PROIECT DIDACTIC

A. Algoritm introductiv

Unitatea de învãţãmânt: Liceul Tehnologic “Petru Rares”

Profesor: Harbuz Constanta
Clasa: a XII-A
Data: 4 octombrie 2019
Unitatea de învãţare: POPOARE SI SPATII ISTORICE
Lecţia: Descoperitori de noi spatii si culturi intre secolele al XV-lea si al XIX-lea
Tipul lecţiei: mixtã
Competenţe generale:
1. Utilizarea vocabularului și a informației în comunicarea orală și scrisă.
2. Dezvoltarea comportamentului civic prin exersarea deprinderilor sociale
5. Utilizarea resurselor istorice, a metodelor și tehnicilor adecvate istoriei pentru rezolvarea de probleme.
Competenţe specifice:
1.1. folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise
2.1. recunoaşterea contextului economic, social, politic, istoric a epocii studiate
5.2. Construirea de afirmații pe baza surselor istorice și formularea de concluzii
5.3. Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale şi spaţiale relative raportate la aria marilor gescoperiri/
Obiective operaţionale:
Cognitive
O1: Să opereze corect cu noţiunile noi dobândite: Lumea Noua, colonialism, misionarism,
O2: Să identifice contextului istoric favorabil organizării unor expediţii navale
O3: să plaseze corect în timp şi în spaţiu călătoriiile marilor navigatori
Formative:
O4: Să utilizeze tehnicii de lucru cu textul istoric/geografic şi suportul cartografic pentru localizarea principalelor trasee ale explorărilor
O5: Să utilizeze eficient a textului istoric şi a imaginilor prezentate
Atitudinale:
O6: Să formuleze aprecieri obiective, argumentate, cu privire la importanţa descoperirii Lumii Noi, cu implicațiile sociale, economice, politice și culturale

Evaluarea : formative-ameliorativã
Obiective ale evaluãrii:
Cognitive:
Oe1: operarea cu noţiunile şi conceptele noi întâlnite: renaştere, Umanism, marile descoperiri, burghezie, capitalism, Lumea Noua, Colonialism, misionarism. etc
Formative:
Oe2: competenţa de a analiza şi de a interpreta fapte/ fenomene conform algoritmului cauzã-efect
Oe3: competenţa de a utilize tehnici de lucru cu textul şi imaginea istorica/geografica
Atitudinale:
Oe4: capacitatea de a formula şi susţine opinii personale
Valori şi atitudini vizate:
- Gândire criticã şi flexibilã
- Relaţionare pozitivã cu ceilalţi
Strategii: inductiv-deductivã, explicativ-conversativã
Metode:
Expozitiv-euristice: M1-expunerea; M2- explicaţia, M3-conversaţia euristicã
Interactive: M4-modelul grafic(fishboon), M5-comparaţia, M6-problematizarea, M7-conversaţia examinatoare, M8-studiu de caz. M9 – Brainstorming
Instrumente de evaluare: verificarea frontalã, observarea sistematicã, fisã de lucru
Forme de organizare a activitãţii: frontalã, individualã, pe grupe cooperante
Resurse:
- Umane- clasa a IX -a
- De timp- 50’
- Materiale: oficiale- m1: Programa şcolarã;m2: Macroproiectarea didacticã
- Manuale RM1
- izvoare cartograficeRM2
- izvoare narativeRM3
-suportul AEL RM4
-Fisa de evaluareRM5

B. Demersul didactic

Secvenţele Conţinuturi Conce Activitatea profesorului Activitatea elevului Res. Res. Evaluare
didactice le vizate poper Mater. Proced.
aţ.
Momentul Notează absenţele -rãspund cerinţelor
organizatoric Pregăteşte mijloacele de învăţare -pregãtesc materialele
solicitate
-se aşeazã la locurile indicate
Reactualiza Renaşterea Oe1,O Solicită elevilor să caracterizeze sfârşitul Evului Mediu din Elaborează răspunsuri M3 Verificare
rea şi e2 prisma schimbărilor şi progreselor care au loc referitoare la Renastere si frontală
cunoştiinţelor Umanismul Oe4 -subliniază ideea de progres a adusă de Renaştere ca o cauză Umanism
anterioare a viitoarelor expediţii de explorare a noilor teritorii -autoevalueazã
-elaborează răspunsuri
Evocarea Descoperitori Cere elevilor să îşi asume rolul de mare monarhie absolutistă Notează în caiete titlul lecţiei M7 Observa
de noi spatii europeană pentru a descoperii motivaţia finanţării acestor re frontală
si culturi expediţii
intre secolele Noteazã pe tablã titlul lecţiei
al XV-lea si Precizeazã ce vor afla, ce vor şti sã facã la sfârşitul orei, de ce M2
al XIX-lea este important studiere temei
-organizeazã învãţarea
Dobândirea de Asigurã: RM3 M3 Fisă de
noi cunoştiinţe Cauzele a)cunoaşterea/receptarea/ lucru
învãţarea -investigheazã sursele
O2 - cere elevilor să investigheaze fişele de lucru pentru -identificã principalele cauze Fishboon
Oe1 descoperirea cauzelor (le grupează folosind metoda metofa
fishbone); identificã motivaţiile de ordin economic , politic,
Oe2 religioase; enumerã progresele tehnice ale Evului Mediu -demonstreazã prin
târziu ca factori favorizanţi ai organizării expediţiilor prezentarea rezultatelor
(metoda fishbone) investigaţiei M2
O1 -demonstreazã necesitatea realizării expediţiilor de -explicã pe baza algoritmului Observare
Etape O5 descoperire cauzã efect sistematică
expediţiilor Oe3 b) înţelegerea noilor conţinuturi
organizate O5 -explicã etapele explorării europene M4
O4 - cere elevilor să identifice pe harta din atlase cu Marile -interpreteazã formulând RM4
O3 descoperiri geografice traseele parcurse de exploratori şi să opinii
Direcţiile Oe4 poziţioneze apoi pe harta murală traseele principalilor -poziţionează diferitele RM1
expediţiilor O6 descoperitori trasee de explorare pe harta M1
c) analiza murală
Consecinţe Oe4 cere elevilor să formuleazã opinii referitoare la consecinţele -îşi asumã responsabilitatea
descoperirilor unei opinii
d) sinteza -coreleazã, valorificând M4
-sintetizeazã elementele de progres datorate marilor achiziţiile anterioare RM4 M2
descoperiri geografice -se formuleazã opinii RM2 M9
--proiecteazã imaginea noi lumii(noul orizont geografic) -se argumenteazã

Stimularea Oe4 Ce a însemnat pentru europeni aducerea unor noi -analizeazã problema M3 Observare
performanţei plante”civilizaţionale”(cu un randament mult mai mare, şi nu sistematică
foarte pretenţioase)? -oferã soluţii
Asigurarea O3 Cere elevilor să reprezinte grafic principalele trasee -realizează graficul RM5 Verificare
retenţiei şi Oe3 expediţiilor diferiţilor exploratori frontală
transferului
Tema pentru Recomandã: aprofundarea cunoştinţelor asimilate prin citirea
acasă lecţiei acasã
Evaluarea Analizeazã critic, laudã, ierarhizeazã, decide/noteazã se raporteazã la aprecieri
Descoperitori de noi spatii si culturi intre secolele al XV-lea si al XIX-lea

Cauze:
1. Economice:
a. Dezvoltarea oraşelor avântul comerţului apariţia burgheziei
b. Creşterea circulaţiei băneşti necesitatea crescută de aur
c. Monopolul arab şi italian asupra comerţului cu mirodenii, mătase, pietre preţioase
2. Politice:
Consolidarea monarhiilor absolutiste,
b. prezenţa arabilor şi turcilor pe drumul comercial dintre Europa şi Asia
3. Religioase
a. Redeşteptarea spiritului de cruciadă
b. Convertirea “necredincioşilor” la religia catolică
4. Progresele tehnice şi ştiinţifice :
a. cârma rotativă,
b. caravela,
c. busola,
d. astrolabul
e. întocmirea unor hărţi pentru navigaţie (portulane)

Etape:
1. Drumul spre Indii
a. Henric Navigatorul- ajunge pană în Capul Verde(i-le Madeira și Azore
b. Bartollomeo Diaz- navighează de-a lungul coastei vest africane ajungand în Capul Bunei Speranțe
c. Vasco da Gama(1498)- face înconjurul Africii ajung în India la Calicut
d. Pedro Alvarez Cabral (1500)- descoperă coasta Braziliei
2. Descoperirea Americii:
1492- Cristofor Columb călătoreşte spre Vest şi descoperă i-le Bahamas, Cuba, Haiti
1499-Amerigo Vespucci ajunge pe ţărmul Americii, dovedind existent unui nou continent
1512- Vasco Nunez de Balboa-traversează istmul Panama
3. Primul înconjur al lumii
1519-1521- Fernando Magellan porneşte din din Spania ajungând în punctual din care a plecat trei ani mai târziu

Urmări:
-apariţia imperiilor colonial şi conflictele dintre acestea pentru dominaţia maritimă, comercială, colonială
-mondializarea relaţiilor economice
-axa comercială se mută din Mediterana în Atlantic
-răspândirea creştinismului
-aclimatizarea unor noi plante
-reapariţia sclaviei
-expansiunea civilizaţiei europene în lume
‍Fişa de lucru nr. 1

“Zorii dezvoltării industării industriale şi avântul comerţului din a doua jumătate a secolului al XV-lea a accentuat lipsa intrumentelor de schimb, a monedelor din aur şi
argint...nevoia de-a spori circulaţia metalică a fost un puternic imbold pentru descoperirea și exploatarea țărilor din Africa şi Asia (India, China, Orinetul Apropiat), unde
povestirile legendare plasau comori fabuloase de metale preţioase... Aurul adus în Europa de cruciați se terminase de mult...nimeni nu vrea să tipărească hartie-monedă, așa
cum fac chinezii..., astfel o principală motivație pentru expedițiile de cucerire și descoperire a Lumii Noi, a fost dorința marii monarhi de-a găsi noi surse de aur... ” (
Istoria descoperii și cuceririi Americii, Francisco Morales Padron, p. 35)

In perioada Renaşterii viitorul e al monarhiilor naţionale centralizate şi unificate printre care cele dintâi sunt Franţa ,Anglia, Spania,etc. Pentru întreţinerea acestor monarhii
centralizate sunt întreţinute armate colosate ceea ce determină nevoia crescândă de bani a regelui. Iar sursa de bani trebuia căutată în altă parte, în alte “lumi”, deoarece
Europa epuizase rezerva de aur... (A. Oţetea, Renaşterea şi Reforma

La sfârşitul Evului Mediu Europa Occidentală importa o mulţime de articole preţioase din Orient: ţesături de mătase, covoare orintale, pietre scumpe, etc.Preţul crescut al
“spiţeriilor”(condimentelor) cum erau numite aromatele şi coloniale aduse din Orient a fost al doilea imbold, pentru a descoperii un nou drum sper Indii.
(A. Oţetea, Renaşterea şi Reforma, p.77)

Occidentului ii era vital sa gaseasca un nou drum spre Indii, pentru necesitățile de mirodenii, ale căror importuri se făceau zi de zi mai greu și ale căror prețuri erau exagerat
de mari. Europa suferea de lipsă de furaje și era obligată să sacrifice un număr mare de vite, ale căror cărnuri erau conservate în scopul de a fi consummate pe timpul
iernii...Prin mirodenii se înțelegea multe lucruri, printre care nu lipseau adevăratele mirodenii, dar și droguri, vopsele, parfumuri, alifii și cosmetice .( Istoria descoperii și
cuceririi Americii, Francisco Morales Padron, p. 35)

Articolele considerate de lux ajungeau în Europa prin mijlocirea arabilor , care le plasau apoi corăbiilor veneţienilor şi genovezilor, existând astfel un monopol total al arabilor
asupra acestora..
(A. Oţetea, Renaşterea şi Reforma, p.77)

“Arabii- cum va demonstra călătoria lui Vasco da Gama-erau cei care începuseră să domine, pornind de aici comerțul, pe care îl făceau în ambarcațiunile lor “baghlas”, din
lemn de teck. ..Cu prăbușirea Constantinopolului, în anul 1453, comerțul devine deficil. La începutul sec al XVI-lea turcii mai cucersc și Egitpul și Siria, pentru care motiv
Occidentului nu-I rămane altă soluție decat să caute alt drum sper mirodenii….Este ceea ce vor face popoarele iberice la începutul sec XV-lea…Din 1470 există concepția că
se poate ajunge în India pe mare. …”.( Istoria descoperii și cuceririi Americii, Francisco Morales Padron, p. 35)

“Concepţia medievală care reprezenta pământul sub forma unui disc plat și plan înconjurat de apele oceanului, a trebuit să dea înapoi în faţa teoriei lui Ptolemeu care
susţinea că pământul e sferic şi că o terra incognita australis asigură echilibrul lumii cunoscute...” (A. Oţetea, Renaşterea şi Reforma, p.77)

„....În hărțile Evului Mediu se reflectă, de asemenea, amestecul biblicului cu concepția greco-romane. Pe hărți Pamantul apare ca un disc plan. Unii teoreticieni au vorbit
despre “pămantul pătrat”…Începand cu sec al XIII-lea, se cunosc izvoarele grecești- teoria lui Aristotel- care tratează teoria sfericității Pămantului. În sec al-XV-lea este
recuperată și geografia lui Ptolemeu, pe care arabii își iau sarcina să o răspandescă cu titlul de Almageste, dar care trebuia și dovedită . Cea mai simplă și elocventă soluție era
ajungerea într-un același punct al planetei călătorind atat spre vest cat și spre est. ( Istoria descoperii și cuceririi Americii, Francisco Morales Padron, p. 35)
Analizaţi etxtele de mai sus şi extrageţi principalele cauze/ premise ale organizării unor expediţii care au dus la descoperirea de noi culture şi teritorii