Prof.

Irina Vînturiș
L.T.„Henri Coandă” Craiova
 STUDIU COMPARATIV ÎNTRE METODELE
TRADIȚIONALE ȘI MODERNE, UTILIZATE ÎN
PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂȚARE ÎN CADRUL
ORELOR DE GEOGRAFIE

Metodele de învăţământ (“odos” = cale, drum; “metha” = către, spre) reprezintă căile
folosite în şcoală de către profesor în a-i sprijini pe elevi să descopere viaţa, natura, lumea,
lucrurile, ştiinţa. Ele sunt totodată mijloace prin care se formează şi se dezvoltă priceperile,
deprinderile şi capacitaţile elevilor de a acţiona asupra naturii, de a folosi roadele cunoaşterii
transformând exteriorul în facilităţi interioare, formându-şi caracterul şi dezvoltându-şi
pesonalitatea.
Metodele tradiționale, folosite de obicei, cum ar fi predarea/dictarea (discursul
neîntrerupt al profesorului), îi pot plictisi pe elevi daca durează prea mult; strategiile active
actuale sunt cu atât mai folositoare. Ideal ar fi ca strategia de prezentare activă sa includa o
activitate de „aplicare” care sa fie urmata de o strategie de recapitulare activă scurtă Astfel, toate
nevoile elevilor sunt atinse într-un mod activ.
Necesitatea stimulării răspunsurilor şi a multiplicării întrebărilor a făcut ca noua structură
intitulată „activitate de învăţare” să depăşească dimensiunea clasică, tradiţională a lecţiei,
subliniind caracterul preponderent aplicativ al procesului instructiv – educativ în care rolul
profesorului de facilitator se proiectează ca umbră pe fundalul ecranului ce reflectă statutul
elevului de iniţiator şi participant activ.

Astfel, din perspectiva obiectivelor axate pe formare/ schimbare comportamentală, s-a

urmărit implicarea unui set de metode care răspund nevoilor imediate, oferă feed-back, oferă
spaţiu pentru aportul personal, dezvoltă creativitatea, au caracter activ – participativ, dezvoltă
gândirea critică, complexă, independentă, stimulează cross-curricularitatea, stimulează
comportamentul pro-social activ.
____________________________ 2
 Deoarece actul de cunoaştere este în esenţă unitar iar realitatea obiectivă
înconjurătoare este, de asemenea unitară, geografiei îi revine sarcina de a promova acele laturi
care favorizează dezvoltarea la elevi a unei gândiri unitare, integratoare, a metodologiei de
cercetare a realităţii şi de a le oferi premisele realităţii ca întreg. Formarea concepţiei ştiinţifice
şi a comportamentului uman adecvat,presupune un ansamblu de cunoştinţe-atitudini-convingeri-
comportamente, astfel încât,ele formează un tot unitar.Cunoştinţele care se predau în şcoală au
menirea de a contribui nu numai la formarea conceptelor ştiinţifice ale elevilor ci şi la
sistematizarea gândirii lor.
Geografia are acest rol,de a înţelege corect raporturile dintre om şi mediu, locul lui în
lume, legile care guvernează Universul, cerinţele obiective ale evoluţiei omului ca individ şi a
societăţii în ansamblu.
Geografia, ca disciplină de învăţământ, are un rol deosebit în formarea şi educarea
elevilor. Disponibilităţile ştiinţifice ale geografiei îi amplifică valenţele în plan didactic,
exprimate prin dimensiuni educaţionale variate. De ce geografie? Pentru simplul motiv ca elevii
să cunoască mai bine mediul în care trăiesc! Iar profesorul de geografie, prin întreaga sa
activitate, trebuie să realizeze două mari componente: pe de o parte informarea, transmiterea de
cunoştinţe, iar pe de altă parte, formarea, respectiv asigurarea condiţiilor optime pentru
dezvoltarea armonioasă a personalităţii elevilor.
Profesorul de geografie, prin intreaga sa activitate, trebuie să realizeze două mari
componente: pe de o parte informarea, transmiterea de cunoştinţe, iar pe de altă parte, formarea,
respectiv asigurarea condiţiilor optime pentru dezvoltarea armonioasă a personalitaţii elevilor.
Activitatea instructiv-educativă a profesorului de geografie nu se poate rezuma doar la simpla
desfăsurare “funcţionăreasca” a unei “zile de munca” pe baza unui orar şcolar. Ea presupune
formarea si orientarea unor colective de elevi, asigurarea tuturor condiţiilor necesare formării si
dezvoltării fiecărui elev, in funcţie de posibilitaţile sale si de cerinţele sociale exprimate prin
idealul educativ.
În privinţa rezultatelor şcolare este demonstrat deja, că cea mai mare eficienţă o are
tratarea conţinuturilor intr-o manieră realistă, corelarea cu viaţa reală, cu nevoile cognitive si
afective pe care le impune societatea contemporană.
Activitatea instructiv-educativă a profesorului de geografie nu se poate rezuma doar la
simpla desfăşurare „funcţionărească” a unei „zile de muncă” pe baza unui orar şcolar. Ea
presupune formarea şi orientarea unor colective de elevi, asigurarea tuturor condiţiilor necesare
____________________________ 3
formării şi dezvoltării fiecărui elev, în funcţie de posibilitaţile sale şi de cerinţele sociale
exprimate prin idealul educativ. In privinţa rezultatelor şcolare este demonstrat deja, că cea mai
mare eficienţă o are tratarea conţinuturilor într-o manieră realistă, corelarea cu viaţa reală, cu
nevoile cognitive şi afective pe care le impune societatea contemporană.
Un profesor modern nu înseamnă numai un profesor care să folosească cele mai
performante computere, ci un profesor foarte bine informat, cu mintea flexibilă şi deschisă la
nou, un profesor care să fie conştient că munca lui are misiunea să pregătească elevii pentru
viaţă; elevii de astăzi vor trebui să fie competitivi, sa obţină succese în viitorul apropiat şi nu
numai, deci, profesorii lor (implicit profesorul de geografie) trebuie să întrevadă căror provocări
vor fi supuşi şi să-i doteze cu cele mai utile cunoştinţe, aptitudini şi atitudini. Prin atitudinea şi
comportamentul său la clasă, profesorul de geografie trebuie să confere credibilitate valorilor,
conţinuturilor şi principiilor pe care le predă, demonstrând că ele nu sunt noţiuni abstracte, ci
realităţi valabile în lumea reală, dincolo de zidurile şcolii.
Elevul trebuie să fie partenerul profesorului în procesul de investigare a realităţii şi este
evident deci, că acest tandem nu poate funcţiona dacă metodele de predare folosite nu sunt
acordate cu metodele de învăţare ale elevului. Astfel, profesorul trebuie să îşi cunoască foarte
bine colectivul cu care lucreză şi pe fiecare elev în parte, pentru a stimula exact elementele care
necesită respectiva intervenţie, în măsura adecvată. Înţelegându-şi propriul stil de învăţare şi
predare, profesorul face primul pas spre realizarea faptului că, nu toţi elevii învaţă ca el şi că
unele probleme apar din cauza nepotrivirii stilului de predare cu stilul de învăţare al elevilor
cărora se adresează.
„Nimic nu este mai inechitabil decât tratamentul egal aplicat celor ce nu sunt egali”,
spunea Vaughn. Astfel, nu există un mod bun sau rău de predare, ci un mod mai adecvat decât
altul pentru anumite situaţii concrete. De aceea există o multitudine de metode moderne, care,
îmbinate cu cele tradiţionale, vin în sprijinul profesorului de geografie, care trebuie sa fie o
punte spre ceea ce va deveni elevul său. W. Shakespeare spunea: „ştim ce suntem, dar nu ce vom
deveni!”
Actualmente numeroase strategii moderne pot fi folosite de către profesorul de
geografie în procesul instructiv-educativ, precum eseul, copacul cu idei, ciorchinele, turnirul
întrebărilor etc.
Metodele de instruire bazate pe acţiune sunt indicate în vederea organizării lecţiei, fiind
elemente de legătură între componentele actului didactic, având în vedere şi utilizarea unor
____________________________ 4
procedee, tehnici şi instrumente, care facilitează accesul la cunoaştere şi învăţare.

Un învăţământ de calitate este acela în care toţi elevii, indiferent de mediul de

provenienţă şi de nivelul dezvoltării intelectuale sunt sprijiniţi şi încurajaţi în dezvoltarea lor.
Învăţământul contemporan se îndreaptă spre o educaţie intelectuală diferenţiată. Lipsa
diferenţierii poate avea ca rezultat insuccesul, eşecul şcolar, pentru că nu s-a produs acea
adaptare a actului instructive-educativ la cerinţele şi posibilităţile diferite ale subiecţilor ce
alcătuiesc colectivul şcolar.
Activitatea şcolară presupune existenţa unui cadru organizat şi a unui climat adecvat,
pretinde adaptarea unor forme de lucru cu elevii care să asigure progresul în sensul asimilării
cunoştinţelor. Cunoaşterea psiho-pedagogică a elevului este condiţia de bază în desfăşurarea unei
activităţi diferenţiate şi individualizate.
Motivul pentru care am ales ca temă ,, Studiu comparativ între metodele tradiționale și
moderne,. utilizate în procesul de predare-învățare în cadrul orelor de geografie” este că, una
din cerinţele învăţământului modern este aceea a formării la elevi a deprinderilor de studiu
individual şi de muncă independentă, a capacităţii de a gândi creator, de a soluţiona individual
sau prin conlucrare multitudinea de probleme cu care se confruntă în anii de şcoală. Prin
utilizarea metodelor moderne se poate asigura maximum de randament şcolar.
Sporirea ponderii învăţării prin activităţi independente constituie o modalitate eficientă de
reformare şi modernizare a învăţământului actual românesc, impunând anumite restructurări ale
lecţiei tradiţionale.

Despre organizarea activităţilor independente s-a scris foarte puţin în literatura de

specialitate.
Victor Ţîrcovnicu afirmă că ,,uneori munca individuală a elevilor este muncă
independentă când elevii îndeplinesc sarcinile primate fără a fi ajutaţi de altcineva. Munca

____________________________ 5
independentă se poate desfăşura nu numai individual, ci şi pe grupe, când li se lasă elevilor
libertatea de a-şi organiza activitatea şi de a se informa singuri.”(1981, pag.14)
Preocupări pentru educaţia diferenţiată au existat încă din secolul al XIX-lea - ,,este
adevărat că, iniţial, pentru copiii cu retard mintal”(Maria-Liana Stănescu, 2002, pag.14).
Autoarea consideră că ,,caracterizarea sistemelor de instruire diferenţiată şi/sau individualizată
ne ajută să evidenţiem etapele prin care au trecut sistemele de învăţământ şi modul în care s-a
structurat educaţia diferenţiată a elevilor dotaţi şi supradotaţi:
- predarea diferenţiată şi respectarea tempoului individual de învăţare;
- participarea activă a elevilor în procesul de instruire;
- evaluarea imediată a învăţării prin proceduri standardizate, atât de către profesor, cât şi de către
elev;
- progresul diferenţiat pe unele discipline şcolare sau la toate disciplinele.”

În condiţiile în care profesorul va urmări în mod sistematic să susţină şi să stimuleze

activitatea independentă diferenţiată, aceasta va cunoaşte îmbunătăţiri substanţiale care se vor
reflecta pozitiv, atât la nivelul de pregătire al şcolarului , cât şi în modul de abordare a
problemelor cu care se confruntă zi de zi.
Ipoteza pe care mi-am propus propus să o verific în planul practic al realităţii şcolare
este : dacă voi utilize metode modern în cadrul lecțiilor, trasând sarcini de lucru independente, va
creşte performanţa elevilor în cadrul procesului instructiv – educative.

Obiectivele cercetării de faţă sunt următoarele :

 Identificarea potenţialului de muncă independentă al elevilor şi stabilirea performanţei
şcolare individuale;
 Urmărirea progreselor înregistrate de elevi pe linia activităţii independente şi diferenţiate;
 Optimizarea randamentului elevilor;
____________________________ 6
 Am ales cercetarea pedagogică de tip combinat-teoretic-fundamentală şi practice-
aplicativă pornind de la încadrarea temei într-un spaţiu teoretic şi ajungând la reliefarea
implicaţiilor practice menite să îmbunătăţească, să optimizeze activitatea de învăţare.
Din punct de vedere metodologic, cercetarea este experimentală pentru că prin
introducerea în activitatea elevilor a unor strategii moderne, se declanşează acţiuni educaţionale
noi, ale căror rezultate sunt înregistrate şi prelucrate în vederea demonstrării valorii pe care o au.
Metodologia cercetării cuprinde :
 Metode nonexperimentale de colectare a datelor
o Observaţia sistematică pe parcursul întregului experiment şi va consta în utilizarea
unor grile de observaţie
o Testele
o Metoda analizei produselor şcolare
o Chestionare
o Interviul
 Metode acţionale sau de intervenţie - Experimentul pedagogic care este metoda
fundamentală de investigaţie şi are ca principale variabile:
a) Variabila independentă reprezentată de programul propus la disciplina geografie;
b) Variabila dependentă care urmăreşte performanţele elevilor pe tot parcursul experimentului.
Testele mă vor ajuta să cunosc şi să pot delimita mai în amănunt unele aspecte legate de
factorii ce influenţează activitatea independentă , să obţin date concrete şi să surprind destul de
obiectiv evoluţia şi stadiul atins de fiecare individ în parte.
Folosindu-mă de chestionare aş putea afla la ce capitole întâmpină elevii unele dificultăţi
în ceea ce priveşte studiul individual.
Prin metoda interviului voi culege informaţii despre personalitatea şi preferinţele
fiecărui copil în parte, despre cunoştinţele şi deprinderile care dispune la un moment dat.
Observaţia va avea un demers inductiv, de la particular la general şi îmi va oferi date
concrete despre posibilităţile reale ale elevilor de a lucra independent, informaţii pe care le voi
sistetizat folosind ca instrument grila de observaţie.

____________________________ 7
 În vederea urmăririi obiectivelor şi a verificării ipotezei formulate, voi cuprinde în
cercetare două clase: aVIIIa A și VIIIaB, pe parcursul unui semestru.
Nivelul de pregătire al colectivelor este omogen din punct de vedere al posibilităţilor
intelectuale, elevii provenind din familii care le oferă condiţii necesare desfăşurării actului
învăţării.
Experimentul fiind longitudinal, urmăreşte rezultatele obţinute de elevii aceluiaşi
eşantion, întru-un timp dat, folosind metode diferite şi activitatea de muncă independentă şi
diferenţiată pentru însuşirea sau consolidarea cunoştinţelor teoretice şi practice din cadrul
procesului de învăţământ.
În încercarea de a vedea care dintre cele două categorii de metode : tradiționale sau
moderne oferă un randament mai mare în urma evaluării școlare, am realizat următorul
experiment didactic: am aplicat același test de evaluare la lecția Comerțul interior și turrismul,
cls. aVIIIa.
La clasa a VIIIa A(E.E.) am utizizat în predarea lecției, metodele moderne: Știu-Vreau să
știu-Am Învățat, Brainstorming-ul, SINELG, dublate de un bogat material video-prezentări PPT.
La clasa a VIIIa B(E.C.), am utilizat în predarea lecției modelul clasic, tradițional, care
are ca obiectiv fundamental transportarea informațiilor spre elevi prin strategii predominant
expozitive, descriptive, explicative, demonstrative.
1) Modelul „Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat”
Acest model de predare, elaborat de Donna M. Ogle în 1986, porneşte de la premisa că
informaţia anterioară a elevului trebuie luată în considerare atunci când se predau noi
informaţii. Un instrument important de învăţare îl reprezintă lectura, acest model
reprezentând şi o grilă de lectură pentru textul non-ficţional.

Aplicarea modelului Ştiu/ Vreau să ştiu/ Am învăţat presupune parcurgerea a trei paşi
(Ogle, 1986): accesarea a ceea ce ştim, determinarea a ceea ce dorim să învăţăm şi
reactualizarea a aceea ce am învăţat în urma lecturii. Primii doi se pot realiza oral, pe bază de
conversaţie, iar cel de-al treilea se realizează în scris, fie în timp ce se lecturează textul, fie
imediat ce textul a fost parcurs integral.

Autoarea a construit o fişă de lucru, pe care elevii o completează prin activităţi de grup sau
individual.

____________________________ 8
 Ştiu Vreau să ştiu Am învăţat

Etapa Ştiu implică două nivele ale accesării cunoştinţelor anterioare: un brainstorming cu rol
de anticipare şi o activitate de categorizare. Brainstormingul se realizează în jurul unui
concept cheie (de exemplu „muzeele Craiovei” şi nu „Ce ştiţi despre resursele turistice
antropice ale Craiovei?”) din conţinutul textului ce urmează a fi parcurs. Întrebări generale de
felul „Ce ştiţi despre...” se recomandă atunci când elevii deţin un nivel scăzut de informaţii
despre conceptul în cauză. Elevilor li se cere să analizeze ceea ce ştiu deja şi să observe pe
cele care au puncte comune şi pot fi incluse într-o categorie mai generală. A ne gândi la ceea
ce ştim ne ajută să ne îndreptăm atenţia asupra a ceea ce nu ştim.

Etapa Vreau să ştiu presupune formularea unor întrebări, care apar prin evidenţierea
punctelor de vedere diferite apărute ca rezultat al brainstormingului sau categorizărilor. Rolul
acestor întrebări este de a orienta şi personaliza actul lecturii.

Etapa Am învăţat se realizează în scris, de către fiecare elev în parte, după ce textul a fost
citit. Dacă textul este mai lung, completarea acestei rubrici se poate face după fiecare
fragment semnificativ. Elevilor li se cere să bifeze întrebările la care au găsit răspuns. Dacă
rămân întrebări fără răspuns, adăugăm o rubrică nouă Cum aflu? Elevii învaţă cum şi unde
să caute informaţii.

Aplicând acest model în predare se obţin: o lectură activă, rată crescută a retenţiei
informaţiei, creşterea capacităţii de a realiza categorizări, interes pentru lectură şi învăţare.

Limite:unele întrebări rămân făra răspuns din cauza timpului insuficient în lecție.

2) Sistemul SINELG
Această metodă modernă este binevenită în contextul educațional actual, ca urmare a
reintroducerii orelor de lectură geografică în programa școlară.
La parcurgerea unui text cu conţinut informaţional bogat, elevilor li se cere să marcheze
textul, însemnând pasajele care confirmă ceea ce deja ştiau () sau contrazic ceea ce credeau că
____________________________ 9
ştiu (-), pasajele care oferă idei noi, neaşteptate (+), şi pasajele în legătură cu care au întrebări
(?).Instruiţi-i pe elevi în felul următor: “În timpul lecturii, va trebui să faceţi câteva lucruri. Pe
măsură ce citiţi, faceţi nişte semne pe marginea articolului. Semnele vor fi precum urmează:
“√” Puneţi un "√" pe margine dacă ceva din ce aţi citit confirmă ceea ce ştiaţi sau
credeaţi că ştiţi.

"-" Puneţi un "-" dacă o anumită informaţie pe care aţi citit-o contrazice sau diferă de
ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi.
"+" Puneţi un "+" pe margine dacă o informaţie pe care aţi întâlnit-o este nouă pentru dvs.
"?" Puneţi un "?" pe margine dacă găsiţi informaţii care vi se par confuze sau dacă doriţi
să ştiţi mai mult despre un anumit lucru.”
Astfel, pe măsură ce citesc, elevii vor pune pe margine patru semne diferite în funcţie de
cunoştinţele şi înţelegerea lor. Nu e nevoie să însemneze fiecare rând sau fiecare idee prezentată,
ci să folosească semnele astfel încât să fie relevante pentru reacţia lor la informaţiile prezentate
în general. S-ar putea să fie nevoie decât de unul sau două semne pentru fiecare paragraf, sau mai
multe, sau mai puţine.
Când au terminat de citit, faceţi o scurtă pauză pentru a reflecta la textul lecturat. Reveniţi
la lista cu lucrurile pe care elevii le ştiau sau credeau că le ştiu. Ce cunoştinţe s-au confirmat? Ce
convingeri au fost infirmate? După ce v-aţi uitat la listă, reveniţi la articol şi îndemnaţi-i pe elevi
să se uite la însemnările pe care le-au făcut. Acestea ar trebui să servească drept referinţe
convenabile pentru informaţiile care confirmă sau infirmă cunoştinţele lor anterioare. De
asemenea, ar trebui să vă indice orice informaţii sau idei noi sau confuze despre care elevii ar
dori să afle mai mult.
Există strategii de predare care pot fi folosite pentru a-i ajuta pe elevi să rămână
implicaţi. SINELG este o metodă de monitorizare a înţelegerii. Numărul de semne pe care le vor
face elevii în clasă va depinde de vârsta şi maturitatea lor. Pentru elevii din clasele primare se
recomandă folosirea a cel mult două semne. Vă sugerăm folosirea semnului "√ ", "asta ştiu", şi
"?" sau "-" pentru "asta nu ştiam". Semnele pe care le fac elevii variază, de asemenea, în funcţie
de scopul lecturii şi de experienţa pe care o au în folosirea sistemului de adnotare.
SINELG este un instrument util pentru că le permite elevilor să-şi urmărească în
mod activ înţelegerea a ceea ce citesc. Toţi cititorii cunosc fenomenul care constă în terminarea
lecturii unei pagini fără a-ţi aminti nici măcar un lucru din ceea ce tocmai ai citit. Este cel mai
bun exemplu de lectură fără înţelegere, fără implicare cognitivă activă în procesul de lectură şi de
____________________________ 10
absenţă a monitorizării înţelegerii. Prea adesea elevii abordează lectura sau alte experienţe de
învăţare cu aceeaşi lipsă de implicare cognitivă. Stadiul realizării sensului este esenţial în
procesul de învăţare dar şansa de a învăţa poate trece pe lângă noi dacă nu suntem implicaţi în
acest proces.
Exemplu de lectură geografică prezentată la clasa a IX a la capitolul Relieful terestru, la
clasa a VIIIa la capitolul Turismul în România .
„Vulcanii noroioși
Vulcanii noroioși sunt niște ridicături conice, de forma unor pâlnii cu vîrful în sus, care
seamănă cu niște mușuroaie mai înalte și mai întinse. Aceste conuri se formează la suprafața
pământului , prin erupția gazelor degajate de zăcămintele de hidrocarburi din subsol. Pornind
de undeva din adîncul pămîntului, gazele emanate își fac loc către suprafață, împingând în
drumul lor apa și noroiul pe acre le întâlnesc în cale. Astfel, în zona prin care gazele ies în
atmosferă (degajând și un miros de sulf), apa și noroiul argilos aduse din subsol se revarsă ,
depunându-se în straturi conice”.
Limitele acestei tehnici :pentru elevi este dificil uneori să aplice cele patru semne când citesc un
text nou și această metodă solicită resurse mari de timp.
3) Brainstorming reprezintă o metodă prin care se introduce un subiect nou, se
încurajează creativitatea şi se generează idei multiple întru-un timp scurt. Ca primă etapă, se
formulează problema sub forma unei întrebări cu diverse variante de răspuns. Se solicită elevilor
să-şi scrie ideile pe o fişă de lucru sau pe flip chart. Se discută şi se comentează ideile, se cer
detalii şi clarificări în cazul formulărilor ambigue astfel încât să se încurajeze comunicarea şi
argumentarea logică.
Observaţie. Grupul de lucru nu trebuie să depăşească 15 persoane. Nu se vor cenzura ideile
membrilor grupului.
Subiectul pentru brainstormingeste formulat sub forma unei întrebări, a unei cerințe
imperative, sau a unei propoziții neterminate asupra căreia reflectează fiecare participant.
Perechile sau grupurile pot primi aceeași sarcină sau sarcini diferite.
Exemplu de folosire a acestei metode în orele de geografie, la lecțiile despre turism:
a. prin întrebări productive:
Care sunt obiectivele turistice naturale ale României?
b. prin solicitarea formulării unei definiții:
Care este definiția turismului?
____________________________ 11
 c. prin asocierea spontană de idei:
Scrieți tot ce vă trece prin minte despre turismul din România.
c. prin asocierea rațională de idei:
Realizați o paralelă între obiectivele naturale și obiectivele antropice turistice ale României,
din punct e vedere al localizării geografice.
d. prin căutarea judecăților de valoare:
Explicați faptul că, deși România dispune de un potențial turistic bogat, atât natural cât și
antropic, veniturile încasate din activitățile turistice, la nivel național sunt modeste.”
e. prin observație:
Ce ați observat când ați vizitat Munții Făgăraș?
f. prin anchete:
Cine/ce credeți că este vinovat de starea actuală a turismului din țara noastră?
Limitele ale acestei metode: tehnica reprezintă doar o etapă a procesului de rezolvare
creativă a unei probleme și nuînlocuiește cercetarea clasică. Soluțiile propuse nu au întotdeauna
aplicabilitate practică.Dacă brainstormingul este condus în mod diletant, nu toți participanții sunt
antrenați eficient iar procesul de emisie a ideilor poate deveni plictisitor, incoerent sau obositor.
În urma aplicării testului de evaluare au reieșit următoarele rezultate: la clasa a VIIIa A,
9.52% dintre elevi au obținut rezultate nesatisfăcătoare , pe cînd la clasa a VIIIa B 23.81%.
Rezultate foarte bune au obținut 38.10% la clasa a VIIIaA și 19.05% la clasa a VIIIa B(vezi
tabelele 1 și.2.)

Tabel 1. Rezultatele obținute de clasa aVIIIa A în urma utilizării metodelor moderne

Nota obținută 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Nr. elevi - - - 2 2 2 4 3 5 3
Calificativ Nesatisfăcător Satisfăcător Bine Foarte bine
Procente % 9.52% 19.05% 33.33% 38.10%

____________________________ 12
Tabel .2. Rezultatele obținute de clasa aVIIIa B în urma utilizării metodelor tradiționale
Nota obținută 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Nr. elevi - - 1 4 2 4 4 2 4 -
Calificativ Nesatisfăcător Satisfăcător Bine Foarte bine
Procente % 23.81% 28.57% 28.57% 19.05%

Din analiza rezultatelor testului, se desprinde concluzia că metodele moderne de

învățământ duc la creşterea gradului de participare – implicare a copiilor, la dezvoltarea
structurilor cognitiv motrice şi practico-aplicative a acestora. Definitoriu pentru folosirea
metodelor activ-participative este caracterul lor stimulativ, din punct de vedere fizic şi psihic,
precum şi posibilitatea alternării activităţilor individuale şi de grup, în scopul atingerii
„optimum-ului” motivaţional şi acţional la nivelul copiilor care se văd angajaţi şi trebuie să îşi
asume noi roluri şi responsabilităţi în propria formare.Rolul metodelor didactice moderne este
acela de a crea un context situaţional, astfel încât cel care învaţă să fie angajat şi să participe în
____________________________ 13
mod activ la realizarea obiectivelor predării, să asigure transformarea lui în subiect al propriei
formări; aceste metode se caracterizează printr-o permanentă deschidere la înnoire, la inovaţie.
Creşterea ponderii metodelor activ-participative nu înseamnă renunţarea la metodele
clasice de învăţământ, la cele de transmitere şi asimilare a informaţiei. Metodologia modernă
operează schimbări care ţin de pondere, dar mai ales de valorizare, de sporirea potenţialului
formativ al metodelor clasice prin accentuarea caracterului lor euristic şi activ-participativ.
Învăţământul modern promovează metodele de învăţare active, învăţarea bazată pe însuşirea
experienţei conceptualizate a omenirii, dar şi pe investigaţia proprie a realităţii şi formarea de
cunoştinţe şi experienţe prin efort propriu. A instrui nu mai înseamnă a-l determina pe şcolar să-
şi înmagazineze în minte un volum de cunoştinţe, ci de a-l învăţa să ia parte la procesul de
producere a noilor cunoştinţe.

Activitatea mea de cercetare o voi putea valorifica şi populariza prin următoarele forme:
- lucrare pentru obţinerea gradului didactic I
- comunicări ştiinţifice la simpozioane naţionale
- articole în reviste de specialitate
- pastarea pe www.didactic.ro

 Alecu, Simona, 2005, ,,Metodologia cercetării educaţionale”, Editura Fundaţiei

Universitare ,,Dunărea de Jos”, Galaţi

 Drăgan, Ion; Nicolae, Ioan , 1993, ,,Cercetarea psihopedagogică”, Editura

Timporum, Târgu-Mureş

____________________________ 14
 Nicola, Ioan, 2001, ,,Tratat de pedagogie şcolară”, Editura Aramis, Bucureşti

 Stănescu, Maria-Liana, 2002, ,,Instruirea diferenţiată a elevilor supradotaţi”,

Editura Polirom, Iaşi

 Ţîrcovnicu, Victor,1981, ,,Învăţământ frontal, învăţământ individual, învăţământ

pe grupe”, E.D.P., Bucureşti

____________________________ 15