Mitropolitul Simion tefan-Noul Testament de la Belgrad Personalitatea lui Simion tefan se exprim prin cele 2 crti tiprite la Belgrad

(Alba-Iulia) sub ngrijirea sa : Noul Testament(1648) si Psaltirea (1651). Traducerea Noului Testament s-a fcut dup un text elen comparat cu unul slav. Pentru realizarea traducerii s-au adoptat neologisme , crora li s-a dat o hain romaneasc: sinagog , iot,canon,teatron,ceea ce este o dovad ca s-a folosit textul sptuaginei. Textul are 23 de predoslavii la fiecare din crtiile Noului Testament. Ele au fraze concise, clare si apartin , dup stil, aceluiai autor. In Predoslavie , adic cuvntul introductive, Simion tefan pune problema limbii romne unitare , fiindc era contient de unitatea poporului romn. Bine tim c , cuvintele trebuie s fie ca banii , ca banii aceia sunt buni , carii umbl in toate ariile , aa si cuvintele acelea sunt bune , care le nteleg toi. El remarc diferenele dialectale si rolul crturariilor in modelarea limbii. Alturi de Cazania lui Varlaam ,din Psaltirea lui Dosoftei, textul Noului Testament a stat la baza formrii limbii noastre literare. n acelai timp predoslaviile si notele laterale pot fi considerate primul manual de execuie teologic. Textul a fos preluat n Biblia de la Bucureti , fiindc aa cum spunea mitropolitul Andrei agun: Limba Bibliei pentru un popor numai odat se poate face . Biblia de la Bucureti Aparut in 1688, este un monument al limbii romne literare. S-a folosit pentru redactarea textului, traducera facut de sptarul Nicolae Milescu dup o ediie in limba greac, Biblia tiparit la Anvers(1595), Biblia de la Ostrog. Revizia textului au facut-o mitropolitul Dosoftei , patriarhul Ierusalimului Dosithei, Mitrofan episcope de Hui, Ghermano de Nyssis directorul Academiei din Constantinopol, fraii Serbu si Radu Greceanu. Textul este realizat ntr-o limb romn literar unitar, folosindu-se atat elementele graiului muntean cat i formule impuse de criile religioase, tiprite in Moldova, precum i de literatur istografic din sec. XV-XVII. Este cea dinti oper de unitate naionala n acel domeniu moral, de unde pleac urma toate celalalte forme de activitate social. Biblia de la Bucureti este o oper monumental, care sintetizeaz efortul ndelungat al crturarilor romni de a scrie, citi si oficia cultul religios ortodox in limba romn. Nicolae Cartojan n Istoria literaturii romane vechi arat ca prin Biblia de la Bucureti se pune in circulaie o limb literar, care reprezint sinteza efortului tuturor scriitorilor ecleziatici romni de pn atunci i se deschide calea pe care se va dezvolta limba romn literar de mai tarziu.

n concluzie putem spune c tipriturile criilor religioase au contribuit n primul rnd la introducerea limbii romne n biserica, nlocuind limba slavon n care se oficia serviciul divin. n al doilea rnd au influenat formarea limbii romne literare. De la diaconul Coresi, cel care a ridicat dialectul muntean la rang de limb literar, pn la mitropolitii Varlaam, Dosoftei si Antim Ivireanul, totui s-au strduit s caute forma cea mai limpede i mai armonioas a limbii, care s fie neleas n toate inuturile romneti. Nota de religiozitate, prezent pretutindeni n crtiile bisericeti, se regsete i n filele letopiseelor redactate de boierii moldoveni. Astfel , cronicarul Grigore Ureche , relatnd despre o lupta, scrie:Zic unii s se fi artat lui tefan Vod, sfntul mucenic Precopie, umblnd deasupra razboiului, clare, i ntr-armat, ca un viteaz fiind ntrajutoriu lui tefan Vod i dnd valv otirii lui.
Miron Costin: Mentalitatea religioas a avut influent i asupra umanistului Miron Costin, continuatorul lui Gigore Ureche. Miron Costin a nceput prin a scrie versuri ntr-o perioad cnd poezia nu era deloc o ndeletnicire obinuit. Poemul filosofic Viata Lumii a fost scris cnd Miron Costin avea 40 de ani. Poezia are un moto extras din Ecleziast : vanitas vanitatum et omnia vanitas(deertaciunea deertaciunilor i toate sunt dearte) care concentreaz tema poemului larg rspandit n literatura universal, aceea a sorii alunecoase (Fortuna labilis) care nu poate fi stapanit. Viaa omului este comparat cu o ata subire care se poate rupe oricnd filosofic: existenta fiind scurt, omul trebuie sa se ilustreze prin fapte bune pentru c binele este elul suprem al omului. Creaie de inspiraie religioas, Viaa lumii exprim un pesimism far leac, prevznd surparea inevitabil a intregii omeniri.

Dimensiunea religioas a calauzit nu numai existena, dar i concepia celor care au scris n aceast perioad. Ei cred c tot ce se petrece pe pmant este hotrt de Dumnezeu, dup cum mrturisete i Miron Costin: Orice nevoin pune omul, sorocul lui Dumnezeu, cum este ornduit, a-l clti nime nu poate. Dintodeauna religia a fost piatra de temelie a umanitaii, fiind nu numai motivul evoluiei, dar totodat i centrul acestuia. Lucrul acesta a fost posibil prin credint i prin cultura diferitelor popoare n diferite momente ale istoriei. Bibliografie: Limba i literatura romn, Manual pentru clasa a XI-a , editura ART, Adrian Costche, Florin Ionia,M.N.Lascar, Adrian Svoiu. Limba i literatura romn, Manual pentru clasa a XI-a , editura ART, Mircea Martin, Elisabeta Lasconi Rosca, Carmen Ligia Rdulescu, Rodica Zane. Lucian Blaga, Opere, Editura Minerva, Bucureti, 1985 Emil Alexandrescu-Analiza i sinteza de literature roman, editura Alfa, Ediia a II-a revzut i complet. Istoria literaturii romne-Nicolae Cartojan

Istoria literaturii romne, volumul I, Ioan Rotaru , editura Minerva 1971 Bucureti Istoria limbii romne literare, tefan Munteanu, Vasile D. ara, editura didactic i pedagogic Bucureti.1978. Sintez de literature romn-coordonator: Constantin Crian, autori: Viorel Alecu, Margareta Barbua, Constantin Cioprage, Nicolae Monolescu, Dumitru Micu, Alexandru Piru, Eugen Simion, Elena Zaharia-Filipa, editura didactic si pedagogic Bucureti 1981.