Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Programa școlară reglează activitatea cadrului didactic. Proiectarea demersului didactic reprezintă o premisă a aplicării programei la
clasă ce presupune: cunoașterea și personalizarea programei, elaborarea planificării calendaristice și a unităților de învățare.
Unitatea de învățare reprezintă o structură didactică flexibilă suprardonată lecției, care este unitară din punct de vedere al temei,
permite formarea la elevi a unui comportament specific (așa cum reiese din competențele specifice), este limitată în timp și se finalizează cu
evaluare.
-selectarea conținuturilor;
Lecția-demersul didactic-acoperă o oră de curs,oferă o perspectivă operativă, pe termen scurt. În proiectarea didactică profesorul
selectează competențele specifice (stabilite anterior și în proiectarea unității de învățare ), conținuturile, strategia didactică și etapele demersului
didactic (în funcție de tipul de lecție abordat ).
Odată cu trecerea la un curriculum bazat pe competențe cu toate că principalele activităţi de învăţare sunt sugerate de programa şcolară
(unde sunt menţionate ca exemple posibile, nu exhaustiv), pot fi imaginate şi altele, după experienţa personală şi gradul de inventivitate ale
cadrului didactic.Ele trebuie să fie mult mai diversificate valorificându-se prin acest aspect atât creativitatea profesorului, cât și cea a elevilor,
respectiv profesorul prin această abordare poate personaliza activitățile de învățare, astfel încât fiecare elev să poată să-și atingă potențialul
maxim. Ele trebuie gândite astfel încât să conducă la atingerea competențelor specifice, având un caracter interactiv.
Avantajele proiectării demersului didactic pe baza unităților de învățare vizează libertatea profesorului de a grupa conținuturile în funcție
de o tematică formând elevilor comportamente specifice tematicii alese .Conexiunile inter- și transdisciplinare ajută elevul să își formeze o
viziune integrată, de ansamblu asupra cunoașterii.
Citind cu atenție noua programă am ajuns la concluzia că trebuie să acord mai mult timp proiectării didactice pe unități de învățare, prin
diversificarea activităților de învățare, să folosesc strategii de individualizare și diferențiere, în special lucru diferențiat pentru elevii cu CES, să
evidențiez corelarea inter- și intradisciplinară, să insist asupra caracterului practic-aplicativ și punerea în valoare a aspectelor formative, iar în
ceea ce privește calitatea activității de evaluare să fiu preocupată mai mult pentru dezvoltarea orală, formativă, stimulativă și diferențiată. De
asemenea, în procesul de predare-învățare-evaluare să folosesc mai mult instrumentele TIC.
Competenţe generale:
1.Utilizarea limbajului specific în prezentarea şi explicarea realităţii geografice
3.Transferarea unor elemente din matematică, ştiinţe şi tehnologie în studierea mediului terestru;
4.Raportarea realităţii geografice la un suport cartografic şi grafic;
6.Identificarea si explicarea dimensiunii sociale, civice si culturale a caracteristicilor spatiului geografic
Competenţe specifice:
1.1Recunoaşterea termenilor geografici şi utilizarea lor în contexte cunoscute sau în contexte noi
1.2Precizarea in cuvinte proprii a sensului termenilor geografici de baza
1.3Utilizarea termenilor geografici simpli in contexte cunoscute sau in contexte noi
3.1Transferarea elementelor din din matematica si stiinte in domeniul geografiei pentru intelegerea si descrierea caracteristicilor planetei ca
intreg
4.3Pozitionarea corecta a elementelor geografice pe reprezentarile cartografice specifice
6.1Explicarea importantei mediului geografic pentru om si societate
Competenţe vizate:
Cognitive
C1: sa defineasca notiunile de mediu antropic, sol, pedosfera, pedogeneza, humus, profil de sol
C2: sa identifice factorii care contribuie la formarea solului
C3: sa precizeze componentele solului
Formative:
C4: sa localizeze pe harta fizica a lumii raspandirea solurilor in conformitate cu zonele biogeografice
Atitudinale:
C5: sa formuleze aprecieri obiective, argumentate, cu privire la importanta cunoasterii pedosferei
Evaluarea : formativ-ameliorativã
Resurse:
- Umane- clasa a V a
- De timp- 50’
- Materiale: oficiale- m1: Programa şcolarã
m2: Macroproiectarea didacticã
- Manual Geografie, Ed. Teora
- izvoare cartografice: m3: manual,
m4: harta fizica a lumii
m5 fisa de lucru
Demers didactic
Secvenţele Conţinuturi vizate Obiective Activitatea profesorului Activitatea elevului Res. Res. Evaluare
didactice operaţionale mat Proc
SOLUL-CARACTERISTICI GENERALE
Solul –reprezinta stratul afanat de la suprafata scoartei terestre in care plantele isi infig radacinile si din care isi extrag hrana
Pedosfera –este invelisul de sol al Terrei
Pedogeneza –este procesul de formare al solurilor
Factorii care au contribuit la formarea solului -roca
-clima
-precipitatiile
-vegetatia
-timpul
Coponentele solului -roci sfarmate
-resturi de plante si animale
-organisme vii
-apa
-aer
Humusul -reprezinta fertilitatea solului
Raspandirea geografica a tipurilor de sol
1. Zona calda-laterite
2. Zona temperata-in zona vegetatiei mediteraneene-terra rossa
-in zona vegetatiei de stepa-cernoziomuri
-in zona padurilor de foioase-soluri brun roscate de padure
-in zona padurilor de conifere-podzoluri
3. Zona rece-soluri de tundra
FIŞĂ DE LUCRU
Solul
Completând spaţiile libere de pe orizontală vei obţine pe verticală
numele învelişului de sol al Pământului:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
3. Humusul rezultă în
urma………………………………………………………………………
…
_________ APA
ROCA
VEGETAŢIA _________________
ANIMALELE