DEPARTAMENTUL LINGVISTICĂ ROMÂNĂ ȘI TEORIE LITERARĂ

Atestare I

Specialitatea „Limba și literatura română”,

„Limba și literatura română-limba engleză”,

an.II

Data: 18.03.2021

Test I

Subiectul I. Lirica lui O. Goga – între tradiționalism și modernitate

1.1. Numește temele și motivele principale reflectate în lirica lui O. Goga. 3p.

Temele- poetul și poezia, satul, patria

Motivele- problemele social- economice ale timpului

1.2. Demonstrează, în baza unei poezii, că satul la O. Goga este văzut din perspectiva problemelor
social-economice ale timpului său (6-7 rânduri). 5p.
O poezie ce ar demonstra că satul este văzut din perspectiva problemelor social- economice ale
timpului său este ,,Noi’’. Aceasta este foarte bine definită din contastul dintre paradisul geografic
dăruit de Dumnezeu și viața plugarilor care în virtutea imprejurărilor sociale duc o viață de infern și
deznădejde . Satul întruchipează vatra milenară a poporului. La Goga sunt transpune realitățile crude
ale vieții țăranului, iar satul nu este reprezentat ca fiind un spațiu protector, dar ca o reflecție a
durerilor și patimilor „La noi de jale povestesc / A codrilor desişuri, / Şi jale duce Murăşul, / Şi duc
tustrele Crişuri”. Iar acest contrast oferă o mai bună vizualizare dintre prefață și interior.
1.3. Evaluează modernitatea liricii lui O. Goga din volumul Din umbra zidurilor (10-12 rânduri). 7p.
Modernitatea liricii lui O.Goga se remarcă prin elementele simboliste și expresioniste. Simbolismul se
remarcă prin tehnica corespunderilor,în special în ,,Agonie’’ sugestica cromatică ,,albe mâini’’ și
sugestia muzicală, de exeplu în,,un cântăreț cu rostul de la țară’’,de asemenea observăm aceste
elemente și în ,,La mal’’ ,, Râd talazurile tale’’iar elemetele de expresionism sunt evidente, în special
în lucrarea ,,Mare aeternum’’ prin viziunea metafizică asupra lumii văzută ca Marele Tot ,, Eterna
mare, ca si-odinioara’’

Subiectul II. În preajma revoluției de C. Stere − un roman fluviu

1.1. Definește romanul-fluviu (2-3 rânduri). 3p.

Romanul- fluviu reprezintă un roman de dimensiuni mari, cu o multitudine de personaje și evenimente
care păstrează același fir narativ pe parcursul întregului volum.
1.2. Demonstrează că Vania-Răutu este un personaj scindat (10 rânduri). 5p.

Vania- Răutu este personajul principal al romanului ,,În preajma revoluției’’. Acesta are o evoluție
spectaculoasă pe parcursul întregului roman,fiind un persoaj scindat, deoarece personalitatea sa este o
combinație între modernism și tradiționalism,întrucât este o luptă interioară între ideile sale
revoluționare și spiritul de patriotism insuflat de tatăl său conașul Iorgu Răutu,care era un tradiționalist
tipic,un conaș ce considera patriotismul singura valoare primpordială, iar față de Vania avea o atașare
aparte ,,În inima lui Iorgu Răutu,față de Vania, zăcea parcă ascunsă o deosebită duioșie,legată,poate ,
în subconștient, de amintirea crizei ale cărei victimă la un moment dat fuseseră amândoi’’. Iar pe de
altă parte este influența mamei sale, Smardagda Teodorovna, care nu-l iubea și care era simbolul
realității acelui moment,ea era rezulatul modernismului, iar Vania în consecință ciocnindu-se cu
realitatea desfrânată a momentului.
1.3. Estimează, în baza a trei exemple, arta portretistică a lui C. Stere (10-12 rânduri). 7p.
Arta portretistică a lui C. Stere este caracterizată prin ceea că toate portretele sunt statice, rămân
neschimbate pe tot parcursul acțiunii romanului. Schimbările ce se petrect sunt legate doar de starea
lor. De exemplu portretele exterioare sun reprezentate prin schițarea câtorva trăsături fiziologice
primpordiale,,Foаrte înаlt, puțin încovoiаt cа toți uriаșii, viguros încă lа vârstаde 50 de аni, blond, аbiа
ofilit de primii peri аlbi, cu ochii аlbаștri senini, cаre, - luminând o fаță lаrgă, încаdrаtă de fаvoriți,
аgresivi și dominаtă de un nаs monumentаl, făceаu o impresie strаnie de copil blаjin și nedumerit’’.
După cum observăm nu este nimic în plus doar caracterisitcele importante ce oferă o imagine generală
despre personaj.
O altă caratceristică este că unele portrete au o construcție umoristică în stil crengian ,, :,,Când a sosit
popa Vasile, preotul satului, care prezenta din când în când tulburări alcoolice, slobozit, în sfârșit, din
captivitate, strălucind în odăjdiile sale – cu obrajii înviorați care dovedeau că reușise totuși să-și
procure ,,păhărelul’’ dorit – ceremonia s-a putut desfășura în toată slava’’.
Și o ultimă particularitate definitorie este caracterizarea minuțioasă a vestimentației personajelor ,,Iаr
în geаmаntаn coаnа Аnicа luа întotdeаunа cu sine și fаimoаsа rochie de mătаsă, în culoаreа tаbаcului,
cunoscută de trei generаții de boieri din Bаsаrаbiа, și а cărei stofă inuzаbilă cădeа în jos învălind
monumentаlа ei stаtură în fаlduri rigide cа de foi de oțel, făcând аstfel în аdevăr impresie de ,,chirаsă’’
cum erа suprаnumită de tineretul ireverențios’’ .

BAREM:
29 –30 = 10
24 – 28 = 9
18 – 23 = 8
12 – 17 = 7
9 –11 = 6
6–8=5
4–5=4
3‒3
2‒2
1‒1