utile comunicarii.
La nivel sintactic al frazei:
 explicarea rolului atributelor adjectivale prin concretizarea lor la
nivel stilistic, în epitete ornante, cromatice,
 rolul substantivelor şi al adjectivelor în realizarea descrierii cadrului
natural (spre exemplu, dintr-un pastel);
 rolul verbului în transcrierea unor stări poetice, sau a unor imagini
dinamice;
 acumularea la nivel sintactic al frazei de propozitii subordonate de acelasi
fel, pentru a crea un paralelism sintactic şi pentru a sublinia mesajul
poetic, pentru a accentua starea poetică (spre exemplu, în textul liric
eminescian Şi dacă...)
In acelaşi timp se poate vorbi de un nivel artistic - subordonat celorlalte, dar si
superior acestora, un nivel al creativitatii lingvistice manifestate in si prin opera
de arta.Atenţia elevilor trebuie dirijată în acest caz către:

 exprimare în poezie, cea care creează un univers poetic cu deosebită forţă

de sugestie;
 identificarea unor tipuri de imagini artistice ca expresie a atitudinilor,
stărilor şi sentimentelor poetului: imagini vizuale, auditive, olfactive,
tactile, motrice/ dinamice, sinestezice;
 identificarea “cuvintelor cheie”, ”laitmotivelor,
 argumentarea - utilizării procedeelor artistice;
 descifrarea semnificaţiilor metaforelor,
 explicarea celorlalte procedee artistice,personificări, epitete, enumera-
ţii, comparaţii ş.a.
Exemplu de analiză stilistică:

„Carte frumoasă cinste cui te-a scris

Incet gandita, gingas cumpanita;
Esti ca o floare, anume inflorita
Mainilor mele, care te-au deschis.”
Ex libris Tudor Arghezi

Arta poetica este un text programatic in care un autor exprima propriile

convingeri despre creatie,menirea literaturii si despre rolul autorului in societate.
Poezia "Ex libris" este o poezie lirica, in care poetul isi expune direct sentimentele de
afectiune pentru cuvantul scris, pentru carte, pentru opera literara in general.
Sentimentele poetului sunt intense, Arghezi pare a scrie pentru sine, expresiile sale si
constructiile lirice sunt destul de greu de patruns.
Textul liric apartine curentului literar modernism.
Strofele sunt organizate sub forma unui monolog liric, in care Arghezi se adreseaza
"cartii" personificate. Atasamentul pentru ea se releva inca din primul vers,
atribuindu-se un determinant semnificativ "carte frumoasa". Doua epitete "incet
gandita", "gingas cumpanita", sesizeaza efortulde creatie existent in spatele fiecarei file
scrise. Doua comparatii "esti ca o floare", si "esti ca ovioara" sunt prilejul constructiei unor
figuri de complexe. "Anume inflorita mainilor mele, care te-au deschis" alatura un
complement indirect - "mainilor", adjectivului "inflorita", intr-un modsurprinzator si care
inspira la meditatie. "Esti ca vioara ce canta iubirea toata pe un fir de par",aduce o metafora a
strunelor viorii - fir de par, si a totalitatii sentimentelor omenesti - "iubireatoata"
Ideea centrala a poeziei este creatia si iubirea.
Titlul este specific deoarece face referire la calitatile cartii.In opera”Ex libris” este
prezent lirismul subiectiv datorita folosirii verbelor la persoana a doua (“te-a
scris”,”esti ca o floare”,”te-au deschis”,”…).Pentru a infrumuseta vocabularul
operei  lirice, eul liric foloseste mijloace expresive ale limbii : figuri
de stil(comparatii:”esti ca o floare”,”esti ca vioara”, epitete: ”litera ceas
fanta”,”gingas cumpanita”) si imagini artistice(imagini auditive:”Esti ca
vioara,singurace canta”,imagini vizuale:”fantoma”,”carte frumoasa”.)
Din punct de vedere structural,textul liric este format din patru secvente
strofice.Prima secventa strofica debuteaza cu adresarea directa a eului liric catre
,aceasta fiind specifica unei poezii de preamarire a tarii deoarece i se prezinta
toate calitatile ei, ”cartefrumoasa cinste cui te-a scris”.Cartea este asemenea unei
flori deschise “esti ca o floare”.In mainile cititorului opera capata noi valori si
sensuri.  Eul liric este identificabil in marcile sale gramaticale, versurile la prezent: "esti ca o
floare", "nu raspunzi", si pronume de persoana I sia II-a:"te", "mele", "tale", "tu"
In cel de-al doilea fragment strofic cartea este comparata in mod simbolic
cu o vioara ce transmite emotie, iubire dar si muzicalitate “Esti ca vioara,
singura ce canta/lubirea toata pe un fir de par”.Cartea are o semnificatie sfanta.
A treia secventa strofica face referire la calitatile creatorului, la pasiunea
sa pentru creatie dar care sugereaza in acelasi timp existenta sa trecatoare.
In ultima strofa este accentuata ideea de jertfire a eului poetic
pentru creatie dar, in acelasi timp opera este faurita pentru a emotiona
cititorul,pentru a face sufletele savibreze si pentru a emotiona.
Ultimele doua strofe adancesc sensurile profunde ale metaforelor. Cartea, creatia unui
"om desange", este prezentata ca "marea lui fantoma / De reverie, umbra si aroma",
urmarind amprenta autorului in opera sa, ca o "fantoma". Spre deosebire de autor, creatia sa
va ramane mereu vie "si o pogoara vie printre noi".
Desi poezia debutează cu un ton optimist şi se încheie cu unul trist, ceea
ce sugerează e faptul că trăirile, misterele lumii nu pot fi epuizate, ci doar redate
prin ,,jertfa lui zadarnică se pare/ Pe cât e ghersul cărţii de frumos”.Tristetea,
dezamagirea poetului nu-l indeparteaza de rodul creatiei sale, ci-l fac sa si-o
apropie si mai mult.
Conform spuselor lui Tudor Arghezi in “Ars poetica” –“Poezia este insasi
viata:ea poate fi gasita peste tot.Pretutindeni si in toate este poezie”.Avand in
vedere cele argumentate mai sus opera “Ex libris” de Tudor Arghezi este o
arta poetica…
 Harta subiectivă a lecturii

        Harta subiectiva a lecturii este o strategie de parcurgere secventiala a unui

text liric; strategia poate fi aplicata si în cazul secventelor descriptive ale unui
text narativ.
Conditiile realizarii: text liric, necunoscut elevilor si definit prin structura
imagistica , densa (ex.: pastel, poezie de dragoste).
Obiective:
1.   familiarizarea elevilor cu substanta unui text liric;
2.   întelegerea lecturii ca o calatorie prin text;
3.   întelegerea fenomenului interpretarilor plurale, generat de modul diferit în
care cititorii percep lumea textului.

Etapele activitatii:
1.   activitati preliminare:
-  decuparea textului, de catre profesor, în tablouri / secvente;
-  anuntarea obiectivelor activitatii;
-  prezentarea pasilor demersului: la sfârsitul fiecarei secvente, elevii vor
reprezenta experienta de lectura pe care au avut-o: reprezentarea se va face prin
comentarii.
2.   activitatea propriu-zisa: activitatea poate fi deschisa printr-o invitatie de
lectura de tipul: "Lectura este un drum prin lumea textului. Intrati fara sfiala în
aceasta lume. Notati, desenati ce vedeti, ce auziti, ce simtiti, de ce anume va
amintiti...":
-  lectura primului tablou, realizată de profesor,urmată de reprezentarea, de catre
elevi, prin cuvânt, a imaginilor care au impresionat / au socat / au ramas
întiparite în memorie, a sentimentelor si gândurilor pe care le-a provocat lectura;
-  lectura tablourilor urmatoare si reprezentarea lor;
-  confruntarea experientelor de lectura: elevii vor repovesti drumul dupa
modelul: la început am vazut / am auzit / am simtit / mi-am amintit...; apoi am
vazut, am auzit...; pentru mine textul vorbeste despre .... ;
-  discutia va aborda mai întâi modurile în care elevii au perceput aceeasi
secventa; apoi va fi ascultata istoria unor lecturi si semnificatiile globale pe care
elevii le atribuie textului.
-  notarea semnificatiilor globale se va face pe o foaie martor ce va fi folosita în
ora de interpretare.

3.  reflectie asupra pasilor parcursi si evidentierea asemanarilor si diferentelor

existente între lecturile elevilor.