Programa școlară pentru disciplina

Limba română opțional

FOLCLOR-TRADIȚIE SI CULTURĂ

Clasa a VI-a

Notă de prezentare:

“Românul e născut poet!

Înzestrat de natură cu o inchipuire strălucită și cu o inima simțitoare, el își revarsă

tainele sufletului în melodii armonioase și în poezii improvizate. De-l muncește dorul, de-l
cuprinde veselia, de-l minunează vreo faptă măreață, el își cântă durerile și mulțumirile, își
cântă eroii, își cântă istoria, și astfel sufletul său e un izvor nesecat de frumoasă poezie.

Nimic dar nu poate fi mai interesant decât a studia caracterul acestui popor în
cuprinsul cântecelor sale, căci ele cuprind toate pornirile inimii și toate razele geniului
său.

Comori neprețuite de simțiri duioase, de idei înalte, de notițe istorice, de crezări

superstițioase, de datini srămoșești și mai cu seamă de frumuseți poetice pline de
originalitate și fără seamăn în literaturi străine, poeziile noastre poporale compun o avere
natională, demnă de a fi scoasă la lumină ca un titlu de glorie pentru nația
română.”(Vasile Alecsandri)

Având ca îndemn cuvintele marelui nostru poet, am considerat că un curs opțional de

folclor poate aduce în orizontul cultural al copiilor redescoperirea geniului creator al
poporului nostru. Ca parte integrantă a culturii naționale, folclorul definește spiritul
poporului, constituie o veritabilă școală de patriotism, o școală a modelării caracterelor, a
moralității, a demnității, a curajului si a omeniei.

Întrucât în anii de gimnaziu literatura folclorică este prea puțin cunoscută de elevi,
programa limitandu-se doar la studierea câtorva creații aparținând genurilor epic si liric, acest
curs devine o pledoarie pentru cunoașterea și valorificarea creațiilor folclorice într-un sistem
organizat de învatare, susținut de bogăția și diversitatea unor surse nesecate, puse la
dispoziția noastră de iluștri înaintași precum: V. Alecsandri, A.Russo, M.Eminescu,
P.Ispirescu și alții.

Prin activitățile acestui curs, ne propunem să stabilim temele și motivele populare

proprii basmului, baladei, legendei, studiate de elevi la clasă, în gimnaziu, care au stat la baza
creațiilor culte. Prin cunoașterea și valorificarea speciilor literare menționate, urmărim să
aducem cât mai aproape de elevi valorile inaintașilor, care și-au exprimat trăirile și năzuințele
în creații orale.

Pe lângă genurile și speciile aparținând literaturii populare, elevii vor cunoaște tradiții
legate de naștere, nuntă și obiceiurile specifice sărbătorilor de Crăciun și de Paști din zona în
care s-au născut, vor descoperi, vor cunoaște și vor ști să prezinte costume populare din
diferite zone ale țării, vor învăța și vor exersa dansuri populare diverse. În același timp, își
vor dezvolta competențele de comunicare orală și scrisă, competențele sociale și civice,
cele de sensibilizare și exprimare culturală, cele digitale și ,, a învăța să înveți”. Orele
vor contribui la îmbogățirea și nuanțarea vocabularului elevilor, la o mai bună înțelegere a
unor fragmente din operele pe care le vor studia mai târziu.

În „Folclorul copiilor”,d-na Emilia Comișel spunea:”...o mai adâncă cunoaștere a acestui

domeniu va contribui eficient la educarea estetică și patriotică a copiilor noștri, legătura cu
pământul pe care trăiesc, cu poporul și cu arta acestuia fiind un principiu fundamental al
oricărei culturi naționale.”

Încercăm astfel, prin acest curs opțional integrat mai multor arii curriculare ( Limbă și
comunicare, Om și societate, Arte), să demonstrăm copiilor că în cultură nimic nu trebuie
pierdut, totul trebuie transmis urmașilor, care să preia, să simtă frumosul de lângă ei , să-l
producă și să-l transmită mai departe.

COMPETENȚE GENERALE

1. Dezvoltarea capacității de cunoaștere și prezentare a tradițiilor și a

obiceiurilor din zona natală;

2. Dezvoltarea competențelor de comunicare orală și scrisă;

3. Dezvoltarea gustului estetic al elevilor, promovarea frumosului în viața

zilnică;

4. Dezvoltarea atitudinii de empatie culturală, a valorilor sociale și civice.

1. Dezvoltarea capacității de cunoaștere și de prezentare a tradițiilor și a obiceiurilor
din zona natală

Competențe specifice: Activități de învățare

 Se recomandă următoarele activități:

-exerciții de recitare a unor numărători și de

dramatizare a unor jocuri din folclorul copiilor care
presupun numărători și frământări de limbă;

-exerciții de lectură a unor texte folclorice cu

tematică tradițională;
1.1 reproducerea unor texte din folclorul
copiilor, din experiența proprie;
-exerciții de identificare a unor
cuvinte/ regionalisme și expresii noi;
1.2 recunoașterea specificului tradițiilor și
obiceiurilor românești și din zona natală;
-exerciții de povestire a unor experiențe familiare
referitoare la tradiții și obiceiuri;

-exerciții de redactare a unor compuneri conform

propriului univers afectiv, de la obiceiuri practicate
în familie;
-exerciții de înțelegere a semnificațiilor tradițiilor
legate de marile evenimente ale vieții: nașterea si
1.3. identificarea etapelor specifice pe care nunta;
le au aceste tradiții;
-exerciții de identificare a etapelor specifice de
naștere și de nuntă în texte adecvate;
-exerciții de prezentare a unor obiceiuri specifice de
Crăciun și de Paște în unele zone ale țării și în cea
1.4. identificarea obiceiurilor religioase si natală;
laice;
-exerciții de comentare succintă a unor texte literare
care sunt reprezentative pentru aceste obiceiuri;
1.5 manifestarea interesului pentru -exerciții pentru dezvoltarea simțului artistic, audiții
cunoașterea jocului românesc; muzicale, prezentări video;

-exerciții de interpretare a unor cântece populare;

-exerciții de învățare a unor elemente specifice

jocului din zona natală;
 -exersări în pereche, în grup mai mare sau mai mic;

-activități de grup în care elevii să formuleze

1.6. identificarea cauzelor care duc la
întrebări și să dea răspunsuri referitoare la cauzele
pierderea unor obiceiuri;
care duc la pierderea unor obiceiuri;

1.7. preocuparea pentru conservarea și -exerciții de consemnare – prin interviuri a unor

transmiterea obiceiurilor românești din zonă; obiceiuri cu arie restrânsă de răspândire;

2. Dezvoltarea competențelor de comunicare orală și scrisă

Competențe specifice Activități de învățare

Se recomandă următoarele activități:

2.1 utilizarea formulelor specifice -exerciții de construire a unui dialog pe o
dialogului; temă dată;
2.2 susținerea unui monolog oral; -exerciții de realizare a unui interviu;

-exerciții de alcătuire a unui plan de idei

suport pentru relatarea unei întâmplări; exerciții
de relatare a unor întâmplări;
2.3 prezentarea unor obiceiuri din diverse -exerciții de prezentare a diferitelor obiceiuri
zone ale țării; specifice din zonă și din țară;

-exerciții de relaționare a textului cu imaginea

-exerciții de căutare a unor informații, folosind

diverse surse (internet, televiziune, publicații,
surse locale etc.)
2.4 prezentarea componentelor unui -exerciții de identificare si prezentare a
costum popular; elementelor specifice ale cusăturilor si
modelelor de pe costumele populare, în funcție
de zona geografică;

2.5 argumentarea unui punct de vedere; -exerciții de identificare a argumentelor într-

 un text folcloric dat;

-exerciții de formulare a unor întrebări

pentru exprimarea opiniilor;

3.Dezvoltarea gustului estetic al elevilor, promovarea frumosului în viața zilnică

Competențe specifice Activități de învățare

Se recomandă următoarele activități:

3.1 diferențierea produsului artistic de cel -exerciții de sesizare a diferențelor valorice
nonartistic; dintre produsul artistic și cel nonartistic;

-exerciții de identificare a figurilor de stil și

de explicare a semnificațiilor acestora în
context;

-exerciții de ilustrare prin desen, grafică,

pictură, colaje, etc. a unor fragmente
din  textele studiate.

4.Dezvoltarea atitudinii de empatie culturală, a valorilor sociale și civice

Competențe specifice Activități de învățare

Se recomandă următoarele activități:

4.1 identificarea valorilor culturale si -realizarea unor mape, portofolii, pliante,
experiențele umane descoperite în creațiile albume; organizarea de programe
folclorice, în viața comunității; artistice, șezători,serbări,

-formarea unui ansamblu folcloric;

 4.2 conștientizarea importanței implicării -implicarea în evenimentele culturale ale
fiecărui individ în promovarea tradițiilor comunității;
locale;

CONȚINUTURI:

SEMESTRUL I

I. Lectura

 Creația epică în proză:

-Basmul-particularități

-Greuceanu

-lectură suplimentară-Petre Ispirescu-Basmele românilor (3ore)

-Legenda-particularități

-Mureșul și Oltul (legenda populară)

-lectură suplimentară-Alexandru Mitru-Legendele Olimpului (3ore)

-Snoava-particularități

-Boierul și Păcală

- lectură suplimentară-Petre Dulfu-Păcală în satul lui (2ore)

-Proverbe, zicători, ghicitori-Proverbele românilor

-concurs de ghicitori, șezătoare (2 ore)

 Creația epică în versuri:

-Balada–particularități

-Toma Alimoș

-lectură suplimentară-Baba Novac (3 ore)

  Creația lirică în versuri:

-Doina –particularități

-Doină, doină, cântec dulce

-lectură suplimentară-Doina haiducească (3 ore)

-Strigătura –particularități

-prezentare video (2 ore)

SEMESTRUL II

II. Comunicare

-Dialogul -dramatizare, interviu ( 2 ore)

-Monologul oral -relatare, argumentare, exprimarea opiniei ( 2 ore)

III. Tradiții si obiceiuri

-Folclorul copiilor- cântece, numărători, frământări de limbă ( 2 ore)

-Nașterea –prezentare video, film documentar, joc de rol ( 2 ore)

-Nunta –prezentare video, film documentar, dramatizare/ joc de rol (2 ore)

-Obiceiuri specifice sărbatorilor de Paște și de Crăciun-prezentare power point

-film documentar

-compunere liberă (3 ore)

-Jocul/ dansul popular –prezentare video

-învățare/ exersare (2 ore)

-Costumul popular –prezentare power point

-desen, expoziție, paradă (2ore)

VALORI ȘI ATITUDINI:

1.Cultivarea plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii populare;

2. Stimularea gândirii autonome, reflexive și critice prin lectura textelor, prin interpretarea
unor roluri și prin realizarea unor produse;

3.Cultivarea sensibiliății prin receptarea creațiilor folclorice;

4.Exprimarea liberă a opiniei;

5.Formarea unor reprezentări culturale privind evoluția și valorile folclorului românesc.

MODALITĂȚI DE EVALUARE:

 Realizarea unor portofolii, desene, mape, albume foto, postere, PPT etc.;
 Organizarea unor concursuri și dramatizări ;
 Realizarea unor expoziții tematice ;
 Pregătirea și susținerea unor spectacole ;
 Prezentarea unor texte culese pe teren;
 Prezentarea unui dans popular/ a unui costum popular.

Sugestii metodologice

În funcție de temele alese și de nivelul clasei de elevi, în cursul orei pot fi aplicate o
serie de metode centrate pe elev, care să-i dezvolte abilitățile de comunicare orală și
scrisă, capacitatea de a argumenta alegerile făcute, cooperarea, dorința de a descoperi lucruri
noi și creativitatea. Dintre aceste metode, propunem:

1.Copacul ideilor – este o metodă grafică în care cuvântul cheie este scris într-un
dreptunghi, la baza paginii, în partea centrală. De la acest dreptunghi se ramifică asemeni
crengilor unui copac toate cunoştinţele evocate despre o anumită temă. Foaia pe care este
desenat copacul trece de la un membru la altul al grupului şi fiecare elev are posibilitatea să
citească ce au scris colegii săi. Această formă de activitate în grup este avantajoasă
deoarece le propune elevilor o nouă formă de organizare şi sistematizare a
cunoştinţelor;

2. Cvintetul – este o metodă creativă, prin care în cinci versuri se sintetizează un conţinut
de idei. Este şi un instrument de evaluare a înţelegerii textului şi de exprimare a
creativităţii elevilor. Este o poezie de cinci versuri, iar scrierea ei presupune o reflecţie
bazată pe înţelegerea nuanţată a sensului subiectului ales. Primul vers este un cuvânt-cheie
referitor la discuţie, fiind, de obicei, un substantiv. Al doilea vers este alcătuit din două
cuvinte care descriu substantivul în discuţie, fiind adjective. Al treilea vers este alcătuit din
trei cuvinte care exprimă o acţiune, fiind de regulă verbe la gerunziu. Al patrulea vers conţine
patru cuvinte şi exprimă sentimentele faţă de noțiunea prezentată. Al cincilea vers este o
concluzie.

3. Diamantul – este o strategie modernă care are la bază împletirea activităţii

individuale cu cea de cooperare în grup. Prin aplicarea acestei metode se urmăreşte
antrenarea în activitate a fiecărui elev astfel încât să participe la soluţionarea sarcinilor de
lucru date. Este o metodă care stimulează interacţiunea între elevi, dezvoltă abilităţile de
comunicare şi gândirea critică a acestora.

4.Turul galeriei- este o metodă de învăţare prin cooperare ce îi încurajează pe elevi

să-şi exprime opiniile. Produsele realizate de copii sunt expuse ca într-o galerie, prezentate
şi susţinute de secretarul grupului, urmând să fie evaluate şi discutate de către toţi elevii,
indiferent de grupul din care fac parte. Turul galeriei presupune evaluarea interactivă şi
profund formativă a produselor realizate de grupuri de elevi.

5.Metoda R. A. I.- are la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţilor elevilor de a

comunica (prin întrebări şi răspunsuri) ceea ce tocmai au învăţat. Denumirea provine de
la iniţialele cuvintelor Răspunde – Aruncă –Interoghează şi se desfăşoară astfel: la sfârşitul
unei lecţii sau a unei secvenţe de lecţie, profesorul, împreună cu elevii săi, investighează
rezultatele obţinute în urma predării-învăţării, printr-un joc de aruncare a unui obiect mic şi
uşor (minge) de la un elev la altul. Cel care aruncă mingea trebuie să pună o întrebare din
lecţia predată celui care o prinde. Cel care prinde mingea răspunde la întrebare şi apoi aruncă
mai departe altui coleg, punând o nouă întrebare. Evident, interogatorul trebuie să cunoască şi
răspunsul întrebării adresate. Elevul care nu cunoaşte răspunsul iese din joc, iar răspunsul va
veni din partea celui care a pus întrebarea. Acesta are ocazia de a mai arunca încă o dată
mingea, şi, deci, de a mai pune o întrebare.

6.Metoda pălăriilor gânditoare – Este o metodă-joc pentru stimularea creativităţii

participanţilor şi se bazează pe interpretarea de roluri în funcţie de pălăria aleasă. Sunt
şase pălării gânditoare, fiecare având câte o culoare: alb, roşu, galben, verde, albastru şi
negru. Membrii grupului îşi aleg pălăriile şi vor interpreta rolul precis, aşa cum consideră mai
bine. Rolurile se pot inversa, participanţii sunt liberi să spună ce gândesc, dar să fie în acord
cu rolul pe care îl joacă. Culoarea pălăriei este cea care defineşte rolul, iar pentru succesul
acestei metode este bine ca materialul didactic să fie variat şi bogat pentru a-i atrage pe elevi.

7. La conținutul Basmul putem aplica metoda „Jurnalul cu dublă intrare” pentru o

parcurgere eficientă a textului, fiind o metodă centrată pe elev.

„Jurnalul cu dublă intrare“ este o metodă prin care cititorii stabilesc o legătura
strânsă între text și propria lor curiozitate și experiență. Acest jurnal este deosebit de util
în situații în care elevii au de citit texte mai lungi. Pentru a face un asemenea jurnal, elevii
trebuie să împartă o pagină în două, trăgând pe mijloc o linie verticală. În partea stânga li se
va cere să noteze un pasaj sau o imagine din text care i-a impresionat în mod deosebit pentru
că le-a amintit de o experiență personală, pentru că i-a surprins, pentru că nu sunt de acord cu
autorul, sau pentru că o consideră relevanță pentru stilul sau tehnica autorului. În partea
dreaptă li se va cere să comenteze acel pasaj: de ce l-au notat? La ce i-a făcut să se
gândească? Ce întrebare au în legătură cu acel fragment? Ce i-a făcut să-l noteze? La ce i-a
făcut să se gândească? De ce i-a intrigat? Pe măsură ce citesc, elevii se opresc din lectură și
notează în jurnal.

După ce elevii au realizat lectura textului, jurnalul poate fi util în fază de reflecție, dacă
profesorul revine la text, cerându-le elevilor să spună ce comentarii au făcut în legătură cu
pasaje diverse. Și profesorul ar trebui să fi făcut comentarii, pentru a atrage atenția asupra
unor părți din text pe care ține neapărat să le discute cu elevii.

Standarde minime de performanță

Competențe generale Standarde minime de performanță

         Să exemplifice cel puțin trei tradiții
legate de naștere și de nuntă din zona natală;
1.Dezvoltarea capacității de cunoaștere a
tradițiilor și a obiceiurilor din zona natală;        Să identifice, dintr-un text dat, cel puțin
câte trei obiceiuri specifice de Crăciun și de
Paști;
        Să realizeze un dialog sau un monolog
2.Dezvoltarea competențelor de comunicare; pe o temă dată, folosind formulele specifice
acestui mod de expunere, în opt minute ;
        Să ilustreze, prin desen, o tradiție/o
3.Dezvoltarea gustului estetic al elevilor; scenă/un personaj dat, în cincisprezece
minute;
     Să culeagă, din folclorul local, cel puțin
4.Dezvoltarea atitudinii de empatie culturală.
cinci exemple.

BIBLIOGRAFIE

  1. Comișel, Emilia, Folclorul copiilor, edit.Muzicală, 1982

2.  Antologia literaturii populare românești, edit. Donaris, 2005;

3. Bârlea, Ovidiu, Folclorul românesc, edit. Minerva, 1983

3  Constantin, Zărnescu, Proverbele românilor: antologie esențială, vol. I-II, edit. Dacia,

2006;

4.  Niscov, Viorica, A fost de unde n-a fost: Basmul popular românesc, edit. Humanitas,
1996;

5.  Balade populare românești; (cântece bătrânești), edit. David/Litera, 1997;

6.   Antologia viersului popular românesc, edit. Scrisul românesc, 2003;

7.   Cinel, cinel…, edit. I Creangă, 1990;

8.   Cojocaru,  Nicolae, Cântece, obiceiuri și tradiții populare românești, edit. Minerva,

1984;

9.  Legende nemuritoare, edit. I. Creangă, 1999;

10.  Pacală și Tândală: Snoave populare, edit. Litera Internațional, 2004.