LECTURA TEXTULUI-MODALITĂŢI DE REALIZARE

„Carte frumoasă, cinste cui te-a scris

Încet gândită, gingaş cumpănită;
Eşti ca o floare, anume înflorită
Mâinilor mele, care te-au deschis.”
TUDOR ARGHEZI

Pornind de la frumoasele versuri ale lui Tudor Arghezi, ne oprim de

această dată asupra unui aspect deosebit de important al obiectului Limba şi
literatura română şi anume –lectura textului şi modalităţile de realizare ale
acesteia.
Între activităţile, procesele şi necesităţile de învăţare şcolară autentică,
lectura, ca activitate intelectuală, dar şi ca necesitate spirituală de formare-
dezvoltare a personalităţii, ocupă locul central, de aceea competenţa de lectură a
fost considerată dintotdeauna o condiţie a reuşitei elevului în şcoală şi un mijloc
de acces la cunoaşterea generală şi specializată.
Limba şi literatura română este o disciplină ce vizeză:
 fomarea unui sistem de atitudini, valori şi comportamente axate pe:
consolidarea interesului pe învăţare şi autoeducare;
 conştientizarea valorilor spirituale şi etice vehiculate prin limbă şi
literatură;
 formarea unui profil civic şi moral adecvat integrării în societate;
 formarea unui ansamblu de cunoştinţe privind: sistemul şi subsistemele
limbii, ca elemente de construcţie ale comunicării sociale eficiente;
 formarea unor deprinderi integratoare de exprimare şi de receptare orală
corectă;
 formarea unor capacităţi intelectuale privind: optimizarea operaţiilor
gândirii şi dezvoltarea creativităţii specifice, formarea reprezentărilor
culturale prin intermediul limbii, însuşirea unor metode şi tehnici de
muncă intelectuală;
 practica raţională a limbii:înţelegerea structurii şi funcţionalităţii limbii,
ca sistem unitar;
 stabilirea unor reguli şi metode de bază ale comunicării orale şi scrise;
 comunicarea ideilor şi sentimentelor într-un mod original, accesibil şi
armonios;
  formarea reprezentărilor culturale: dezvoltarea disponibilităţii de receptare
a mesajelor scrise, literare şi nonliterare, interiorizarea valorilor spirituale,
ca bază a propriei dezvoltări intelectuale, afective şi morale.

Cartea reprezintă cel mai complex depozit al inteligenţei omeneşti,

înmagazinând în filele ei cunoştinţe, sensibilitate, fapte pe care le păstrează
intacte un timp nedefinit.Ea învie o lume nebănuită pentru fiecare dintre noi
atunci când este deschisă.
De aici rezultă importanţa actului lecturii şcolare în paradigma generală a
învăţării şi necesitatea formării şi evaluării autentice a competenţei de lectură –
o competenţă-cheie necesară atât elevului, cât şi adultului pe parcursul întregii
sale vieţi.
Nu există o formulă universală prin care să ne motivăm elevii pentru
lectură, însă în conceperea unui demers motivaţional trebuie să ţinem seama de
câţiva factori: percepţia despre necesitatea lecturii, atitudinea faţă de lectură,
interesul subiectului, dorinţa de a pătrunde în plan ficţionar, experienţa de
lectură, experienţele de viaţă trăite,  valorile, nevoile, dorinţele, răbdarea etc.
Nu trebuie să uităm de scopul nostru, acela de a forma elevii, astfel încât
să devină cititori care să recurgă în mod constant la lectura eficace şi să
citească,  pregătindu-se pentru viaţă. Aşadar, consideram că este datoria şcolii şi
cu atât mai mult a profesorului de limba şi literatura română de a găsi strategia
adecvată şi puntea de comunicare prin care să cultive plăcerea de a citi.
Geoff Petty, autorul lucrării Profesorul azi. Metode moderne de predare,
identifică trei abordări ale lecturii, ca metodă:
a. „Procesarea de suprafaţă, în care elevii sunt pasivi şi sunt preocupaţi să:
• acopere conţinutul;
• ştie cât de mult au reţinut;
• găsească răspunsul corect;
• asimileze informaţii neprelucrate;
• înveţe cuvânt cu cuvânt.
b. Procesarea de adâncime, în care elevii au o atitudine mentală activă şi sunt
preocupaţi de:
• ideea centrală;
• ce există în spatele raţionamentului;
• imaginea de ansamblu;
• concluziile spre care conduce;
• lucrurile la care se raportează;
• logica argumentelor;
• idei care nu sunt clare;
• propria părere despre concluziile textului. [...]
c. Procesarea de grad zero, în care elevul doar face gestul de a trece prin text,
crezând că înţelegerea lui va fi urmată automat de un proces de tip osmoză şi
este preocupat să termine textul cât mai repede cu putinţă.
 În ceea ce priveşte tipurile de lectură existente, putem menţiona faptul că
există mai multe feluri în care se poate parcurge un text, in functie de interesul
cititorului.Astfel identificăm:
1. Lectura liniară
Este forma de lectura neevoluată, care se foloseşte de regula din obişnuinţă sau
rutină. Prin ea, textul e parcurs integral de la inceput pană la sfarşit, in acelaşi
ritm.
2. Lectura receptivă (analitică)
Este o varianta ameliorata a primului tip de lectura caracterizata prin
parcurgrerea integrala a textului, dar cu atentie la nuante si cu o anumita variatie
de viteza. Lectorul exploreaza astfel punctele strategice (introducerea, punctul
culminant, concluzia) pentru a inregistra cat mai bine si cu o maxima acuratete
ceea ce transmite textul.
3. Lectura literară
Singura deosebire fata de lectura receptiva este data de specia textului care poate
fi: roman clasic sau modern, poem, teatru, etc. E nevoie sa precizam ca aici e
foarte importanta forma textului, cititorul fiind interesat mai mult de cum se
spune, decat de ceea ce se spune.
4. Lectura informativa globala
Este o lectura selectiva prin care se urmareste obtinerea unei idei de ansamblu
asupra textului (parcurgerea rapida a unui articol, rasfoirea unei carti, etc.)
Astfel, lectorul cauta idei-cheie sau puncte de sprijin pentru a-si putea face o
parere asupra textului pe care il are in fata. Aceasta vizeaza un cititor obosit sau
nerabdator.
5. Lectura exploratorie(Scanning)
Consta in recuperarea unui simbol sau a unui grup de simboluri din ansamblul
unui text. Acest gen de lectura se focalizeaza asupra unui singur punct pe care
cititorul il exploreaza.
6. Lectura rapidă
Este lectura destinata unui lector avansat caracterizata prin ameliorarea
capacitatii de intelegere a textului, avand ca efect economisirea timpului.
7.Lectura problematizată
Condusă de anumite întrebări –problemă adresate în prealabil de profesor,la care
eleviiurmează să caute în mod activ răspunsurile.

8.Lectura investigaţie de text

Intâlnită în analiza unor texte literar ştiinţifice, filozofice originale sau a unor
fragmente,oferă multiple posibilităţi de dezvoltare a gândirii.
9.Lectura selectivă (Skimming)de reţinere a unor informaţii specializate.

O altă clasificare a modalităţilor de lectură este făcută de Adrian Marino

distinge între: lectura-informaţie, lectura distracţie, lectura-refugiu (formă de
evaziune), lectura-plăcere, lectura-cultură, lectura-existenţă.
 În ceea ce priveşte metodele şi stategiile didactice pentru dezvoltarea
competenţelor de lectură putem menţiona:

Metode pentru etapa prelecturii:

1. Brainstormingul – asaltul de idei
2. Brainstormingul cu mapa de imagini
3. Problematizarea
4. Eseul de 5-10 minute
5. Lectura predictivă
Metode pentru etapa lecturii:
1. SINELG (sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi a
gândirii)
2. Predare/ învătare reciprocă
3. Ştiu/ Vreau să ştiu/ Am învătat (K-W-L)
4. Explozia stelară
5. Cvintetul 
6. Învăţarea prin descoperire
7. Exerciţiul
Metode pentru etapa postlecturii :
1. Pălăriile gânditoare
2. Scrierea creativă
3. Jurnalul cu dublă intrare
4. Conversatia euristică (socratică)
5. Procesul literar

Exemple de activităţi ce pot fi folosite pentru stimularea interesului elevilor

pentru lectură:

 Recenzia unor cărţi

 Prezentarea de carte
 Munca cu cartea
 Dezbaterea literară

 Organizare de expoziţii de carte

 Şezători literare
 Dramatizarea
 Medalion literar consacrat aniversării unui scriitor
 Întâlniri cu scriitori
 Organizarea de concursuri pe teme literare
 Proiecţie de filme după opere literare
  Lectura pe parcursul vacanţei
 Biblioteca familiei

Pentru ca lectura să devină mai motivantă pentru elevi, există câteva principii
considerate esenţiale şi anume ca aceasta :

 să fie centrată pe sensurile pe care un text le poate genera;

 să fie interactivă (receptorul intră în dialog cu textul, pune întrebări,
încearcă să formuleze răspunsuri personale);
 să fie exersată (elevilor li se creează oportunităţi de a citi în scopuri
diverse texte variate; profesorul foloseşte în mod consecvent la orele de
literatură un algoritm de lucru cu textul);
 să aibă un scop pe care elevii să-l poată identifica (plăcere, cunoaştere,
descoperirea unor strategii de lectură etc.);
 să fie încurajată (prin atitudinea personală a profesorului care valorizează
lectura, dar şi prin feed-back).

În concluzie, lectura contribuie la dezvoltarea gustului pentru citit, la

cultivarea respectului faţă de carte, la satisfacerea interesului de a cunoaşte
viaţa, oamenii şi faptele lor, la îmbogăţirea şi nuanţarea vocabularului, la
educarea sentimentelor estetice.Este un instrument care dezvoltă posibilitatea de
comunicare între oameni.Scopul lecturii în perioada şcolarităţii primare este
acela de a forma progresiv un tânăr cu o cultură comunicaţională şi literară de
bază, capabil să înţeleagă lumea din jurul său, să comunice şi să interacţioneze
cu semenii, exprimându-şi gânduri, stări, sentimente, opinii, să fie sensibil la
frumosul din natură şi la cel creat de om şi în viitor să poată continua procesul
de învăţare în orice fază a existenţei sale.

Bibliografie si webografie:
1. Octavia Costea, Didactica lecturii. O abordare funcţională, Editura Institutul
European, Iaşi, 2006.
2.Mariana Norel, Florentina Sâmihăian, Didactica limbii şi literaturii române,
II, Proiectul pentru învăţământul rural, MEC, 2006, p. 47 (Cap. 2 – Didactica
lecturii, Florentina Sâmihăian).
3.Geoff Petty, Profesorul azi. Metode moderne de predare, Prima ediţie în limba
română, Coordonator traducere: Adriana Ţepelea, Editura Atelier Didactic,
Bucureşti, 2007;

 https://www.moodle.ro/preparandia/index.php/arhiva/numarul-2/item/43-
metode-şi-tehnici-de-eficientizare.
 http://asociatia-profesorilor.ro/modalitati-de-dezvoltare-a-gustului-pentru-
lectura.html
 https://prezi.com/8ibdrgaiwtmc/strategii-didactice-pentru-dezvoltarea-
competentelor-de-lect/