PROIECT DE LECŢIE

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
PROPUNĂTOR: PROF. ROMAN OANA
OBIECTUL: GEOGRAFIE GENERALĂ
CLASA: A V-A
DATA:
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: PĂMÂNTUL CA PLANETĂ
LECŢIA: MIŞCĂRILE PĂMÂNTULUI
TIPUL LECŢIEI: PREDARE – ÎNVĂŢARE
SCOPUL: CUNOAŞTEREA MIŞCĂRILOR DE ROTAŢIE

1. COMPETENŢE SPECIFICE

1.1. Recunoaşterea termenilor geografici în texte diferite

1.3. Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte cunoscute sau în contexte noi
2.1. Recunoaşterea denumirilor şi termenilor geografici în limbi străine
3.2. Identificarea legăturilor între elemente, fenomene şi procese observabile
4.1. Identificarea principalelor elemente naturale şi socio-economice reprezentate pe hărţi
5.1. Identificarea informaţiilor cu caracter geografic în baze de date accesibile prin internet
6.2. Explicarea diversităţii naturale, umane şi culturale a continentelor extraeuropene realizând
corelaţii cu informaţiile dobândite la alte discipline şcolare
7.2. Utilizarea metodelor simple de investigare (observare, analiză, interpretare)

2. COMPETENŢE GENERALE

1. Utilizarea limbajului specific în prezentarea şi explicarea realităţii geografice

2. Utilizarea corectă a numelor proprii şi a termenilor în limbi străine
3. Transferarea unor elemente din matematică ştiinţe şi tehnologie în studierea mediului
terestru
4. Raportarea realităţii geografice la un suport cartografic şi grafic
5. Accesarea şi utilizarea conţinuturilor cu caracter geografic prin tehnologiei informaţiei
şi comunicării
6. Identificarea şi explicarea dimensiunii sociale, civice şi culturale a caracteristicilor
spaţiului geografic
7. Dobândirea unor deprinderi şi tehnici de lucru pentru pregătirea permanentă

3. ATITUDINI ŞI VALORI

Atitudinea pozitivă faţă de educaţie, cunoaştere, societate, cultură, civilizaţie

Interes pentru cunoaşterea lumii contemporane
Respectul pentru diversitatea naturală şi umană a lumii contemporane
Conservarea şi ocrotirea mediului de viaţă din lume
Disponibilitatea pentru învăţarea permanentă
1
 4. OBIECTIVE OPERAŢIONALE

a. cognitive:

O1 să cunoască cele două mişcări de rotaţie ale Pământului

O2 să identifice urmările mişcării de rotaţie în jurul propriei axe

O3 să identifice urmările mişcării de revoluţie

b. procedurale:

O4 Să localizeze pe hartă zonele de căldură pe Terra

c. afective:

O5: să participe activ la lecţie

O6: să manifeste disponibilitate şi interes pentru învăţare

5. STRATEGIA

inductivă, dirijată, cognitivă

6. METODE

expunerea sistematică, conversaţia, explicaţia, observaţia, comparaţia, problematizarea, lucrul

cu harta şi globul geografic, experimentul, manualul şi leptopul, lucrul cu fişe de activitate
independentă, descoperirea, analiza, sinteza

2
 7. MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT

globul terestru, sursă de lumină, harta fizică a lumii, atlas geografic general, fişe de lucru, manualul,
lrptopul, planşe.

8. FORME DE ORGANIZARE

frontală, în perechi, individuală

9. EVALUARE

evaluare curentă evaluare orală ( stimularea participării elevilor la formulări de

răspunsuri; analiza şi aprecierea răspunsurilor prin note) evaluare practică ( lucrul cu harta,
interpretări de hărţi şi planşe, completarea fişelor de autoevaluare)

BIBLIOGRAFIE

***** Geografia generală – manual pentru clasa a V-a

***** Atlasul geografic şcolar
Nicolae Ilinca, Didactica geografiei, ed. Corint, Bucureşti, 2000.
Maria Dulamă, Metodica predării geografiei, ed. Clusium, Cluj-Napoca, 2001.
Rodica Petrea, Didactica Geografiei, Editura Universitatii din Oradea, Oradea, 2007
***** PREDAREA INTERACTIVĂ CENTRATĂ PE ELEV
***** EVALUAREA CONTINUĂ LA CLASĂ

3
NR. ETAPELE LECŢIEI ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII
CRT. ACTIVITATEA PROFESORULUI ACTIVITATEA ELEVILOR RESURSE
- notează absenţii
1. Moment organizatoric - pregătirea celor necesare pentru buna desfăşurare a - elevii se pregătesc pentru începerea activităţii exerciţiul organizatoric
lecţiei

Verificarea cunoştinţelor - se desfăşoară frontal prin întrebări de control privitoare la - ascultă, analizează, gândesc şi formulează răspunsurile - dialogul
2. anterioare conţinuturile învăţate anterior aşteptate fiind îndrumaţi de profesor - conversaţia

3. Captarea atenţiei atenţionez elevii asupra momentelor lecţiei Pregătirea caietelor şi a documentelor şcolare - conversaţia

- cer elevilor să precizeze ce sunt planetele?

- precizez elevilor faptul că pe parcursul orei vor afla - elevii răspund - dialogul
4. Pregătirea aperceptivă lucruri noi despre MIŞCĂRILE DE ROTAŢIE ALE
PĂMÂNTULUI - conversaţia
Anunţarea temei şi a - informez elevii cu privire la obiectivele lecţiei. - expunerea
5. obiectivelor operaţionale - scriu titlul lecţiei pe tablă - ascultă, scriu titlul lecţiei în caiet - explicaţia
* comunic sarcina de lucru explicaţia
Se prezintă mişcarea de rotaţie în jurul primei axe exerciţiul
- cer elevilor să precizeze durata şi urmările mişcării de conversaţi
rotaţie - elevii vor nota în caiet activitatea individuală
6. Comunicarea noilor expunerea
cunoştinţe - se face o prezentare Power Point cu mişcarea de rotaţie - elevii lucrează individual dialogul
lucrul cu manualul
Se prezintă mişcarea de revoluţie - elevii ascultă şi urmăresc pe ecran filmul lucrul cu harta
- cer elevilor să aprecieze durata şi urmarile mişcării activitatea frontală
de revoluţie descoperirea
observarea
* calculăm numărul fuselor orare pentru a afla ora în analiza
diferite puncte ale globului - sub îndrumarea profesorului elevii răspund la întrebare sinteza
7. Asigurarea retenţiei şi explicaţia
performanţei * pentru fixarea lecţiei cer elevilor să explice de ce tot la -după explicaţiile profesorului elevii răspund conversaţia
patru ani avem an bisect comparaţia
lucrul cu fişe de lucru
- aprecieri şi recomandări asupra activităţii elevilor
8. Încheierea activităţii - temă pentru acasă să completeze fişa de lucru (anexa 1) - elevii notează tema pentru acasă analiza
conversaţia

4
 SCHITA LECTIEI

MIŞCĂRILE PĂMÂNTULUI

PĂMÂNTUL are două mişcări de rotaţie şi anume:

- mişcarea de rotaţie în jurul propriei axe, de
la V. la E. în 24 de ore.
- mişcarea de rotaţie în jurul Soarelui
(revoluţie) ce durează 365 zile şi 6 ore.

Urmările mişcării de rotaţie în jurul propriei axe sunt:

- succesiunea zilelor şi a nopţilor

- modificarea temperaturii aerului de la zi la
noapte
- turtirea Pământului la poli şi bombarea la
Ecuator, ca urmare a forţei centrifuge
- variaţia orei pe Glob

Urmările mişcării de revoluţie sunt:

- formarea anotimpurilor - echinocţiul de primăvară la 21 martie z = n

- solstiţiul de vară la 22 iunie z > n
- echinocţiul de toamnă la 23 septembrie z = n
- solstiţiul de iarnă la 22 decembrie z = n

- durata inegală a zilelor şi a nopţilor

- formarea zonelor de căldură – zona caldă 00 – 300 lat. N şi S.

- zona temperată 300 – 600 lat. N şi S.
- zona rece 600 – 900 lat. N şi S.

5
Anexa 1
FIŞĂ DE LUCRU

1. Încercuieşte A dacă propoziţia este adevărată sau F dacă este falsă:

 Ziua şi noaptea rezultă din mişcarea Pământului în jurul axei sale. A/F
 Anotimpurile se formează ca urmare a rotirii Pământului în jurul Lunii. A / F
 Pe 22 decembrie este noaptea cea mai lungă. A / F
 Pe 22 iunie este noaptea cea mai lungă. A / F

2. Încercuieşte marcajul corespunzător răspunsului corect:

 În anul bisect luna februarie are: - 28 zile
- 29 zile
- 30 zile
- 31 zile
 Ziua este egală cu noaptea în : - 21 martie
- 22 iunie
- 23 septembrie
- 22 decembrie
3. Răspunde la întrebări:
 Care este cauza producerii eclipsei de Soare?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
 Care este cauza formării celor patru anotimpuri ?
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
4. Uneşte cu o linie denumirea fiecărei luni cu anotimpul corespunzător

Ianuarie primăvara Iulie

Februarie August
Martie vara Septembrie
Aprilie Octombrie
Mai Noiembrie
toamna Decembrie
Iunie
iarna