Sunteți pe pagina 1din 4

DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR

GEOGRAFICE LA ELEVI
Guma Alina
Geografia își aduce contribuția importantă la formarea și dezvoltarea
competențelor cheie europene, recomandate de Consiliul Uniunii Europene, cu
precădere în ceea ce privește calitățile viitorului cetățean. Disciplina geografie
are menirea de a un cetățean responsabil, activ, înzestrând elevul pe parcursul
treptei gimnaziale cu un ansamblu de competențe specifice care să-i permită să
îndeplinească sarcini semnificative din viața de toate zilele. Educația elevului
prin geografie presupune cumularea activităților didactice, științifice, aplicative
și, cu cele de învățare la distanță, fapt care impune dezvoltarea, respectarea și
aplicarea competențelor necesare pentru realizarea activităților de învățare la
distanță, pentru o mai clară și completă interpretare a fenomenelor proceselor
geografice. [4]
Prin explicarea cuvântului competență, dicționarul explicativ al limbii
române ne oferă următoarea definire – capacitatea cuiva de a se pronunța
asupra unui lucru, pe temeiul unei cunoașteri adânci a problemei în discuție.[6]
Curriculum modernizat la geografie ne oferă o definire mult mai
complexă și anume: competența este un ansamblu de cunoașteri declarative,
cunoștințe procedurale și atitudini care sunt activate în planificarea și
executarea unei sarcini.[3] Din perspectiva Nataliei Barbăroș, competența este
un ansamblu, un sistem integrat de cunoștințe, deprinderi și atitudini dobândite
prin învățare, și mobilizate în contexte specifice, adaptate vârstei elevului și
nivelului cognitiv al acestuia, în vederea rezolvării unor probleme cu care se
poate confrunta în viața reală. [1] Astfel, o competență este capacitatea de a
exploata cunoștințele din repertoriul propriu pentru realizarea sarcinii, iar
comportamentul observabil este manifestarea externă a competenței.
Cunoștințele și atitudinile pe care le posedă o persoană sunt transformate și
integrate pentru a se constitui în competențe utilizabile în realizarea sarcinilor
caracteristice într-un domeniu dat.
În viziunea pedagogiei moderne, procesul formării și dezvoltării unei
competențe este similar celui de proiectare și construire a unui edificiu, care se
realizează în timp, implică diverse munci și impune proceduri de întreținere. Din
șirul de competențe transversale pe care este fundamentat Curriculumul
Național, ne vom referi la competența de învățare și cea de comunicare. Ele
vizează disponibilitatea elevului de a planifica și a reglementa propria învățare,
atât individual, cât și în grup, abilitatea de a organiza eficient timpul, de a
achiziționa, a procesa și a evalua noi cunoștințe, de a le aplica într-o varietate de
contexte – acasă, la școală, în educație.[5]
Spre exemplu, în prima etapă de asimilare a noțiunilor geografice, îi
implicăm pe elevi în situații noi de învățare prin consultarea mai multor surse
(manual, dicționar explicativ, enciclopedii, etc.). La etapa următoare, noțiunea
devine un instrument operațional. La subiectul Harta geografică, elevilor li se
propune sarcina să definească noțiunile – cheie: meridian, paralele, mediane,
coordonate geografice, emisferă. După consultarea dicționarelor și lectura
textului, ceea ce se poate observa atunci când explică termenii subliniați în
sursele propuse în testele de evaluare și alcătuiesc cu ei enunțuri. Elevul trebuie
să fie capabil atât în mod individual, cât și în grup. Spre exemplu, la subiectul
Factorii exogeni de formare a reliefului, elevilor clasei a V – a li se propune să
definească noțiunile de precipitații, factor antropic, apoi în baza textului din
manual și al imaginilor să identifice cum acționează factorii externi asupra
formării reliefului. La aceeași lecție, elevii vor alcătui un text coerent prin care
vor explica concret cum acționează fiecare factor extern în parte asupra
reliefului și ce forme de relief se pot forma în urma acțiunii fiecărui factor în
parte. La același subiect elevii clasei a VII-a vor prezenta într-un text propriul
punct de vedere vizavi de impactul acțiunile factorilor exogeni vizavi de
formarea reliefului. La tema Călătoriile geografice, elevii realizează prezentări
Power Point, comunicări orale, proiecte de grup despre Columb, Vasco da
Gama, Magellan, etc.
Pentru a realiza sarcinile propuse de profesor, elevii vor lucra suplimentar
cu sursele bibliografice recomandate, vor lua notițele necesare, vor forma
concluzii proprii, pe care le vor pune în discuții în grupuri la următoarea lecție.
Competența de a învăța nu poate fi dezvoltată deodată. Este necesar un efort
intelectual enorm, o muncă autonomă a elevului în timpul orelor și în afara lor, o
activitate zilnică ce va da roade în timp, la finele programului școlar.[1]
Metodele de predare – învățare își probează eficiența dacă implică toate
cele cinci simțuri. În activitatea de învățare elevii trebuie încurajați să discute cât
mai mult. Un copil care își expune opinia asupra celor învățate, va descoperi că
lecția este mai accesibilă, mai interesantă și mai utilă.
În concluzie: Pornind de la ideea că nicio disciplină nu reprezintă un
domeniu închis, că materiile de studiu au numeroase legături, ce se suprapun,
conchidem că succesul în procesul de studiu depinde de corelarea
interdisciplinară a informațiilor. Astfel, competențele formate la disciplinele
școlare presupun mult efort intelectual și necesită implicare atât individuală, cât
și în grup. Formarea competențelor nu au loc dintr-o dată, ci în timp. De aceea
este necesar de a depune efort zilnic și constant pentru a obține rezultatele mult
așteptate la finele programului școlar.
BIBILIOGRAFIE
1. Barbăroș Claudia Strategii și modalități de dezvoltare a competențelor
trasversale ale elevilor la lecțiile de istorie. În: Didactica Pro, nr. 2 (114)
Chișinău, 2019.
2. Cucoș C. Pedagogie, Iași, Polirom, 2002. 463 p.
3. Geografie: Curriculum pentru clasele a V – a – a IX - a, 2019, 34 p.
4. Mândruț Octavian: Instruirea centrată pe competențe la geografie în
învățământul preuniversitar. „Vasile Guldiș” University Press, Arad,
2012, 119 p.
5. Sălăvăstru D. Psihologia învățării. Iași, Polirom, 2009, 228 p.
6. https://dexonline.ro/definitie/competen%C8%9B%C4%83 ( accesat
23.01.2021).

S-ar putea să vă placă și