Tema: Poezia de ritual gi ceremonial.

Scopul prelegerii: Sd se aducf, la cunogtinta studentului informalii sistematizate privind poezia de ritual 9i
ceremonial-
Obiectivele:
'. A sistematizapoezia de ritual.
A califica particularitlfile gi funclionalitatea poeziei de ritual gi ceremonial.
' A clasificapoezia ceremonialurilor de trecere.
"
Aspecificapoeziadescdntecelor.
"
Concretizaterminologia.
Cuprinsul prelegerii: Poezia de ritual gi ceremonial. Cadrul funclional gi coordonate estetice. Performerul gi
beneficiarul. Poezia obiceiurilor calendaristice. Poezia de urare. Poezia descriptivl. Poezia colindelor. Poezia de
incanta{ie. Poezia colindelor religioase. Poezia ceremonialurilor de trecere. Poezia riturilor de naqtere. Spectacolul
nun{ii gi poezia sa. Ora}iile de nunt6. Cdntecele de despdrfire. Poezia ceremonialului de inmorm6ntare. Poezia
bocetelor. P oezia descdntecelor.

B ibl io graJie s e lectivd:

l. Mihai Pop, Pavel Ruhlndoiu, Folclor literar romdnesc, Bucuregti, 1990.
2. Ovidiu B6rlea, Folclor romdnesc, Bucuregti, 1981.
3. N4ircea Eliade, Sacrul Si profanul, Bucuregti, 1992.
4. Lucian Blaga, Despre medicina populard romdneascd, Bucureqti, 1 970.
5. Monica Brdtulescu, Colinda romdneascd, Bucuregti, I 98 l.

Termeni tematici: datin6, rit, ceremonie, performer, beneficiar,

r Poezia de ritual qi ceremonial badrul funcfional qi coordonate estetice.

L----U-upE origine qffirndttr, in fupertoriul poetic al obiceiwilor tradifionale pot fi distinse dou6
categorii:
1. O poezie de strdvechi caracter ritual devenitd preponderent ceremoniald.
2. O poezie de circulafie 1arg5, pentru care obiceiul constituie o bun6 ocazie de interpretare.
Poezia de ritual $i ceremonial este prin excelenfd o poezie sincreticd, de cele mai multe ori
cdntatd, uneori insoliE de dans gi integratd contextului ceremonial care o condifioneazd.
Orice obicei, datinS, rit sau ceremonial implic6: tn performer, care joacd rolul activ in
etbctuarea obiceiului, o succesiune de acte, pe care performerul le executd, gi un repe'rtoriu de
obiecte utilizate in realitatea acestor acte, un scop ce se urmlreqte prin aceastl succesiune de
acte. investite cu o eficien{[potenfiald, Sitmbeneficiar,in raport cu care se defineqte scopul gi
spre care este orientatd intreaga acfiune, inclusiv eficienla scontatil.
Valoarea acestor termeni considera{i ca elemente constitutive ale obiceiului, este confirmati
de:
I Un consens colectiv, instituit prin tradifie. Obiceiul tebuia indeplinit corect, potrivit
rdnduielilor transmise din generefie in generalie. Abaterea de la reguli contravenea bunei
cuviinfe.
I O realitate miticd" Existi un sistem de prescrip{ii gi hadi}ii hadi{ionalecare instituie, in
plan imaginar, o altA realitate, opus6 celei cotidiene. Supranaturalul ocup6 in gdndirea
mitic6 un loc important, ca suplimentare a efortului uman obiqnuit. Aici sunt implicate qi
str6vechi complexe magice, dar qi raliuni practice.
Performer ul Si beneJiciarul.
I Performerul este r.ransmifEtorul mesajului ritualic, ca agent activ el provoacfl un etbct
asupra trnui individ sau grup. De ex. Ceata de flEcii implicatd in obiceiurile Anul Nou,
moag4 la obiceiurile de nagtere, conlcarii, specializafi in orafiile de nunt5, bocitoarele, la
inmorm6ntare.
I Beneficiarul este destinatarul mesajului qi obiect al eficienfei magice. Poate fi gospodarul
gi membrii familiei lui cu situafii speciale, persoane cu posturd social[ distinctd sau intreg
satul. Uneori insuqi beneficiarul capAtii atribute de performer.
 Generatorul magic al ritului.
I Invocarea Soarelui, care line de vechile mituri solare.
I Personalizareafor{elor magice in tntruchipdri mitologice: Bdtrdnul Crdciun.
I Periodicitatea cosrnicd o intdlnim tn mitul despre moartea Si tnvierea ntaturii, semnificat
prin eroul mitic sau prin zeu: riturile agrare de invocare a ploii (ltaparudele, scaloianul).
I Momentele esen{iale ale existenlei individuale: nasterea, cdsdtoria, moortea qi in formele
vechi vechi - inilierea in rAndul maturilor. Cel mai vechi este cultul morlilor, apoi cel al
femeii mame.

Poezia integrati obiceiurilor gi datinilor poporului romAn se rcalizeazl ca expresie a spiritualitdlii

rom6neqti.
I Cu timpul gdndirea magico-mitic6 cedeazd in favoarea valorilor laice,legate de cerinlele
vitale ale cirfru.*I=uiin pltin material, social-uman qi spiritual, de aspiragiile lui cdtre frumos.
t Procesul de estetizare a substanlelor gi structurilor mitice qi magico-rituale cunoaqte
evolulii specifice gi elaboreazd limbaje diferenliate in basm, legendd, in cdntecul epic qi
in noezia liricd.
Poezia obiceiurilor calendaristice. (
Nou (colindele, pluguqorul, sorcoya, formele de teatru
popular).
I Obiceiuri de primdvard sau de vard (drdgaica, ldzdrelul, poezia riturilor de invocare a
ploii, poezia cdntecelor de seceris).
I Poezia blestemelor, generat[ de unele obiceiuri din ciclul primlverii, suferi un proces de
deritualizare qi liricizare.
I Cdntecele de leagdn, care in forma lor arhaic6 ar fi fost incantafii magice pentru
adormirea copilului, apar ca poezii prin excelenlI lirice.
Obiceiurile calendaristice sunt legate nemijlocit de activitatea de munc[ gi de cadrul ei
natural.
a _ Agricultura qi pistoritul sunt ocupaliile fundamentale ale poporului romdn avdnd
implicafii profunde in mentalitatea tadifionald, in concepfia despre lume qi via!6 qi in
valorile culturale arhaice, care igi g[sesc proiec{ii majore in poezia de ritual qi
ceremonial.
I in poezia calendaristicd proiec[iile satului agrar sunt mai putemice, prelungindu-se qi in
poezia riturilor de trecere, in timp ce fondul postoral este reprezentat mai pregnant
nurnai it poezia colindelor.
Poezia de wrara-
I Poezia de urare se actualizeazd"ca un mesaj direct de la transmil[tor la destinatar, dar
inc[rcat cu eficienfl magicl prin referirea la o fo([ magicd sau mitic6. Repertoriu este
reprezentat prin colindele de copii, prin poezia pluguqorului qi a cAntecel<lr de secerig gi
prin coiindele de-E6i5(G-flEcfl
I Fondul reprezentativ al poeziei de urare il constituie poezia descriptivd qi colindele, care
incifreazd urarea in structuri simbolice sau alegorice.
Poezia descriptivd. Poeziadescriptivd este cea mai veche formd de poezie constituitA, av6nd o
anume arnploare gi complexitate.
I Stnrcturile descriptive derivi dintr-un acut siml practic, iar mai apoi din procedeele
magiei prin similitudine.
r in folclorul romdnesc, poezia descriptivd e reprezentat6 in primul r6nd prin # pluguSor Si
o6r{ggg,!e de secerig.
-
r-
PhSigorul;s-i;m-ilTGl sr6vechi mogtenit probabil de la romani. in forme ample a fost
conservat doar la noi: e rdsp6ndit in Moldova, Muntenia, Oltenia qi dispErut in Transilvania.
I Caracterul prin excelenld" agrar al obiceiului este marcat prin recuzitd (plug, buhai, bice,
t@f):_g_!ui7 (plima brazdil ca act magic, pocnetul biieGilunetul tildngelor) qi
poe:ie (descriere a muncilor agrare).
 I Deqi raportdrile la formele primare ale poeziei descriptive sunt interesante, pluguqorul nu
r[m6ne o poezie primitiv5, fiind adaplqtd la stadii Si func[ii sociale noi, legate de
evolulia statului rom6nesc.
Prin adaptare la condifii de via]6 specifice unor regiuni sau anumitor etape de dezvoltare
istoricS, s-au cristalizat cicluri de variante cu trds6turi distinctive destul de puternice.
I Variantele transilvdnene Si bdndtene conservd totugi pregnante detalii descriptive, cu
@ insolite cu un sens de..elogiu a muncii, munca fiind imaginatii
ca o lupt6 invergunati cu ostilitdlile mediului natural.
I ln zona moldo-munteand, obiceiul pluguqorului a evoluat spre forme spectaculare, poezia
ev@ tp"+otiqg sau Qbulgase, care determini o detaqare a
modelului spre ideal.
in cdntecele de seceriq este evidentii migcarea discursului descriptiv spre fabulos gi spre
limbaj ul reprezentdrilor imaginare.
I "Cdntecul cununei" (nordul Transilvaniei): cununo, ftcutil din ultimele spice de grdu
serceratGpEloi& gi purtatl pdni la oasa gospodarului de cea mai curat[ dinhe fete,
p6strezd sensul prematrimonial, ins6 in variantele mai noi devine un simbol al belsugului.
I "Cdntecul buzduganului" (sudul Transilvaniei): reprezentarea fabuloasl a relatiilor
fernitiirnoniale motiveazd cerinlele unei recolte foarte bogate. Sensurile agrare sunt
reinterpretate in termeni de limbaj mitic: sora soarelui gi sora v6ntului, corbul negru.
Un stadiu avansat in evolufia poeziei descriplive il identificlm in unele colinde de gazdd,
unde intdlnim descrieri stilizate ale aratului gi semdnatului.
Detaqarea modelelor descriptive de limbajul reprezentirilor reale, trecerea esenliald la un
limbaj cultural-simbolic, cu valori estetice mai puternice, se realizeazd,intr-o etapd in care poezia
nu mai descrie activitef de muncd, ci secvenfe de ritual, obiecte rituale sau intruchipdri mitice.
in colindul de zori ardelenesc B6trflnul Crdciun invegmdntat simbolic este imaginat in
dimensiuni cosmice qi conceput ca mediator favorabil intre cer qi p[m6nt.
Secvenfe descriptive intilnim gi in alte colinde, ale cdror pimarcfunrlii- pr@sionale
@gljfP 4:r*Etggr, de-ygryqlgl, dgryrlgS) au fost substituite, in formele mffi
matrimoniale.
in formele arhaice ale culturii orale, probabil a existat o poezie descriptivd mult mai
dezvoltatS, cu funclii sau magice, care, in urma marilor mutalii ftncfionale, a evoluat
.iryrltatice_
spre sensuri ceremoniale sau spre categorii ale epicului, conservdnd insd relicve descriptive ce
amintesc structurile ei arhaice.
Poezia colindelor. Poezia colindelor continuS stadii evoluate ale poeziei descriptive,
dezvoltAnd ins[ forme alegorice Si simbolice ale urdrii.
I Poezia colindelor consemneazd" o etapd culminantd in evolutia poeziei obiceiurilor
calendaristice.
I Dincolo de semnificatiile ei rituale, aceast6 poezie a fost, de la incepttt, rezultgtul
fr dmdnt dr il or S i a spir ali il or sufl e tul ui om -varii,tate
enesc.

f tematic6 qi imagisticd, detenninatd de

caracterul individualizat al urtrrii. Funclia de urare se realizeazS potrivit diferitrr situalii
tipale grupurilor umane aparfindnd colectivit5lii (grupuri de vdrstd, situalie familiald Si
s o c i al d, pr ofe s i o nal d etc.).

Sistemul obiceiurilor legate de Anul Nou frind cumilativ, a contaminat in repertoriul s[u
datini care au apar[inut initial altor sisteme.
I Aceasta a dus la sl6birea funcfiei de urarea obiceiului colindatului pi la o integrare mai
largi a unor fragmente de cdntec epic qi legende creStine in poezia colindelor, care capdti
func{ie de felicitare.
| _C-gQ@:k!g-zori lzduritul) sunt legate de o striveche reprezentare mitic6 a faptului zilei,
ca timp primordial, cu eternl revenire in organizarea ciclici a wemii. Accentul cade pe
prezentarea cetei de colinditori qi ritualul indeplinit de ceat6.

J
 I Colindul de fereastrd conservd statutul de urare generalE, rostul lor este vestirea
-sArbdtorii gi
uezirea rifuald a gospodarilor in prima zi a noului an. Accentul cade pe
pr ezentar e a go sp o darului.
Existd un repertoriu vast de colinde ce cuprind sectorul profesional gi condilia
protagonistului:
colinde p[storegti, colinde de gospodar, colinde de pescar, colinde de vAn6tor etc..
I Colindele adresate noului-nlscut imagineaz[ pnurcul drept un domn, modelAndu-i un
destin str6lucit.
I Colindele adresqle fldc6ului, impregnate de teme eroice, epicul desfEgur6ndu-se intr-un
context fabulos, sunt menite si ilustreze un model comportamental ideal. Motivul luptei
cu leul (monstrul montan) relev6 postura junelui vdnitor drept apdritor al satului agrar qi,
consecutiv, apt de a intemeia o familie. Alegoria v6ndtoare-cdsdtorie o intdlnim qi in
orafiile de nuntd. incurarea cailor e o conversare dintre voinic gi caX, care dezvS.luie forfa
sa de neintrecut. Aceste motive fac trimitere la strSvechile rituri de iniliere, la istoricitatea
eroismul cavalerului trac (ilustrativi este imaginea voinicului cu,,caftan domnesc".
Colindele de fatd se disting prin efuziunea imaginilor lirice. Fata gade in leag6n de mdtase situat
In cl$E"-bulos intr-un ,,v6rf' gi coase pentru ursitul siu. Ea cdntd nu pentru impdrat, ci ,,pentru
cd este logoditd, cu toati zestrea gdtit5".
I Colindele de instrdinare. Sentimentul instrdindrii pentru fete este legat de cds[torie;
penrru baieti de cdt6nie; pistorii invocd motivele mioritice: maica bdtrAnd care iqi caut6
fiul. conflictul dintre ciobani; pescarii prefer[ motir,ul luptei cu dulful de mare, in care se
afl6 cI de fapt un flIcdu este metamorfozatin monstrul marin.
I Un refi'en frecvent in poezia colindelor este expresia "lerui-ler", care derivi din invoca{ia
bisericeascd,,Halleluiah domine" (D.Dan , Al Rosetti).
tn colindele de fldcdu, de pefit, profesionale, constructiile narative contureazd un model demn de
urmat, atribuit persoanei urate. Scopul colindului neghjeazd,periodic logica naraliunii.
I Colindele cu caracter descriptiv utilizeaz6 un limbaj ceremonial,
I 'Valoarea
to curg la limbajul basmului qi al baladei.
I artisticd a colindelor line in mare parte de coloratura limbajului ce aduce un iz
arhaic, o atmosferd hieratici gi solemnd, iar pe de altii parte o intimitate colectivi
contirmat[ prin frecvErfia?iilinutiiEml
Poezia de incanta(ie. Poezia de incantalie presupune invocarea unei zeitEli pentru a
provoc@eaoamenilor.
I BpeziapAparudelol Paparudele, ca intruchipdri mitice, sunt rugate sI aducd ploile.
I Poezia scaloianului. Scaloianul este un mediator intre cer qi pdmSnt. Obiceiul este
complex ce include mit, rit qi cotidian: se mimeaz[ un ceremonial de inmorm6ntare.
Scaloianul este reprezentat printr-o pdpuqd de lut, bociti qi inmormAntatd, apoi reinviat5,
care amintegte de vechile ritualuri ale mo(ii qi invierii naturii.
I Poezia de incantalie implic6, de regul6, trei trepte: un vers de invocare (Caloiene, ene/
Paparud4 ruda); rugdmintea sau cererea (s[ sloboazd ploile); motivarea cererii (sE
creascd grdiele).
P o e zia c o lin de lo r re ligio as e.
'
tn colinde motivele religioase se adapteaz6 la orizontul spiritual autohton.
I Miturile creqtine sunt asimilate de colindele cosmogonice. Inversdnd cronologia istoricd:
mai intdi se nagte fiul sf6nt qi apoi este croit cerul qi pdmdntul.
I I.egendgle cosmogonice, jnvocarea Soarelui f .f_e+!U alb9_ sunt insofite de elemente
agrare gi pastorale caracteristice satului patriarhal.
I Motive dg mQtamorfoze: cerbul este de fapt Sfhnt Ion, iar cei noud cerbi de munte sunt
F*@

feciorii unui uncheq b6tr6n, Sfhnta Maria este transfiguratl in lebdd[.

I Asttel in colinde, pe l6ngi temele creqtin ortodoxe, transpar gi motive ale credinlelor
vechi.
ll*riu "eremonialurilor
de trecere.
I

4
 I Obiceiurile vielii de familie sunt legate de momentele esentiale ale existenlei individuale:
naqterea, c[sdtoria qi moartea.
Obiceiurile de iniliere ce marcau trecerea adolescentului in rdndul maturilor.
I Scopul riturilor de trecere: grija colectivitdlii f1l6 de procesele de transformare ale_
*r$I{g$i,fa[d,de destinul qi viitorul sdu.
I Treletape ale riturilor de trecere:_despdr-tirea de vechea stare, trecerea propriu-zisi gi
j$eg1ar9a in noua stare.
Poezia riturilor de nagtere. Obiceiurile de naqtere se constituie pe grija pentru integrarea
noului-ndscut in destinul sdu pdmdntesc.
I GAndirea folcloricd califici na.gterea drept o trecere din lumea necunoscutd in ,,lumea
albd". Evenimentul este imaginat in termenii fabuloqi ai basmului gi suslinut d;;lffii
-magiae.
I ceremonialul de naqtere este insotit de o poqzie magicl de apdrare impotriva a tot ce
poare fi ostil pruncului gi este reprezentat de un repertoriu de descdntece; de_o p.-q,e4l_g
magic6 de urare, meniti sI asigure implinirea optim6 a destinului sdu natural.
"Gp_51u1
r d; Cumetrie.este momentul de consfinlire colectiv6 a integrdrii copilului in viafa
mirean[.
Spectacolul nun(ii Si poezia sa. Cdsitoria - moment culminant al integrdrii in destinul
individual ideal.
I Obiceiurrile de nuntd au evoluat de la strdvechile rituri magice la funclii spectaculare.
I Suita poeticd a ceremoniei nunlii,-de reguld, cuprinde: pfaliq-{g-jglit, gralia bradului,
cAntecul,__la l6rlleritul ginerelui qi cdntecgl.pi1qsiii (de desp[rfire), oratia mare: (cdnd
,;iuIil;i;.luiajunge la poarta miresdf,, oraiii.aar
-i (c6nd se face s[fiiilu"t a* aaruri),
iertSciunile (inainte de plecarea la cununie), .J4gggq darurilor (la masa mare).
Oragiile de nuntd. Con6clriile sau coliceriile sunt ample construclii narative ce au menirea
si intensifice caracterul dramatic al ceremoniei qi s6-i confere o atmosferd solemni gi de voie
bund.
I Nunta este reprezentatd" print-o vdndtoare simbolici. Alaiul de vSndtore este descris ca o
oaste domneascd, astfel, sosirea mirelui este anun{atd sub semnul alegoriei r[zboiului.
Sernnificaliile alegorice vizeazd, gi cdutarea soliei (motiv cu rezonantd in basme. cdntece
epice), gdsirea soliei (vdnItorii dau de o urm6 de fiard ??? De ZenA ? De cdprioard? De
floare?), cererea sofiei.
I impdcarea celor doui tabere este un model al rezolv6rii conflictelor.
CAntecele de despd4ire. Cdntecele de despdrfire potenleazd liric secvenfele ceremoniale care
sernnificd ruperea tinerilor de vechea lor stare.
t Pregdtirea tinerilor pentru ceremonie: impo<iobirea miresei, pinerea cununei pe cap qi
ultirnul bnrbierit al mirelui.
I C6ntecul de desp[rfire al miresei este marcat de note tragice. Mireasa igi ia rdmas bun de
Gffi;Eiiliufi?Iexistenfei iale, iqi pardseqte podoabele, renunfala bucuriile vdrstei
tinere. Cdntecul exprimd qi nelinigte pentru noua posturd ce o aqtept6, nemulgumirea
pentru o cds[torie f"ar[ voiia ei sau printre strdini.
I C6ntecul la bArbieg-td ginerelui este mai senin, penduldnd intre regret gi glumd
I Tespodobirea mirese-i de hainele ceremoniale gi imbrobodirea este un semn al trecerii
definitive in rflndul nevestelor.
Poezia ceremonialului de inmormhnfure. Poezia ceremonialului de inmormdntare este
dominatd de sentimentul nnarii despdrfiri a individului de destinul s6u pimdntesc.
I Moartea este reprezentati ca o lung6 cdldtorie. cdntecul zorilor - incerc5ri zadarnice de a
intrerupe cdldtonal, cdntecul dg despdrlire, cdffilffiescrierea treptelor prin care
se sSvdrgeqte marea trecere, cdntecul de petrecut
I Reprezentarea nupfiald a mo4ii-@Iegoiia rnoarte-nunti). Cdntecul bradului: ciutarea gi
g6sirea bradului, tdierea bradului gi cobordrea lui de la munte. Paralelismul antinomic cu
orafia de nunt6. Ritualul de inmormdntare intrd intr-o strusturd mai largd interceremoniali
 dominatd de conceptul mitic care apropie cele doud fenomene: moartea gi unirea prin
cds[torie.
Poezia bocetelor. Bocirea reprezint[ un act ceremonial tradilional, obligatoriu 6i de bun6-
cuviinfd; un mijloc de potolire a durerii.
I Bocetutr satisface nevoia acutl a dialggului.cu cel care pleacS. E un dialog fictiv ce constd
din intrebiri adresate defunchrlui qi din evocdri afectuoase, intonate pe o melodie jalnic6.
Femeile nu ,,se bocesc", ci ,S.e_g!qt4" sau ,,se jelesc".
I Procesul de liricizare transformd bocetul tn expresie generalizatd a unor concepte qi
atiludini
Poezia deschntucelor. Poezia descAntecelor line de gdndirea magicd, orientatd spre scopuri
-* utilitare.
-
| Fiird o practicd profesional d ezoteicd" descdntecul se transmite de la o genera{ie la alta
in cercriiilfrEffiG prin initieie $i-depiindere orientatI. Eficienfa magici a practicii este
condifionatd de respectarea strict6 a formulelor verbale, a unor expresii lingvistice
inexistentein1imbaiulplantevindec5toare,substan[esau
obiecte ritualice.
I Beneficiarul actului magic este doar un ascultdtor, descdntecul nu i se adreseazd lui, ci
unor forfe suprau]nane.
r Specializarea descAntecelor: de apdrare, de deochi, de boa16, de dragoste etc.

La Vitleern Colo-n jos

httos ://rwrrw.vo utube.com/watch?v: I E8MGCZmY8w

Colo sus pe langa luna

https ://www.youtube.com/watch?v:2OSzYhOR5 C 8

"Sus la varful muntelui"

https ://wrrynv.youtube.com/watch?v:ryoapfup5 Jk&l ist:RDryoapflJp5 Jk#t:0