ÎNTRE TRADIŢIONALISM ŞI MODERNISM ÎN GRĂDINIŢA

DE COPII

În conceperea lucrãrii “Metoda proiectelor în pregãtirea copilului pentru şcoalã” am pornit de

la lecturarea cãrţii lui Roger Cousinet “Educaţia nouã” care conferã ipoteze noi de abordare a
muncii educatorului în raport cu copilul mic, cu necesitãţile acestuia şi cu nevoile sale de
dezvoltare. El acordã o importanţã deosebitã noilor metode în educaţie abordate de John Dewey
şi Stanley Hall care recunosc valoarea vârstei copilãriei în formarea şi dezvoltarea viitorului
adult , prin acordarea primordialitãţii interesului copilului în educaţie(teoria interesului). În
secolul al XIX-lea, John Dewey a elaborat o programã fundamentatã pe necesitãţile şi
posibilitãţile copilului. În deceniul al doilea al secolului XX, W. Killpatrick a popularizat ideile
lui Dewey aplicând în şcolile americane aceastã metodã al cãrei principal scop era armonizarea
şcolii cu societatea. Metoda era în concordanţã cu cerinţele pragmatice ale educaţiei americane
care promova acţiunea , eficienţa şi independenţa în gândire.
Aceastã metodã a fost adaptatã pentru vârstele timpurii de Kats & Chard în anul 1989,
pentru Europa, dar la noi în ţarã a putut fi aplicatã doar în anul 2000, odatã cu apariţia primei
programe preşcolare care oferea libertate în educaţie cadrelor didactice. Experimental aceasta şi-
a dovedit eficienţa în judeţele pilot în care a fost iniţiatã şi apoi a fost extinsã în toatã ţara printr-
un modul de formare în cascadã al educatoarelor, în vederea generalizãrii acestei metode de
lucru cu preşcolarii.
Educatia tradiţională versus educaţia modernă ar trebui să constituie o temă de reflectare
pentru toate persoanele care au un rol în instruirea şi educarea copiilor. Bineînţeles că primele
vizate sunt cadrele didactice începând cu educatoarele şi ajungând la profesorii din universităţi
care trebuie să cunoască tendinţele şi orientările noii educaţii şi în acelaşi timp să depăşească
cadrul tradiţional al conceperii activităţilor , să-l activizeze pe copil , elev sau student în propria
formare şi educare. Educaţia modernă prin diferitele sale posibilităţi materiale oferă
intensificarea învăţării pe toate planurile astfel că şcoala trebuie să fie prima instituţie care
trebuie şă-şi schimbe abordarea faţă de desfăşurarea învăţării şi să utilizeze metode noi,
interactive care să conducă la o învăţare superioară şi într-un ritm accelerat potrivit tendinţelor
societăţii actuale.

VALOAREA PEDAGOGICĂ A PROIECTULUI TEMATIC

Legea Învãţãmântului ( nr.84/1995) stipulezã ca ideal educaţional al şcolii româneşti

“dezvoltarea liberã, integralã şi armonioasã a individualitãţii umane, în formarea personalitãţii
autonome, creative.” Acest ideal se bazeazã pe tradiţiile umaniste, pe valorile democraţiei şi pe
aspiraţiile societãţii româneşti având o contribuţie importantã la pãstrarea identitãţii naţionale.
Tocmai de aceea calitatea procesului educaţional la vârsta preşcolarã, reflectatã nu numai în
modul de concepere al curriculumului, dar şi în procesul de predare-învãţare-evaluare şi chiar în
organizarea spaţiului educaţional trebuie privitã ca o condiţie de bazã pentru realizarea societãţii

1
educaţionale de mâine. Aceastã societate poate exista doar dacã se acordã o atenţie sporitã
educaţiei timpurii şi mijloacelor potrivite de realizare a acesteia.
“Unul dintre obiectivele concrete ale reformei învãţãmântului românesc este reevaluarea
conţinuturilor de predare-învãţare-evaluare, deci a programelor şcolare şi compatibilizarea
acestora cu programele şcolare moderne ale altor ţãri. Acest lucru implicã şi convertirea
învãţãmântului dintr-un învãţãmânt predominant reproductiv, într-unul, în esenţã creativ. “
(“Programa activitãţilor instructive-educative în grãdiniţa de copii- ediţia a II-a revizuitã şi
adãugitã”)
Urmând cele citate mai sus noua abordare educaţionalã( metoda proiectelor la vârstele
timpurii) se distinge ca o metodã nouã, creativã, are un caracter interdisciplinar şi este
susceptibilã sã stimuleze şi sã dezvolte pe multiple planuri personalitatea în curs de formare a
copilului. Efectele pozitive ale acestei metode au impact şi asupra celorlalte pãrţi implicate, adicã
educatoarea îşi lãrgeşte sfera preocupãrilor, îşi aprofundeazã cunoştinţele, şi aplicã metode noi,
iar pãrinţii se deprind sã stimuleze şi sã sprijine interesul copiilor pentru cunoaştere şi totodatã sã
fie alãturi de şcoalã în demersul educaţional pe care aceasta îl face, iar unitatea şcolarã
(grãdiniţa) reuşeşte sã realizeze unul dintre obiectivele majore ale reformei de azi, reinserţia
şcolii în comunitate.
Astfel valoarea pedagogicã se poate concretiza în cele de mai jos:
 Curiculumul nu este în opoziţie cu cultura, cu interesele şi nevoile copilului;
 Oferã copiilor oportunitatea de a se exprima pe ei înşişi;
 Învãţarea este activã şi se extinde pânã la limita pe care copilul o stabileşte;
 Este un instrument de apreciere prognosticã, întrucât indicã în ce mãsurã copiii prezintã
sau nu reale aptitudini;
 Are valoare diagnosticã, fiind un bun prilej de testare şi verificare a capacitãţilor
intelectuale şi a aptitudinilor creatoare ale copiilor.
În sprijinul celor afirmate mai sus şi pentru a argumenta prezentarea proiectelor
desfãşurate cu grupa de copii, în vederea pregãtirii pentru şcoalã, urmând aceastã metodã, vom
cita din nou “Programa activitãţilor instructive-educative din grãdiniţã – ediţia a II-a revizuitã şi
adãugitã” care precizeazã :“Noua programã pentru învãţãmântul preşcolar scoate în evidenţã
relaţia biunivocã conţinut –metodã şi pune un accent deosebit pe rolul educatoarei în procesul
de activizare a funcţiilor mintale şi constructive şi creative ale copiilor, pe realizarea unei
dialectici pedagogice – dupã W. Hallon- în care copiii şi educatoarea se aflã într-o acomodare
reciprocã, subtilã şi continua.” De asemenea programa actualã insistã pe atingerea finalitãţilor la
ieşirea din sistem, lãsând la latitudinea educatoarei conţinuturile, metodele şi formele de
organizare. Cert este cã asistãm la abordarea unei noi abordãri educaţionale care determinã
organizarea şi trãirea unor experienţe de învãţare ţinând seama de cerinţele viitorului şi de
necesitãţile producerii unor schimbãri dorite în comportamentul copilului de astãzi
Putem caracteriza aceastã metodã ca fiind o metodã globalã, cu un puternic caracter
interdisciplinar, ca o metodã ce stimuleazã şi dezvoltã multilateral personalitatea în curs de
formare a copilului, în plan practic ea se defineşte ca un efort deliberat de cercetare al copiilor,
concentrat pe depistarea detaliilor şi înţelegerea subiectului în întreaga sa amploare şi nu pe
gãsirea de rãspunsuri corecte la întrebãrile adultului.
În concluzie, un proiect este o extindere, o investigaţie a unui subiect din sfera idealului sau
practicului cãtre care un copil îşi îndreaptã atenţia şi energia. Proiectul îi implicã pe copii în
conducerea investigaţiei în mediul imediat, asupra fenomenelor şi evenimentelor despre care îşi
doresc sã înveţe mai mult.

2
 Ca metodã pregãtitoare pentru şcoalã proiectul tematic poate face trecerea progresivã spre
activitatea din ciclul primar, atât din punct de vedere intelectual cât şi din punct de vedere social,
conducând la rezolvarea individualã sau în grupuri a diferitelor tematici, precum şi studierea şi
cercetarea acestora în biblioteci, muzee, internet, etc., muncã realizatã la nivel mai mic în
grãdiniţã, odatã cu participarea la un proiect tematic.
DE CE ESTE EFICIENTĂ ACEASTĂ METODĂ ÎN PREGĂTIREA PENTRU
ŞCOALĂ A COPIILOR?

Argumentele care pot sta la alegerea folosirii acestei metode pentru pregãtirea pentru
şcoalã a copilului sunt:
Proiectul poate fi incorporat în curriculumul preşcolar din orice parte a lumii;
Proiectul tematic are o structurã temporalã care ajutã educatoarea sã-şi organizeze
progresiv activitatea cu copiii, în funcţie de dezvoltarea acestora, de interesul
manifestat şi de gradul de cunoaştere al subiectului luat în discuţie;
Proiectul le oferã copiilor contexte, în care ei pot aplica o foarte mare varietate de
cunoştinţe şi deprinderi sociale şi intelectuale , pe lângã cele de bazã date de
curriculum;
Îi pune pe copii în postura de a cerceta singuri despre subiectul preferat pregãtindu-i
pentru munca de şcolari, conferindu-le independenţã.

PREGĂTIREA PROIECTULUI TEMATIC

Proiectul tematic are trei faze sau etape succesive de desfãşurare.

Faza întâi sau debutul proiectului, este aceea a alegerii subiectului de investigat şi
planificãrii întregului demers didactic necesar realizãrii proiectului. Este etapa de iniţiere atât a
copilului cât şi a educatoarei deoarece se stabilesc obiectivele, se analizeazã resursele materiale,
umane şi de timp disponibile, se aleg conţinuturile, strategiile didactice necesare coerenţei în
vederea derulãrii cu succes a proiectului.
Odatã ce subiectul a fost ales se vor stabili obiectivele de referinţã şi comportamentale
pe care dorim sã le urmãm pe parcursul întregului proces. Obiectivele trebuie sã fie corelate cu
vârsta copiilor, cu anumite caracteristici ale mediului cultural, al bagajului de cunoştinţe,
priceperi şi deprinderi de care aceştia dispun.
Tot în faza întâi a proiectului se vor analiza resursele materiale, umane şi de timp
necesare derulãrii proiectului.
Mediul înconjurãtor oferã ocazii numeroase de exploatare pentru preşcolar,
satisfãcându-i curiozitatea şi nevoia de acţiune. Aşadar orice lucru, fiinţã sau eveniment cu care
copilul intrã în contact în clasã sau acasã poate deveni un posibil subiect pentru un proiect
tematic. Subiectele alese de copii, care pornesc de la interesele lor imediate sunt cele care asigurã
motivaţia şi oferã mai multe satisfacţii valorificând mai bine cunoştinţele acumulate.
Educatoarea trebuie sã fie atentã la discuţiile libere ale copiilor pentru a le cunoaşte interesele în
vederea alegerii diferitelor teme.

3
 Dupã stabilirea subiectului pentru proiect educatoarea trebuie sã realizeze harta proiectului,
un fel de schiţã-ghid pentru a nu omite nici un punct de interes. Aceasta trebuie sã fie estetic
realizatã cu imagini sugestive şi afişatã la vedere pe parcursul derulãrii proiectului.
A doua fazã a proiectului , practic, conţinutul acestuia este intervalul în care are loc
activitatea practicã a copiilor, respectiv documentarea şi investigarea. Aceasta este inima
proiectului, momentul când acesta începe sã devinã realitate, când copiii fac cercetãri, deseneazã
în urma observaţiei directe, construiesc modele, înregistreazã date şi fapte, exploreazã, fac
predicţii, discutã şi chiar dramatizeazã aspecte legate de noile achiziţii.
Educaţia are printre obiectivele sale majore şi îmbunãtãţirea puterii de înţelegere a
copilului şi cultivarea dorinţei acestuia de a învãţa. Activitãţile practice şi experimentele care
înlesnesc contactul cu lumea înconjurãtoare sunt necesare pentru evoluţia şi dezvoltarea
ulterioarã a copilului.
Experimentele care se desfãşoarã în grãdiniţã produc copiilor reacţii şi acţiuni imediat
observabile. Atunci când copilul experimenteazã pe cont propriu, nu avem garanţia cã va reuşi sã
treacã la un nivel superior de înţelegere a unui concept, dar cel mai important este ce se petrece
în mintea copilului decât ceea ce rezultã din propriile mâini. În acest sens li se recomandã
educatoarelor sã recurgã la un program flexibil care sã le permitã copiilor sã-şi urmeze interesul
şi sã creeze în sala de grupã un spaţiu educaţional stimulativ, care sã favorizeze experimental,
interacţiunea şi creativitatea. Roger Cousinet susţine cã “Educaţia nouã considerã trebuinţele
copilului ca existente şi organizeazã mediul în aşa fel încât sã le poatã satisface , adaptând
mediul la copil.”(Cousinet, 1978)
Faza atreia a proiectului se referã la atribuirea unor detalii şi stabilirea unor funcţionalitãţi,
adicã proiectul poate fi supus eşecului dacã micile detalii, dar clar foarte importante nu sunt luate
în seamã, fiind vorba despre cunoaşterea psihologicã a copiilor, pentru a-i putea sprijini în
demersurile pe care le întreprind. O obsevare atentã şi permanentã a manifestãrilor copilului şi o
cunoaştere a particularitãţilor psihofizice ale acestuia vor fi instrumentele de lucru ale
educatoarei, atât în timpul derulãrii proiectului cât şi în ultima fazã, aceea a adãugãrii de detalii şi
a atribuirii unor funcţionalitãţi rezultatelor proiectului.
Munca desfãşuratã de copii poate fi fructificatã prin realizarea , în funcţie de natura temei
proiectului, a unor albume de fotografii, “cãrţi” care sã cuprindã lucrãrile proprii, spectacole,
dramatizãri, casete video cu activitãţile desfãşurate sau interviuri cu impresiile copiilor. Tot ceea
ce creazã ei este binevenit, originalitatea în lucrãri dar şi în alegerea temelor şi a abordãrii
acestora poate constitui mijlocul ideal de evaluare a muncii depuse.
Este evident cã asistãm la o abordare educaţionalã a cãrei valoare pedagogicã se poate
explica prin faptul cã interesele şi nevoile copilului nu sunt în opoziţie cu curriculumul, copiii se
pot exprima pe ei înşişi, învãţarea este activã, şi în acelaşi timp, pentru educatoare este un bun
instrument de prognosticare, întrucât indicã modul real de a dispune de anumite aptitudini de
cãtre copil, dar şi un instrument de diagnosticare, fiind un bun prilej de testare şi de verificare a
capacitãţilor intelectuale şi a aptitudinilor creatoare ale copiilor. Astfel, pe parcursul desfãşurãrii
acestor proiecte educatoarea poate sã stabileascã dacã copilul beneficiazã de ceea ce înseamnã
“aptitudinea de şcolaritate”, sau o poate forma dupã caz.

4
 PROIECT TEMATIC : “APA”

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: Dezvoltarea capacitãţilor de cunoaştere a unui element

esenţial al mediului înconjurãtor, APA şi stimularea spiritului de investigaţie . Educarea unui
comportament ecologic de protejare a apei şi a tot ceea ce înseamnã aceasta: lacuri, râuri, mãri,
oceane şi înţelegerea importanţei pe care o are acest lucru.
Importanţa acestui element oferit de naturã atât de vital pentru noi oamenii trebuie sã se
reflecte şi în comportamentul celor mici prin diferite forme de protejare care trebuie deprinse de
la vârste fragede.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
- Sã descopere apa şi proprietãţile ei prin joc;
- Sã cunoascã rolul apei în viaţa omului;
- Sã înţeleagã necesitatea economisirii apei şi determinarea unui comportament
responsabil, ecologic;
- Sã cunoascã apa din naturã în toatã diversitatea ei;
- Sã sesizeze cã şi apa se reînnoieşte pe sine, cu toate cã este ameninţatã de poluare;
- Sã transpunã impulsurile date de contactul cu apa în muzicã, vorbire, mişcare,
culoare;
- Sã se bucure de apa;
- Sã vadã semnul sfânt din apã, apa care dã viaţã, revigoreazã, care purificã şi
vindecã;
- Sã desprindã ambivalenţa apei-apa necesarã vieţii, apa pericol pentru viaţã;
- Sã recunoascã apa- râuri, lacuri, mãri, oceane, - pe hãrţi şi în desene, pe globul
pãmântesc;
- Sã diferenţieze stãrile apei (lichidã, solidã, gazoasã), prin mici experimente.

SCRISOARE CĂTRE PĂRINŢI ŞI AUTORITĂŢI

Tema noastrã de la început de toamnã va fi “APA.” Poate se va încadra în recentele

dumneavoastrã trãiri din weekend.
Ca de obicei prin aceastã scrisoare ne adresãm dumneavoastrã pentru a vã impulsiona şi
a vã atrage în derularea comunã a proiectului.

5
 Apa, atât de necesarã şi cunoscutã nouã, ne oferã multe surprize, multe noutãţi ce se vor
a fi descoperite.
Deoarece apa reprezintã în fiecare zi sursa noastrã de existenţã şi pe copii i-a frapat
modul în care apa ne ajutã în fiecare zi sã ne spãlãm pe mâini dupã ce am pictat sau modelat iar
întrebãrile lor “De unde vine apa?”, “De ce apa ne curãţã?” , simple în aparenţã, meritã a avea un
rãspuns , am hotãrât împreunã cu ei alegerea acestei teme de proiect pentru urmãtoarea
sãptãmânã. Prin aceasta avem din nou ocazia ca împreunã cu copiii sã devenim din nou curioşi şi
sã facem noi descoperiri.
În copii se va trezi admiraţia şi respectul faţã de naturã. Ei vor creşte astfel obişnuiţi sã-
şi construiascã un stil de viaţã responsabil.
Apa ne poate oferi multe descoperiri. Pentru aceasta vã propunem sã citiţi lista de
probleme şi cea de materiale pe care am afişat-o . Mijloacele de realizare a temei vor fi jocuri,
cãrţi cu imagini, poveşti, basme, cântece, imagini, ilustrate, postere, casete video tematice,
observaţii, experimente. Alãturi de acestea ne vor fi utile experienţe, deducţii, pãreri spontane ale
copiilor.
Mulţumirea pentru apa din belşug va fi exprimatã prin comportamentul responsabil şi
prin înţelegerea faţa de cei mulţi care nu dispun de apã suficientã, sau de bunã calitate.

Cu prietenie, Educatoarea.

Cãtre,
Administraţia firmei de tratare a apei, Dej,
Vã aducem la cunoştinţã cã grupã pregãtitoare de la Grãdiniţa cu Program Prelungit nr. 10
din oraş realizeazã un proiect tematic “APA”. Printre subiectele abordate unul este “Cum ajunge
apa din râul Someş în casele noastre?”, de aceea am dori ca sã ne ajutaţi sã le arãtãm concret
copiilor cum este tratatã apa din râuri pentru a deveni potabilã.
Vã rugãm sã ne transmiteţi disponibilitatea dumneavoastrã la numãrul de telefon al
grãdiniţei pentru a organiza aceastã activitate.

Vã mulţumim anticipat.

Afişarea şi stabilirea listei de probleme .

Ce ştiu copiii?

 Folosesc zilnic apa;

 Le place sã se joace cu apa în vanã, bazine, râuri, sã se joace cu noroi, cu apa din bãlţi;
 Povestesc întâmplãri din vacanţe, de la mare-valuri, apa sãratã, peşti, scoici, pãsãri,
ştrandul murdar, alge moarte, valuri periculoase, oameni înecaţi;
 Existenţa cascadelor, a lacurilor, râurilor, izvoarelor, mãri lacuri sãrate, furtunã ,
grindinã, inundaţii;
 Ploaia îţi udã îmbrãcãmintea, pielea, face sã curgã şiroaie pe strãzi, bãlteşte, face
noroaie;
 Apa este utilã la gãtit, spãlat, bãut, udarea plantelor, apa este bãutã de animale şi se
scaldã în ea;

6
  Apa din oceane este mai adâncã decât cea din mãri, care este mai adâncã decât cea din
lacuri, etc.
 Cu apa pictãm şi apoi ne curãţãm;
 Dizolvãm în apã sare, zahãr şi primeşte gustul specific.

Ce pot afla copiii?

 Cã apa are rol divers în cele patru anotimpuri;

 Apa trebuie economisitã mai ales vara;
 În unele ţãri apa este în cantitãţi insuficiente;
 Apa de bãut trebuie sã fie curatã pentru cã în cea murdarã trãiesc bacterii
periculoase şi ne putem îmbolnãvi;
 Apa rezidualã se scurge prin canale;
 Apa menajerã vine în casã din bazine unde este tratatã şi apoi prin conducte îşi face
drum spre noi;
 Apa costã, ea picurã prin robinete care uneori nu sunt bine închise şi atunci e irositã
 Câtã apã bea un om zilnic?
 Câtã apã bea un animal?
 Câtã apã consumãm la un spãlat pe mâini?
 Cu apa se face curent electric, ea pune în funcţie roata morii
 Cu apa sfinţitã suntem botezaţi
 Apa sãratã ţine oul la suprafaţã dar şi pe oameni
 Unele obiecte mai uşoare plutesc pe apã
 Are putere mare, dacã plouã mult sau se revarsã în cantitãţi mari, doboarã clãdiri,
poduri, şosele, întrã în casele oamenilor şi le distruge,
 Apa împreunã cu lumina soarelui, oxigenul, substanţele nutritive fac posibilã viaţa
pe pãmânt
 Recunoaştem apa pe hãrţi dupã culoarea albastrã
 Cum se formeazã norii?
 Existã ape curgãtoare, ape stãtãtoare
 Existã izvoare cu apã dulce, sãratã, mineralã, termalã
 În apã existã viaţã, fãrã de ea nu putem exista.

RESURSE MATERIALE
1. DIN FAMILIILE COPIILOR: atlase geografice, termometru pentru apã, umbrele, imagini
din reviste, cãrţi cu poveşti, hãrţi, poze din albumul de familie, sticle, borcane, capace,
flacoane, coloranţi chimici, acvariu, lupe, microscop, casetofon-casete, imagini de pe Net,
aparat foto, aparat video- casete video.
2. COLECTATE DE COPII: pietre, scoici, nisip, bureţi, etc.
3. SOLICITATE DE LA COMUNITATE: vizitã la Tratarea apei, vizitã la barajul Someş-Dej,
excursii la ţarã, excursii la lacul sãrat.

RESURSE UMANE
- grupa de copii, specialişti, profesor de geografie, hidrolog, pãrinţi, educatoare.

7
 RESURSE DE TIMP
- trei sãptãmâni.

Dupã stabilirea tematicilor, a obiectivelor şi resurselor din prima fazã a proiectului am

demarat împreunã cu copiii proiectul propriuzis ţinând cont de orarul zilnic al grupei şi integrând
activitãţile propuse în cadrul curriculumului. În cadrul activitãţilor liber-alese ţinând cont de
preferinţele copiilor, adicã urmând metoda centrelor de interes, am oferit fiecãruia libertatea de a
realiza ceea ce-i place dar şi de a fi curios şi interesat de activitãţile mai puţin cunoscute
stimulându-l spre necunoscut.

ACTIVITĂŢI REALIZATE

ŞTIINŢĂ; “Gustãm, privim, mirosim apa”, “Apã caldã- apã rece”(experiment), “Marea
cãlãtorie a unei picãturi de apã.”, etc.

BIBLIOTECA : studierea unor atlase, cãrţi, reviste, imagini de pe Net, imagini ale unor poveşti
“Mica sirenã”, “Pescarul şi peştişorul din aur”

ARTĂ : picturi şi desene ale locurilor vizitate “Barajul de pe Someş”, “Lacul Toroc”, etc

CUNOAŞTEREA MEDIULUI: “Cãlãtorie pe ape”- lecturã dupã imagini, “Vieţuitoare din apã”
(reportaj Discovery), etc.

EDUCAREA LIMBAJULUI : memorizãri “Ploaia” de O. Cazimir, “Vine ploaia” de G. Coşbuc,

lectura educatoarei fragmentul “La scãldat “ dupã I. Creangã

În cadrul JOCURILOR DE ROL copiii şi-au asumat roluri şi responsabilitãţi în

microgrupul din care fac parte participând la prepararea unor compoturi, ceaiuri, siropuri, etc.
Nevoia de mişcare a fost satisfãcutã de vizitele şi excursiile realizate la rãul şi lacurile din zonã.
Evaluarea proiectului s-a realizat printr-o expoziţie cu lucrãrile copiilor şi realizarea unei
discuţii de grup în care fiecare copil a prezentat ce a învãţat şi ce l-a impresionat în urma acestei
experienţe. Finalul s-a materializat printr-un concurs distractiv: “Mergi cu paharul de apã pe cap
fãrã sã-l verşi”, “Mergi în echilibru cu douã pahare de apã în mânã fãrã sã cadã o picãturã.”
Ca educatoare şi ca iniţiatoare a acestui proiect dorim sã precizãm cã învãţarea din cadrul
activitãţilor a avut un caracter ludic, bazându-se pe o interrelaţionare într-o manierã integratoare.
Copiii au fost sprijiniţi în demersurile lor favorizânud-se implicarea în munca care conduce la o
încredere crescândã în forţele proprii, la conştientizarea propriei utilitãţi, ei dându-şi silinţa sã
arate cã sunt responsabili şi competenţi.

8
BIBLIOGRAFIE
*** Programa activitãţilor instructiv-educative din grãdiniţa de copii- ediţia a II-a revizuitã şi
adãugitã, Bucureşti, 2005
*** Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, Bucureşti,2002
*** Revista Învãţãmântului preşcolar maramureşan, Grãdiniţa mileniulul trei, nr.2/2002
Ana, Aurelia, Cioflica, Smaranda Maria, Proiecte tematice orientative, Editura Tehno-Art,
Petroşani, 2003
Cousinet, Roger, Educaţia Nouã, Editura Didacticã şi Pedagogicã, Bucureşti, 1978

9
MIRAJUL CRACIUNNULUI

10