Exemplu

Poezia „Creion” este scrisă de către Tudor Arghezi, face parte din volumul „Cuvinte
potrivite”, apărut în anul 1927, și se încadrează în curentul modernist. Modernismul este un
curent literar apărut în perioada interbelică, ale cărui principale trăsături au vizat diferențierea
față de lirismul convențional, ambiguitatea limbajului, versul alb și măsura variabilă. Acest
curent literar este opus tradiționalismului, fiind caracterizat prin ruptura de istorie, libertate de
exprimare și originalitate.

Spre deosebire de tradiționalism, care tratează teme precum lumea satului românesc sau
religia ortodoxă, modernismul este inspirat din viața citadină, printre temele recurente
numărându-se aspirația spre regăsirea echilibrului originar, explorarea dragostei, tema creației
sau setea de cunoaștere.

Semnificația titlului

În ceea ce privește titlul poeziei „Creion”, trebuie să menționezi detalii legate de simbolistica
acestuia. Titlul unei creații literare nu este niciodată ales la întâmplare, ci tocmai pentru a
însuma ceea ce este mai important de reliefat în opera respectivă. Observă legătura strânsă
dintre titlul poeziei și tema acesteia. Cuvântul ce formează titlul poeziei este important și
trebuie analizat!

Exemplu

Titlul poeziei „Creion” este alcătuit dintr-un substantiv comun, simplu. El anticipează ideea
existentă în temă, care sugerează delicatețea și finețea unui desen realizat în creion. Acesta
reușește să le dea atribute deosebite cu ajutorul personificării, iubita fiind comparată cu
natura, ochii acesteia sugerând misterul ființei umane: „ochii lor ca lacul/ În care se-
oglindesc/ Azurul și copacul”. 

Tema

O analiză pertinentă a oricărui text literar trebuie să conțină informații referitoare la tema și
viziunea despre lume reflectate în cadrul lucrării analizate. Este important să menționezi
faptul că, în cazul poeziei „Creion”, ” este vorba despre o meditație asupra modului în care
poetul își privește iubita. 

Exemplu

Tema poeziei evidențiază o confesiune, mai exact, părerea poetului cu privire la trăsăturile
iubitei, trăsăturile acesteia fiind schițate gingaș. Poezia „Creion” are toate trăsăturile pentru a
fi considerată o poezie modernistă și este una dintre cele mai reprezentative pentru curentul
modernist în literatura română. Tema creației poetice, folosirea metaforelor-simbol, tehnica
încriptării și libertatea textului poetic sunt elemente ce încadrează poemul în curentul
modernist.

Mai mult, consider că poezia mai sus discutată este o oglindire a viziunii argheziene despre
lume, ea având drept coordonate esențiale principii ale liricii moderniste. Astfel, putem spune
că viziunea despre lume, dar și tematica poeziilor argheziene pot fi analizate prin raportare
permanentă la orientarea modernistă a poetului. Poezia impresionează atât prin efervescența
de sentimente și trăiri, cât și prin reflectarea esenței concrete a vieții (iubirea, cunoașterea).

Rezumat pe scurt (secvențe poetice)

Recomandăm realizarea comentariului poeziei dedicând o atenție sporită structurii acesteia,

precum și fiecărei idei și imagini artistice prezente în fiecare strofă (ori secvență poetică).
Astfel, în redactarea acestui comentariu nu vei întâmpina dificultăți dacă vei ține cont de
tema/temele principale abordate prin intermediul acestei opere literare. Nu uita să
argumentezi folosind exemple întâlnite în text!

Exemplu

În prima strofă poetul reușește dea atribute deosebite ființei iubite cu ajutorul personificării,
iubita fiind comparată cu natura, ochii acesteia sugerând misterul ființei umane: „ochii lor ca
lacul/ În care se-oglindesc/ Azurul și copacul”. Sentimentele, ideile, convingerile eului creator
sunt exprimate în mod direct. Astfel, spre deosebire de genul epic, în cadrul căruia ideile
autorului sunt transmise cu ajutorul personajelor și al acțiunii, genul liric are în vedere
exprimarea nemijlocită a trăirilor interioare. Din acest motiv, încă din prima strofă eul liric își
exprimă în mod direct admirația față de ființa iubită: „Obrajii tăi mi-s dragi”.

Strofa a doua accentuează funcția expresivă și estetică a limbajului conotativ (cuvintele capătă
un sens figurat). Astfel, în această strofă, imaginarul poetic îmbracă realitatea concretă într-o
formă artistică specific argheziană. Fiind o specie a genului liric, poezia surprinde prin
îmbinarea ingenioasă a cuvintelor, încărcate de metafore, acestea reprezentând podoabele
stilistice predominante. Prin urmare, se remarcă unele construcții care contribuie la crearea
unei anumite atmosfere și la transmiterea ideilor într-o manieră plastică: „surâsul tău... ca
piatra-n fund”, „pești lungi”, „ochi rotund”. Poetul își continuă mărturisirea, declarând că
iubita e demnă de adorație, justificând de ce: „Surâsul tău mi-i drag/ Căci e ca piatra-n fund/
Spre care-noată albi/ Pești lungi cu ochi rotund”.

În strofa a treia se păstrează aceeași structură, în care predomină sentimentul de dragoste

profundă față de ființa iubită: „Și capul tău mi-i drag,/ Căci e ca malu-n stuf”. Adjectivul care
se repetă în întreaga poezie, cu formele diferite „dragi”, „drag”, „dragă” marchează admirația
pentru iubită, poetul fiind impresionat de întreaga sa ființă: ochi, surâs, cap, întreaga făptură.
Subiectivitatea este evidențiată în această strofă prin mărcile eului liric, acestea din urmă
dovedind prezența eului la nivel textual. Mai mult decât atât, elementele care demonstrează
implicarea afectivă a eului în întreaga poezie sunt: verbele și formele pronominale la persoana
I și a II-a: „tăi”; „mi-s”; „ta”; „să-mi fie”.

Ultima strofă din poezia „Creion” ne arată că întreaga poezie este o metaforă, sistemul de
gândire arghezian fiind evidențiat prin viziunea pe care poetul o adoptă, preocuparea pentru
adorarea ființei iubite, zbuciumul interior și oscilarea între bucuria chemării iubitei și
nehotărârea sa. Tocmai din acest motiv poetul se întreabă în versul final: „De ce să-mi fie
dragă?”, existând antiteza „chin și bucurie”, o pendulare între tristețe și bucurie. Poezia
impresionează atât prin efervescența de sentimente și trăiri, cât și prin reflectarea esenței
concrete a vieții (iubirea, cunoașterea).

Figuri de stil
Limbajul utilizat de Tudor Arghezi în versurile poeziei „Creion” se distinge în literatura
română, fiind folosit într-o manieră plastică. Poezia „Creion” este ea însăși o metaforă,
sistemul de gândire arghezian fiind evidențiat prin viziunea pe care poetul o adoptă,
preocuparea pentru adorarea ființei iubite, zbuciumul interior și oscilarea între bucuria
chemării iubitei și nehotărârea sa. Versurile impresionează prin limbaj ṣi expresivitate,
cucerind cititorul încă de la primul vers.

Exemplu

Specifică operelor lirice este și folosirea funcției expresive și estetice a limbajului conotativ
(cuvintele capătă un sens figurat). Astfel, în această poezie, imaginarul poetic îmbracă
realitatea concretă într-o formă artistică specific argheziană. Fiind o specie a genului liric,
poezia surprinde prin îmbinarea ingenioasă a cuvintelor, încărcate de metafore, acestea
reprezentând podoabele stilistice predominante.

Astfel, figurile de stil se împletesc armonios cu imaginile artistice vizuale, auditive, cuvintele
căpătând, astfel, semnificații inedite. Prin urmare, se remarcă unele construcții care contribuie
la crearea unei anumite atmosfere și la transmiterea ideilor într-o manieră plastică: „ochii lor
ca lacul”, „surâsul tău... ca piatra-n fund”, „capul tău... ca malu-n stuf”, „Făptura întreagă/ De
chin și bucurie”. 

Relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice

Ideea poetică reprezintă conceptul sau mesajul în jurul căruia este construită o strofă sau o
întreagă poezie. Pentru a se asigura că această idee este transmisă în mod corespunzător,
autorul se folosește de mijloace artistice, sporind totodată expresivitatea textului. În poezia
„Creion”, de Tudor Arghezi, acestea evidențiază dragostea eului liric pentru persoana iubită.

Exemplu

În poezia „Creion”, de Tudor Arghezi, mijloacele artistice evidențiază ideea poetică,

referitoare la dragostea pe care eul liric i-o poartă femeii iubite. Pentru a ilustra admirația
acestuia, autorul face legătura între trăsăturile fizice ale iubitei și frumusețea ei interioară. De
exemplu, pentru a sugera seninătatea zâmbetului femeii, eul liric îl compară cu piatra de pe
fundul apei, spre care înoată peștii („Surâsul tău mi-i drag,/ Căci e ca piatra-n fund,/ Spre
care-noată albi/ Pești lungi cu ochi rotund”). Această comparație redă farmecul iubitei, pe care
o admiră cu toții, nu doar eul liric, absorbit de frumusețea ei.

Eul liric

În cadrul oricărui eseu dedicat unei opere lirice trebuie să demonstrezi prezența eului liric.
Mărcile eului liric pot fi, după cum urmează: pronume la persoana întâi singular, verbe la
persoana întâi singular, adresare directă prin pronume și verbe la persoana a doua singular,
cazul vocativ, mărci lexico-gramaticale specifice (frecvența verbelor și a pronumelor la
persoana întâi).

Exemplu
În poezia „Creion”, de Tudor Arghezi, eul liric își exprimă în mod direct admirația față de
ființa iubită: „Ochii tăi mi-s dragi”; „Și capul tău mi-i drag”. Subiectivitatea este evidențiată
în textul poetic prin mărcile eului liric, acestea din urmă dovedind prezența eului la nivel
textual. Elementele care demonstrează implicarea afectivă a eului sunt: verbele și formele
pronominale la persoana I și a II-a: „tăi”; „mi-s”; „ta”; „să-mi fie”.

Modernism

Pentru a motiva corect apartenența poeziei „Creion” la curentul literar modernist, trebuie să ai
în vedere caracteristicile acestuia. După ce te-ai familiarizat bine cu trăsăturile curentului
modernist, aplică aceste cunoștințe în lucrarea analizată și nu uita să exemplifici cu pasaje din
text!

Exemplu

În primul rând, poezia are la bază principalele coordonate ale modernismului interbelic, fiind
un material ce aparține genului liric. Genul liric cuprinde totalitatea operelor literare în care
ideile, emoțiile, sentimentele sunt exprimate în mod direct de către eul creator. Subiectivismul
domină textele lirice, prezența eului liric fiind nemijlocită. Acest lucru este observabil și în
textul nostru, subiectivitatea fiind evidențiată prin mărcile eului liric, acestea din urmă
dovedind prezența eului la nivel textual. Elementele care demonstrează implicarea afectivă a
eului sunt: verbele și formele pronominale la persoana I și a II-a: „tăi”; „mi-s”; „ta”; „să-mi
fie”.

În al doilea rând, tema poeziei este modernistă, fiind o meditație asupra modului în care
poetul își privește iubita. Așadar, tema poeziei evidențiază o confesiune, mai exact, părerea
poetului cu privire la trăsăturile iubitei, acestea fiind schițate gingaș. Chiar și titlul
promovează această idee, fiind alcătuit dintr-un substantiv comun, simplu, nearticulat,
„creion”, care sugerează delicatețea și finețea unui desen realizat în creion. Acesta reușește să
le dea atribute deosebite cu ajutorul personificării, iubita fiind comparată cu natura, ochii
acesteia sugerând misterul ființei umane: „ochii lor ca lacul/ În care se-oglindesc/ Azurul și
copacul”. 

De asemenea, specific operelor moderniste este și folosirea funcției expresive și estetice a

limbajului conotativ (cuvintele capătă un sens figurat). Astfel, în această poezie, imaginarul
poetic îmbracă realitatea concretă într-o formă artistică specific argheziană. Fiind o specie a
genului liric, poezia surprinde prin îmbinarea ingenioasă a cuvintelor, încărcate de metafore,
acestea reprezentând podoabele stilistice predominante. Astfel, figurile de stil se împletesc
armonios cu imaginile artistice vizuale, auditive, cuvintele căpătând, astfel, semnificații
inedite. Prin urmare, se remarcă unele construcții care contribuie la crearea unei anumite
atmosfere și la transmiterea ideilor într-o manieră plastică: „ochii lor ca lacul”, „surâsul tău...
ca piatra-n fund”, „capul tău... ca malu-n stuf”, „Făptura întreagă/ De chin și bucurie”.

Nu în ultimul rând, modernismul se evidențiază și prin modul în care sunt organizate

versurile. Elementele de versificație (rimă, ritm, măsură) sunt specifice poeziilor, ele
conferind muzicalitate. Cu toate acestea, poezia modernă dinamitează aceste norme
prozodice, cultivând grupajele asimetrice de versuri, rimă diferită sau măsură inegală.
Tendințele de a inova, de a sparge tiparele, de a ambiguiza sunt vizibile prin nerespectarea
normelor prozodiei clasice.
Poetul sfidează nu doar firescul semnificațiilor, ci și pe cel al formei, alegând pentru textul
său măsura de 6-7 silabe și rimă doar la versurile doi și patru în primele trei catrene, ultima
strofă având rima îmbrățișată. Așadar, se oglindește concepția modernistă și viziunea
argheziană despre lume nu doar la nivelul semnificațiilor ascunse în cuvinte, ci și la nivel
formal. Toate aceste elemente subliniază caracterul modern al textului poetic și facilitează
transmiterea mesajului și a emoției. 

Elemente de versificație

Elementele de prozodie sau de versificație se referă la modul în care sunt dispuse versurile
poeziei. Prin urmare, este important să menționezi gruparea strofică, precum și felul în care
acționează regulile prozodice asupra poeziei: rima, măsura și ritmul.

Exemplu

Elementele de versificație (rimă, ritm, măsură) sunt specifice poeziilor, ele conferind
muzicalitate. Cu toate acestea, poezia modernă dinamitează aceste norme prozodice, cultivând
grupajele asimetrice de versuri, rimă diferită sau măsură inegală. Tendințele de a inova, de a
sparge tiparele, de a ambiguiza sunt vizibile prin nerespectarea normelor prozodiei clasice.

Poetul sfidează nu doar firescul semnificațiilor, ci și pe cel al formei, alegând pentru textul
său măsura de 6-7 silabe și rimă doar la versurile doi și patru în primele trei catrene, ultima
strofă având rima îmbrățișată. Așadar, se oglindește concepția modernistă și viziunea
argheziană despre lume nu doar la nivelul semnificațiilor ascunse în cuvinte, ci și la nivel
formal. Toate aceste elemente subliniază caracterul modern al textului poetic și facilitează
transmiterea mesajului și a emoției. 

Încheiere

În încheierea eseului sau a comentariului despre poezia „Creion” poți apela fie la o opinie a
unui critic literar, fie la reluarea unor idei-cheie pentru a rezuma principalele observații
privitoare la textul analizat. Accentul va cădea pe cerința principală din subiectul de examen,
concluzia contribuind la întărirea argumentelor expuse în eseu sau comentariu.

Exemplu

Concluzionând, poezia „Creion” este o operă lirică, aparținând modernismului. Versurile

impresionează prin limbaj și expresivitate, cucerind cititorul încă de la primul vers. Într-un
articol dedicat operei poetului modernist, Tudor Vianu scria: „Arghezi are un merit deosebit
în renovarea liricii românești și smulgerea ei de pe căile unde o fixase marea influență a
poetului Luceafărului”.