Proiect didactic

IP.Gimnaziul Saharna Nouă

Profesor:
Desfășurarea Guma Alina
activității
Clasa: a Vl-a
Data:27.03.2023
Disciplina:Istoria românilor și universală
Unitatea de învăţare: Nașterea lumii moderne. Europa în expasiune.
Subiectul :Cultura Europei : Renaștere și Umanismul
Tipul lecţiei: predare învățare
Timp:45 min
Unități de competențe
5.3.Promovarea patrimoniului cultural prin modelarea și prezentarea obiectelor specifice epocii medievale .
OBIECTIVE OPERAȚIONALE
O1. Să Identifice principalelor personalităţi ale renaşterii
O2.Să Prezinte principalelor opere ale artiştilor
O3.Să : Compare unele opere medievale cu opere renascentiste
O4.Să formuleze aprecierii, argumentate, cu privire la importanţa acestui fenomen pentru istorie şi cultură
O5:Să lucreze cu noţiunile şi conceptele domeniu colonial, progrese tehnice, invenţii, renaştere, umanism
O6.Să utilizeze tehnici de lucru cu textul şi imaginea istorică și să formuleze opinii personale .
Strategii didactice :
Metode procedee:
Ml-expunerea; M2- explicaţia, M3-conversaţia euristică M4-comparaţia, M5 Exercițiul
Materiale didactice : fisă de lucru, rebus, manual , caiețele joc didactic .

Forme de organizare a activităţii: frontală, individuală

Activitatea profesorului Materiale Metode Forme de

Activitatea elevului didactice Procedee organizare
 Moment -absenţe
Organizatoric -organizează materialele şi clasa -creează un climat cooperant
1 min. -răspund cerinţelor -pregătesc materialele solicitate
-se aşează la locurile indicate
Reactualizarea M5 frontală
cunoştinţelor/ -solicită elevilor să prezinte consecinţele marilor descoperiri geografice
evaluare -solicită definirea termenilor de imperiu colonial şi conchistador
- solicită elevilor răspuns la întrebările: M1 obs.
„ Cine este descoperitorul Americii?” sistematică
6 min. „ Cine a întreprins prima călătorie în jurul lumii, şi ce a dovedit astfel?
Evocarea -elaborează răspunsuri -autoevaluează
Realizarea -notează pe tablă titlul lecţiei şi explică modul în care se va desfăşura activitatea m4 M1
Sensului -organizează învăţarea M1
25 min
-notează în caiete titlul lecţiei
-Asigură: Frontal
a) cunoaşterea/ receptarea/învăţarea -defineşte termenii renaştere şi umanism M5
-identifică spaţiul de apariţie a acestui fenomen şi cauzele care l-au determinat
- face schiţa lecţiei
-investighează sursele şi identifică cauzele care au dus la apariţia renaşterii
 m5 verificare
-prezintă principalele personalităţi ale renaşterii italiene pe domenii -identifică principalele opere a acestora şi frontala
caracteristicile lor prezentare ppt m6 orala
M2
b) înţelegerea noilor conţinuturi -explică importanţa apariţiei acestui fenomen pentru cultură, istorie şi
societate
m5 M4
c) analiza
-compară prin analiza sursei istorice unele opere renascentiste cu opere anterioare fenomenului
m7
d) sinteza
- formulează aprecieri cu privire la importanţa creaţiilor renascentiste pentru evoluţia ulterioară a societăţii
-investighează sursele istorice şi identifică nevoia de ieşire din „întunericul” medieval, de eliberare din M5
constrângerile religioase

- corelează cu achiziţiile anterioare şi compară arta medievală cu cea renascentistă -se formulează opinii -se
argumentează
Reflecția Solicită elevilor să lipească pe fişa de lucru în dreptul numelui artistului opera care îl reprezintă. Fişa de lucru,
10 min. -rezolvă sarcinile -autoevaluează verificarea

Extinderea Recomandă: aprofundarea cunoştinţelor asimilate prin citirea lecţiei acasă

Tema pentru -notează
acasă
1 min.
Evaluarea -Rezolvarea unui rebus
3 min -se raportează la aprecieri
Renaşterea în Italia schiţa lecţiei

Renaşterea reprezintă o epocă nouă de stralucire şi de efervescenţă culturală, care a apărut în Europa, la sfârşitul Evului Mediu, în secolele al XIV-lea şi al
XV- lea.
Umanismul curent cultural – ideologic specific epocii renaşterii , care aduce în centrul atenţiei omul ca o fiinţă complexă, ale cărei calităţi pot fi puse în
valoare prin educaţie şi cunoaştere.
Cauze:
-descoperirile geografice -progresele în ştiinţă şi tehnică -schimbările religioase şi politice -dezvoltarea economică a oraşelor
Scopul umaniştilor:
- Crearea unui om mai bun.
- Erau adepţii progresului.
- Doreau drepturi egale.
- Asigurarea fericirii tuturor.
- Reînvierea gândirii greco-romane.
Personalităţi:
- Literatură: Dante Alighierii-“Divina comedie”
Francesco Petrarca-“Canţonierul”
Giovanni Boccaccio-“Decameronul”
- Pictură:
Leonardo Da Vinci, Giotto di Bondone, Tiziano Vecellio
- Sculptură şi arhitectură:
Michelangelo Buonarotti, Fillipo Brunelleschi, Donatello

Caracteristici
Artisti isi semneaza operele
Redau frumusetea corpului uman
Inovatii in arhitectura :bolta si cupola
Lipiţi în dreptul fiecărui artist operele care îl reprezintă
Renașterea (Renaissance) a fost o mișcare culturală care s-a întins pe perioada secolelor XIV-XVI. A debutat în Italia, în
perioada Evului Mediu Târziu și ulterior, s-a răspândit în restul Europei. Deși apariția tiparului a accelerat difuzarea ideilor în
secolul al XV-lea, schimbările Renașterii nu au fost experimentate uniform de întreaga Europă.
Ca o mișcare culturală, a cuprins înflorirea inovatoare a literaturii latine și autohtone, începând din secolul al XIV-lea, când erau
cercetate sursele literare din antichitatea clasică căreia i-a fost creditată lui Francesco Petrarca, apoi a debutat dezvoltarea liniară
de perspectivă a tehnicilor de acordare a unei realități mult mai naturale în pictură, și treptat, la scară largă ceea ce a dus la o
reforma educațională.
În politică, Renașterea a contribuit la dezvoltarea convențiilor diplomatice precum și în știință. Istoricii susțin că Renașterea a fost
perioada de tranziție dintre Evul Mediu și Istoria Modernă. Renașterea a văzut revoluții în preocupări intelectuale, dar și
schimbări sociale și politice ce au influențat evoluțiile artistice și contribuțiile depuse de personalități ca Leonardo da Vinci, după
care a fost inspirat noțiunea de "omul renașterii". Renașterea a început în Florența, Italia, în secolul al XIV-lea. Diverse teorii au
fost propuse pentru a explica originea și caracteristicile renașterii, concentrându-se pe o varietate de factori, incluși pe
particularitățile sociale și civice din Florența: structura sa politică, patronajul familiei Medici și migrarea savanților greci și
textelor în Italia după căderea Constantinopolului în mâinile turcilor.
Societatea feudală a Evului Mediu, cu structura să ierarhică rigidă, dominată de economia agrară și sub puternica influență
a Bisericii Catolice, a început să se destrame. În decursul Renașterii, un rol determinant l-au avut oamenii de cultură și artiștii
înclinați spre clasicismul greco-roman.
Noțiunea de "Renaștere" a fost folosită pentru prima dată la începutul secolului al XIX-lea de către istoricul francez Jules
Michelet, de la care a fost preluată de istoricul elvețian Jacob Burckhardt în lucrarea sa fundamentală "Die Kultur der
Renaissance în Italien" ("Cultură Renașterii în Italia"), 1860. Acesta din urmă a definit Renașterea drept perioada cuprinsă între
pictorii Giotto și Michelangelo. În acest timp, omul recăpăta conștiința de sine ca individ, după o lungă perioadă de anihilare
filozofică a personalități
Reprezentanți ai literaturii italiene renascentiste sunt:
 Angelo Poliziano (1454-1494), "Stanze per la giostra", "Favola
d'Orfeo";
 Niccolò Machiavelli (1469-1527), "Il Principe", "Istorie
fiorentine", "Discorsi", comedia "La Mandràgola", "Dell'arte
della guerra" (1516 – 1520);
 Ludovico Ariosto (1474-1533), "Orlando Furioso";
 Baldassare Castiglione (1478-1520), "Il Cortegiano";
 Matteo Bandello (ca. 1480-1562), "Novelle";
 Pietro Aretino (1492-1556), "Lettere";
 Torquato Tasso (1544-1595), "Gerusalemme liberata",
"Aminta".
UMANISMUL -Ansamblul ideilor și
concepțiilor care exprimă aprecierea
demnității și libertății omului, grija
față de om și de valorile materiale și
spirituale ale existenței sale,
caracterizat prin cerința dezvoltării
continue și multilaterale a
personalității umane.
Umanismul este o mişcare social-culturală care s-a dezvoltat în perioada Renaşterii (sec XIV – XVI). Renaşterea este perioada
din istoria omenirii caracterizată printr-o dezvoltare sincronă, fără precedent a ştiinţei, artelor şi a civilizaţiei în general.

Termenul de Umanism are două sensuri:

unul mai lung: dragoste faţă de oameni.

 altul mai restrâns: dragoste faţă de valorile antichităţii greco-romane.
Mişcarea umanistă cumulează ambele sensuri.

Umanismul a apărut in Italia (Florenţa) de unde s-a răspândit în întreaga Europa.

Caracteristici:

 încrederea în libertatea, demnitatea şi perfectabilitatea omului;

 încrederea în raţiune;
 promovarea omului universal;
 armonia dintre om și natură;
 admiraţia faţă de valorile antichităţii greco-latine;
 în centrul preocupărilor umaniştilor se află omul;
Marii autori umaniști: F. Petrarca, G. Boccacio, L. Ariosto, F. Rebelais, P. Rosnard, T. Tasso, Th. Morus, Erasmus din Rotterdam,
William Shakespeare sau Dimitrie Cantemir.
Pe teritoriul ţării noastre, umanismul se dezvoltă destul de târziu (sec XVII) odată cu apariţia primilor cărturari cunoscători ai
culturii antichităţii, a limbilor latină, greacă şi slavonă.

Reprezentanţi:

 Moldova:

 Grigore Ureche („Letopiseţul Ţării Moldovei de la origini până la a doua domnie a lui Aron Vodă
– 1359”)
 Miron Costin („Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aron Vodă încoace” până la domnia lui Dabija
Vodă)
 Ion Neculce (Letopiseţul Ţării Moldovei de la domnia lui Dabija Vodă până la a doua domnie a
lui Constantin Mavrocordat – 1743”)
 Muntenia:

 Cronica Bălenilor (anonimă)
 Letopiseţul Cantacuzinesc (anonimă)
 Radu Greceanu
 Radu Popescu

Contribuţia cronicarilor la dezvoltarea culturii române

1) Contribuţia la dezvoltarea istoriei:


 au pus bazele istoriografiei româneşti (bazându-se pe document şi adevăr);
 transmit informaţii preţioase cu privire la istoria medievală (domnii & evenimente);
 informaţii în legătură cu etnogeneza românilor (originea latină a limbii şi a poporului român, unitatea
românilor şi continuitatea existenţei pe acest teritoriu.);
2) Contribuţia în domeniul limbii:


în cronici există primele dovezi ale limbii române în diferite perioade ale evoluţiei;
 oglindesc eforturile de transformare a limbii dintr-un mijloc de comunicare într-un mijloc de transmitere
a culturii.
Grigore Ureche se bazează pe limba vorbită, stilul sobru.

Miron Costin se află sub influenţa limbii latine.

Ion Neculce: limba folosită în operele lui este imaginea scrisă a limbii vorbite în prima jumătate a sec XVIII –lea (stilul oral).

3) Contribuţia în domeniul literaturii:


 cronicile reprezintă primele încercări ale unei literaturi româneşti originale.
 Grigore Ureche:

 Primul portret al lui Ştefan cel Mare.
 Portrete, tablouri, schiţe de nuvele.