Managementul

activităților extrașcolare
- Note de curs -

Autor,

Prof. univ. dr. Toader P Ă L Ă Ș A N

Brașov,

2016

1|Page
 CUPRINS

Introducere …………………………………………………………………….. p 3

Unitatea de învățare 1. Problematica educației integrate…………………… .. p 8

Unitatea de învățare 2. Activități extracurriculare.Activităţile extracurriculare

în comunitate. Exemple ……………………………………………………….. p 25

Unitatea de învățare 3. Modalităţi de optimizare a programului after school
în învăţământul primar. Un exemplu de bună practică Bune practici de activităţi
extracurriculare în învățământul primar și secundar. Evaluarea impactului activităţilor
extrașcolare asupra formării personalității elevului. Exemple ………………….p. 42

Unitatea de învatare nr. 4 . Ghid de planificare pentru grădinițe, școli și licee. …. .p 121

Bibliografie…………………………………………………………………….. p139

2|Page
 Introducere

În lucrarea „Descoperirea copilului”, Maria Montessori susținea, în urmă cu aproape

un secol, ideea educării copiilor și tinerilor pentru a se adapta, ceea ce proiectează actul
educativ în viitor. Era o viziune integratoare. Pe de altă parte, Jerome Bruner avansa ipoteza că
„oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate preda cu succes, într-o formă
intelectuală adecvată, orice temă”, dacă se folosesc metode şi procedee adecvate stadiului
respectiv de dezvoltare, dacă materia este prezentată „într-o formă mai simplă, astfel încât
copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă şi mai temeinic spre o deplină stăpânire a
cunoştinţelor” (Procesul educaţiei intelectuale, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1970). Din această
perspectivă asupra educației se poate revendica programul Școala, altfel.
Oricât ar fi de importantă educaţia formală, ea nu epuizează sfera influenţelor
formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care
viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi
alţi factori acţionează, pozitiv sau nu, asupra dezvoltării elevilor.
Educaţia extracurrriculară (realizată dincolo de procesul de învăţământ) îşi are
rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor. Educaţia, prin activităţile
extracurriculare, urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini,
talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ
în diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de
cunoştinţe punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură.
Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să
armonizăm şcoala cu viaţa. Soluția optimă este realizarea echilibrului activităților specifice
educației formale cu cele nonformale și informale. Scopul principal al activităţilor extraşcolare
este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi
bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării
în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea
talentelor personale şi compatibilizarea aptitudinilor cu atitudinile.

1. Obiective generale

Studenții vor fi capabili să:

 explice locul şi rolul disciplinei Teoria și practica activităților extrașcolare (TPAE) în sistemul
ştiinţelor educaţiei;

 identifice elementele fundamentale ale disciplinei Teoria și practica activităților extrașcolare ;

 analizeze competenţele care vor fi formate elevilor în vederea realizării de performanțe

educaționale în funcție de potențialul fiecărui elev;

3|Page
 proiecteze scenarii educaționale care să fie complementare strategiilor de instruire utilizate la
clasă;

 evalueze impactul pe care experienţele de învăţare din cadrul fiecărei activități extrșcolare le
au asupra dezvoltării personalității elevilor ;

 argumenteze opţiunile pentru diferite strategii educaționale prin raportare la principalii factori
care se pot lua în considerare;

 evalueze obiectiv și complet parcursul unui elev și calitatea materialelor și a situațiilor

educative utilizate în activitățile extrașcolare.

2. Competenţe conferite.

Apreciem că în urma asimilării cunoştinţelor, a exersării şi a aplicaţiilor prevăzute în suportul

de curs, studenții îşi vor perfecţiona competenţele pe care le-au dobândit în timp şi le vor
reorganiza în raport cu următoarele categorii de competenţe:

2.1. De cunoaştere şi înţelegere

 caracterizarea statutului epistemologic al didacticilor din învăţământul primar;

 determinarea poziţiei disciplinei Pedagogia învățământului primar și preșcolar în sistemul

ştiinţelor educaţiei;
 definirea şi caracterizarea principalelor categorii de concepte teoretice şi metodologice
specifice domeniului: curriculum, instruire, evaluare, didactici de specialitate și didacticile
activităților extrașcolare și extracurriculare etc.;
 asamblarea conceptelor într-un limbaj ştiinţific şi coerent şi utilizarea lui în activitatea
profesională.

2.2. De explicare şi interpretare

 descrierea, interpretarea şi evaluarea principalelor evoluţii, orientări, perspective de analiză a

activității educative din grădiniță și școală: curriculum, educația integrată, noile educații, after-
school, educația pentru timp liber, complementaritatea dintre formele educației, evoluții în setul de
competențe ale cadrului didactic din școala primară și grădiniță etc.

 analiza reflectiv-critică şi formularea judecăţilor de valoare proprii privind abordarea

domeniului în literatura de specialitate;

4|Page
 identificarea şi evaluarea direcţiilor şi tendinţelor reprezentative de evoluţie din domeniul
politicilor, teoriei şi practicii educaționale în învăţământul preuniversitar: reforme,
paradigme, probleme critice, perspective de evoluţie.

2.3 Aplicative

 dobândirea unui set de abilităţi practice specifice proiectării şi implementării unor inovaţii în
ariile curriculare prin extensii ale acestora sub forma activităților extracurriculare/extrașcolare;

 integrarea şi utilizarea efectivă în practica şcolară a demersurilor moderne de proiectare,

implementare, evaluare a complementarității activităților subordonate educației formale cu cele
ale educației nonformale și informale, în concordanţă cu cerinţele formării profilului de
competenţă pe diverse cicluri de şcolarizare;

 dezvoltarea abilităţii de a analiza critic documentele curriculare principale şi auxiliare în baza

cărora se desfăşoară activitățile extracurriculare/extrașcolare ;

 dezvoltarea abilităţii de a construi situații de instruire și educare, materializate în documente

curriculare proprii (scenarii pentru activitățile extrașcolare, care să satisfacă la un nivel
acceptabil condiţiile învăţământului modern, centrat pe nevoile, aspiraţiile, posibilităţile şi
limitele elevului).

 dezvoltarea competențelor de proiectare, implementare și evaluare a unor scenarii

educaționale care să conducă la o ofertă completă pe care școala o face comunității locale ( de
exemplu proiecte legate de timpul liber, de program after school, de activități educative în
programul Școala altfel etc.);

 dezvoltarea competențelor de proiectare, implementare și evaluare a unor proiecte de cercetare

educațională privind nevoile educaționale ale clasei, ale școlii și ale comunității locale etc.

3. Atitudini

 integrarea conceptelor, principiilor şi instrumentelor proprii disciplinei Teoria și practica

activităților extrașcolare în sistemul valorilor profesionale ale studentului;

 receptivitate la inovaţiile din sfera bunelor practici educaționale în cadrul activităților

extrașcolare;

 deschidere și optimism cumpătat în realizarea activităților educative prin cooperare cu toți

actorii/agenții interesați de calitatea unui produs educațional de calitate.

5|Page
 4. Structura cursului

Cursul cuprinde șase unități de învățare, din care primele trei au caracter recapitulativ,
îndeosebi a problematicilor referitoare la educația integrată și la curriculum.
4.1. Problematica integrării conţinuturilor în preuniversitar
Integrarea conţinuturilor vizează stabilirea de relaţii strânse, convergenţe între
elemente precum: concepte, abilităţi, valori aparţinând disciplinelor şcolare distincte. (Gilbert
de Landsheere, Dictionnaire de l’evaluation et de recherche en education, Paris, PUF 1992)
● integrare intradisciplinară - „este operaţia care constă în a conjuga două sau mai multe
conţinuturi interdependente aparţinând aceluiaşi domeniu de studiu, în vederea
rezolvării unei probleme, studierii unei teme sau dezvoltării abilităţilor. Spre exemplu,
integrarea datelor istorice ale câtorva ţări pentru a înţelege dinamica de ansamblu a unei epoci”
(Dictionnaire actuelle de l’education, Guerin, 1993)

● integrare interdisciplinară - interacţiune existentă între două sau mai multe discipline,
care poate să meargă de la simpla comunicare de idei până la integrarea conceptelor
fundamentale privind epistemologia, terminologia, metodologia, procedeele, datele şi
orientarea cercetării” (OCDE, 1972)
Integrarea interdisciplinară constă din selectarea din mediul natural şi social a
unui domeniu şi gruparea cunoştinţelor derivate din diferite discipline ştiinţifice în funcţie de
relevanţa lor pentru cunoaşterea integrală şi acţiunea umană asupra domeniului respectiv.

Avantaje:
• Conceptele şi organizarea conţinutului din această perspectivă:
- favorizează transferul şi, prin urmare, rezolvarea de probleme noi;
- permit o vedere mai generală şi o decomparti-mentare a cunoaşterii umane”.
Dezavantaje:
Trebuie să evite tendinţa de generalizare abuzivă şi de însuşire a unor cunoştinţe şi
deprinderi dezlânate
● integrare multidisciplinară;

● integrare pluridisciplinară;

6|Page
● integrare transdisciplinară
În teoria, dar mai ales în practica educaţională, se foloseşte termenul generic de
„integrare interdisciplinară” a conţinuturilor, pentru a acoperi toate perspectivele, cu
excepţia intradisciplinarităţii. D’Hainaut susține că ar fi preferabil să se vorbească de perspective
nondisciplinare.
Argumente favorabile integrării conținuturilor din programele școlare actuale din
învățământul preuniversitar românesc:
• Planul cadru este structurat pe cele şapte arii curriculare, care exprimă intenţia
evidentă de a găsi soluţii pentru integrarea conţinuturilor.
• Ariile curriculare, reprezintă un grupaj de discipline care au în comun anumite
obiective de formare. Între cele şapte arii curriculare există un echilibru dinamic.
Raportul dintre ariile curriculare se modifică în funcţie de vârsta celor care învaţă şi de
specificul ciclurilor curriculare (Curriculum Naţional, pag. 5).
• La nivelul unor programe pentru învăţământul preuniversitar se operează cu
„teme”, cu „orientări tematice” de fapt, care semnifică faptul că profesorul are o
anumită libertate de a alege sau de a propune conţinuturi. Remarcăm deci
flexibilitatea deosebită a acestui demers.
Dificultăţi şi limite:
• dificultatea pregătirii cadrelor didactice care sa predea într-o asemenea manieră.
Sistemul de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice din România este
predominant axat pe predarea pe discipline, în funcţie de specializarea de pe
diploma de absolvire a facultăţii sau colegiului;
• imposibilitatea aprofundării de către elevi a cunoaşterii ştiinţifice specializate;
• lipsa de tradiţie pedagogică a integrării;
opoziţia latentă sau activă a cadrelor didactice privind tendinţele integratoare

7|Page
 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1

PROBLEMATICA EDUCAȚIEI INTEGRATE

1. Introducere

Într-o societate în continuă schimbare, educația nu putea rămâne indiferentă, trebuia să se

adapteze noilor cerințe. Elevul nu mai este un subiect pasiv în procesul de predare-învățare,
punându-se tot mai mult accentul pe participarea activă a acestuia. În acest fel, elevul îşi
formează competenţe transferabile, îşi asumă roluri în echipă, dezvoltând un comportament
prosocial, își dezvoltă competenţa de a învăţa să înveţe, pregătindu-se pentru viață, pentru a face
față provocărilor societății și, mai cu seamă, pentru a răspunde cerințelor locului de muncă pe
care îl vizează la un moment dat. Noul angajat, al mileniului III, trebuie să vină cu un bagaj de
cunoștințe, competențe, valori, atitudini, adaptate, în condițiile unei competitivități crescute pe
piața muncii. Trebuie să fie capabil să gândească critic şi strategic pentru a-şi rezolva
problemele, să poată învăţa într-un mediu aflat într-o continuă schimbare, să îşi poată construi
cunoaşterea pe surse numeroase, din mai multe perspective și să fie capabil să colaboreze la
nivel local şi regional. Pentru aceasta, este nevoie nu numai de schimbarea curriculum-ului,
acţiune care, în linii mari, s-a încheiat şi la noi, ci se impune o schimbare în ceea ce privește
aplicarea lui. Este nevoie de o proiectare, organizare şi diseminare a tehnicilor demersului
didactic în, între şi dincolo de orice disciplină. Toate acestea se pot realiza printr-o educație
integrată , realizată pe modelul transdisciplinarității.

să ne reamintim …
După academicianul B. Nicolescu, „În domeniul educaţiei, transdisciplinaritatea
urmăreşte punerea în funcţiune a unei inteligenţe lărgite, care reflectă triada: inteligenţa analitică,
inteligenţa emotivă, inteligenţa corpului” (Pro Saeculum 3/2006).
Trecerea de la o inteligenţă analitică este prea lentă în comparaţie cu inteligenţa
emoțională. Avem nevoie deci, în educaţie, de un echilibru între cunoaşterea analitică şi fiinţa
interioară. În plus, tendinţa de globalizare, care ameninţă lumea, antrenează un enorm flux
migrator de oameni aparţinând unor ţări cu o anumită cultură, religie şi spiritualitate, în ţări cu
altă cultură, religie şi spiritualitate. Noua educaţie trebuie să introducă dialogul între culturi,
8|Page
religii şi spiritualităţi, un dialog care păstrează intactă personalitatea fiecărei culturi, dar o face şi
comprehensibilă totodată, valorificând punţi între diferite cunoştinţe.
Iată, deci că transdiciplinaritatea a devenit necesară pentru a pentru a răspunde noilor
cerințe educaționale.
Prin educația integrată, realizată pe modelul transdisciplinarității, se trece de la tipul de
învăţare conceptuală aprofundată şi utilă, la învăţarea prin probleme provocatoare, semnificative,
adaptate nivelului propriu cognitiv, formându-se, în acest fel, capacitatea de a aplica
cunoştinţele, de a realiza transferul acestora şi a genera noi cunoştinţe.
Termenul de transdisciplinaritate a fost folosit pentru prima data de Jean Piaget,
cunoscutul psiholog elevețian, în anul 1970, cu ocazia Colocviului Interdisciplinaritatea –
Probleme de învăţământ şi de cercetare în universităţi, desfăşurat la Nisa sub organizarea
OCDE. Atunci, Jean Piaget a propus adăugarea la accepţiunea de interdisciplinaritate – în
interiorul disciplinelor şi a acccepţiunii de transdiciplinaritate - dincolo de discipline, depășirea
granițelor unei discipline.
Ideea lui Piaget este susținută și de alți cercetători: Edgar Morin, Eric Jantchs și Edgar Faure.
Mai târziu, în anii optzeci ai secolului trecut, preocuparea pentru transdiciplinaritate
începe să-i atragă pe numeroși oameni de știință, îndeosebi fizicieni. În acest sens, în 1987 s-a
înființat la Paris Centrul Internațional de Cercetări și Studii Transdiciplinare (CIRET), al cărui
președinte este un român – Basarab Nicolescu, fizician teoretician la Centrul Internaţional de
Cercetări Ştiinţifice al Universităţii din Paris, membru al Academiei Române. Din acest moment,
transdiciplinaritatea începe să capete o importanță din ce în ce mai mare. La propunerea lui
Basarab Nicolescu și a lui René Berger, în anul 1992, ia ființă Grupul de Reflecție asupra
Trasdiciplinarității de pe lângă UNESCO. În noiembrie 1994, în Portugalia are loc primul
Congres Mondial al Transdisciplinarității, în cadrul căruia s-a redactat Carta
Transdisciplinarității, declarație-program, care permitea oricărei persoane să-și dea acordul
privind promovarea măsurilor progresive de ordin național, internațional și transnațional.
Dacă acum trei decenii, transdiciplinaritatea era văzută doar ca o necesitate de depășire a
limitelor disciplinelor, în prezent, B. Nicolescu, după două decenii de cercetare, de elaborare a
acestei teorii, arată că, de fapt, este vorba despre „stabilirea de legături între fapte, oameni,
culturi, religii, discipline, tot ceea ce uneşte, ceea ce traversează diverse zone ale domeniului
cunoaşterii şi ceea ce este dincolo de toate domeniile cunoaşterii. Cu alte cuvinte, finalitatea
transdisciplinarităţii este înţelegerea omului în totalitate”(Lucia Dărămuș, Pro Saeculum 3/2006
– Transdiciplinaritatea - o nouă viziune asupra lumii)
9|Page
 Schimbările care s-au petrecut în domeniul educației au avut ca punct de pornire și
Raportul Comisiei Internaţionale a Educaţiei pentru Secolul al XXI-lea aparţinând UNESCO,
cunoscut şi sub numele de Raportul Delors (Comoara lăuntrică, Ed. Polirom, 2000).

În acest raport se subliniază că nu este suficient ca fiecare individ să acumuleze, de la o

vârstă fragedă, un volum de cunoştinţe pe care să le folosească apoi de-a lungul întregii vieţi.
Fiecare individ trebuie să fie pregătit să profite de ocaziile de a învăţa care i se oferă de-a lungul
vieţii, atât pentru a-şi lărgi orizontul cunoaşterii, cât şi pentru a se adapta la o lume în schimbare,
complexă, interdependentă (art.3).
Referindu-se în articolul său (art.11) la evoluţia conceptului de societate care învaţă
(learning society) prin prezentarea lucrărilor unor specialişti recunoscuţi (Donald Schon, Robert
M. Hutchins, Torsten Husén, Roger Boshier, Richard Edwards), Smith, M.K. concluzionează
că toate societăţile trebuie să se caracterizeze prin învăţare, altfel vor pieri.
Foarte important este faptul că acest raport subliniază faptul că educaţia trebuie
organizată în jurul a patru tipuri fundamentale de învăţare, care, pe parcursul vieții vor
constitui pilonii cunoaşterii. Aceștia sunt:

a) a învăţa să cunoşti/să știi (dobândirea instrumentelor cunoașterii),

b) a învăţa să faci (să faci ceva cu ceea ce știi, să aplici ceea ce ai dobândit prin
cunoaștere),
c) a învăţa să trăieşti alături de ceilalţi (să accepți că trăiești într-o lume cu
persoane diferite, să accepți diversitatea și să cooperezi cu alte persoane)
d) a învăţa să exişti/să fii (să fii responsabil, să-ţi croieşti şi să-ţi dezvolţi propria
personalitate, simţul civic etc.) (Delors, 2000, p. 69).
Cei patru piloni sunt, de fapt, competențe fundamentale ale educației de esență
transdiciplinară. În aceste condiții, abordarea trasdiciplinară pare să fie soluția pentru un tip nou
de educație.

2. Predarea integrată a conţinuturilor

Această manieră de organizare a conţinuturilor învăţământului este oarecum similară
cu interdisciplinaritatea, în sensul că obiectul de învăţământ are ca referinţă nu o
disciplină ştiinţifică, ci o tematică unitară, comună mai multor discipline
10 | P a g e
 ● Deosebirea constă în următoarele :
- interdisciplinaritatea identifică o componentă a mediului pentru organizarea
cunoaşterii;
- organizarea integrată ia ca referinţă o idee sau un principiu integrator care
transcede graniţele dintre disciplinele ştiinţifice şi grupează cunoaşterea în funcţie de noua
perspectivă
Predarea integrată cunoaşte o extensie relativ rapidă, în primul rând datorită faptului că
răspunde unor preocupări privind natura ştiinţei.
Paşi mai Fermi în predarea integrată s-au făcut în învăţământul preşcolar şi primar, şi într-o
măsură mai mică în învăţământul gimnazial şi liceal.
Predarea integrată se dovedeşte a fi o soluţie pentru o mai bună corelare a ştiinţei cu
societatea, cultura, tehnologia
Se întâmpină o serie de dificultăţi, ce ţin în primul rând de schimbarea mentalităţii cadrelor
didactice, înlăturarea comodităţii, a inerţiei.
În predarea/învăţarea conţinuturilor este din ce în ce mai prezentă tendinţa de
organizare a acestora dintr-o perspectivă integrată. În dilema predării pe discipline de
sine stătătoare sau pe baza integrării conţinuturilor în „câmpuri cognitiv integrate” care
transced graniţele dintre discipline, a avansat mai rapid cea de-a doua variantă.
2.1. Niveluri ale integrării curriculare:
În funcţie de ce anume integrăm (cunoştinţe, deprinderi, competenţe, valori, atitudini,
metodologii de lucru) şi cât de mult integrăm (inserţie, armonizare, corelare, intersectare,
fuziune), putem distinge câteva niveluri în abordarea integrată a curriculum-ului:

2.1.1. Monodisciplinaritatea este centrată pe obiectele de studiu independente,

pe specificitatea acestora, promovând supremaţia disciplinelor formale.
Monodisciplinaritatea/intradisciplinaritatea este centrată pe discipline separate, independente,
considerate izolate. Prin monodisciplinaritate se accentuează importanţa fiecărei discipline,
fiecare fiind văzută ca un întreg. La acest nivel, vorbim de integrare dacă ne referim la abordarea
mai multor teme ale aceleiași discipline, conjugarea unor conţinuturi interdependente ale
învăţării, aparţinând aceluiaşi domeniu de studiu, pentru a rezolva o problemă, a studia o temă, a
dezvolta deprinderi.

Deși intradisciplinaritatea are în vedere integrarea la nivelul conținuturilor și integrarea la

nivelul deprinderilor și competențelor, are numeroase incoveniente, mai ales în cadrul unei
11 | P a g e
educaţii sau al unui învăţământ global: lipsa motivaţiei, incapacitatea de a asigura transferul
cunoştinţelor, “enciclopedismul specializat”, rolul secundar pe care-l joacă cel care învaţă etc.
Aceste deficienţe se credea că pot fi înlăturate prin organizarea interdisciplinară a
învăţământului, aceasta oferind elevilor prilejul de a se familiariza cu principii generale, orientate
în contexte cât mai variate posibil.
Inconveniente ale abordării intradisciplinare:
• învăţarea principiilor unei discipline nu oferă garanţia transferului acestora în alte
discipline,ştiut fiind faptul că transferul orizontal al cunoştinţelor se face puţin (doar la
elevii cei mai dotaţi);
• a dus la „paradoxul enciclopedismului specializat”. Acesta închide elevul şi profesorul
într-o tranşee pe care şi-o sapă ei înşişi şi care îi izolează din ce în ce mai mult pe
măsură ce o adâncesc. Sau,.... cel ce învaţă va cunoaşte tot mai mult despre un domeniu
tot mai restrâns, înaintând către acea limită unde va şti totul despre nimic;
• în devotamentul său pentru disciplina de studiu, profesorul tinde să treacă pe planul
al doilea obiectul prioritar al educaţiei: elevul;
pune în concurenţă profesorii de diferite discipline, în loc să-i reunească
Înainte de a vorbi despre organizarea interdisciplinară a învățământului se cuvine să
abordăm mai întâi multi/pluridisciplinaritatea considerată ca fiind o fază inferioară
interdisciplinarității.
Elemente de integrare pot să apară încă de la acest nivel intradisciplinar, în cel puţin
două moduri:
a.1) inserţie a unui fragment în structura unei discipline (în conţinutul unui obiect
de studiu este inserat un fragment care are rolul de a ajuta la clarificarea unei teme sau care
aduce informaţii noi despre problema investigată).
a.2) Introducerea, a unui fragment referitor la viaţa cotidiană a oamenilor dintr-o
anumită epocă (pentru o cât mai bună clarificare a momentului istoric respectiv) sau inserţia unor
elemente inedite din viaţa unei personalităţi (la istorie);
a.3) Armonizare a unor fragmente independente (aparent) din cadrul unui obiect de
studiu pentru a permite mai buna rezolvare a unor probleme, pentru înţelegerea cât mai
completă a unui subiect sau pentru dezvoltarea anumitor capacităţi şi atitudini.

Exemple: armonizarea predării unor teme precum Circuitul apei în

12 | P a g e
natură, Poluarea factorilor de mediu, Apele curgătoare pentru a conştientiza importanţa
problemelor ecologice legate de poluarea mediului

2.1.2. Pluridisciplinaritatea/multidisciplinaritatea se referă la situaţia în care o temă

aparţinând unui anumit domeniu este supusă analizei din perspectiva mai multor discipline,
acestea din urmă menţinându-şi nealterată structura şi rămânând independente unele în
raport cu celelalte; Pluridisciplinaritatea/multidisciplinaritatea este forma cea mai puțin
dezvoltată de întrepătrundere a disciplinelor, constând numai în alăturarea anumitor elemente ale
diverselor discipline, evidențiind aspectele lor comune. O temă care aparţine unui domeniu este
supusă analizei din perspectiva mai multor discipline, acestea rămânând independente, însă în
raport unele cu altele. Diversele discipline analizează aceeaşi problematică fără să se ajungă la
sinteze comune şi la puncte de vedere comune; răspunsurile date pun în evidenţă multiplele
faţete ale aceleiaşi teme sau probleme. Este ca și cum ar avea loc o discuție în care fiecare dintre
parteneri îşi exprimă punctul propriu, unic de vedere.
Din perspectiva pluridisciplinară se pornește de la o temă, o situaţie, problemă,
care ţine de mai multe discipline, în acelaşi timp, şi de diferite principii organizatoare. Era de
preferat să se aplice, mai ales în învăţământul primar, identificându-se cu perspectiva tematică şi
cu pedagogia centrelor de interes, iniţiate în urmă cu două secole, de Dewey, în SUA, şi puternic
dezvoltată în secolul al XX-lea, de către Decroly, în Belgia.
Interdisciplinaritatea presupune o intersectare a diferitelor arii disciplinare prin
ignorarea limitelor stricte ale disciplinelor, se caută teme comune pentru diferite obiecte de
studiu cu un ordin de învățare mai înalt. Este „o formă de cooperare între discipline diferite cu
privire la o problematică, a cărei complexitate nu poate fi surprinsă decât printr-o convergenţă şi
o combinare prudentă a mai multor puncte de vedere.” (Cucoş, Pedagogie, 2000, p.70).
Prin interdisciplinaritate se realizează acțiunea deschisă dintre competențe sau conținuturi
interdependente din două sau mai multe discipline, ce implică interpenetrarea disciplinelor.
Tendința este de realizare a obiectivelor de învăţare de ordin mai înalt (capacităţi metacognitive
cum ar fi: luarea de decizii, rezolvarea de probleme, însuşirea metodelor şi tehnicilor de învăţare
eficientă). Totodată, trebuie subliniat faptul că interdisciplinaritatea este centrată pe formarea de
competenţe transversale, cu o durabilitate mai mare în timp.
În timp, s-a descoperit faptul că există ceva superior interdisciplinarității, ceva care să
asigure unitatea cunoașterii printr-o abordare atât a elementelor comune care se află între

13 | P a g e
discipline, înăuntrul disciplinelor, dar și dincolo de ele, adică abordarea transdisciplinară a
educației.

• Comenius a denunţat cu tărie încă din 1657 tendinţa de fărâmiţare a ştiinţei în discipline
fără legătură între ele. Remediul la această dezbinare internă ar fi, spunea el, pedagogia
unităţii (pansophia).
• Astăzi perpetuarea cunoaşterii a găsit alte suporturi decât memoria oamenilor.
„Perspectiva s-a schimbat: se acordă mai multă atenţie omului care urcă decât
drumului pe care-l urmează "
• Soluţia de aplicat este:
– nici interdisciplinaritate totală, nici învăţământul pe materii concepute în
maniera tradiţională;
o combinare între aceste două formule, realizată în funcţie atât de exigenţele ştiinţelor
contemporane şi de diferite activităţi sociale cât şi de exigenţele psihologice ale diferitelor
vârste pare mai realistă şi mai eficace” (UNESCO, Reunion sur la methodologie de la
reforme des programes scolaires)

- obiectele de studiu contribuie, fiecare în funcţie de propriul specific, la clarificarea temei

investigate. La acest nivel vorbim de o corelare a demersurilor mai multor discipline în vederea
clarificării unei probleme din cât mai multe unghiuri de vedere.

Exemplu: Calitatea mediului este o temă care poate fi abordată atât din perspectiva
educaţiei civice, dar şi a cunoaşterii naturii sau chiar la alte discipline din planul de învăţământ...

2.1.3. Transdisciplinaritatea este privită ca o formă superioară a interdisciplinarității și

presupune concepte, metodologie și limbaj care tind să devină universale: teoria sistemelor,
teoria informației, cibernetica, modelizarea, robotizarea etc.. Nu caută să elaboreze o
superdisciplină cuprinzând toate disciplinele, ci să creeze o punte comună tuturor disciplinelor,
și, în același timp, posibilitatea de a depăși granițele proprii fiecrărei discipline. Ar putea fi vorba
despre o întrepătrundere a mai multor discipline, sub forma integrării curriculare, cu posibilitatea
constituirii, în timp, a unui nou domeniu al cunoaşterii, prin ceea ce se numeşte fuziune – faza
cea mai înaltă a integrării. Abordarea integrată, specifică transdisciplinarităţii este centrată pe
lumea reală, pe aspectele relevante ale vieţii cotidiene, prezentate aşa cum afectează şi
influenţează ele viaţa noastră.
14 | P a g e
 Prin transdisciplinaritate, procesul instructiv-educativ nu mai pune accentul pe discipline,
ci le transcende, subordonându-le omului pe care vrem să-l formăm. După semnificaţiile
prefixului trans „dincolo” şi nu „prin”, cum se înţelegea când era vorba de perspectiva
pluridisciplinară sau interdisciplinară, transdisciplinaritatea este ceea ce se află în acelaşi timp şi
între discipline, şi înăuntrul şi dincolo de orice disciplină, înseamnă înţelegerea lumii prezente
prin unitatea cunoaşterii umane.
„Ceea ce aduce transdisciplinaritatea în câmpul cunoaşterii este ideea că putem trata în
acelaşi timp întregul şi părţile, în acelaşi timp unitatea prin diversitate, şi în acelaşi timp
diversitatea prin unitate” (B. Nicolescu, 2006).
Transdisciplinaritatea permite “învăţarea în societatea cunoaşterii” şi asigură: formarea la
elevi a competenţelor transferabile (anexa 4); dezvoltarea competenţelor de comunicare,
intercunoaştere, autocunoaştere, asumarea rolurilor în echipă, formarea comportamentului
prosocial; evaluarea formativă; crearea de modele mentale bazate pe transfer şi integralizare şi
care determină succesul în viaţa personală şi socială a educabilului; dezvoltarea competenţei de a
învăţa să înveţi; lectura personalizată a programei şcolare şi elaborarea hărţilor conceptuale
(cognitive).
Louis D’ Hainaut distinge, în plan curricular, între transdisciplinaritatea instrumentală şi
cea comportamentală:
 transdisciplinaritatea instrumentală urmăreşte să-i furnizeze elevului metode de
muncă intelectuală transferabile la situaţii noi cu care acesta se confruntă; ea este
orientată mai mult către rezolvarea anumitor probleme, decât pe achiziţia de
cunoaştere „de dragul cunoaşterii”.
 transdisciplinaritatea comportamentală intenţionează, după cum sublinia D’
Hainaut, să ajute elevul „să-şi organizeze fiecare dintre demersurile sale în situaţii
diverse”; acest tip de abordare pune accent pe activitatea subiectului care învață.
Transdisciplinaritatea este necesară pentru că învăţarea nu mai este rezultatul exclusiv al
demersurilor profesorului, învăţarea este un proces cognitiv complex şi o activitate socială intra
şi interpersonală.
În secolul al XXI- lea, tratarea diferenţiată a elevilor şi abordarea integrată a cunoaşterii
devin din ce în ce mai importante, în aceste condiții, transdisciplinaritatea permițând:
 formarea la elevi a competenţelor transferabile;
 dezvoltarea competenţelor de comunicare, intercunoaştere, autocunoaştere,
 asumarea rolurilor în echipă, formarea comportamentului prosocial;
15 | P a g e
  evaluarea formativă;
 crearea de modele mentale bazate pe transfer şi integralizare şi care determină succesul în
viaţa personală şi socială;
 dezvoltarea competenţei de a învăţa să înveţi;
 lectura personalizată a programei şcolare şi elaborarea hărţilor conceptuale (cognitive).
În concluzie, transdisciplinaritatea devine o şansă de a-i învăța pe elevi să înveţe, să fie
pregătiți pentru viață, în esență, pentru că viața nu este împărțită pe discipline, trebuie să știi să te
adaptezi, să înveți să te adaptezi diferitelor provocări ale vieții. Nevoia includerii în curriculum a
acestei abordări, este dată de valoarea practică, de utilitate imediată, a cunoaşterii oferite. Pe
termen lung, se vor genera o serie de efecte pozitive, precum stimularea şi dezvoltarea
personalităţii elevilor inclusiv aptitudinile acestora de comunicare şi lucru în echipă, gândirea
creativă, gradul de adaptare la situaţii diferite, de dezvoltare a capacităţii de investigare şi de
valorizare a propriei experienţe, formarea capacităţii de învăţare de-a lungul întregii vieţi,
precum şi de integrare socială armonioasă, inclusiv sporirea şanselor de a urma cursuri de
învăţare ulterioare, care să faciliteze găsirea unui loc de muncă într-o piaţă a muncii modernă,
flexibilă şi inclusivă.

2.1.4. Trepte ale integrării curriculare:

3. Orientări şi direcţii ale educației integrate

Două orientări şi direcţii de realizare ale educaţiei integrate:

16 | P a g e
  Metodologia procesului instructiv –educativ;
 Inovaţii în structurarea/ organizarea conţinuturilor

3.1. Metodologia procesului instructiv –educativ;

Se realizează prin utilizarea continuă a:
- strategiilor de predare şi învăţare bazate pe cooperare;
- metodelor specifice gândirii critice;
- metodelor de explorare;
Se realizează prin promovarea unei viziuni care relaţionează situaţiile de instruire cu cele
de viaţă/profesionale/personale/comunitare.

3.2. Inovaţii în structurarea/ organizarea conţinuturilor

Se realizează prin intervenţii speciale în proiectarea şi realizarea curriculumului. De
exemplu, prin organizarea modulară , care are ca principiu fundamental necesitatea de a arunca
„punţi” între filierele şcolare, de a „recicla” pe adulţi şi uneori de a le da „o a doua şansă”. Un
modul pedagogic este un mijloc de învăţământ care trebuie să răspundă la patru cerinţe
fundamentale (D’Hainaut): 1-să definească un ansamblu de situaţii de învăţare; 2- să vizeze
obiective bine definite; 3- să propună probe de verificare a celui ce învaţă pentru a realiza
feed-back-ul; 4- să poată să se integreze în contexte variate ale învăţării.
Modulul pedagogic cuprinde trei părţi principale: I. sistemul de intrare; II.corpul
modulului; III. sistemul de ieşire.

17 | P a g e
 Avantaje:
- permite individualizarea accentuată a învăţării, ţinând cont de posibilităţile celui
care învaţă;
- asigură flexibilitate şi deschidere;
- acces tuturor la educaţie şi oricând;
- reconciliază toate cele trei forme de educaţie: formală, nonformală, informală

Dezavantaje:
- presupune schimbări profunde în toate aspectele acţiunii educative;
- anumite domenii educative permit mai greu organizarea modulară;
- sunt mai greu de realizat şi de pus în funcţiune instrumentele, respectiv ghidurile, cursul
sau programul pedagogic, testele de evaluare

Aceasta presupune o organizare suplă a conţinuturilor, care să asigure continuitatea

educativă, chiar dacă are loc o întrerupere a studiilor, care să rezerve posibilităţi de intrare,
de ieşire, de reorientare, de schimbări de perspectivă, de adecvări la diferite medii

18 | P a g e
 - abordarea interdisciplinară (vezi mai sus);
- predarea integrată a cunoştinţelor (vezi mai sus);
- învăţarea asistată de ordinator (vezi Teoria si metodologia instruirii)

Zonele integrării progresive a curriculum-ului

4. Temele cross-curriculare:

Temele cross-curriculare traversează curriculum-ul tradiţional şi trec dincolo de el, pentru a

explora lumea complexă şi interactivă în care trăim şi pentru a răspunde intereselor şi nevoilor de
educaţie ale tinerilor.
Principalele beneficii ale promovării unei abordări integrate a curriculum-ului prin
introducerea în programele de studiu ale elevilor a temelor cross-curriculare sunt:

 Posibilitatea de a ieşi din „cutia” disciplinară, atât pentru profesori /

învăţători, cât şi pentru elevi
 „Deschiderea” curriculum-ului către lumea reală, către viaţă, aşa cum este ea
trăită de cei ce învaţă: plină de necunoscute şi de provocări....

19 | P a g e
 Temele integrate sau cross – curriculare sunt unităţi de studiu prin intermediul cărora
se realizează explorarea unor probleme semnificative ale “lumii reale”, relevante
pentru viaţa de zi cu zi.

Proiectarea integrată a curriculum-ului presupune un demers conjugat în care sunt implicaţi,

împreună, elevi şi profesori, în timp ce, conceptorii de curriculum se axează cu precădere pe
producerea de materiale suport şi pe oferirea de consultanţă.

Se urmăreşte traversarea limitelor rigide ale obiectelor de studiu cu scopul generării unor
asociaţii semnificative în măsură să surprindă caracterul integrat al societăţii în care trăim.

4.1.Temele cross-curriculare pot fi:

-Teme integrate (interdisciplinare) de studiu care se centrează pe dezvoltarea personală

şi socială a elevilor;

- Definiţii;

- Unităţi integrate de studiu care îşi propun formarea unor competenţe, dar mai
ales a unor valori şi atitudini esenţiale pentru viaţa cotidiană în societatea actuală;

- Proiecte care îşi propun să valorifice potenţialul elevilor şi al comunităţii locale în

vederea construirii unor experienţe de învăţare semnificative pentru elev

4.2. Instruirea organizată pe teme cross-curriculare propune o abordare integrată a

curriculum-ului, care:
- porneşte de la o anumită înţelegere a dezvoltării copilului, considerat ca întreg,
ca o fiinţă unitară, complexă. De aceea, curriculum-ul nu trebuie să se centreze separat şi
independent pe dezvoltarea unui aspect sau altul al personalităţii copilului, ci să-l privească pe
acesta în integralitatea sa;
- necesită cooperarea efectivă între persoanele implicate: elevii şi profesorii, în primul
rând, dar şi alţi reprezentanţi ai comunităţii locale;
- valorifică resursele pe care comunitatea locală le oferă pentru învăţare: persoane,
instituţii, poveşti, întâmplări exemplare, eroi...;
- promovează o viziune constructivită asupra învăţării, în care elevul deţine un rol
fundamental, participând activ la proiectarea şi derularea propriilor experienţe de învăţare.
- adresează un spectru larg de teme / probleme, de cele mai multe ori cu „ancore”
evidente în viaţa socială, în competenţele, valorile şi atitudinile de care au nevoie tinerii pentru a
funcţiona cu succes în viaţa personală, profesională şi socială;
- preocuparea în creştere pentru temele cross-curriculare coincide, în bună măsură, cu
atenţia tot mai mare acordată de domeniul educaţional provocărilor lumii contemporane
şi modalităţilor în care educaţia ar putea cel mai bine să răspundă acestor provocări.

Una dintre modalităţile cele mai consistente de răspuns ale educaţiei la diversitatea şi
complexitatea pro-vocărilor lumii contemporane este reprezentată de diversificarea câmpului
educaţional. Diversificarea câmpului educaţional se referă la faptul că, alături de disciplinele
20 | P a g e
tradiţionale, o tot mai mare atenţie este acordată aşa numitelor noi educaţii: Educaţia pentru
drepturile omului, Educaţia pentru mediul înconjurător, Educaţia pentru dezvoltare,
Educaţia interculturală etc. Numărul noilor educaţii este, teoretic, nelimitat, ele avându-şi
sursa în presiunile şi nevoile sociale, politice, economice şi culturale pe care lumea
contemporană le adresează educaţiei.
Din acest punct de vedere, între temele cross-curriculare şi noile
educaţii există un puternic grad de suprapunere. Principala diferenţă constă în faptul că temele
cross-curriculare propun, explicit, o nouă paradigmă de proiectare, dezvol-tare, implementare
şi evaluare a curriculum-ului.

4.3. Clasificarea temelor cross-curriculare, în funcţie de criterii precum:

 orientarea tematică;

 gradul de integrare a curriculum - ului pe care îl propun;

 tipul de valori şi atitudini pe care le adresează etc

4.3.1.Tipuri de teme cross-curriculare:

4.3.1.1. Teme pretext: nerelevante în sine, ca ansamblu de conţinuturi tematice, dar

utilizate ca platformă pentru a crea conexiuni. Aceste teme sunt un fel de „lianţi” creaţi în
mintea copiilor cu scopul de a aduce împreună cunoştinţe şi deprinderi învăţate separat, la
diverse obiecte de studio. Exemplu: când elevii din ciclul primar, învaţă despre broasca
ţestoasă se centrează lecţiile de matematică pe calcule şi transformări de mărime şi greutate
legate de broaştele ţestoase; la lecţiile de limbă şi literatură cu texte în care apar broaşte
ţestoase sau învăţând să caute şi să sintetizeze informaţii despre ele; orientând orele de
ştiinţe către studiul mediului şi al modului de viaţă al acestor vieţuitoare; realizând, la
tehnologii, broaşte ţestoase din diverse materiale. Scopul în sine nu este neapărat să înveţe
despre broaştele ţestoase, ci să creeze „punţi de legătură” între cunoştinţe şi deprinderi
aparent independente
Alte exemple de teme integrate / cross-curriculare din această categorie: lichidele,
anotimpul X.4.3.1.2.Teme suport: sunt utilizate pentru a susţine dezvoltarea unor deprinderi
sau competenţe integrate, pentru a căror formare / dezvoltare nu mai sunt suficiente
cadrele uneia numite discipline. Astfel, competenţele de grad înalt precum: luarea de
decizii, competenţele antrepreno-riale, comunicarea interculturală etc. pot conduce la
apariţia unor teme sau proiecte integrate, situate dincolo de disciplinele tradiţionale

4.3.1.3. Teme context : creează oportunităţi prin intermediul cărora elevilor le este
facilitat accesul la explo-rarea unor probleme/ provocări ale lumii în care trăiesc:
drepturile copilului, sărăcia, diversitatea culturală, libertatea, cetăţenia democratică. Ca şi
temele anterioare, acestea au o puternică orientare practică, învăţarea producându-se prin
experimentare, investigare şi descoperire.

21 | P a g e
 4.4. Proiectarea temelor cross-curriculare ( un posibil model ):

Pasul 1 : Identificarea / selectarea temei

Tema selectată joacă rolul de organizator pentru demersul de proiectare curriculară.

De regulă tema este apropiată de viaţa de zi cu zi a elevilor; ea reprezintă o provocare cu
implicaţii sociale şi face trimitere directă la formarea unor competenţe transversale sau la
formarea unor valori şi atitudini; încurajează elevii să se implice în selectarea temei; tema
trebuie să fie o reflectare a intereselor grupului de elevi.

Condiţii / sugestii pentru cadrele didactice pentru alegerea unei teme :

- tema trebuie să fie suficient de largă pentru a permite dezvoltarea unor activităţi
de învăţare diverse;
- tema să facă apel la cunoştinţele / competenţele / experienţele anterioare ale elevului.
- trebuie să fii sigur că elevii îndeplinesc precondiţiile necesare pentru abordarea temei
(achiziţii anterioare);
- tema este relevantă pentru viaţa de zi a elevilor;
- asigură-te că tema aleasă poate fin parcursă în timpul disponibil;
- asigură-te că poţi dispune de materialele / resursele necesare.

Dă un nume temei selectate !

Pasul 2: Identificarea asociaţiilor semnificative şi realizarea unei imagini globale

asupra temei.

Acum se pot identifica legăturile pe care fiecare disciplină le poate avea cu tema pusă în
discuţie. Elevii pot participa şi la această etapă.
Scopul acestei etape este de a avea o primă imagine asupra extensiunii tematice şi asupra
persoanelor care ar trebui să participe la proiect.

Test de autoevaluare a cunoştinţelor

Exercițiu: Respectând pașii și condițiile de mai sus, propuneți câte 3 teme cross-curriculare (3
teme pretext, 3 teme suport și 3 teme context……………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………

22 | P a g e
 Rezumat:
• Multidisciplinaritatea – punct de plecare: o temă, pentru a cărei clarificare se
integrează conţinuturi, cunoştinţe din mai multe discipline.

• Interdisciplinaritatea – accentul se pune pe deprinderi, competenţe.

• Pentru formarea acestor competenţe se face apel la contexte diverse de învăţare, sunt
implicate eforturi de cercetare şi învăţare prin cooperare.

• Transdisciplinaritatea este un demers care îşi propune să răspundă la întrebări sau să

rezolve probleme semnificative ale “lumii reale”.

• Cunoştinţe şi competenţe din diverse arii disciplinare sunt mobilizate pentru faptul că
ele pot sprijini demersul de rezolvare a problemei sau efortul de a răspunde la întrebare

Tipul de Obiectul integrării Strategia didactică Focalizarea

abordare

Multidisciplinară Conţinuturi, cunoştinţe Predarea / învăţarea Se fac conexiuni

tematică între conţinuturi

Interdisciplinară Competenţe generale, de bază Predarea / învăţarea bazată Se formează şi se

(cu caracter transversal) pe probleme perfecţionează
competenţe
transferabile

23 | P a g e
Transdisciplinară Probleme ale vieţii reale situate Predarea / învăţarea bazată Se propun soluţii
în contexte culturale, valori şi pe proiect / se rezolvă
atitudini probleme ale
lumii reale, cu
impact social, se
dezvoltă
competenţe
pentru viaţă

24 | P a g e
 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE Nr. 2.
ACTIVITĂȚI EXTRACURRICULARE
ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULARE ÎN COMUNITATE
- exemple-

1. Introducere

Probleme ale comunităţii şi şcolii

Avem în vedere mai ales problemele comunităţilor din mediul rural: nivelul scăzut de
trai/sărăcia, lipsa locurilor de muncă, şomajul, îmbătrânirea populaţiei şi scăderea populaţiei
şcolare, multe dintre şcoli fiind îngrijorate de perspectiva desfiinţării. Copiii cu
dizabilităţi sau copiii romi sunt de asemenea o provocare pentru comunităţile rurale, fiind
identificaţi ca problemă în sferele instituţionale de la nivelul localităţii.
La nivelul şcolii, problemele se împart în două categorii: o categorie care vizează
dimensiunea administrativă şi o categorie care se referă la cea educaţională.
Pe plan administrativ, problemele cele mai grave se referă la lipsuri care ţin de:
Personal: lipsa consilierilor şi a psihologilor şi în unele cazuri a cadrelor didactice
calificate;
Infrastructură: inexistenţa apei curente, a toaletelor în incinta şcolii, a posibilităţii
de încălzire pe timp de iarnă;
Dotări: dotarea insuficientă cu calculatoare şi conexiune la Internet, lipsa unui teren de
sport, lipsa materialelor pentru activităţile extracurriculare, lipsa laboratoarelor;
Servicii: lipsa transportului şcolar.
Din punct de vedere educaţional sau cu referire la corpul profesoral, problemele
vizează în primul rând programa încărcată şi rigidă care nu permite abordarea creativă şi
integrativă a materiilor. Se constată tendinţa de a înlocui materiile mai uşoare (ca
desenul sau religia) cu cele considerate mai importante pentru viitoarele examene.
O altă problemă este cea a absenteismului şi a abandonului şcolar care aduce cu sine
scăderea numărului de elevi. În condiţiile îmbătrânirii demografice scăderea este deja
accentuată în comunităţile studiate, iar abandonul scade şansele păstrării respectivei unităţi de
învăţământ. În unele comunităţi şcolile sau anumite cicluri de învăţământ sunt comasate.
Deşi preponderent pozitive, au existat şi evaluări critice la adresa şcolii şi profesorilor.
O parte din părinţi consideră că profesorii sunt relativ dezinteresaţi de pregătirea elevilor şi
25 | P a g e
 sporirea şanselor lor de reuşită pe termen lung, nereuşind să le stârnească interesul pentru
educaţie. Conştiente de unele lacune, cadrele didactice avansează argumentul remuneraţiei
insuficiente care conduce în cazul lor la o motivaţie scăzută.
La nivelul familiilor, problemele sunt de asemenea de aşteptat: sunt în general
confruntate cu nivelul de trai scăzut, care conduce la o lipsă de implicare în relaţia cu şcoala şi
într- un suport insuficient, nu doar material, destinat copilului.
Chiar atunci când îşi permit, părinţii preferă să dea doar bani pentru excursii, fără să se
implice în celelalte demersuri. În general consideră, aşa cum am arătat, că responsabilitatea
aparţine preponderent şcolii, pe fondul unei implicări civice şi comunitare scăzute.

În cazul celorlalţi, situaţia financiară precară a familiilor afectează participarea la o serie

de activităţi extracurriculare, cum sunt bunăoară excursiile. L ipsurile materiale nu permit
părinţilor să le cumpere copiilor calculatoare şi cu atât mai puţin să le ofere acces la internet.
Familiile se confruntă cu probleme de analfabetism, care sunt transmise copiilor, creându-le
decalaje în comparaţie cu ceilalţi copii.
2. Conținutul cursului

2.1.Ce se înţelege prin activităţi extracurriculare?

Domeniul extracurricular acoperă o arie foarte largă de activităţi, cu o tipologie extrem
de variată. Nu se desprinde o definiţie comună a acestora sau măcar o operaţionalizare, prin
indicarea activităţilor concrete care ar intra în sfera celor extracurriculare. Limitele a ceea ce
înseamnă extrşcolar sau se încadrează în sfera activităţilor extraşcolare nu sunt clare. Această
situaţie are şi efecte pozitive – o arie largă de activităţi, oportunităţi creative şi inovative în
acest sens, dar şi efecte negative – neexistând o operaţionalizare clară, competenţele
dezvoltate, rezultatele acestor activităţi devin dificil de măsurat şi evaluat.
Nu există o denumire unitară nici a persoanei respon- sabile de acestea într-o unitate de
învăţământ, întâlnindu-se variante ca „director educativ”, „consilier educativ”, „coordonator
activităţi extracurriculare” etc.

În general, cadrele didactice consideră că activităţile extracurriculare se referă la orice

activitate care se abate de la ora „clasică”, fie că este în timpul sau în afara programului
şcolar. Chiar şi jucatul copiilor în curte este uneori considerat o activitate extraşcolară. Mai
mult, metodele de predare a curriculei care presupun interacţiune, joc (metoda de învăţare prin
joc, metoda portofoliului), sunt considerate ca fiind parte a activităţilor extracurriculare.
2.2.Proiectarea activităţilor extracurriculare

26 | P a g e
 Ca orice demers orientat către o finalitate, activitatea extracurriculară presupune o
anume structurare şi organizare, asigurate de corelarea activităţilor de proiectare,
implementare şi evaluare. Reuşita activităţilor extracurriculare rezidă deci în gestionarea
proceselor şi în asigurarea relaţiei ce se stabileşte între acestea. În cadrul activităţilor
extracurriculare, cele trei procese nu se constituie în procese originale, diferite cu mult de
caracteristicile identificabile în orice situaţie educaţională din şcoală, dar esenţa lor stă în
particularizare, prin prisma specificului categoriei de activităţi extracurriculare pe care le
vizează. Există însă nişte repere generale, identificabile în cadrul fiecărui proces, indiferent de
tipul de activitate extracurriculară avută în vedere
Indiferent de nivelul de acţiune şi de tipul de control,
procesul proiectării activităţilor extracurriculare se desfăşoară în mai multe etape şi se
manifestă, ca orice proces de proiectare, ca un proces pentafazic:

1) Selectarea finalităţilor, scopurilor şi obiectivelor ce se doresc a fi atinse prin procesul de

implementare a activităţilor extracurriculare.

2) Alegerea experienţelor extracurriculare necesare atingerii finalităţilor educaţionale,

planificate şi organizate în prealabil, conform caracteristicilor situaţiei educaţionale, finalităţilor
urmărite, conţinuturilor curriculare, dar mai ales, particularităţilor de vârstă şi individuale ale
elevilor.

3) Alegerea conţinuturilor prin intermediul cărora este oferită experienţa de învăţare, conform
unor criterii de selecţie mai puţin riguroase şi ştiinţifice, şi mai de grabă, centrate pe nevoile şi
interesele elevilor.

4) Organizarea şi integrarea experienţelor şi conţinuturilor în activităţi specifice cu caracter

extracurricular şi anticiparea modalităţilor generale de realizare a acestor două aspecte, ca şi
repere orientative pentru munca efectivă a cadrelor didactice.

5) Evaluarea eficacităţii tuturor aspectelor din fazele anterioare, ca necesitate pentru

eficientizarea şi optimizarea activităţilor extracurriculare. Modalităţile sunt: evaluarea realizată
de către principalele categorii de persoane care vor fi implicate în activităţile extracurriculare şi
evaluarea prin testarea efectivă în practică a proiectului extracurricular, pentru a-i certifica
eficienţa.

2. 3.Caracteristicile activităţilor extracurriculare

27 | P a g e
 Activităţile extracurriculare vizează de regulă acele activităţi cu rol complementar orelor
clasice de predare-învăţare. Aria lor e dificil de delimitat. Pot fi excursii şi vizite la muzee,
cinematografe, teatre, operă, balet, pot fi excursii şi vizite la instituţii publice sau alte
obiective de interes comunitar, pot fi vizite la alte şcoli, pot fi activităţi artistice, de hobby,
cluburi tematice şi echipe sportive, pot fi activităţi legate de un ziar sau post de radio al
şcolii, activităţi legate de protecţia mediului, sau chiar activităţi legate de consilii ale elevilor.

Putem identifica cinci tipuri de activități extracurriculare, în funcţie de implicarea pe

care acestea o presupun:
1. Prosociale (legate de biserică şi activităţi de voluntariat);
2. Sporturi de echipă (care se regăsesc în activităţile sportive care au loc în şcoli);
3. Implicare în activităţi de organizare în şcoli (consilii de elevi);
4. Artistice (implicare în piese de teatru şcolare, coruri etc.);
5. Cluburi şcolare (dezbatere, ecologie etc.).

Literatura din ştiinţele sociale care tratează subiectul activităţilor extracurriculare provine
în special din spaţiul american şi se concentrează preponderent pe analiza impactului acestor
activităţi în rândul elevilor implicaţi. Există câteva caracteristici de bază ale activităţilor
extraşcolare:
a) în funcţie de sursă, înglobează activităţile organizate de către şcoli şi care se
desfăşoară în incinta şcolilor.
b) au un rol complementar rolului şcolii, văzută ca sistem puternic formalizat de
transmitere de cunoştinţe şi sunt venite din nevoia ca şcolile să asigure experienţe care să
susţină dezvoltarea în ansamblu a elevilor.
c) depind de contextul mai larg, sunt parte a sistemului şcoală – familie –comunitate.
Prin analogie cu teoria sistemelor ecologice, putem defini activităţile extraşcolare ca fiind o
parte a contextului şi reţelei sociale în care acestea se manifestă.
Dezvoltarea elevilor depinde de un întreg sistem de fenomene şi relaţii, iar activităţile
extracurriculare reprezintă un element fundamental în reţeaua şcoală – familie – comunitate:
sunt parte din şcoli şi comunităţi şi sunt influenţate de familii şi colegi.
d) oferă posibilitatea de exprimare şi explorare a identităţii, dezvoltă capitalul social al
tinerilor.
Activităţile extracurriculare precum cluburi de matema tică, şah, limbi străine,

28 | P a g e
dezbateri, consilii ale elevilor, formaţii şi orchestre şcolare, dans, teatru, sporturi de echipă
şi cluburi sportive, cluburi de majorete, cercetaşi, activităţi religioase, etc. dau posibilitatea
de exprimare şi contribuie activ la construcţia identităţii tinerilor. Activităţile extraşcolare
generează capital social şi uman şi constituie un mediu formator mai atractiv în afara contextului
academic. Elevii îşi formează identitatea prin dezvoltarea de abilităţi, descoperirea de
preferinţe şi prin autoasocierea cu alţii.
Participarea la activităţi extracurriculare îi ajută pe elevi să se înţeleagă pe ei înşişi prin
observarea şi interpretarea propriului comportament din timpul participării la aceste activităţi.
În plus, cercetările indică rolul important al activităţilor extracurriculare în dezvoltarea
capitalului social în rândul celor care iau parte la ele (de exemplu, studiile lui Carnegie
Corporation of New York, 1992; Newmann, Wehlage şi Lamborn, 1992).
2.4. Impactul activităţilor extracurriculare
Activităţile extracurriculare reprezintă un element prioritar în politicile educaţionale
întrucât au un impact pozitiv asupra dezvoltării personalităţii tânărului, asupra
performanţelor şcolare şi asupra integrării sociale în general.
Participarea la activităţi extracurriculare structurate orga- nizate de şcoli, spre deosebire
de participarea la activităţi nestructurate (uneori incluzându-le şi pe cele organizate în
şcoli) se asociază cu rezultate pozitive în ceea ce priveşte dezvoltarea adolescenţilor:
performanţă şi rezultate şcolare mai bune; coeficienţi de abandon şcolar mai scăzuţi; o stare
psihologică mai bună, incluzând un nivel de stimă de sine mai bun, mai puţine griji
privind viitorul şi sentiment redus de izolare socială; un grad mai scăzut de abuz de alcool şi
droguri; un grad mai scăzut de activitate sexuală în rândul fetelor; un nivel scăzut de
comportamente delincvente, incluzând arestări şi comportamente antisociale.
Unele studii indică un impact diferit al activităţilor extracurriculare, în funcţie de tipul
lor:
- participarea în toate tipurile de activităţi extra- curriculare corelează cu
creşterea rezultatelor şcolare;
- participarea la activităţi sportive, administrativ-şcolare şi cluburi şcolare înregistrează
o probabilitate mai mare ca elevii să se înscrie la facultate până la vârsta de 21 de
ani;
- participarea la activităţi prosociale corelează cu o rată mai mică de delincvenţă în
rândul elevilor participanţi.
Indiferent de tipul activităţilor extracurriculare urmate, efectul acestora pare să fie în
29 | P a g e
toate studiile realizate pe această temă unul pozitiv.
a) Participarea la activităţi extracurriculare corelează cu numărul de ani petrecuţi în
şcoală.
Conform unui studiu efectuat în 2001 de Barber, Eccles şi Stone elevii care au participat
la activităţi extracurriculare, indiferent de tipul acestora, au avut un parcurs educaţional mai
lung şi cu rezultate mai bune. În plus, analize longitudinale au demonstrat că participanţii la
activităţi extracurriculare sportive au avut un status ocupaţional mai bun şi mai multă
autonomie la locul de muncă.
b) Participarea la activităţi extracurriculare scade probabilitatea de abandon şcolar.
Printre factorii care pot reduce riscul de abandon şcolar se numără şi gradul de implicare
în mediul educaţional, care poate fi influenţat de activităţile extracurriculare. Participarea
la activităţi extracurriculare între 1 şi 4 ore săptămânal corelează cu scăderea probabilităţii de
abandon şcolar.

Există o corelaţie pozitivă între probabilitatea de a rămâne în şcoală şi participarea la

activităţi extracurriculare în rândul elevilor cu risc crescut de abandon.
c) Activităţile extracurriculare au un impact pozitiv asupra dezvoltării
psihologice a elevilor care iau parte la ele. Putem menţiona efectul pozitiv al unor
activităţi extracurriculare asupra stimei de sine în rândul elevilor care iau parte la
acestea. Primirea de apreciere de la ceilalţi îmbunătăţește percepţia elevilor asupra abilităţilor
lor, fapt care crește nivelul de devotament al acestora faţă de activitatea respectivă. Participarea
la activităţi extracurriculare are un impact pozitiv asupra elevilor care provin din medii
familiale precare ( interacţiunea defectuoasă între părinţi conduc la stări de depresie ale
copiilor).
d) Participarea la activităţi extracurriculare poate fi asociată cu scăderea delincvenţei
în rândul elevilor.
Una din explicaţiile privind motivele corelaţiei negative dintre delincvenţă şi
participarea la activităţi extracurriculare este că acestea din urmă au un caracter puternic
prosocial, ceea ce încurajează adoptarea de norme comportamentale constructive .
2.4. Clasificarea activităților extracurriculare

2.4.1. După sursă. Activităţile extracurriculare se nasc din obligaţie, din iniţiativă
proprie, la propunere sau impuse din diferite surse, cum ar fi MECTS, ONG-uri, alte instituţii şi
actori de la nivelul comunităţii, şcoala în ansamblu, profesorii etc.

30 | P a g e
 2.4.1.1. O primă categorie de activităţi extracurriculare este cea a activităţilor
care au la bază directive ale MECTS, fiind proiecte implementate la nivel naţional. Un astfel de
exemplu este cel al programului „Şcoală după şcoală”. Acţiunile la nivel naţional sunt adoptate
frecvent de către şcoli şi folosite ca prilej de desfăşurare a unor activităţi extracurriculare. De
exemplu „Let`s Do it Romania!”, „Săptămâna Globală a Educaţiei”, activități organizate de
Crucea Roşie Română, „Ţara lui Andrei”, „Ziua HIV” sau „Ziua Copilului”, etc.

2.4.1.2. O altă categorie importantă este cea a activităţilor propuse de ONG-uri,

având şi suportul legislativ în acest sens, în unele situaţii cadrele didactice fiind implicate în
acest tip de organizaţii de la nivel local.

2.4.1.3. A treia categorie, cel mai des întâlnită o constituie cea a activităţilor care
au la bază iniţiativa şcolii sau a unor profesori.

2.4.1.4. A patra categorie, cel mai rar întâlnită o constituie cea a activităţilor
care au ca sursă instituţiile sau actorii de la nivelul comunităţii, implicarea acestora
traducându-se sub forma unor parteneriate, colaborări sau celebrări ale comunităţii. Între acestea,
se înscriu activităţile realizate alături de Poliţie, Biserică, Primărie sau cele care au la bază
specificul local şi conservarea tradiţiilor: „Zilele comunei/orașului….”, „1 Decembrie” „24
Ianuarie”, „15 Ianuarie” etc.

2.4.2. După natura activităţilor. Activităţile extraşcolare ar putea fi clasificate după

conţinutul lor ştiinţific, cultural-artistic, umanitar, ecologic, moral-civic, tehnic-aplicativ, turistic,
sportiv, sau caracterul recreativ. Aceste tipuri de conţinut se suprapun, nefiind mutual exclusive,
prin urmare întâlnim frecvent situaţii în care o activitate poate fi încadrată în mai multe categorii
de conţinut.

2.4.2.1. Există tendinţa de a considera anumite activităţi ca fiind extracurriculare,

cum ar fi olimpiadele, deşi acestea sunt şcolare; pot fi încadrate în această categorie dacă este
avut în vedere conţinutul ştiinţific al acestora, aşa cum pot fi incluse şi cele de tip „after
school”, de aprofundare a materiilor din programă.

2.4.2.2. Cele mai plăcute activităţi şi menţionate cu mult entuziasm sunt

excursiile. Acestea au caracter atât turistic, cât şi recreativ, oferă copiilor ocazia de a ieşi din
perimetrul local şi de a cunoaşte şi alte locuri (există destui copii care „nu au văzut marea, nu
au văzut muntele”). Mai mult, ele pot fi legate de o materie ca geografia sau istoria, muzica,

31 | P a g e
 biologia (vizitarea muzeelor). Pot fi, de asemenea, tabere care să conţină la rândul lor alte tipuri
de activităţi extracurriculare. Spre exemplu, o excursie de o zi la …, în care copiii pot viziona o
piesă de teatru.

2.4.2.3. Cele de natură cultural-artistică, cele creative, au ca mod de punere în

practică cel mai des teatrul, dar şi alte forme ca pictura, desenul, încondeiatul ouălor de Paşte
etc., dar şi revista şcolii. Activităţile cu conţinut umanitar, cum ar fi colectele sau donaţiile
sunt activități ce presupun și implicarea familiei, în care elevii strâng jucării, îmbrăcăminte şi
încălţăminte și le donează celor mai nevoiaşi.

2.4.2.4. Cele ecologice se suprapun peste cele legate de domeniul biologiei,

presupunând culegerea plantelor medicinale, de exemplu. În aceeaşi ordine de idei, a
activităţilor adiacente disciplinelor, sunt cele de istorie („1 Decembrie”, „24 Ianuarie”) care
presupun adesea sărbătorirea a diverse momente istorice. Cele moral-civice se suprapun parţial
şi celor ecologice, acestora adăugându-se şi cele în colaborare cu Poliţia sau alte instituţii
locale.

2.4.2.5. Activităţile cu caracter sportiv sunt în topul preferinţelor: acestea vizează

fotbalul, voleiul şi competiţii de biciclete sau cursuri de karate, dansuri etc. În cadrul acestora
sunt vizate şi alte nevoi, precum educarea unui stil de viaţă sănătos, a vieţii într-un mediu
sănătos: „Sanitarii pricepuţi”, „Om sănătos într-un mediu curat” etc. O parte din activităţi au şi
o componentă economică. Elevii sunt încurajaţi să îşi vândă creaţiile sau munca, se realizează
expoziţii cu vânzare, tombole, chiar vânzarea unei reviste a şcolii, obţinând în acest fel bani pe
care şcoala îi foloseşte la finanţarea altor activităţi. În acest mod elevii sunt educaţi în scopul
conştientizării valorii muncii.

Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate

selectiv – constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale
poporului nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor
naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de
trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi
culturii universale şi naţionale, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor,
stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul
lecţiilor.

32 | P a g e
 2.4.3. După locul de desfăşurare a activităţilor extracurriculare şi instituţia care le
gestionează, se pot clasifica în:

2.4.3.1. Activităţi extracurriculare desfăşurate în instituţiile de învăţământ, dar în

afara clasei şi a lecţiei;

2.4.3.2. Activităţi extracurriculare desfăşurate în afara instituţiilor de învăţământ,

dar sub incidenţa acestora;

2.4.3.3. Activităţi extracurriculare desfăşurate în instituţiile de învăţământ, de

alte instituţii cu funcţii educative;

2.4.3.4. Activităţi extracurriculare desfăşurate în afara instituţiilor de învăţământ,

de alte instituţii cu funcţii educative.

2.4.4. După grupul ţintă vizat şi dimensiunea acestuia, activităţile extracurriculare sunt:

2.4.4.1. Activităţi cu întreaga clasă de elevi;

2.4.4.2. Activităţi realizate pe grupe de elevi;

2.4.4.3. Activităţi individualizate;

2.4.5. După finalitatea urmărită, activităţile extracurriculare pot fi:

2.4.5.1. Activităţi cu caracter predominant informativ;

2.4.5.2. Activităţi cu caracter predominant formativ;

2.4.6. În funcţie de dimensiunea educaţională dominantă, activităţile extracurriculare

sunt:

2.4.6.1. Activităţi de educaţie intelectuală;

2.4.6.2. Activităţi culturale;

2.4.6.3. Activităţi sportive;

2.4.6.4. Activităţi artistice;

2.4.6.5. Activităţi de educaţie morală.

33 | P a g e
 Tema de control nr. 1: Propuneți câte o activitate extracurriculară din fiecare tip,
conform clasificării de mai sus.

Criteriul/tipul Denumirea activitătii Nivelul Obs

clasei/grupei
2.4.1. După
sursă.

2.4.2. După
natura
activităţilor

2.4.3. După
locul de
desfăşurare

2.4.4. După
grupul ţintă

2.4.5. După
finalitatea
urmărită

2.4.6. În
funcţie de
dimensiunea
educaţională
dominantă

34 | P a g e
 Tema de control nr. 2: Detaliați oricare dintre activitățile menționate mai sus,
respectând cele 5 etape.
Temă: Activitatea …………………………………………………………………………………..
Etape:
1. Finalitățile activității (obiectivele concrete):

2. Experiențele curriculare:

3. Conținuturile alese:

4. Organizarea şi integrarea experienţelor şi conţinuturilor:

5. Evaluarea eficacităţii:

Sugestii pentru învățământul secundar inferior și superior

ACTIVITATI EXTRASCOLARE
Participarea la aceste proiecte se stabileşte la nivel individual, în funcţie de interesele personale.
Informaţiile complete despre programul activităţilor extraşcolare şi modalităţile de participare la
acestea vor fi înmânate elevilor la începerea anului şcolar.

Clasa Activitatea Obs

Întâlniri şi conferinte pe teme de interes
Noaptea de lectură la şcoală
Târg de Crăciun
Târg de Mărţişor
Ziua Pământului
Ziua Copilului
Clasele gimnaziale Ziua Naţională
și liceale Alergăm ca să fim sănătoşi (participarea la un cross
alături de copii din alte şcoli)
Alături de U.N.I.C.E.F.
Zile de sărbătoare în lume
Ajutăm comunitatea din care facem parte
Halloween
Ziua internaţională pentru persoanele cu handicap
Eminescu, veşnic tânăr

35 | P a g e
 Primăvara în Europa - Ziua Europei
Ziua Francofoniei
Iată, vin colindătorii!
Balul Bobocilor
Tabere şi excursii şcolare

SERVICII EXTRAȘCOLARE
Masa de prânz şi gustare

……. asigură pentru toţi elevii gustarea şi masa de prânz, conform programului fiecărui nivel
şcolar. Meniurile sunt pregătite în bucătăria proprie, sub supravegherea unui nutriţionist ce va
adapta necesităţile nutriţionale în funcţie de specificul fiecărei grupe de vârstă. Particularităţile
legate de nutriţie se vor trata la nivel individual, asigurându-se condiţiile optime pentru cazurile
particulare. Facilităţile de masă şi gustare sunt incluse în taxa educaţională.

Transport

……. are posibilitatea de a opta pentru transport personalizat, către şi/sau de la şcoală. Opţiunile
se stabilesc la nivel individual, costurile nefiind incluse în taxa educaţională.

Consiliere psihologică

……… beneficiază de prezenţa permanentă a unui consilier psihologic specializat în abordarea

problematicilor şcolare şi familiale. Solicitarea serviciilor de specialitate se poate face de către
oricare dintre persoanele implicare în procesul educaţional: elevi, profesori, părinţi.

Asistenţă medicală

….. asigură elevilor săi asistenţă medicală permanentă realizată de un medic pediatru şi o
asistentă.

ACTIVITĂȚI EXTRACURRICULARE
Activităţile extracurriculare sunt structurate pe centre de interes şi sunt adaptate fiecărui nivel
de performanţă. Consilierii îi vor ajuta pe elevii interesaţi să aleagă cele mai bune opţiuni în
privinţa activităţilor suplimentare la care doresc să se înscrie.

Activităţile extracurriculare propuse sunt coordonate de profesori cu experienţă în domeniul

educaţional şi corespund tuturor ariilor curriculare, astfel încât elevii îşi pot urma înclinaţiile
şi desăvârşi personalitatea. În cazurile în care este posibil, activităţile vor fi adaptate
dorinţelor şi intereselor elevilor, dând fiecăruia posibilitatea să se afirme conform naturii
sale.

Aceste activităţi contribuie la:

36 | P a g e
  Adâncirea şi completarea procesului educaţional;
 Dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor;
 Organizarea raţională şi plăcută a timpului liber.

Opţiunile pentru activităţile extracurriculare se stabilesc la nivel individual, elevii

având libertatea de a alege oricâte activităţi doresc.

Activităţi destinate tuturor elevilor şcolii

 Club de Ştiinţe - matematică, informatică, ştiinţe

 Club de limbi moderne - engleză, franceză, germană sau o altă limbă străină la cerere;
 Club sportiv – inot, tenis, fotbal sau o altă activitate sportivă la cerere;
 Şah;
 Club de artă - pictură, modelaj, muzică, artă dramatică sau o altă activitate la cerere;
 Club de creaţie literară;

Activităţi destinate elevilor claselor gimnaziale

Elevii claselor gimnaziale au, de asemenea, la dispoziţiei un Centru de performanţă pentru

studiul intensiv al matematicii, fizicii, chimiei şi informaticii.

Activităţi destinate elevilor claselor liceale

Elevii claselor liceale pot opta şi pentru:

 Centrul de performanţă pentru ştiinţe (fizică, chimie, matematică), informatică şi ştiinţe

sociale;
 Pregătirea pentru obţinerea certificărilor internaţionale:
o Cursuri intensive de matematică (nivel ”standard” şi ”high”);
o Cursuri intensive de ştiinţe: fizică, chimie (nivel ”standard” şi ”high”).
 Cursuri intensive de limba engleză (nivel FCE şi CAE);

Un exemplu proiect de activitate extracurriculară pe durata unui an

școlar

37 | P a g e
 EDUCAȚIE PENTRU VIAȚĂ

Cla sa Activita- Repere tematice Mentor/ Obs

tea Săptămâ
na
Educație Teme:
pentru -Stilul de viață determinat de hrană, igienă, prevenirea și
sanatate tratarea îmbolnăvirilor
-Întrebări și dileme ale elevilor, legate de alimentație și igiena …………
corporală
- Alimentele care afectează sănătatea și alimentele care
V determină un stil de viață sănătos;
- Categoriile de cosmetice, deodorante și săpunuri care pot …………
afecta sănătatea, de asemenea produsele de calitate și
compoziția lor
- Odihna, somnul și atracția față de televizor și jocurile pe
tabletă
- Bolile de sezon și alergiile
Educația Teme: *Fiecare echipă
pentru -*Identificarea principalelor elemente care definesc domeniile va primi harta
unui judeţ
mediu arhitecturii, urbanismului şi mediului construit (reprezentate (tipărită pe o
(construit pe harta geografică a unei ţări, pe harta unui oraş, utilitatea ………… foaie format A3)
) hărţilor pentru viaţa obişnuită) şi va trebui,
-identificarea tipurilor de clădiri, a materialelor de construcţie pentru 3
şi a principalelor activităţi din localităţile din diferitele epoci localităţi din
judeţ, să
istorice, reprezentarea grafică a principalelor tipuri de clădiri încerce, pe baza
din diferitele epoci istorice şi a poziţiei lor în cadrul criteriilor
localităţilor respective. determin.
- **Evoluţia în timp a sistemelor de organizare teritorială şi ………… anterior, să
Tipuri de reţele. Elevii încearcă să identifice principalele identifice forma
şi structura
criterii care influenţează forma şi structura localităţilor. probabilă a
acestora.
- ***Calculul distanţei pe şosea şi pe cale ferată între două **Prin
localităţi din judeţul respectiv (pe harta unui judeţ, tipărită pe programul
o foaie format A3).Prezentarea noţiunilor de reprezentare la Google Earth,
elevii vor
scara a hărţilor şi modalitatea în care, pe baza unei măsurători verifica
pe hartă pot să calculeze valoarea reală a distanţei între corectitudinea
localităţi răspunsurilor,
pe baza
Educație imaginilor din
nutriționa ………… satelit.
lă ***Posibilitatea
Teme: de măsurare pe
hartă utilizând
- Nutriția un determinant al stării de sănătate și al programul
bunului gust al vieții Google Maps,
Educația ………… găsirea unei
- Învățăm să preparăm mâncare gustoasă și sănătoasă
casnică/B adrese,
navigarea pe
unul
Teme: ………… hartă şi la
gospodar nivelul străzilor

38 | P a g e
 - Cum se folosesc mașina de spălat, aragazul, cuptorul
cu microunde sau storcătorul de fructe (inclusiv
*** Elevii vor
îndemânarea montării sau a demontării acestora). participa și la o
- *** Cum să ne amenajăm apartamentul/casa, acțiune practică
împărțirea locuinței, negocierea unei chirii sau a de schițare a
prețului de vânzare, mobilierul și modalitatea de amenajării unui
amplasare a acestuia și chiar măsuratul cu ruleta și apartament gol.
poziționarea unui tablou pe un perete.

VI Educație Teme: * În cadrul

economi- temei Oferta
ca - Plăcere, dorință și nevoie în acțiunea de vânzare – omului, elevii
vor elabora
cumpărare a unui bun eseuri
- Influența factorilor externi și media asupra consumului referitoare la
– modalități de corectare a influențelor negative ale ………… modul în care
reclamei descoperirea
- Analiza comparativă a bunăstării economice în propriului talent
îi va ajuta în
România și celelalte țări membre UE viață
- * Oferta omului: talentul în economie, creativitatea,
motivația, bunul gust și bunul simț în economie
- Bhutan – Țara unde economia se măsoară în fericire
- Bogățiile României – lecție tematică de Ziua Națională
a României
- Comportamentul cumpărătorului în perioada
sărbătorilor: ce cumpăr și ce nu cumpăr, cât și cum
…………
Amena- cumpăr
jări - Dăruirea – lucruri scumpe și ieftine, cadouri
interioare neprețuite.
Teme:
- Amenajarea interioară, de la improvizație la reguli
care se constituie în elemente vitale ale omului.

VII Atitudine Teme: *Un fotograf

și - *Ținuta, etica și comportamentul în vestimentație profesionist va
- Hair Stylistul în viața noastră:a) folosirea produselor organiza o
vestimen- primă ședință
tație cosmetice pentru păr(șampon, vopsea, fixative); …………
foto, menită să
machiajul corector la fete ( specialiste în make up vor evidențieze
prezenta o aplicație cu fiecare elevă); c) problemele atitudinea și
dentare ce pot să apară la vârsta pubertății. modul de a fi
- Atitudinea, stilul și comportamentul elevului, factori fotografiat
(emoția,
determinanți în alegerea vestimentației și prezența naturalețea
publică. …………
etc).Prima
Teme: impresie
Bunele -Formule de politețe, curtoazie, la oferirea unui cadou. Aspecte de contează mereu,
maniere natură psihologică și comportamentală care determină anumite așa că va fi
făcută o primă
emoții și stângăcii în conduita de viata
fotografie la
prima impresie.

39 | P a g e
VIII Educația Teme:
pentru
energie - Identificarea formelor de energie, surselor şi a
principalelor tehnologii de obţinere a acesteia
- Analizarea efectelor asupra mediului a tehnologiilor de
producere a energiei şi a utilizării ei, a modalităţilor de
valorificare eficientă a resurselor din domeniul …………
energetic, valorificarea limbajului tehnic specific
domeniului energetic
- Instructaj privind normele de securitate şi sănătate în
muncă
- Energia (ce este energia, unitate de măsură, energie
primară, transformarea energiei)
- Surse de energie primară – clasificare
…………
- Forme de energie: mecanică, termică, chimică,
luminoasă, electrică etc.
- Sisteme energetice (locale, naționale) pe bază de
hidrocarburi: producție – transport și distribuție –
domenii de utilizare
- Sisteme energetice (locale, naționale) pe bază de
energie electrică: producție (centrale electrice) –
transport și distribuție – domenii de utilizare …………
Meseriile - Consumatori de energie.
vechi și
noi Teme:

- Farmecul de altă dată al lucrului și construcției

tradiționale. Noil provocări
IX Educație Teme:
sexuală
- Aspecte de sănătate și de prevenire a îmbolnăvirilor …………
care pot să apară în acest domeniu.
- Aspecte ce țin de intimitatea și problematica vieții
sexuale.
Etică și
morală în Teme: …………
cultura
lumii - Cunoașterea tradițiilor și principiilor etice și morale
ale popoarelor
- Virtuțile umane, generatoare ale fericirii și bunăstării.
…………
Declarați Teme:
a de
dragoste - Cântecul de dragoste, filmul și literatura de dragoste.
- Învățăm să exprimăm în cuvinte frumusețea cromatică
a sufletului îndrăgostit.

40 | P a g e
X Strada Teme:
- Criza adolescenţei sau un ,,conflict de dezvoltare.(
accent pe înţelegerea conceptelor: adolescenţă/criză/
libertate/ spirit de frondă/ presiunea grupului/
devianţă/ autocontrol)
- ”ABC Legislativ”
(contravenţie/infracţiune/participanţi (autor, coautor,
instigator, complice)/victimă/legitimă apărare/cauze …………
justificative şi cauze de neimputabilitate)
- Nu lăsa violenţa să te transforme într-un infractor”
(prevenirea comportamentelor predelincvente/violente
şi despre gestionarea conflictelor)
- Prezentarea unor extrase din filmul “Tentațiile
adolescenței” . Discuții despre formele pe care le
îmbracă violenţa, cauze ale violenţei, influenţa găştii,
liberul arbitru, modalităţi de evitare a situaţiilor
conflictuale şi de gestionare non-violentă a
conflictelor.
- Pornografia infantilă, riscuri și probleme.
XI Tehnolo- Teme:
gii de *Prezentarea
fabricație - Contextul apariției și dezvoltării tehnologiilor de succintă de
aplicații ale
aditivă fabricație aditivă, un scurt istoric, principalele
tehnologiilor de
concepte, terminologia și standardele uzuale. …………
fabricație
- Descrierea comparativă a tehnologiilor de fabricare aditivă
prin înlăturare, adăugare şi reformare a materialelor.

XII Majoratul Teme:

*Clarificari
- *Majoratul: perspective (perspectivă socială, …………
conceptuale ce
economică și juridică), caracteristici (vârsta care pot forma
determină majoratul, starea de spirit generată la nivel elevului o
psihologic de atingerea majoratului, statutul social al perceptie
majorului). corecta a
notiunii de
- Maturitatea, rezultanta unei legături armonioase a majorat
patru dimensiuni umane: maturitatea biologică,
maturitatea intelectuală, maturitatea socială și
maturitatea spirituală.
- Dimensiunile individuale care stau la baza maturității
(înțeleasă și ca seriozitate a individului). Seriozitatea
ca temei a încrederii în societate, în familie, în grupul
de prieteni, în școală, la locul de muncă și în viața
cotidiană.

41 | P a g e
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE Nr. 3.
MODALITĂŢI DE OPTIMIZARE A PROGRAMULUI
AFTER SCHOOL ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
- un exemplu de bună practică-

1. Introducere.
Într-un context social şi cultural în care motivaţia pentru cunoaşterea şi asimilarea
valorilor este tot mai redusă, iar interesul tinerilor faţă de fenomenul cultural şi ştiinţific este tot
mai scăzut, şcolile româneşti îşi propun organizarea unor activităţi de învăţare formal şi
nonformal în cadrul Programului After School cu scopul cultivării unor valori şi atitudini, al
dezvoltării competenţelor cognitive şi culturale, al dezvoltării personale şi adaptării la un stil de
viaţă sănătoasă, lărgirii orizontului de cunoaştere al copilului şi asigurarea cadrului competiţional
pentru creşterea performanţelor şcolare ale elevilor.
Tot mai multe familii se confruntă cu problema organizării programului de după cele 4-5
ore de curs ale copilului, restul timpului, o parte din aceştia rămân nesupravegheaţi de un adult
competent.
În România procentul cuplurilor cu copii de vârste cuprinse între 6-18 ani, în care ambii
membrii lucrează este de 69%. Cei mai mulţi părinţi au slujbe care se prelungesc cu mult peste
programul de şcoală al copilului, posibilităţile de a avea grija ca acesta să-şi petreacă timpul liber
într-un mod adecvat vârstei lui sunt limitate. Dacă include zilele libere şi vacanţele elevului
avem deja o problemă.
Într-o cercetare a GALLUP Organization şi Metro Media Transilvania (2004), se arăta
că peste 35% dintre părinţii intervievaţi având copii între 6-11 ani spun despre copiii lor că îşi
petrec jumătate din timpul liber nesupravegheaţi. Statisticile internaţionale arată faptul că
incidenţa cazurilor de comportament neadecvat şi chiar delicvenţe este mai mare în rândul
copiilor nesupravegheaţi. De asemenea, cazurile de eşec şcolar sunt mai frecvente. Acelaşi studiu
relevă că, în topul activităţilor alese de copii pentru a-şi petrece timpul liber când sunt singuri, se
află privitul la televizor, urmate de timpul petrecut cu prietenii, colegii şi de joacă în aer liber.
Doar 4% dintre aceştia au spus că preferă să citească o carte şi 1% preferă să-şi facă temele.
Aproape 90% dintre copii se uită la televizor cel putin 4-5 zile pe săptămână dintre care
79% zilnic sau aproape zilnic. Un studiu al Centrului de Sociologie Urbană şi Regională (iulie
2005) a pus în evidenţă faptul că emisiunile TV sunt urmărite peste 3 ore zilnic în timpul zilelor

42 | P a g e
lucrătoare de copiii între de 7-10 ani cu precădere în intervalele 13-17 (38%) şi 17-19 (32%), în
perioadele în care cei mai mulţi părinţi se află la serviciu.
Aproximativ 30% dinte părinţii intervievaţi au mărturisit că preferă să-şi lase copiii la
televizor atunci când nu au timp liber şi nu -i pot supravehgea.Consumul de TV ca principal mod
de petrecere a timpului liber este asociat cu o frecvenţă scăzută a lecturii. Televiziunea şi lectura
la nivel comportamental de consum al copiilor se exclud reciproc. Astfel copiii care se uită des la
televizor citesc puţin sau deloc, iar cei care citesc frecvent, se uită rar la televizor.
Din totalul copiilor care au participat la un sondaj efectuat de GALLUP si Metro Media
Transilvania (2004) , cerut de CNA 34% au declarat că nu citesc deloc, iar 4% citesc mai rar
decât o dată pe lună dar că se uită zilnic la televizor. Acelaşi studiu arată că părinţii şi-ar dori ca
în timpul liber copiii să citească o carte (38%), să-şi facă temele (34 %) sau să-i ajute la treburile
casnice (13%).
Programul After School are în vedere tocmai aceste lucruri: desfăşurarea unor activităţi
conforme dorinţelor părinţilor, în beneficiul copiilor şi al şcolii . Pentru a veni în întâmpinarea
nevoilor beneficiarilor direcţi ai programului şi pentru a organiza programul, s-au elaborat
programe de promovare a ofertei educaţionale a şcolilor prin pachete de activităţi şi de
identificare a nevoilor de dezvoltare şi formare a competenţelor specifice învăţământului primar
şi secundar.
Programul After School, este un serviciu adus comunităţii, nesubstituindu-se familiei, dar
ajutând părinţii care se implică în desfăşurarea programului. Acesta oferă copiilor servicii de
îngrijire după terminarea orelor de şcoală, programe educative, asistenţă sociopedagogică, sprijin
în efectuarea temelor datepentru acasă şi activităţi recreative .
Activitățile propuse sunt un adaos educaţional de tip instituţional, subsumat educaţiei
nonformale, aflată în raport de complementaritate cu educaţia formală. Un accent deosebit se va
pune şi pe dezvoltarea abilităţilor emoţionale şi a competenţelor sociale sociale, având în vedere
că emoţiile stau la baza comportamentelor.
De aceste servicii beneficiază copiii cu vârste cuprinse între 6 şi 11 ani, proveniţi din
familii ce nu au în grija cui să lase copiii după terminarea programului zilnic şcolar, care vor
pentru copiii lor o alternativă de a fi supravegheaţi de personal cu pregătire specială, într-un
cadru de grup care poate stimula capacitatea lor de relaţionare interpersonală cu cei de aceeaşi
vârstă, dar şi cu vârste diferite.

43 | P a g e
Elementele de bază ale educaţiei propuse în cadrul programului After school vizează
îmbunătăţirea competenţelor sociale, nivelul cooperării, nivelul comunicării verbale şi
nonverbale şi nivelul creativităţii prin:
 Procesul de învăţare prin joc;
 Participarea copilului la alegerea activităţilor şi a jocurilor
 Organizarea adecvată a ambientului educative
 Flexibilitatea strategiilor de predare-învăţare.

2. Să ne reamintim... Originile programului After School

Deși în ultimele două decenii s-a acordat o atenție mai mare programelor after-school,
acest mod de desfășurare a activității extrașcolare a funcționat de aproape un secol (mai ales ăn
școlile nordamericane).
Programul after school a apărut în primul rând ca o necesitate datorită schimbărilor
istorice în ceea ce privește participarea copiilor la forța de muncă și schimbărilor din
învățământului formal. În ultima parte a secolului al XIX-lea, necesitatea și dorința copiilor
americani de a participa la forța de muncă tot mai industrializată, a scăzut. Organizatii, cum ar fi
Biroul pentru copii, instituții religioase, și sindicatele au lucrat cu sârguință pentru a pune capăt
participării copiilor la forța de muncă , crezând că acest lucru este greșit din punct de vedere
moral. În același timp, așteptările educaționale pentru copii au crescut și au fost susținute de
legile învățământului obligatoriu pe la sfârșitul sec. alIX-lea
Crearea unui sistem universal, obligatoriu de învățământ, împreună cu reducerea forței de
munca a copiilor, a condus la o"cultură distinctă a copilăriei"(Halpern, 2002), având ca efect
prelungirea perioadei dintre copilărie și adolescența. Centrele after-school „drop-in”, numite și
"cluburi de băieți", au apărut în a doua parte a anilor 1800, tocmai pentru a umple acest timp
inactiv.
Și-a făcut loc tot mai mult ideea că activitățile structurate sub forma de joc ar fi benefice
pentru creșterea și dezvoltarea copiilor.
Programele after school au fost ulterior, create și cu alte scopuri decât cele de îngrijire a
copilului: pentru a oferi suport de dezvoltare a familiilor care lucrează, construirea socială a
copiilor și competențe academice.

44 | P a g e
 3. Factorii dezvoltării programului after school
De la origini până în prezent, un factor major care a determinat accelerarea dezvoltării
programului after-school, a fost reprezentat de schimbările care au avut loc în cadrul familiei și
al participarii la forța de muncă.
În mod specific, creșterea participării femeilor la forța de muncă plătita, a creat o nevoie
pentru supravegherea copilului, fapt care nu a mai fost întâlnit până atunci în acest familiile
tradiționale. Aceasta nevoie a crescut brusc în anii din timpul și după al doilea război
mondial.Aceste modificări ale participării la forța de muncă au fost determinate de mai mulți
factori, inclusiv necesitate economică și creșterea numărului de familii monoparentale.
Creșterea ratei de angajare materne a avut un impact semnificativ asupra modului de
îngrijire a copilului în America. Decalajul dintre sfârșitul zilei de școală pentru copii și ziua de
lucru a părinților, a făcut ca supravegherea directă a copiilor de către părinți să devină
imposibilă pentru multe.
O reformă din 1996 ( Personal Responsibility and Work Opportunity Reconciliation Act
of 1996 ) a afectat în mod special familiile cu venituri mici. Această legislație a eliminat dreptul
la asistența financiară pentru familiile cu copii. Acest lucru a avut ca efect creșterea ratei
angajărilor în rândul familiilor cu venit mic.
Numărul mamelor singure a crescut în anii de după aceasta reforma și a început să se
acorde o atenție mai mare, atât din punct de vedere politic cât și științific, acestui tip de
învățământ. Familiile cu venituri mici au devenit preocupate de siguranța și supravegherea
copiilor după programul de școală.
Modificările și problemele privind urbanizarea, au determinat, de asemenea, creșterea
programului after-school. Extinderea zonelor urbane în prima parte a secolului al XX-lea, a
determinat diminuarea zonelor de joacă pentru copii în cadrul unui mediu natural, ridicând
probleme noi cu privire la sănătatea și siguranța copiilor.
Prin anii 1960, cartierele din interiorul orașului au devenit mai periculoase pentru
copii. Halpern a descris această situație ca fiind "o distrugere a organizatiei sociale tradiționale,
un declin în controlul social informal, și o trecere la violență legată de droguri "(Halpern, 2002,
p.. 200). Efectele unei astfel de expuneri este potențial dăunătoare pentru dezvoltarea academică
și socială.
Organizații, cum ar fi “Fight Crime: Invest in Kids” au susținut că ASP poate juca un rol
important în protejarea copiilor de la expunerea la crimă și violență, prin furnizarea unui cadru
sigur și supravegheat de către adult. S-au constatat rate mai mari de agresiune în clasă, la școală
45 | P a g e
și rezultate școlare mai slabe la copiii expusi la criminalitatea de cartier, decât la cei din
programul after-school.
O alternativă pentru milioane de familii o reprezintă ”grija de sine”. Astfel, copilul nu
este sub directa supraveghere pentru perioade lungi de timp. Deși termenul este rar folosit astăzi,
astfel de copii au fost numiți "copii cu cheia de gât" pentru că purtau cheia în jurul gâtului. Un
impuls pentru extinderea programelor after school este preocuparea pentru acești copii expuși
la riscul care le afectează nu numai siguranța fizică, dar și dezvoltarea școlară și socială.
Implicațiile în ceea ce privește auto-îngrijirea pentru copii de vârstă școlară au fost o sursă de
dezbatere în literatura științifică de specialitate și în inițiativa politica de a intervini în îngrijirea
copilului.
Pe de o parte, auto-îngrijirea a fost, și este încă într-o anumită măsură, privită ca o
modalitate de a facilita dezvoltarea responsabilitatii și a independenței. De exemplu, împreună cu
riscurile de auto-îngrijire pot fi recunoscute unele beneficii posibile, inclusiv oportunități pentru
copii în experimentarea autonomiei.
Pe de altă parte, zeci de ani oamenii de știință au subliniat pericolele posibile ale auto-
ingrijirii. Primul Congres despre copii Caucus în 1983 (Congressional Children’s Caucus ) s-a
axat pe problema copiilor din generația „cu cheia după gât”. Experții au declarat că în învățarea
prin perioade lungi de singurătate este foarte importantă și vârsta la care învață ce este
responsabilitatea .S-a argumentat că autoîngrijirea ar putea fi periculoasă fizic, și ar putea să aibă
rezultate negative în dezvoltare, în special pentru copiii pre-adolescenți.
Studiile care susțin aceste afirmații au demonstrat că preadolescenții și copiii care petrec
mult timp singuri la domiciliu, prezintă un risc mai mare de: stres, singurătate, și teamă;
competența socială scăzută, realizări școlare slabe; consum de alcool, tigări și marijuana.
Unele grupuri de cercetare au descoperit că, pentru copiii de școala elementară din familii
cu venituri mici, autoîngrijirea este legată de rata tot mai mare a problemelor de comportament și
susceptibilitate la presiunea de grup.
În general, mai multi savanți sunt de acord că timpul după școală nesupravegheat oferă
mai puține posibilități de dezvoltare a competențelor și crează probleme de adaptare.
4.Tipologia programelor after-school
Există două mari tipuri de programe after-school : academice și recreative.
4.1. În cele academice copiilor li se oferă ajutor la teme, ocazia de a folosi calculatoarele,
jocuri interactive care promovează învățarea, și dezvoltarea de noi abilități care pot fi folosite în

46 | P a g e
școală. Asistența oferită poate fi de foarte mare ajutor copiilor care au nevoie de ajutor
suplimentar pentru a înțelege unele lecții.
O alta formă de asistență- jocurile, fac ca învățarea să fie mai plăcută și le oferă elevilor mai
multe resurse pentru studiu. Aprofundarea noțiunilor învățate poate avea loc cu ajutorul
calculatoarelor. Mulți copii provin din familii cu venituri mici și nu au calculator acasa. Astfel,
singura lor șansă de a veni în contact cu un calculator este în programul after-school. Programele
academice încurajează învățrea în mai multe direcții. Nu numai că se încurajează studiul
academic, dar copiii sunt încurajați și să învețe despre ei inșiși și despre semenii lor.
4.2. Programele recreative le oferă copiilor șansa de a-și folosi energia, de a reduce
nivelul de stres si reduce posibilitatea aparitiei obezitatii de la o varsta fragedă. Alături de
mişscare, programele recreative pot oferi noțiuni de cultură. De exemplu, un astfel de program
poate oferi lecții de balet unei fetite care poate nu ar fi optat pentru o ora de dans altfel.
Programul poate oferi ore de actorie copiilor interesați de teatru, sau alte activități prin care
copiii își pot dezvolta abilitățile și aptitudinile.
5.Dezvoltarea Programului After School în România
Este un fapt indubitabil că, în societatea contemporană şi cu atât mai mult în faza ei de
societate bazată pe cunoaştere, care devine tot mai evidentă în prezent, învăţământul are un rol
deosebit de important pentru fiecare persoană în parte, cât şi pentru societate ca întreg. O astfel
de afirmaţie generală este mai mult sau mai puţin valabilă pentru cazurile concrete fie că avem în
vedere nivelul societal, fie cel individual, în funcţie de dezvoltarea şi de performanţa sistemului
de învăţământ dintr-o ţară sau alta, precum şi în funcţie de cariera educaţională şi competenţele
dobândite de către o anumită persoană. Este cert însă că în ţările dezvoltate există un sistem de
educaţie dezvoltat, obţinut prin investiţii consistente, publice şi personale, pentru ca apoi
beneficiile să se răsfrângă la nivelul întregii societăţi şi al persoanelor în cauză.
Nu întâmplător Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), începând cu anul
1990, în cadrul Rapoartelor Dezvoltării Umane,calculează un indice al dezvoltării umane (IDU)
pe ţări, în care intră şi un indice al educaţiei, alături de cei ai Produsului intern brut şi Speranţei
de viaţă la naştere. Indicele educaţiei este calculat, la rândul său, din 2 indicatori, respectiv Rata
cuprinderii şcolare şi Rata alfabetizării (UNDP, 1990–2009). În România, valorile indicatorilor
educaţiei, ca şi ale celorlalţi care intră în construcţia IDU, precum şi ale acestuia din urmă, se
situează la niveluri modeste, cu mult sub potenţialul de dezvoltare al ţării. De exemplu, Rata
cuprinderii şcolare a copiilor şi tinerilor în vârstă de 6–24 ani, pentru anul 2007, avea o valoare
de 79,2%, ceea ce situa România pe poziţia 56 în lume din 182 de ţări, iar în privinţa Ratei de
47 | P a g e
alfabetizare a populaţiei în vârstă de peste 15 ani, România ocupa locul 54 (cu 97,6% ). Prin
urmare, şi valoarea indicelui composit IDU plasa România doar pe poziţia 60 în lume.
Menţionând această realitate nu se intenţionează să se aducă vreun blam
învăţământuluiromânesc, ci se atrage atenţia asupra nevoii de adaptare a unor politici publice
adecvate pe măsura importanţei domeniului .(Mărginean, 2009, 2010)
Nu este lipsit de relevanţă să aducem aici în atenţie o deciziecu totul greşită luată în anul 1990 şi
anume de a se renunţa la învăţământul obligatoriu de 10 ani şi readucerea lui la nivelul a 8 clase.
Măsura a determinat o diminuare cu peste 10 puncte procentuale a ratei cuprinderii şcolare în
România. Ulterior s-a recuperat decalajul, dar în prezent valoarea Ratei cuprinderii şcolare este
cu doar 2 puncte procentuale peste nivelul atins deja în urmă cu 30 de ani.
Relaţia dintre educaţia persoanelor şi poziţiile sociale la care acestea ajung în societate
au făcut şi fac încă obiectul multor dezbateri. Este evident însă că, în cele mai multe cazuri, în
condiţii sociale relativ asemănătoare, cei cu pregătire şcolară mai înaltă nu numai că sunt mai
performanţi, dar şi obţin mai multe beneficii, comparativ cu ceilalţi, ceea ce ne îndreptăţeşte să
considerăm că este de aşteptat ca fiecare persoană să poată avea un parcurs şcolar cât mai înalt,
inclusiv dincolo de învăţământul obligatoriu.
În cadrul programului şcoală după şcoală există o preocupare pentru de asigurarea
participării şcolare a tuturor copiilor, cu atenţie specială asupra celor proveniţi din familii care se
confruntă cu mari dificultăţi materiale, care au părinţi cu nivel scăzut de educaţie, ceea ce se
transformă adesea în obstacole în calea participării şcolare a copiilor lor şi a însuşirii
cunoştinţelor necesare şi formării deprinderilor care să le folosească ulterior parcurgerii unor
cariere profesionale cât mai bune. Pentru asemenea categorii de elevi am considerat util
implementarea unui Program„şcoală după şcoală” .De altfel, acest program are deja o istorie la
nivelul sistemului de învăţământ din România. Pe de o parte, familiile – mai ales cele în care
ambii părinţi lucrează – au ajuns la concluzia că este mult mai avantajos din punct de vedere
financiar să opteze pentru înscrierea copilului/copiilor într-un astfel de program decât să
angajeze o bonă sau/şi un meditator. Pe lângă faptul că programul school after school este mai
puţin costisitor, are şi avantajele garantării unor servicii de calitate: personalul angajat este
calificat şi mult mai în măsură să sprijine copilul în pregătirea lecţiilor, să-l supravegheze pe o
perioadă mai lungă de timp (unele şcoli asigură program after school până la orele 18–20). Pe de
altă parte, şcolile au şi ele beneficii. Cel mai important este tot de natură financiară pentru că
personalul care lucrează în acest tip de program obţine venituri mult mai mari decât
cadreledidactice care nu sunt implicate în astfel de activităţi.
48 | P a g e
 De asemenea, s-a constatat că acele şcoli care oferă programe educaţionale suplimentare
elevilor, inclusiv de tip school after school, se numără mult mai adesea printre preferinţele
părinţilor comparativ cu şcolile care se limitează la programul obligatoriu de lucru cu elevii.
Astfel, un alt avantaj, deloc de neglijat mai ales pentru cadrele didactice, îl constituie creşterea
siguranţei locului de muncă: cu cât numărul elevilor este mai mare cu atât riscul restructurării
posturilor este mai mic. Avantajele financiare au fost urmate îndeaproape şi de cele de natură
educaţională: şcolile în care sedesfăşoară astfel de programe au reuşit să aducă mai mulţi elevi în
situaţia de succes şcolar decât şcolile care lucrează în program obişnuit. Reuşita educaţională
este favorizată de timpul suplimentar alocat de către elev sub supravegherea unui personal
calificat pregătirii lecţiilor, contactelor mai frecvente dintre şcoală şi familie, de posibilitatea
adaptării activităţilor educaţionale ritmului de lucru, nevoilor, intereselor, particularităţilor
elevilor etc.
Indiferent de societatea la care ne referim, astfel de programe necesită costuri
suplimentare la nivelul bugetului unei gospodării şi, din acest motiv, sunt organizate cel mai
adesea în acele instituţiiîn care cea mai mare parte a populaţiei şcolare provine din medii
socioeconomice, familiale, culturale care dispun de resurse material-financiare, mărind astfel şi
mai mult distanţa în ceea ce priveşte calitatea şi accesibilitatea educaţiei între diferite categorii de
populaţie. Pentru a reduce decalajul dintre elevii defavorizaţi, care nu-şi pot permite frecventarea
unor astfel de programe suplimentare şi cei care provin din medii sociofamiliale şi economice
favorizate, unele state (Franţa, Belgia, Olanda, Marea Britanie, SUA etc.) derulează acţiuni de
identificare a zonelor educaţionale considerate ca fiind problematice din punctul de vedere al
accesului şi succesului populaţiei în educaţie şi alocă resurse financiare suplimentare în scopul
organizării de programe educaţionale de sprijin.
În România, resursele publice de la bugetul de stat, dar şi cele private de la nivelul
bugetului gospodăriilor, sunt mai mult decât insuficiente pentru a finanţa funcţionarea sistemului
de învăţământ în varianta sa „clasică”.Astfel, decalajelor existente deja între şcolile româneşti în
ceea ce priveşte calitatea şi condiţiile de desfăşurare a educaţiei li s-a mai adăugat una:
programele educaţionale de sprijin. Ca în multe alte ţări, şi în România şcolile care organizează
programe educaţionale tip school after schoolsunt din categoria celor frecventate de populaţie
şcolară provenită din medii sociofamiliale, economice, culturale favorizate. Cum la noi suportul
financiar public şi/sau individual nu este o soluţie realistă, cel puţin în prezent, reducerea
decalajului trebuie căutată altundeva, iar una dintre sursele de finanţare o reprezintă

49 | P a g e
fondurilestructurale europene nerambursabile. (Mărginean I., Neagu G., Mihalache F., Vasile M
, p. 227–238)
În România, programul after scool a apărut recent, în ultimul deceniu. Părinții sunt
extrem de interesați, majoritatea apelează la serviciile oferite de programul after school, datorită
nevoii de supraveghere a copiilor după orele de curs și serviciilor educaționale oferite de acest
program (efectuarea temelor sub supravegherea personalului calificat).
Programul a fost introdus pentru prima dată de către Federația Internațională a
Comunităților Educative (FICE) din Romania și a avut în vedere atragerea către scoală a copiilor
din mediile dezavantajate.
"Ne bucurăm să constatăm justețea prin ridicarea la nivel guvernamental a unei inițiative
pe care am avut-o în urma cu 11 ani, când FICE a organizat primul centru de zi în școală – formă
de protecție și educație pentru copiii din cartier cu familii marcate de probleme economice. Prin
programele After School, copiii au beneficiat de masa caldă la prânz, de îndrumare la efectuarea
temelor și alte activități, iar părinții acestora – de consiliere. Datorită acestui program, au fost
«câștigați» și s-au reîntors la școala peste 2.500 de copii anual, care își duceau traiul cerșind sau
intrau în găști. Acolo unde există spații este bine să existe acest program", (Toma Mares,
președintele FICE Romania, România liberă-13.03.2009).
Susținătorii acestui program spun că programul a devenit o necesitate. Acest fapt a,
determinat comunitățile locale si Ministerul Educatiei Naționale, să caute soluții în extinderea
programului. Programul s-a dezvoltat în zonele urbane, în cadrul școlilor de stat sau particulare.
Cele mai multe școli care derulează astfel de programe sunt în București și în orașele mari. S-au
dezvoltat centre centre after school și din inițiative particulare, serviciile acestora fiind însă
accesibile unui segment foarte de redus datorită costurilor foarte mari.
Deși s-a dezvoltat rapid, numărul instituțiilor care derulează programe after school este
încă foarte redus. S-a constatat că şcolile care oferă programe school after school, sunt mult mai
căutate de părinţi decât şcolile care se limitează la programul obligatoriu de școală cu elevii.
Programele necesită costuri suplimentare, iar familiile care apelează la serviciile unui after
school provin din medii socio-familiale şi economice favorizate și cu venituri peste medie.
Deși programul after school este inclus în proiectele strategice ale ministerului de resort,
din resursele publice de la bugetul de stat, nu se alocă fonduri pentru a finanţa funcţionarea
acestui program.
Una dintre sursele de finanţare o reprezintă fondurile structurale europene
nerambursabile. Programele "after school" din fonduri europene prin Programul Operaţional
50 | P a g e
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – POSDRU (finanțarea este în proporție de 98%) sunt
o oportunitate atât pentru elevii care provin din medii dejavantajate, dar și pentru instituțiile
care își pot dezvolta oferta și serviciile educaționale. Abandonul școlar poate fi combătut cu
programe "after school", accesate prin POSDRU.
1. Analiza critică a metodologiei pentru înfiinţarea de servicii de tip ,, şcoala după
şcoală” (ȘDȘ)
Legea Educaţiei Naţionale (legea 1/2011) prevede, la art. 58, faptul că unităţile şcolare au
posibilitatea de a înfiinţa servicii de „Şcoală după şcoală”. Pentru a veni în sprijinul unităţilor
şcolare, Ministerul Educaţiei Naţionale a emis, în data de 07.09.2011, Ordinul 5349 privind
aprobarea Metodologiei de organizare a Programului „Şcoală după şcoală” (OMECT 5349).
La data apariţiei acestei metodologii atât şcolile cât şi societatea civilă au considerat că
dificultăţile organizatorice, financiare şi cele care ţin de asigurarea resursei umane vor fi
rezolvate. Cu toate că marea majoritate a actorilor implicaţi în implementarea serviciilor de tip
ŞDŞ şi-au propus să respecte această metodologie, implementarea acesteia s-a dovedit o sarcină
foarte dificilă, în cele mai multe cazuri imposibil de pus în practică.
Conform metodologiei, programul „Şcoală după şcoală” este considerat a fi
complementar programului şcolar obligatoriu. Aceasta impune o organizare separată a
programului, indiferent dacă se va desfăşura în incinta unităţii şcolare sau în spaţiile puse la
dispoziţie de autorităţile locale, organizaţii neguvernamentale, biserică. Resursele umane
implicate în program pot include atât personalul din învăţămant, cât şi alţi membri ai comunităţii
sau reprezentanţi ai partenerilor. De asemenea, Statutul Cadrelor Didactice permite conducerilor
unităţilor şcolare să treacă în fişa de post atribuţiuni legate de programul „Şcoală după şcoală”.
„Toate activităţile din cadrul Programului ŞDŞ se derulează fie de cadre didactice, fie sub
supravegherea cadrelor didactice, în situaţia în care activităţile sunt coordonate de personal
extern şcolii” cf.OMECT 5349, art.14 (1).
Ordinul menţionat nu precizează cine are competenţele necesare în coordonarea programului. În
schimb, testarea pe teren a funcţionării serviciilor de tip ŞDŞ, atât în mediu urban cât şi rural
realizată de World Vision Romania şi de alte organizatii neguvernamentale cu expertiză în
domeniul social şi educaţional, a arătat indubitabil că succesul programului este direct influenţat
de existenţa unui coordonator desemnat al programului, altul decât directorul şcolii, şi de
constituirea unei echipe care să implementeze programul.
Pentru înfiinţarea programelor ŞDŞ, metodologia prevede efectuarea unei analize de
nevoi prin consultarea elevilor, părinţilor, comunităţii etc. Cu toate acestea, metodologia nu pune
51 | P a g e
la dispoziţia şcolilor nici un instrument (criterii de selecţie a elevilor, proceduri de lucru,
precizări pentru construirea bugetului, formularistică) prin aplicarea căruia analiza de nevoi să
fie relevantă pentru organizarea programului ŞDŞ, şi nici nu face referire la tipuri de nevoi care
trebuie luate în calcul pentru alcătuirea pachetelor educaţionale din program.
,, Metodologia impune să fie luate în considerare cu prioritate nevoile elevilor care provin
din grupuri dezavantajate, fără a defini aceste grupuri sau tipurile de dezavantaje cu care se
confruntă. Satisfacerea tipurilor de nevoi pe care le-am întâlnit în comunităţi implică resurse
financiare, umane şi materiale de care unităţile şcolare sau chiar comunitatea nu dispun. În acest
caz este necesară o precizare clară a surselor de finanţare, standardelor de cost şi bugetului
minim/maxim pentru organizarea în sistemul public a unui program ŞDŞ. Lipsa unor instrumente
clare care să faciliteze elaborarea documentaţiei pentru înfiinţarea programelor ŞDŞ, precum şi
drumul lung până la implementarea lor, descurajează unităţile de învăţământ să iniţieze aceste
acţiuni. În judeţele Cluj, Iaşi, Vaslui, Dolj, Constanţa, Ialomiţa şi Vâlcea spre exemplu, WVR a
colectat în luna septembrie 2013 informaţii de la un număr de 38 de scoli cu clasele I-IV şi I-
VIII. Dintre acestea doar 3 şcoli au depus proiect (Jud. Vaslui şi Dolj), unul a primit aviz
favorabil de la ISJ (jud. Dolj), două nu au primit aviz, iar majoritatea nu au depus nici un proiect
pentru înfiinţarea unui astfel de program. La acest moment nu există o evidenţă a procentului de
şcoli care au realizat analiza de nevoi cu privire la programul ŞDŞ la nivel naţional, ceea ce ne
îndreptăţeşte să credem că nu este încurajată crearea programului în fiecare comunitate în care
ar putea fi necesară. De asemenea, practica a arătat că este o neconcordanţă între calendarul după
care se construiesc normele didactice şi calendarul de depunere a proiectelor pentru Programul

ŞDŞ.”(Petre, Arnăutu, Georoceanu, Darie ,, Raport de cercetare privind nevoia de programe de

tip„şcoală după şcoală”, pag.30-35)

Experienţa arată că pentru a organiza un astfel de program, care presupune prezenţă
ritmică (în cele mai multe cazuri zilnică), asumarea de responsabilităţi concrete (securitatea
elevilor, asistenţă educaţională, dezvoltarea de abilităţi de viaţă independentă etc.) nu se poate
utiliza numai personal neremunerat sau voluntar. Deşi metodologia de înfiinţare a serviciilor de
tip ŞDŞ abordează în art. 17 modalităţile de finanţare ale acestor programe, pentru aplicarea
unora dintre prevederi este necesară armonizarea legislativă şi emiterea unor noi prevederi
legislative, care să permit transferul interinstituţional de fonduri sau contribuţii din partea
părinţilor pentru susţinerea funcţionării acestora.
De exemplu, potrivit art. 17, alin.(d) din OMECT 5349, finanţarea serviciilor ŞDŞ, poate
fi făcută din bugetul de stat, pentru elevii proveniţi din grupurile dezavantajate. Teoretic,
52 | P a g e
prevederea este necesară şi ar trebui să permită Direcţiilor de Asistenţă Socială şi Protecţia
Copilului (DGASPC) finanţarea serviciilor pentru categoria de copii proveniţi din grupurile
dezavantajate, potrivit legii. Una dintre valenţele cele mai importante ale Programului ŞDŞ ar
putea fi abordarea interdisciplinară şi integrată a copilului îmbinând armonios nevoile socio-
economice cu cele educaţionale, ceea ce ar presupune un cumul de servicii strânse în jurul
copilului (serviciile de asistenţă socială şi protecţia copilului, servicii educaţionale, servicii de
suport oferite de organizaţii neguvernamentale şi biserici). Însă ambiguitatea legislaţiei face
imposibilă această cooperare.
De pildă, resursele serviciilor de asistenţă socială şi protecţia copilului nu pot susţine încă
programul ŞDŞ desfăşurat în unităţile şcolare, cu personal din rândul cadrelor didactice, întrucât
nu au nici o procedură legală prin care să aloce buget unei unităţi şcolare pentru organizarea unui
astfel de program. De asemenea, programul ŞDŞ poate acoperi o zonă largă de beneficiar ce
provin din grupuri dezavantajate şi ar putea fi asimilat, în cazul în care legislaţia din domeniul
protecţiei copilului şi al educaţiei ar fi armonizate. Modelul este comun: centrele de îngrijire pe
timpul zilei care, conform Ordinului Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei nr. 24
din 4 martie 2004 pentru aprobarea standardelor minime obligatorii pentru centrele de zi, centre
înfiinţate de autorităţile locale, au misiune similară cu cea a serviciilor ŞDŞ pentru categoria de
copii din grupurile dezavantajate, iar diferenţa constă în faptul că serviciile ŞDŞ sunt înfiinţate
de unităţile de învăţământ.
Astfel, centrele de zi, sunt servicii pentru protecţia copiilor a căror misiune este de a
preveni abandonul şi instituţionalizarea acestora, prin asigurarea, pe timpul zilei, a unor
activităţide îngrijire, educaţie, recreere-socializare, consiliere, dezvoltare a deprinderilor de viaţă
independenţa, orientare şcolară şi profesională etc. pentru copii, cât şi a unor activităţi de sprijin,
consiliere, educare etc. pentru părinţi sau reprezentanţii legali, precum şi pentru alte personae
care au în îngrijire copii. Prin armonizarea procedurilor folosite de serviciile educaţionale şi cele
de asistenţă socială şi protecţia copilului ar fi posibilă abordarea integrată a copilului indiferent
de statutul său social. Astfel, efectul pozitiv al acestei armonizări ar fi înlăturarea stigmatului
social în sensul că acest tip de program ar avea beneficiary care provin din diverse categorii
sociale, programul nefiind destinat doar copiilor care se confruntă cu situaţii socio-economice
grave.
Valoarea pe care o aduce programul ŞDŞ având ca principii de lucru nondiscriminarea şi
participarea, a fost demonstrată în cadrul programelor pilot testate de WVR. Finanţarea
serviciilor oferite copiilor care proveneau din familii dezavantajate le-a permis să participe la
53 | P a g e
program, alături de alţi copii pentru care costurile au fost acoperite de părinţi. Experienţa practică
a Fundaţiei World Vision România a arătat că este posibil ca în cadrul aceleiaşi grupe de
program ŞDŞ să fie incluşi atât copii susţinuţi de către Serviciul de Asistenţă Socială şi Protecţia
Copilului cât şi copii proveniţi din familii fără dificultăţi materiale sau de altă natură (violenţă
domestică, abuzuri asupra copilului, infracţionalitate, dependenţă de alcool, dizabilităţi, etc.) ce
pot susţine financiar funcţionarea programului. Trebuie însă, clarificate foarte bine aspectele
financiare, modul de alocare a resurselor, precum şi categoriile de cheltuieli pentru care se pot
utiliza resursele respective. ( Petre, Arnăutu, Georoceanu, Darie, ,, Raport de cercetare privind
nevoia de programe de tip„şcoală după şcoală”, pag.30-35)
O categorie foarte importantă de cheltuieli o reprezintă cheltuielile legate de hrană.
Metodologia face referire la faptul că ”în situaţia în care programul ŞDŞ se desfăşoară în
continuarea programului şcolar obligatoriu, în învăţământul primar se alocă un interval de timp
de aproximativ o oră şi jumătate necesar servirii mesei, precum şi activităţilor recreative în aer
liber” (OMECT 5349, art. 4). Din experienţa acumulată de organizaţia World Vision România,
dar şi de alte organizaţii care desfăşoară astfel de programe putem argumenta faptul că masa
caldă reprezintă un punct de maxim interes pentru construcţia programului ŞDŞ atât pentru copiii
care provin din grupuri vulnerabile, cât şi pentru copiii care provin din familii cu venituri medii
sau peste.
Cercetările anterioare ”Şcoala, inima comunităţii” (World Vision, 2011) arată că 47,4%
dintre părinţi ar fi total de acord şi 32,8 % ar fi parţial de acord cu înlocuirea programului
”Cornul şi Laptele” cu o masă caldă. Organizarea programului ŞDŞ, în lipsa asigurării accesului
la o masă caldă poate fi compromisă sau să îşi piardă interesul, în faţa categoriei de părinţi
pentru care acest beneficiu este prioritar. Chiar dacă metodologia prevede faptul că masa poate fi
asigurată de familie prin ”pachet de hrană de acasă”, această soluţie poate fi dăunătoare. Pe de o
parte ar avea un impact economic negativ asupra familiilor vulnerabile, care în lipsa resurselor
nu vor putea susţine participarea copiilor. Pe de altă parte ar putea avea un impact negativ din
punct de vedere nutriţional ţinând cont de faptul că 5 zile pe săptămână copiii ar mânca în locul
mesei de prânz doar hrană rece, păstrată în cele mai multe cazuri în condiţii improprii. Totodată
soluţia ”pachetului de acasă” poate genera situaţii discriminatorii deoarece copiii care au o stare
materială mai bună vor avea acces la hrană în cantitate mai mare şi de calitate mai bună pe care o
vor consuma în prezenţa copiilor cu stare materială precară.
Revenind la sursele de finanţare constatăm că deşi Art.17 din OMECT 5349, permite ca

54 | P a g e
programul ŞDŞ să funcţioneze pe baza contribuţiilor financiare din partea părinţilor, acest
demers este aproape imposibil de realizat, pentru că legislaţia după care funcţionează unităţile
şcolare de nivel preuniversitar de stat, interzice colectarea de taxe de la părinţi. Pentru depăşirea
acestei situaţii, o soluţie ar putea fi infiinţarea asociaţiilor de părinţi cu personalitate juridică la
nivel de unitate şcolară, care să preia organizarea de programe ŞDŞ.
Un alt capitol bugetar complet ignorat, este acela al materialelor didactice şi rechizitelor,
asupra cărora nu există nici un fel de menţiune. Experienţa arată faptul că pentru funcţionarea în
bune condiţii a programului ŞDŞ este nevoie de consumabile (hârtie, pixuri, creioane, plastilină,
lipici etc.), materiale sportive, auxiliare curriculare, material didactic, podea amenajată pentru
activităţi care implică aşezarea direct pe aceasta etc. Aceste costuri se adaugă celor legate de
personal şi de masa caldă.
Metodologia de organizare a programului ŞDŞ nu este încă completată de prevederi care
să impună standarde de calitate bine definite şi lasă la latitudinea unităţilor şcolare din sistemul
public şi cel privat, nivelul de calitate la care se livrează programul ŞDŞ. Deşi nu este explicit
formulat, se constată o diferenţă clară de abordare a serviciilor de tip ŞDŞ în sistemul public şi
cel privat, pentru care nu există încă reglementări specifice. Cu excepţia costurilor aferente,
programele de tip ŞDŞ private, pot deveni model prin complexitatea pachetului de servicii
oferite. Mai mult, ele pot contribui cu expertiză practică, la creionarea unor standarde minime de
calitate pentru aceste servicii, indiferent dacă prestatorul estesistemul public sau privat,
indiferent de mediul în care serviciul funcţionează, de veniturile părinţilor, de nivelul
performanţelor şcolare ale elevilor, de aptitudini, etc. Numai în acest fel putem să asigurăm
respectarea drepturilor fiecărui copil la educaţie, sănătate şi protecţie şi se poate vorbi despre
oportunităţi egale de dezvoltare. În lipsa unui astfel de serviciu de calitate riscul de marginalizare
a copiilor din medii defavorizate şi de polarizare a societăţii creşte semnificativ.
În practică, succesul programului este direct influenţat de existenţa unui coordonator
desemnat al programului, altul decât directorul şcolii, si de constituirea unei echipe care să
implementeze programul. Este necesară o precizare clară a surselor de finanţare, standardelor de
cost şi bugetului minim/maxim pentru organizarea în sistemul public a unui program ŞDŞ.
Metodologia nu pune la dispoziţia şcolilor nici un instrument (criterii de selecţie a elevilor,
proceduri de lucru, precizări pentru construirea bugetului, formularistică) pentru analiza de nevoi
şi nici nu face referire la tipuri de nevoi care trebuie luate în calcul pentru alcătuirea pachetelor
educaţionale din program.

55 | P a g e
 În acest moment nu există o evidenţă a procentului de şcoli care au realizat analiza de
nevoi cu privire la programul ŞDŞ la nivel naţional, ceea ce ne îndreptăţeşte să credem că nu este
încurajată crearea programului în fiecare comunitate în care ar putea fi necesară. Prin
armonizarea procedurilor folosite de serviciile educaţionale şi cele de asistenţă socială şi
protecţia copilului ar fi posibilă abordarea integrată a copilului indiferent de statutul său social.
Astfel, efectul pozitiv al acestei armonizări ar fi înlăturarea stigmatului social în sensul că acest
tip de program ar avea beneficiari care provin din diverse categorii sociale, programul nefiind
destinat doar copiilor care se confruntă cu situaţii socio-economice grave.
Programul ŞDŞ ar putea fi abordarea interdisciplinară şi integrată ce răspunde nevoilor
copilului şcolar îmbinând armonios nevoile socioeconomic cu cele educaţionale, ceea ce ar
presupune un cumul de servicii strânse în jurul copilului (servicii de asistenţă socială şi protecţia
copilului,servicii educaţionale, servicii de suport oferite de organizaţii neguvernamentale şi
biserici). Însă ambiguitatea legislaţiei face imposibilă aceasta.
Cu excepţia costurilor aferente, programele de tip ŞDŞ private, pot devein model prin
complexitatea pachetului de servicii oferite. Mai mult, ele pot contribui cu expertiză practică, la
creionarea unor standarde minime de calitate pentru aceste servicii. Numai în acest fel putem să
asigurăm respectarea drepturilor fiecărui copil la educaţie, sănătate şi protecţie şi se poate vorbi
despre oportunităţi egale de dezvoltare. În lipsa unui astfel de serviciu de calitate riscul de
marginalizare a copiilor din medii defavorizate şi de polarizare a societăţii creşte semnificativ.

2. Beneficiile programului after school

Cele mai recente studii care au avut ca obiect beneficiile academice ale programului after
school sublinieză faptul că programul after-school a fost inițial creat pe baza ideii că participarea
elevilor la activitățile organizate după școală ar fi benefice pentru dezvoltarea lor personală și
socială. Unul dintre obiectivele multor pograme actuale este încurajarea dezvoltării personale și
sociale a tinerilor printr-o serie de activități supervizate.
Cercetările sugerează că oportunitățile de a interrelaționa și de a participa la activități
organizate în cadrul programului after school poate ajuta copiii să se dezvolte și să dezvolte
abilități noi și talente personale (Eccles și Templeton 2002; Mahoney în presă.; Consiliul
Național de Cercetare si Institutul de Medicina 2002). Altfel spus, programul after school poate
deveni un prim cadru comunitar pentru dezvoltarea tinerilor.

56 | P a g e
 Activitățile desfășurate în cadrul programului after school dezvoltă abilități care fac
învățarea socială și emotională mai eficienta ( Joseph A. Durlak •Roger P. Weissberg •Molly
Pachan , 2010).
Alte cercetări pe tema programului After scool au fost făcute de Kim M. Pierce Daniel
M. Bolt şi Deborah Lowe Vandellcare în ”Specific Features of After-School Program Quality:
Associations with Children’s Functioning in Middle Childhood” care au arătat influenţa pozitivă
a programului asupra relaţionării copiilor, a dezvoltării competenţelor de lectură şi matematice,
în general asupra rezultatelor şcolare.
În studiul ”Teachers attending to students’ mathematical reasoning: lessons from an
after-school research program” realizat de John M. Francisco şi Carolyn A. Maher s-a
demonstrat că profesorii care lucrează în program after scool obţin rezultate mai bune la clasă,
reuşesc să dezvolte mai bine raţionamentele matematice ale elevilor, fiind mai deschişi spre
metodele modern de lucru cu aceştia.
În cercetarea ”Using process evaluation for program improvement in dose, fidelity and
reach: the ACT trial experience” Dawn K Wilson, Sarah Griffin, Ruth P Saunders, Heather
Kitzman-Ulrich, Duncan C Meyers și Leslie Mansardau au demonstrat că punerea în aplicare
necorespunzătoare a programului poate afecta negative rezultatele lui. Ei susţin că exemplele de
bună practică eficientizează programul.
Principalul beneficiu este că îi ține pe copii departe de problemele de pe străzi. Perioada
după terminarea cursurilor este cea mai importantă perioada a zilei. Gottfredson, Gerstenblith,
Soule, Womer, și Lu susțin că “Adolescenții și copiii care nu sunt supravegheați de un adult pe
perioada mai lungi de timp riscă să dezvolte probleme comportamentale.” (p.254).
În prezent, părinții se simt mai în largul lor atunci când știu că fiul sau fiica lor este
supravegheată de un adult. Copiii nesupravegheati au ocazia să consume alcool, droguri, să intre
în găști . Programele after school previn asemenea probleme, ținându-i pe copii într-un mediu
sigur.
Un alt beneficiu al programului este că îi ajută pe elevi să își îmbunătățească cunoștintele
acumulate în timpul orelor de curs. Deoarece ziua de scoală este împărțită în multe activități, de
exemplu, studiul mai multor materii, pauze și prânz, timpul alocat studiului poate să nu fie
suficient pentru copil ca să stăpânească pe deplin conceptele fiecarei materii.
Programele cu baza academică le oferă copiilor șansa să exerseze și să aprofundeze ceea
ce au învățat la scoala. ”Copiii implicati în programe after school petrec mai mult timp într-un
mediu academic, care le îmbunătățește cunoștințele și se joacă într-un mediu sigur, supravegheați
57 | P a g e
de un adult”, (Mahoney, Lord, & Carryl, 2005, p.820). Profesorii le copiilor oferă noi metode
interactive de a învăța, ceea ce face studiul amuzant și plăcut.
Activităţile educative realizate in cadrul acestui program sub coordonarea cadrelor
specializate constau în:
 integrarea copilului în programul zilnic;
 administrarea hranei, respectarea pe cât posibil a unor preferinţe pentru alimente şi
jucării, realizarea igienei personale;
 ajutor la efectuarea temelor pentru a doua zi şi a celor suplimentare;
 oferirea de jocuri şi jucării corespunzătoare vârstei;
 facilitarea relaţiilor interpersonale dintre copii;
 dirijarea jocului individual şi colectiv în atmosfera de comunicare stimulativă;
 supravegherea stării de sănătate.
Activităţile ludice reprezintă un element de sprijin în educaţie, la copilul între 7-11 ani,
multe deprinderi şi cunoştinţe fiind dobândite prin joc, iar valorificarea acestui instrument
informativ-formativ presupune atribuirea unui conţinut cu finalităţi de dezvoltare a potenţialului
de cunoaştere afectiv şi volitiv al personalitii, având astfel un incontestabil rol terapeutic.
Activităţile de terapie ocupaţională se vor desfăşura individual sau în grup sub îndrumarea
personalului specializat utilizând dotările din sala de clasă(jucării, jocuri), obiectivul terapiei
ocupaţionale fiinf pregătirea progresivă şi raţională a copilului pentru activităţile cotidiene cu
grad cât mai mare de independenţă.
Activităţile de formare şi dezvoltare a autonomiei personale au caracter permanent şi sunt
desfăşurate de, pe cat posibil, cu implicarea activă a copiilor în funcţie de vârstă.
Alte avantaje ale programului pot fi :
 Servicii educaţionale specializate informale şi nonformale care ameliorează
comportamentul de adaptare şcolară;
 Asigurarea unui cadru securizat de petrecere a timpului liber;
 Prevenirea neglijării copilului şi a problemelor de adaptare şcolară;
 Integrarea mai rapidă în programul şcolar prin creşterea adaptabilităţii la acest tip de
mediu;
 Creşterea gradului de accesibilitate al familiilor care doresc alternative mai bune pentru
îngrijirea şi educarea copiilor;

58 | P a g e
  Sensibilizarea comunităţii faţă de problematica nevoii copilului de a fi asistat în a-şi
forma deprinderi dezirabile de petrecerea timpului liber, de a învăţa, de a se comporta,
de a socializa, de a accepta diversitatea;
 Optimizarea psihocomportamentală a şcolarului mic, prin folosirea activităţilor de grup
şi a unor metode art-terapeutice;
 Stimularea şi dezvoltarea stimei de sine, a conştiinţei propriei identităţi, a comunicării
interpersonale şi a relaţionării.
 Crearea unei motivaţii optime pentru activitatea (participarea) şcolară;
 Prevenirea comportamentului de eşec şi abandon şcolar;
 Cointeresarea familiei în activităţile de timp liber şi educaţie în scopul ameliorării
relaţiei intrafamiliale (copii-adulţi);
 Activitatea de supraveghere şi sprijin în efectuarea temelor şcolare.
 Activităţi recreative de socializare, de petrecere a timpului în colaborare cu şcoala
(excursii, drumeţii, vizite, la obiective turistice);
 Facilitarea integrării şcolii în comunitate şi medierea relaţiei părinţi-şcoală în cazul
familiilor prea ocupate sau dezinteresate pentru educarea copiilor lor;
 Acest serviciu va fi unul integrat modern şi competitiv crescând astfel valoarea actului
educaţional;
 Crează activităţi compensatorii şi recompensatorii pentru copiii cuprinşi în forma de
învăţământ primar, stabilind astfel un nivel motivaţional ridicat pentru participarea la
activităţile şcolare;
 Activităţi de dobândire a deprinderilor de viaţă independentă şi autonomie personală;

3. Profilul de competenţe al cadrului didactic. Competenţe necesare cadrului didactic

participant la programul after school.
3.1. Profilul de competenţe al cadrului didactic
Profesia de cadru didactic implică o serie de responsabilităţi, roluri, deziderate, calităţi,
competenţe, care o fac să se distingă de multe alte profesii al căror „ obiect” al muncii este omul.
În cadrul şcolii profesorul este conducătorul activităţii didactice care se desfăşoară în
vederea atingerii obiectivelor si competenţelor,prevăzute în documentele şcolare, dând sens şi
finalitate educativă tuturor componentelor implicate în procesul de învăţământ( informaţii,
mijloace, variabile psihice, etc.). Un aspect esenţial în ceea ce priveşte profesia de cadru didactic

59 | P a g e
îl reprezintă competenţa profesională care include ansamblul de capacităţi cognitive, afective,
motivaţionale şi manageriale, care interacţionează cu trăsăturile de personalitate ale educatorului,
conferindu-i acestuia calităţile necesare efectuării unei prestaţii didactice care să asigure
realizarea competentelor de către toţi elevii; iar performanţele obţinute să se situeze aproape de
nivelul maxim al potenţialului intelectual al fiecăruia.
Competenţa profesională a cadrului didactic din învăţământ derivă din rolurile pe care
acesta le îndeplineşte în cadrul şcolii. Practica evidenţiază diversitatea rolurilor unui cadru
didactic:
 expert al actului predare-învăţare: selecţionează, prelucrează din punct de vedere didactic
informaţiile pe care le va transmite, adaptându-le la sistemul de gândire al elevilor, la
nivelul lor de înţelegere.
 agent motivator: declanşează şi întreţine interesul elevilor, curiozitatea şi dorinţa lor
pentru activitatea de învăţare.
 creatorul situaţiilor de învăţare cât mai favorabile pentru atingerea obiectivelor
pedagogice proiectate şi imaginează strategii de predare-învăţare care să asigure succesul
şcolar la un număr cât mai mare dintre elevii pe care îi instruieşte.
 lider: conduce un grup de elevi, exercitându-şi puterea asupra principalelor fenomene ce
se produc. Este un prieten şi confident al elevului, sprijin în diverse situaţii.
 consilier: în această ipostază este un observator sensibil al comportamentului elevilor, un
îndrumător persuasiv şi un sfătuitor al acestora.
 model: prin întreaga sa personalitate, prin acţiunile şi comportamentul său; este un
exemplu pozitiv pentru elevi.
 manager: supraveghează întreaga activitate din clasă, asigură consensul cu ceilalţi
profesori, cu părinţii şi cu ceilalţi factori. Profesorul are de-a face cu un tip special de
management şi anume: „managementul clasei”. Acesta include toate deciziile şi acţiunile
solicitate pentru menţinerea ordinii în clasă.
Potrivit majorităţii specialiştilor, una dintre competenţele de bază ale cadrului didactic
este competenţa managerială.La clasă, profesorul nu realizează numai predarea-învăţarea-
evaluarea, ci şi relaţionează cu elevii, influenţându-le comportamentul de învăţare, intervine în
redirecţionarea evoluţiei lor generale. Fiind figura centrală pentru elevi, profesorul capătă şi
roluri de influenţare educativă. Astfel el îşi adaugă noi comportamente în activitatea cu clasa,
îndeplinind funcţii specifice managementului: planificare, decizie, organizare, motivare,
conducere, evaluare, consiliere.
60 | P a g e
 Profesorul îşi asumă o multitudine de roluri a căror exercitare este dependentă de
personalitatea lui. Dar pe lângă activitatea didactică desfăşoară şi o activitate extraşcolară sau
cultural educativă. Din totdeauna profesiunea de dascăl a fost o profesie socială; din această
perspectivă profesorul este şi un pedagog social preocupat pentru ridicarea gradului de cultură şi
civilizaţie.
Din aceste roluri ( deşi nu sunt singurele) decurg dimensiunile competenţei profesionale
a cadrului didactic:
A. Competenţa de specialitate care cuprinde trei capacităţi principale:
 cunoaşterea materiei;
 capacitatea de a stabili legături între teorie şi practică;
 capacitatea de înnoire a conţinuturilor în consens cu noile achiziţii ale
ştiinţei domeniului ( dar şi cu cele din domenii adiacente)
B. competenţa psihopedagogică este rezultanta următoarelor capacităţi:
 capacitatea de a cunoaşte elevii şi de a lua în considerare particularităţile lor de vârstă şi
individuale la proiectarea şi realizarea activităţilor instructiv-educative;
 capacitatea de a comunica uşor cu elevii, de a-i influenţa şi motiva pentru activitatea de
învăţare, în general şi pentru învăţarea unei anumite discipline de studiu în particular;
 capacitatea de a proiecta şi a realiza optim activităţi instructiv-educative ( precizarea
obiectivelor didactice, selecţionarea conţinuturilor esenţiale, elaborarea strategiilor de
instruire,crearea unor situaţii de învăţare adecvate, stabilirea corespunzătoare a formelor,
metodelor şi instrumentelor de evaluare, etc.
 capacitatea de a evalua obiectiv programe şi activităţi de instruire, pregătirea elevilor,
precum şi şansele lor de reuşită;
 capacitatea de a-i pregăti pe elevi pentru autoinstruire şi autoeducaţie
C. competenţa psihosocială şi managerială
- Competenţa psihosocială şi managerială presupune următoarele capacităţi ale
profesorului contemporan care-şi desfăşoară activitatea în învăţământ:
capacitatea de a organiza elevii în raport cu sarcinile instruirii, de a crea situaţii de
învăţare adecvate şi de a stabili responsabilităţi în grup;
- capacitatea de a stabili relaţii de cooperare, un climat adecvat în grupul de elevi şi
de a soluţiona conflictele;
- capacitatea de a-şi asuma răspunderi;

61 | P a g e
 - capacitatea de a orienta, organiza şi coordona, îndruma şi motiva, de a lua decizii în
funcţie de situaţie.
Acestor competenţe li se mai pot adăuga şi altele după cum fiecărei competenţe i se pot
asocia şi alte capacităţi.
În şcoala tradiţională, profesorul juca rolul de transmiţător al informaţiei către elevi, care
doar o receptau şi o reproduceau cu prilejul verificărilor. În şcoala modernă, profesorul devine
conducătorul unui proces simultan informativ şi formativ orientând şi sprijinind elevii să ajungă
prin efort propriu la descoperirea cunoştinţelor, pe care urmează să le prelucreze şi să le
integreze în structura lor cognitivă.
Potrivit raportului către UNESCO al Consiliului Internaţional pentru Educaţie, în secolul
XX, în acest prim secol al mileniului III, educaţia se sprijină pe 4 piloni importanţi: a învăţa să
ştii, a învăţa să faci, a învăţa să trăieşti împreună cui alţii şi a învăţa să fii.
În funcţie de această optică, dar şi de implicaţiile globalizării asupra indivizilor ale problematicii
lumii contemporane educatorii din învăţământ urmează să îndeplinească roluri noi. Astfel, de
exemplu, prin metodologia de aplicare a noului curriculum naţional, li se cere cadrelor didactice
din învăţământ să creeze activităţi (situaţii de învăţare) adecvate competenţelor proiectate ţinând
seama desigur de natura subiectului lecţiei şi de particularităţile clasei sau ale grupei de elevi.
Ideea nu este nouă în pedagogie, dar rolul profesorului este mai recent, el fiind astăzi
explicit („ creator de situaţii de învăţare”) şi specificat în documentele de proiectare didactică.
Evident, cu cât situaţiile de învăţare vor fi mai bine alese sau imaginate de profesor, cu atât mai
interesantă şi mai eficace în planul învăţării va fi activitatea de instruire.
Un alt rol nou ar fi acela de meditator în procesul cunoaşterii sau de consiliere alături de
rolul tradiţional de transmiţător de informaţii la care nu se renunţă, dar a cărui pondere este
vizibil în scădere, în cadrul învăţământului modern centrat pe competenţe.
Acest rol este strâns legat de cel de dinainte, dar are o arie de răspândire mult mai largă,
în sensul că relaţiile de colaborare între profesor şi elev se extind şi dincolo de lecţia propriu
zisă. Astfel profesorul îi poate însoţi pe elevi la biblioteci, dar şi în călătoriile pe Internet, îi poate
consilia în selectarea diverselor surse de informare ca şi în alcătuirea unor lucrări legate de
disciplina ori adiacente acesteia.
O noutate în Legea Educaţiei Naţionale se referă la dezvoltarea profesională calificarea
competenţelor de excelenţă după obţinerea gradului I. Cadrul didactic cu „performanţe deosebite
în activitatea practică şi managerială poate dobândi titlul de profesor emerit”. Un titlu care se
doreşte a fi cât mai aproape de profilul profesorului ideal şi care presupune: competenţă
62 | P a g e
ştiinţifică, competenţă culturală, competenţă comunicaţională şi relaţională, competenţă
motivaţională, competenţă inovaţională şi competenţă socio-morală.

Tema de control nr. 4: Eseu cu tema Prima lună ca profesor calificat (2 pagini)
……………………………………………………………………………………………………
…

7.2.Competenţe necesare cadrului didactic participant la programul after school.

Profilele de competenţe care se apropie cel mai mult de profilul de competenţe al
profesorului participant la after school sunt cele realizate de Elena Joiţa şi Romiţă Iucu.
Elena Joiţa (2000) a construit un profil dezirabil de competenţă al profesorului-
manager, din perspectiva managementului de succes al acţiunii educaţionale, care promovează o
conexiune puternică între succesul managerial şi succesul scolar.
Situarea interpretativă a problemei analizate în zona managementului educaţional nu
reprezintă doar o schimbare terminologică, o actualizare a limbajului, ci o mutaţie în plan
conceptual-metodologic, constând în deplasarea accentului de la competenţa predării la
competenţa coordonării şi îndrumarii învăţării, a luării deciziilor adecvate – strategice, tactice şi
operative -, efect al conceptiei democratice asupra educaţiei, conform căreia educatorul trebuie
să dispună de un profil de competenţă care să conducă spre realizarea prioritară a obiectivelor
formativ-educative. Punerea în valoare a compeţentelor profesorului- manager asigură succesul
managerial în acţiunea educaţională, obiectivat în conştientizarea noului rol de manager al clasei
de elevi, în dobândirea unei culturi manageriale constând în ansamblul cunoştinţelor din
domeniu şi în instrumentele de operaţionalizare ale acestei culturi, în asigurarea caracterului
raţional şi creativ al programării, proiectării, organizării, coordonarii, evaluării, reglării,
perfecţionării activităţilor instructiv-educative, în aplicarea în procesul de învăţămant a
modelelor pedagogice interactive, în cercetări ameliorative în vederea inovării curriculare.
I. Dimensiunea cognitiv-axiologică (a capacitatilor cognitive)
I.1. Capacităţi bio-fizice fundamentale:
 biologice: capacitatea de a-şi păstra sănătatea, a fi rezistent la oboseală şi la stres;

63 | P a g e
  fizice: a demonstra o tinută corectă, mişcare fireasca, gestică şi mimică controlate, ton
adecvat;
 temperamentale: a poseda energie, mobilitate şi echilibru nervos, dinamism; a da dovadă
de intensitate funcţională nervoasa, stabilitate emoţională.
I.2. Capacitati cognitiv- intelectuale:
 capacităţi cognitive concrete: a dovedi calităţi senzorio-perceptive, spirit de observaţie,
stabilitate şi varietate a reprezentărilor;
 capacităţi intelectual-raţionale:
- ale gândirii: capacitatea de analiza, sinteza, comparaţie, generalizare, abstractizare,
concretizare, divergenţă, flexibilitate, productivitate;
- ale limbajului: capacitatea de exprimare clară, expresiva, fluentă, de îmbinare a
formelor de comunicare;
- ale memoriei: capacitatea de a reţine logic, a păstra trainic, reactualiza şi produce cu
fidelitate, a imbina tipurile de memorie;
- ale imaginaţiei: capacitatea de a combina şi utiliza procedee variate de prelucrare a
datelor însuşite, de a anticipa, de a utiliza prioritar imaginaţia voluntară;
 capacităţi intelectual-instrumentale:
- ale inteligenţei: de a se adapta la condiţiile şi situaţiile concrete ale activităţii, de a stabili
corelaţii variate, de a elabora şi verifica ipoteze şi moduri de soluţionare, de a îmbina inteligenţa
concretă cu cea teoretică şi socială, de a interpreta complex situaţiile;
- ale creativităţii: capacitatea de a formula idei şi soluţii originale, valoroase, de a combina
procedeele şi tehnicile specifice dezvoltării creativităţii elevilor, de a valoriza, aplica ideile noi în
realitatea pedagogic-managerială.
II. Dimensiunea motivational-atitudinală (a capacitatilor reglatorii)
II.1.Domeniul afectiv: capacitatea de a realiza autocontrolul trăirilor, de a dovedi
stabilitate şi echilibru afectiv.
II.2. Domeniul motivaţional: capacitatea de a manifesta credinţă în rolurile primite şi
asumate, de a cunoaşte aşteptările elevilor asupra propriului comportament, de a promova
dezvoltarea motivaţiei intrinseci.
II.3. Domeniul voliţional: capacitatea de a acţiona cu perseverentă, cu promptitudine,
cu evitarea stărilor de negativism, de a depăşi obstacolele în rezolvarea obiectivelor.

64 | P a g e
 II.4. Domeniul concentrării asupra acţiunilor: de a dovedi atenţie concentrată şi
distributivă, a manifesta stabilitate în concentrare şi mobilitate, de a cuprinde ansamblul
problemelor, dar şi detaliile semnificative.
II.5. Domeniul valoric-atitudinal: capacitatea de a avea o viziune clară asupra elevilor
săi, a dovedi abilitate în relaţionare, toleranţă, solicitudine, cooperare, optimism,
principialitate, empatie, capacitatea de a fundamenta ştiinţific, raţional şi creativ strategia de
conducere a activităţţilor, capacitatea de a avea constiinţa necesităţii perfecţionării continue.
II.6. Domeniul orientarii in problematica (interese): capacitatea de a-şi fundamenta
realist expectanţele pedagogice şi manageriale, de a-si analiza şi dezvolta echilibrat interesele
pe probleme implicate, de a se raporta continuu la un sistem de valori consolidat.

III. Dimensiunea acţional-strategică

III.1. Competente normative generale: de a echilibra cu succes realizarea tuturor
categoriilor de obiective, de a acorda prioritate raţionalitatii si creativităţii în fata empiricului,
de a promova abordarea interdisciplinara şi transdisciplinara în pregătirea, rezolvarea şi
optimizarea acţiunilor, de a-şi dezvolta continuu cultura de specialitate, pedagogică şi
managerială, de a îmbina diferite stiluri în conducerea elevilor şi rezolvarea situaţiilor.
III.2. Competente acţional-metodologice
 În previziune, planificare, proiectare, programare: competenţa de a cuprinde echilibrat
diferitele conţinuturi de utilizat în realizarea obiectivelor, de a alterna şi combina diferite metode
şi tehnici de proiectare, de a proiecta în variante strategice şi acţionale realizarea obiectivelor
stabilite, de a cunoaşte şi de a prevedea obstacolele care provoacă insuccesul;
 În organizarea activităţii, situaţiilor educaţionale: competenţa de a ordona logic
elementele activităţii şi situaţiile, de a prelucra şi de a structura conţinuturile în raport cu
obiectivele şi celelalte condiţii concrete, de a prevedea forme de abordare diferenţiată a
acţiunilor, de a alterna şi diversifica mijloacele (sarcini, metode, procedee, relaţii);
 În elaborarea şi aplicarea deciziilor: competenţa de a îmbina deciziile strategice (pe
obiective generale) cu cele tactice (pe obiective specifice concrete), de a inlocui progresiv
deciziile empirice cu cele argumentate stiinţific, de a prevedea unitatea între acţiuni – evaluare –
optimizare, de a adopta deciziile concrete dupa evoluţia şi evaluarea continuă a situaţiilor
instrucţionale;

65 | P a g e
  În coordonarea şi îndrumarea elevilor: competenţa de a utiliza procedee variate în
motivarea elevilor în direcţia activismului acestora, de a oferi puncte de sprijin în efectuarea
sarcinilor de învatare, de a oferi variante de rezolvare adaptate particularitatilor elevilor, de a
valorifica valenţele formativ-educative ale conţinuturilor predate, de a consilia elevii pe
probleme concrete ale activităţii sau ale dezvoltării individuale, de a utiliza variatele forme de
comunicare în activizarea elevilor, de a crea şi mentine un climat instructional de dezvoltare
participativ;
 În evaluarea şi reglarea acţiunilor: competenţa de a alterna metodele de verificare şi
apreciere cantitativă şi calitativă a rezultatelor, de a echilibra evaluarea diferitelor categorii de
obiective, de a utiliza în sistem categoriile de evaluare, de a analiza complex rezultatele, de a
identifica şi aplica măsurile de reglare, de a asigura caracterul motivaşional al evaluarii prin
introducerea metodelor alternative de evaluare, de a antrena elevii în autoevaluare şi
interevaluare.
Romiţă Iucu (2000) a construit un profil de competenta al profesorului manager structurat
pe componentele interne ale personalităţii cristalizate, rezultate în urma unei analize transversale
(R.B. Iucu, 2000, pp. 126-127):
1. Competenţa ştiinţifică:
o abilităţi necesare pentru manipularea cunoştinţelor;
o informaţie stiintifică selectată, veridică, actualizată, precisă;
o capacităţi de transmitere a cunoştinţelor;
o inteligenţă, dar mai ales înţelepciune;
o experientă didactică flexibilă;
o multiple şi variate strategii rezolutive;
o aptitudini pentru cercetare, experimentare şi control;
o iniţiativă şi obiectivitate în evaluare;
o capacităţii şi strategii creative;
o operaţii mentale, flexibile şi dinamice;
o capacităţi de transfer şi aplicare.
2. Competenţa psihosocială:
 capacitatea de a stabili cu usurinţa relaţii adecvate cu elevii;
 adaptarea la roluri diverse;
 capacitatea de comunicare lejeră şi eficientă, atat cu grupul, cât şi cu indivizii, separat;

66 | P a g e
  abilităţi de utilizare şi drămuire adecvată a forţei şi autorităţii (varierea raportului
autoritate-libertate în funcţie de obiectivele fundamentale);
 disponibilitati de adaptare la diverse stiluri educaţionale şi manageriale;
 entuziasm, întelegere şi prietenie.
3. Competenta managerială:
 capacitatea de influenţare a clasei, în general, şi a fiecărui elev, în particular;
 abilităţi de planificare, de proiectare;
 forţa şi oportunitatea decizională;
 capacitatea de a organiza şi coordona activitatea clasei;
 administrarea corectă a recompensei şi pedepsei;
 suportabilitate în condiţii de stres.
4. Competenţa psihopedagogică:
 capacitatea de determinare a gradului de dificultate a unui conţinut;
 capacitatea de accesibilizare a informaţiei didactice;
 capacitatea de întelegere a elevilor, de acces la lumea lor launtrică, de solidarizare cu
momentele lor de spirit;
 creativitate în munca educativă;
 capacitate empatică;
 atitudine stimulantă, energică, plină de fantezie;
 minimum de tact pedagogic;
 spirit metodic si clarviziune în activitate.
Profesorul se implică în activitatea didactică cu întreaga personalitate: motivaţii, aptitudini,
nivel de competenţă, experienţă personală. Arta de a preda nu se reduce la transmiterea
cunoştinţelor, ci presupune şi o anumită atitudine faţă de elevi, ca expresie a concepţiei
pedagogice asumate şi a propriilor trăsături de personalitate. În cadrul activităţilor didactice se
creează multiple raporturi interpersonale între participanţi, antrenaţi cu toţii într-un proces
constant de influenţare reciprocă. Reuşita unui profesor depinde de multe ori de natura relaţiilor
pe care le stabileşte cu elevii săi în cadrul acestei interacţiuni, aspect deosebit de important,
deoarece multe dificultăţi de învăţare şi educare se datorează unor relaţii deficitare.
Natura relaţiilor pe care profesorul le stabileşte cu elevii este determinată nu numai de stilul
de abordare a activităţii şi de trăsăturile sale de personalitate, ci şi de trăsăturile individuale şi de
grup ale elevilor. De aceea, profesorul trebuie să aibă abilitatea de a-şi cunoaşte partenerii de
activitate. Empatia profesorului nu înseamnă o cunoaştere de tip analitic, ci capacitatea de a
67 | P a g e
depune un efort imaginativ pentru a-l înţelege pe celălalt, sub aspectul potenţialului de care
dispune, al atitudinilor şi sentimentelor sale, al semnificaţiei conduitei manifestate. Profesorul
trebuie să adopte un stil democratic, caracterizat prin relaţii deschise bazate pe încredere
reciprocă şi acceptare, reuşind astfel să colaboreze cu elevii într-o atmosferă armonioasă, lipsită
de încordare.
Calitatea procesului instructiv-educativ este dependentă şi de relaţia afectivă dintre profesor
şi elevi. De aceea este necesar ca fiecare cadru didactic să fie preocupat de cultivarea unor relaţii
bune cu elevii săi.
Trăsăturile negative de personalitate ca: superficialitatea, cinismul, încăpăţânarea, apatia,
indiferenţa, rigiditatea, agresivitatea creează o atmosferă nefavorabilă în jurul său. Dimpotrivă,
agreabilitatea, gradul de deschidere spre ceilalţi, permeabilitatea la schimbări, amabilitatea,
răbdarea, stăpânirea de sine, dorinţa de a ajuta, sociabilitatea, încrederea, capacitatea de a
înţelege problemele vor întări calitatea relaţiilor pedagogice.
Echilibrul intelectual şi psihic, luciditatea, intuiţia, bunul-simţ, tactul pedagogic sunt calităţi
indispensabile cadrului didactic. Acestora li se adaugă calităţi morale: probitatea, obiectivitatea,
generozitatea, modestia, blândeţea, cinstea, sinceritatea, demnitatea, conştiinciozitatea.
Profesorul în calitatea sa de formator trebuie să fie în permanenţă preocupat de imaginea sa
oferită elevilor, aspecte minore ca punctualitatea, valorificarea integrală a timpului lecţiei, modul
de adresare, ţinuta, gestica, mimica sunt încărcate de semnificaţie şi au valoare formativă.
Talentul pedagogic asociat cu ansamblul capacităţilor care determină competenţa
profesională şi ansamblul calităţilor personale conferă acea măiestrie pedagogică care defineşte
profesia de educator sau cadru didactic.
Se consideră că „a fi profesor” trebuie înţeles în sensul de „a deveni profesor” adică de a
transforma meseria într-o carieră. Devin profesori „excelenţi” acei profesori care ştiu cum să le
capteze elevilor atenţia şi să le-o menţină pe tot parcursul lecţiilor, să formuleze cu claritate
competenţele urmărite în cadrul fiecărei activităţi didactice, să reactualizeze cunoştinţele
anterioare necesare învăţării, să predea accesibil şi convingător noile cunoştinţe, să creeze situaţii
de învăţare adecvate, să dirijeze învăţarea şi să obţină feed back, ori de câte ori este nevoie, să
evalueze prin metode variate.
Acest deziderat focalizează atenţia asupra necesităţii formării continue a cadrului didactic,
formarea constituindu-le ca o provocare în cadrul procesului de modernizare a sistemului de
educaţie. Formarea continuă a cadrului didactic este reglementată şi obligatorie. Aceasta trebuie
să asigure evoluţia în carieră a cadrului didactic, perfecţionarea în acord cu propriile nevoi dar şi
68 | P a g e
cu ale elevului şi ale societăţii. Principala direcţie în care prin formarea continuă trebuie să se
realizeze schimbarea în educaţie este următoarea: „ Profesorul este figura centrală a reformei
educaţionale contemporane. El trebuie să renunţe la rolul său tradiţional şi să se transforme într-
un planificator al activităţilor de grup, într-un facilitator al interacţiunii elevilor şi într-un
consultant.

4. Evaluarea impactului implementarii After school

Coordonatele studiului

Întotdeauna, trebuie să întemeiem un proiect educațional pe o investigație. Vă prezint,

mai jos, un studiu care își propune să identifice cum influenţează programul after school
activitatea didactică, calitatea rezultatelor școlare ale elevilor, calitatea timpului petrecut în
familie, personalitatea copilului sub aspectul gradului de socializare, al interacţiunii cu ceilalţi şi
al gradului de toleranţă. Studiul îşi propune să identifice modalităţi de optimimizare a
programului din perspectiva tuturor factorilor implicaţi în program: manager, cadre didactice,
părinţi şi elevi.

Tema si problema de cercetare

Pornim de la supoziţia că programul after school infuenţează în sens pozitiv activitatea
didactică, performanţele copiilor şi funcţionabilitatea familiei.
În acest context cercetarea ar putea viza următoarele aspecte:
- impactul programului asupra activităţii şi carierei didactice ;
- rezultate școlare ale elevilor care frecventează programul after school;
- impactul programului asupra personalității copiilor care frecventează acest program;
- impactul programului asupra relației şcoală- părinți-copii;
- identificarea unor modalităţi de optimizare a programului after school.
Obiectivele cercetării

Există numeroase studii de evaluare a beneficiilor personale și sociale ale programului

after school în țările în care acest program a fost inițiat sau implementat cu mult timp înainte,
studii citate în prezentarea anterioară. Implementarea recentă a programului în sistemul de
educație românesc, explică numărul extrem de redus al cercetărilor pe această temă.
Obiectivele studiului:

69 | P a g e
 1. Evaluarea impactului programului after school asupra rezultatelor școlare ale elevilor
care frecventează programul after school, asupra personalității lor din perspectiva
învățării sociale și emoționale;
2. Evaluarea impactului programului after school asupra activităţii şi carierei didactice ;
3. Analiza beneficiilor programului after school pentru părinţi, elevi , cadre didactice.
4. Identificarea unor modalităţi de optimizare a programului after school.

Ipotezele cercetării
Plecăm de la o ipoteză generală din care derivă mai multe ipoteze de cercetare ce
conturează direcţiile concrete de investigaţie.

Ipoteza generală:
Cercetarile asupra randamentului şcolar şi asupra formării trasăturilor de personalitate ale
elevilor au scos în prim plan importanţa pregătirii sistematice şi a studiului individual al acestora
în condiţii de monitorizare, realizată de persoane calificate. Programul after school asigură un
mediu de educaţie care poate contribui la dezvoltarea pozitivă a elevilor şi la o mai substanţială
colaborare între școală si famile.
Ipoteze specifice:

1. Apreciem că programul after school influenţează calitatea pregatirii instrucționale a

elevilor la toate disciplinele din planul de învăţământ;
2. Există o relație directa între participarea elevilor la programul after school şi
performanţele scolare ale acestora.
3. Achiziţiile de natură cognitivă și sociorelațională din programul after school amelioreaza
calitatea timpului petrecut în familie;
4. Freventarea regulată a programului After school influenţează personalitatea copilului sub
aspectul gradului de socializare, al interacţiunii si relaționarii cu ceilalalţi, al gradului de
toleranţă;
5. Presupunem că cei mai multi părinți au ales programul after school deoarece au
întâmpinat greutăți în efectuarea temelor pentru acasă si a monitorizarii copiilor, ceea ce
a generat alterarea relației părinte – copil.
6. Proiectarea şi implementarea unui program after school presupune dezvoltarea unor
competenţe manageriale ale profesorilor implicaţi în program.

70 | P a g e
 7. Optimizarea programului after school necesită creativitate în plan organizatoric,
sociorelational si comunicaţional din perspectiva ofertantului și a beneficiarilor.

Resurse şi mijloace de lucru

Un exemplu de bună practica în programul after school.

 Profilul școlii luate ca referință
Așa cum menționează profesoara I. Constantinescu, de la Școala Gimnazială Nr.11 ”Ștefan
Octavian Iosif”, în lucrarea de grad didactic I (seria 2014-2016), şcoală de prestigiu din
municipiul Braşov (ocupă locul doi în topul celor mai bune şcoli braşovene, potrivit
clasamentului realizat de media locală şi Inspectoratul Şcolar Braşov). „Cu toate că este o
şcoală de cartier, ocupă locul doi în topul celor mai bune şcoli braşovene. Şcoala este dotată la
cele mai înalte standarde şi oferă şi servicii de after-school. După ore, elevii pot să-şi facă lecţiile
cu profesorii de la catedră, să mănânce şi să doarmă. În plus, şcoala se implică în foarte multe
activităţi, chiar şi la nivel de comunitate.” (Adevărul de seară- 7 aprilie 2010).
Conform datelor oferite de dna director a Şcolii Gimnaziale Nr. 11 , prof.dr… …………,
din anul şcolar 2003-2004, în şcoală se derulează programul after-school. Programul a început
cu 18 elevi în clasa I, iar în anul şcolar 2014-2015, de acest program beneficiază 624 din cei
1316 elevi ai şcolii, cuprinzând atât ciclul primar cât şi gimnazial. Este una din realizările
importante ale şcolii, fiind cel mai performant şi mai solicitat program din Braşov.
Clasele de referință sunt clasele a II a și a III a, care sunt cuprinse în acest program din
clasa I.

 Lotul de subiecţi

Grupul „ţintă” vizat de investigaţia noastră este reprezentată de 100 adulţi din diferite
domenii de activitate, părinţi ai elevilor , din patru clase a II a și a III a care desfășoară program
prelungit şi de 16 cadre didactice implicate în programul after school.

Caracteristicile eşantionului studiat

71 | P a g e
 Populaţia ţintă vizată de prima parte a investigaţiei este reprezentată de adulţi din
diferite domenii de activitate părinţi ai unor elevi cuprinși între 8 și 10 ani, care frecventează
programul after school.
Chestionarul a fost aplicat pe un eşantion aleator de 100 de părinți.
Vârsta minimă a părinţilor intervievaţi a fost 30 de ani, iar cea maximă de 47 de ani.
Media de vârstă a eşantionului a fost de 38,7 ani.
Dintre persoanele care au răspuns chestionarului, 54% au un copil, 42% sunt părinţii a
doi copii, 3 % au trei copii, iar 1% sunt părinţi a patru copii.

Distribuţia pe gen a părinţilor care au răspuns chestionarului, îi împarte în 58% mame şi

42% taţi.

După nivelul studiilor, părinţii se împart în 43% cu studii superioare, 55% cu studii
medii şi 2% cu alt tip de studii.

72 | P a g e
 Populaţia ţintă vizată de a doua parte a investigaţiei este reprezentată de cele 16 cadre
didactice implicate în programul after school. Toate cadrele didactice implicate în program sunt
de sex feminin , cu vârste cuprinse între 29 şi 56 de ani .
87 % dintre cadrele didactice implicate în program au gradul didactic I , 13 % au obţinut
gradul didactic II.

Personalul didactic este foarte bine pregătit , 69 % dintre cadre didactice au studii
superioare, cu o vastă experienţă , 44% dintre cadre au peste 30 ani vechime , 31 % au între
20-30 ani vechime.

73 | P a g e
 Metode şi instrumente de investigare

Pentru atingerea acestor obiective au fost prevăzute modalităţi specifice de culegere de

informaţii. Investigarea infuenţelor programului after school asupra performanţelor copiilor şi
funcţionării familiei reprezintă un demers complex care presupune îmbinarea metodelor
calitative și cantitative de cercetare.
În vederea realizării obiectivelor cercetării am utilizat: metoda focus-grup,interviul ,
ancheta pe bază de chestionar, iar ca instrument aferent s-a utilizat chestionarul de opinie și
analiza documentelor.
Focus-grupul este un tip special de grup, scopul lui fiind acela de a asculta, a aduna
informaţii despre o anumita problemă, serviciu, participanții fiind aleși pe baza unor
caracteristici comune. Una dintre regulile Focus - grupului este de a nu forța pe nimeni să
răspundă, participanții fiind încurajați să-și spună părerea. De asemenea, discuția are loc de mai
multe ori, cu tipuri similare de participanți, pentru a se creea posibilitatea de a surprinde anumite
curente de idei în legatură cu problema studiată.
Am utilizat focus-grupul pentru a analiza criteriile părinților în selectarea programul
after school, impactul programului asupra dezvoltării copiilor, și modul în care influențează
relațiile dintre părinți și copii. Astfel, au fost intervievați 36 părinți, în 4 grupe de câte 9
participanţi, ai unor copii din clase diferite, care frecventează programul.
S-a realizat analiza tematică şi analiza frecvenţelor. Au fost identificate principalele teme
şi subteme ale focusului, fiind categorizate după anumite criterii, s-au contabilizat răspunsurile.
Temele abordate în focus grup au fost motivarea alegerii programului after scool (nevoi
exprimate, criterii de selecţie), servicii oferite de program (educaţionale - şcolare şi extraşcolare,
de masă, de odihnă), achiziţii în planul personalităţii (comportamente, socializare cu copiii,
relaţionare cu familia), avantajele şi dejavantajele programului .

74 | P a g e
 Prima tema a cuprins 4 itemi prin care am urmărit identificarea nevoilor familiilor şi a
criteriilor de selecţie a programului din oferta existenta. A doua temă având cinci itemi a urmărit
opiniile părinţilor în legătură cu desfăşurarea programului. Cea de-a treia tema, cu şase itemi, a
vizat observaţiile părinţilor referitoare la eventualele modificări în comportamentul copiilor.
Ultima temă a urmărit identificarea modificărilor survenite în relaţia părinţi copii sub aspectul
calităţii timpului petrecut împreună şi a atitudinii faţă de şcoală.
Chestionarul de cercetare reprezintă o tehnică şi un instrument de investigare, constând
dintr-un ansamblu de întrebări scrise şi, eventual, imagini grafice, ordonate logic şi psihologic,
care, prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină, din
partea persoanelor anchetate, răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris. În cadrul
chestionarului, întrebările sau desenele au funcţia de indicatori. Totodată, ele au funcţia de
stimuli declanşatori, de comportamente verbale sau nonverbale. Atitudinea verbala –
răspunsurile la întrebări şi exprimările verbale determinate de stimuli – sunt variate de la un
individ la altul. Asupra acestui comportament acţionează o multitudine de factori: personalitatea
celui investigat, situaţia-cadru de desfăşurare a anchetei, personalitatea celui care realizeaz ă
ancheta, tema investigaţiei, structura chestionarului, timpul când are loc ancheta.(cf. Chelcea,
2004, p.142)
Primul chestionar utilizat în investigaţia noastră a avut ca scop stabilirea nivelului de
satisfacţie al părinţilor în legătură cu serviciile oferite de programul after school frecventat de
copiii lor și identificarea influențelor pe care le exercită programul asupra copiilor și familiei.
Probleme vizate:
 Așteptările părinților în legătură cu programul after school- întrebarea 1 cu răspunsuri la
alegere.
 Evaluarea serviciilor programului after school frecventat de proprii copii- întrebările 2 și
6. Pentru o apreciere globală a calităţii serviciilor oferite de programe calculează o medie,
procedând astfel: se atribuie valori numerice celor patru calificative, astfel 1-nesatisfăcător,
2-satisfăcător, 3-bun, 4-foarte bun și 5-excelent
 Timpul petrecut cu copii- întrebările 3 și 4: întrebări deschise care să reflecte durata și
calitatea timpului petrecut împreună
 Influența programului after school asupra personalității copilului: întrebare cu răspuns
deschis care vizează evaluarea impactului programului after school asupra personalității
copiilor

75 | P a g e
 Structura chestionarului include trei părţi: partea introductivă: în care am justificat,
subiecţilor, necesitatea aplicării chestionarului, realizând o sumară contextualizare a acestui
instrument în ansamblul cercetării; întrebările propriu-zise: care au fost alcătuite în concordanţă
cu tema şi ipotezele cercetării; date factuale: referitoare la vârstă, apartenenţa la gen,număr copii
şi studiile respondentului;
Acest chestionar a fost aplicat în perioada martie 2015, părinţilor elevilor înscrişi în
clasele a II a și a III a, cu program prelungit într-o școală din municipiul Brașov.
Al doilea chestionar a fost utilizat pentru a stabili impactul programului after school
asupra cadrelor didactice implicate în program.
Problemele vizate au fost : experienţa în cadrul programului , relaţia cu elevii şi părinţii
implicaţi în program, rezultatele elevilor , impactul programului asupra activităţii didactice ,
oporunităţi ale programului, dezavantaje şi modalităţi de optimizare a programului din punctul
de vedere al cadrului didactic.
Pentru a avea o privire de ansamblu asupra Programului After School desfăşurat în şcoală
am realizat un interviu cu managerul şcolii , dir.prof. Albu Tudoriţa . Scopul interviului a fost de
a colecta cât mai multe informaţii despre debutul programului în şcoală, condiţiile care au
favorizat dezvoltarea programului, provocările acestui program , identificarea unor noi
modalităţi de optimizare a programului în şcoală.
Analiza documentelor este o alta metoda utilizată de sociologie, aplicată nu la realitatea
socială în sine, ci la o imagine a ei. Legitimitatea analizei documentelor rezidă în faptul că
documentele sunt produsul activității umane și ca urmare ele încorporează o anumită cantitate de
informație despre fapte sau fenomene sociale din perioada în care au fost produse. Întelegem prin
document orice obiect material realizat de om, capabil să înmagazineze o anumită informație
despre un fapt social. Am utilizat în cercetarea noastră rezultatele obținute de elevii clasele a IIIa
și a IVa cu program prelungit la testele inițiale din clasa I și testele finale din clasa a III a,
respectiv a IV a, la limba română și matematică, pentru a evidenția progresul sau regresul școlar
înregistrat de aceștia.
Rezultatele cercetării
 Rezultate focus-grup

Prima tema identificată a fost cea legată de motivarea alegerii programului de către
părinți. În acest sens, relatările participanților la focus grup se referă, pentru început, la nevoile
care au condus spre această opțiune. Primul dintre motive, ca și număr de răspunsuri și cel mai

76 | P a g e
important, a fost acela că durata programului de lucru nu le permite să se ocupe de copil în
intervalul orar 12-16. Al doilea motiv invocat a fost nevoia de îndrumare a copilului în
efectuarea temelor pentru acasă de către un personal calificat. S-au identificat și alte motive:
nevoia de a impune copilului un program ordonat și echilibrat, nevoia de a-l ști în siguranță și
dorința de a-l plasa pe copil într-un grup în care să socializeze.
Din răspunsurile primite, am concluzionat că alegerea programului s-a realizat după o
informare prealabilă. Au indicat cercul de prieteni (8 răspunsuri), consultarea site-urilor de
specialitate (12 răspunsuri), un părinte fiind unul dintre inițiatorii programului.
Criteriile de atractivitate pe baza cărora s-a făcut această alegere au fost: eficiența
programului, modul de organizare - masă, odihnă și activități educative în aceeași incintă-,
sprijinul calificat în efectuarea temelor, criterii invocate de către toți participanții la focus grup.
O altă temă identificată se referă la modalitatea de desfășurare a programului after school
în școală. Răspunsurile evidențiază faptul că părinții cunosc foarte bine activitatea desfășurată,
apreciind atât serviciile educaționale, cât și cele legate de masă și odihnă. Discuția este relaxată,
nu există păreri divergente pe această temă, fiecare întărind ideile exprimate de antevorbitori. S-
au axat pe calitatea serviciilor oferite de școală prin acest program, doar cinci dintre părinți
descriind explicit derularea lui.
Au apreciat activitățile școlare, care se desfășoară pe același principiu educațional
deoarece cadrul didactic de la orele de curs este și cel care supraveghează și îndrumă
efectuarea temelor.
30% din participanți susțin ideea că activitățile extrașcolare au aceeași importanță. S-au
evidențiat 3 dintre participanți pentru care activitățile extrașcolare nu prezintă prea mult interes,
acestea putând fi desfășurate și în familie.
Toți respondenții se declară mulțumiți de calitatea serviciilor de masă și condițiile de
odihnă.
Părerile sunt mai diverse și interacțiunile mai accentuate în ceea ce privește tema
referitoare la achizițiile copilului în planul personalității, însă converg spre importanța
achizițiilor în plan comportamental: copiii devin mai organizați și mai ordonați, își formează un
stil de lucru propriu, învață să accepte mai ușor mai multe tipuri de personalitate, învață să
gestioneze relațiile cu cei din jur.
S-a avansat ideea că programul creează cadrul propice învățării sociale: devin mai
independenți, devin competitivi, învață să negocieze, să se integreze în grup și comunitate,
învață să se cunoască și să-i cunoască pe ceilalți. Stilul de exprimare al unei idei „învață să fie
77 | P a g e
tupeiști” a creeat contradicții între participanți. Contradicția a fost doar aparentă, divergența
constând în forma de exprimare și nu în conținutul ideii, astfel încât clarificările au explicat
expresia ca și capacitate de adaptare, îndrăzneală, fermitate. Tonul discuției a crescut ușor, au
vorbit toți odată, obstrucționându-se.
Dacă până acum nonverbalul respondenților a demonstrat doar timiditatea unora în a-și
exprima punctul de vedere, o dată cu această contradicție mimica și gestica au trădat o ușoară
nervozitate, (mișcări ritmice ale brațelor), B.N. considerând că nu a fost bine înțeles. În felul
acesta s-au evidențiat și tipurile de participanți. La începutul discuției, B.N. a insistat asupra
faptului că este unul dintre inițiatorii programului, asumându-și astfel rolul de expert. Frustrarea
că nu este înțeles l-a transformat în dominator.
Unul dintre participanți a manifestat o timiditate accentuată pe tot parcursul discuției,
comunicând mai mult nonverbal, aprobând ideile exprimate de ceilalți. Deși i s-a oferit locul din
fața moderatorului, menținându-se permanent contactul vizual, acest respondent, de la un
moment dat, nu s-a mai implicat verbal în discuție, răspunsurile acestuia la unele întrebări
lipsind.
Discuția a evidențiat faptul că părinții acordă o mare importanță socializării, indicând
colectivul clasei ca fiind locul în care copiii se pregătesc pentru integrarea în comunitate.
Comunicarea este foarte importantă în relaționarea cu cei din jur. Ceea ce învață în cadrul
programului experimentează în familie.
Calitatea timpului petrecut în familie crește datorită faptului că acasă nu mai sunt sub
presiunea temelor astfel pot fi desfășurate activități care să întărească legătura copil-familie:
ieșiri în natură, activități casnice, sportive, lectură, lecții de viață („încerc să-l învăț tot ce știu”).
Discuția a fost animată și plăcută, în general. Pentru unele aspecte considerate exagerate
(„în familie dansăm, cântăm, facem carnavaluri, facem de toate...”), s-au sesizat nuanțe ușor
ironice („ recunosc că noi nu facem carnaval chiar în fiecare zi...”).
O altă temă identificată a fost cea referitoare la avantajele și dezavantajele programului.
Ca avantaje s-au identificat: toate activitățile din program se desfășoară în aceeași incintă (14),
temele se efectuează cu același profesor, mergând pe același principiu educațional (16), se
respectă un program care formează un stil de viață ordonat (9), se valorifică eficient timpul,
ducând la creșterea calității timpului petrecut în familie (6), socializarea în cadrul programului
le dezvoltă abilitățile de integrare în comunitate (8).
Se remarcă seriozitatea în formularea ideilor, fapt ce sugerează importanța acestora
pentru părinți.
78 | P a g e
 Unii consideră că programul nu prezintă dezavantaje (7), alții indică drept dezavantaj
timpul scurt pe care copilul îl mai petrece cu familia (12) sau cunoașterea unui singur stil
didactic de către copii (14). Pe aceste subiecte, a avut loc o confruntare de idei: ceea ce pentru
unii constituia avantaj, pentru ceilalți reprezenta avantaj datorită faptului că analizau problema
din puncte de vedere diferite.
Participanţii la focus grupa au manifestat un real interes privind tematica propusă oferind
numeroase exemple concrete. Au argumentat şi justificat ideile exprimate. Au repetat anumite
manifestări observate în comportamentul copiilor ca influență a Programului After School asupra
personalității lor.
Au fost identificate numeroase acorduri ale participanţilor în legătură cu anumite subteme
identificate de ceilalţi participanţi, precum şi completări ale acestora. Participanţii au
interacţionat pozitiv, atmosfera fiind destinsă, uneori chiar veselă şi au existat doar ușoare
dezacorduri sau contradicţii.
Analiza tipului de progresie tematică
Participanţii la focus grupa au manifestat un real interes privind tematica propusă oferind
numeroase exemple concrete. Au argumentat şi justificat ideile exprimate. Au repetat anumite
manifestări observate în comportamentul copiilor ca influență a Programului After School asupra
personalității lor.

Analiza conversaţională
Au fost identificate numeroase acorduri ale participanţilor în legătură cu anumite subteme
identificate de ceilalţi participanţi, precum şi completări ale acestora. Participanţii au
interacţionat pozitiv, atmosfera fiind destinsă, uneori chiar veselă şi au existat doar ușoare
dezacorduri sau contradicţii.
Rezultate chestionar de cercetare adresat părinţilor

 Așteptările părinților . La întrebarea 1 Definiţi un program after school de succes,

marcând cu X nu mai mult de trei dintre afirmaţiile de mai jos:
1. Desfășoară activități de pregătire suplimentară cu elevii .
2. Răspunde nevoilor si intereselor copiilor / părinţilor / comunităţii
3. Oferă activităţi care promovează dezvoltarea abilităţilor şcolare, sociale şi
personale.
4. Menţine un mediu încurajator, cooperativ, de susţinere, care accentuează

79 | P a g e
 participarea şi colaborarea

5. Implică tinerii în planificarea, desfăşurarea şi punerea în practică a activităţilor.

6. Leagă activităţile din timpul şcolii cu cele de de după ore.
7. Angajează profesori calificaţi, antrenaţi , entuziaşti care iubesc cu adevărat copiii.
8. Oferă un mediu sigur.
9. Se asigură că profesorii au o relatie pozitivă cu elevii.
10. Încurajează competiția.
11. Oferă o gustare hrănitoare.
12. Dezvoltă si foloseşte parteneriate cu comunitatea.

Prima alegere ca variantă de răspuns la această întrebare, are următoarea distribuţie:

A doua alegere ca variantă de răspuns la această întrebare, are următoarea distribuţie:

80 | P a g e
 A treia alegere ca variantă de răspuns la această întrebare, are următoarea distribuţie:

62% dintre părinți consideră că un program de succes este axat pe activități suplimentare
de pregătire a elevilor, 36% au indicat activitățile care dezvoltă abilitățile școlare, sociale și
personale, 24% consideră că programul ar trebui să răspundă nevoilor elevilor, părinților și

81 | P a g e
comunității. În opinia noastră aceste rezultate demonstrează faptul că părinții sunt interesați în
primul rând de suportul pe care aceste programe îl asigură în pregătirea școlară și de activitățile
care le dezvoltă abilitățile sociale.

 Evaluarea programului de către părinți :

La întrebarea 2:Cum apreciați pe o scală de la 1 la 5 serviciile programului after school pe
care îl frecventează copilul d.voastră? (1- nesatisfăcător, 2 -satisfăcător, 3 -bun, 4- foarte
bun, 5- excelent)
Serviciile oferite de program 1 2 3 4 5
1 Supravegherea și îndrumarea elevilor în pregătirea temelor

2 Calitatea și frecvența activităților extrașcolare

3 Organizarea activităților de odihnă și servirea mesei
4 Climatul socio-afectiv al clasei/grupului în care copilul d.voastră
desfăsoară activtăți after school
5 Organizarea spațiului de desfășurare a programului
6 Calitatea personalului implicat în programul after school

Părinții au oferit următoarele răspunsuri:

1.Supravegherea și îndrumarea elevilor în pregătirea temelor :

Aproape jumătate, 46% dintre respondenţi au afirmat că supravegherea şi îndrumarea

elevilor în pregătirea temelor este excelentă , iar 54% au evaluat acest serviciu ca fiind foarte
bun. Putem afirma că acest serviciu este unul de o foarte bună calitate, fiind apreciat numai cu
,,excelent” şi ,,foarte bine”.

2. Calitatea și frecvența activităților extrașcolare :

Referitor la calitatea şi frecvenţa activităţilor extraşcolare , 5% dintre părinţi au afirmat
că acestea sunt excelente, 82% le-au apreciat ca fiind foarte bune, iar 13% le-au apreciat ca fiind

82 | P a g e
foarte bune.

3. Organizarea activităților de odihnă și servirea mesei:

37% dintre părinţi au considerat organizarea activităţilor de odihnă şi servirea mesei ca

fiind excelente , iar 63% dintre aceştia le-au apreciat ca fiind foarte bune. Nici un părinte nu a
apreciat aceste servicii ca fiind bune, satisfăcătoare sau nesatisfăcătoare , ceea ce demonstrează
calitatea deosebită a acestor servicii.
4.Climatul socio-afectiv al clasei în care copilul d-voastră desfăşoară activități after school:

83 | P a g e
 Referitor la climatul socio-afectiv al clasei , 8% dintre părinţi îl consideră excelent , 87%
consideră că este foarte bun , iar 5% condideră că acesta este bun. Nici un părinte nu a considerat
climatul clasei ca fiind satisfăcător sau nesatisfăcător.

8. Organizarea spațiului de desfășurarea programului:

84 | P a g e
 Marea majoritate a părinţilor (84%) consideră că spaţiul de desfăşurare al programului este
foarte bine organizat, 6% îl consideră excelent , iar 10% consideră că acest spaţiu este bine
organizat.

9. Calitatea personalului implicat:

Referitor la calitatea personalului implicat în program , 38% dintre părinţi îl consideră ca

fiind excelent , iar 62% îl consideră ca fiind de o foarte bună calitate.
Din datele prezentate se constată că majoritatea respondenților apreciază serviciile
programului after school ca fiind foarte bune. De cea mai bună apreciere se bucură
supravegherea și îndrumarea copiilor la efectuarea temelor (46% din părinți au apreciat ca
excelent),urmate de serviciile de odihna și masă (35% apreciere cu excelent) și calitatea
personalului implicat în program (34% apreciere cu excelent).
Scorurile foarte ridicate s-au înregistrat și la aprecierea activităților extrascolare (82%-
foarte bine, 5% excelent) și climatul socio-afectiv (82%-foarte bine, 5% excelent).
Aceste rezultate demonstrează că în percepția părinților programul after school
influențează pozitiv rezultatele școlare ale elevilor,rezolvând problema temelor pentru acasă,
oferă servicii de calitate în ceea ce privește programul de odihnă și masă, preluând astfel o parte
din sarcinile familiei și contribuie la dezvoltarea competențelor sociale prin asigurarea unui
climat socio afectiv de calitate.

 La întrebarea 3 Câte ore petreceți pe zi în compania copilului d-voastră?

Rezultatele au fost următoarele:

85 | P a g e
 Majoritatea părinților petrece cu copilul în medie 3 ore pe zi ( 34%). 26% dintre părinți
petrec 4 ore, iar 20% dintre părinți petrec 2 ore. Aceste date sunt relevante în corelație cu
întrebarea referitoare la activitățile desfășurate împreună.

 LA ÎNTREBAREA 4:
 Cum petreceţi acest timp?

Răspunsurile părinților au fost următoarele:

1- Lecţii – 27%
2- Lectură, poezii, poveşti – 22%
3- Desene animate, filme, TV – 24%
4- Plimbări, parc, excursii – 67%
5- Jocuri – 66%
6- Discuţii – 24%
86 | P a g e
 7- Sport – 29%
8- Activităţi casnice – 14%
9- Spectacole, muzică, desen – 33%
10- Calculator – 12%
11- Shopping - 1%

Datele anterioare demonstrează că timpul petrecut de copii în familie este degrevat de

efectuarea temelor, fiind destinat altor activități: pentru plimbări, parc, excursii – 40%, jocuri –
38%, spectacole, muzică, desen – 33% și doar 3% pentru lecţii. Putem afirma că se confirmă
ipoteza potrivit căreia frecventarea programului after school crește calitatea timpului petrecut în
familie.

 LA ÎNTREBAREA 5:
Ce modificări ati observat în comportamentul copilului d.voastră de când frecventează
programul after school? S-au obținut următoarele rezultate:

87 | P a g e
 Din datele anterioare putem constata că părinții percep modificări în comportamentul
copiilo în proporție de 94%, cea mai mare pondere înregistrată fiind cea referitoare la atitudinile
interpersonale. Putem afirma că ipoteza conform căreia programul after school influențează
personalitatea copilului sub aspectul gradului de socializare, al interacţiunii si relaționării cu
ceilalţi se confirmă.

 LA ÎNTREBAREA 6:
Marcaţi cu X enunţul care vi se potriveşte.

Consideraţi benefică pentru copilul d-voastră frecventarea programului after school?

deloc în mică măsură într-o măsură în mare într-o măsură
moderată măsură foarte mare

88 | P a g e
Constatăm că părinții apreciază într-o măsură foarte mare (74%) beneficiile programului și
putem afirma că programul răspunde nevoilor de educație ale copiilor și de nevoilor de sprijin
ale familiei în educarea și îngrijirea acestora.

7.Cum consideraţi că ar putea fi îmbunătăţit programul after school în şcoala

dumneavoastră?
Răspunsurile la această întrebare deschisă au fost incluse în următoarele categorii :

89 | P a g e
 V.3. Analiza documentelor școlare
Pentru a analiza influența programului after school asupra progresului școlar am utilizat
rezultatele obținute de elevii clasele a II a și a III a cu program prelungit la testele inițiale din
clasa I (când au intrat în programul after school) și testele finale din clasa a II a, respectiv a III a,
la comunicare în limba română și matematică şi explorarea mediului , pentru a evidenția
progresul sau regresul școlar înregistrat.
Rezultatele au fost următoarele:

La limba română la testele finale procentul elevilor cu calificativul foarte bine a crescut
cu aproape 13 %, iar procentul elevilor cu suficient a scăzut cu aproape 6 %.

La matematică, la evaluările finale, procentul elevilor care au primit calificativul foarte

bine, a crescut cu 11 %, iar al elevilor care au primit calificativul suficient a scăzut cu 10%.
Aceste date evidențiază progresul școlar al elevilor și demonstrează că programul after
school influentează în sens pozitiv rezultatele școlare.
Din analiza datelor se observă că ierarhia subiecţilor se păstrează într-o oarecare

90 | P a g e
proporţie de la o măsurătoare la alta (chiar dacă notele cresc la toată lumea, cei care aveau
notarea iniţială mai bună comparativ cu restul, o vor avea mare şi în final, comparativ cu
ceilalţi), în cazul nostru, apreciem că intervenţia programului After School afectează pe toată
lumea în acelaşi grad.
Rezultate chestionar aplicat cadrelor didactice implicate în program.
1. Câţi ani de experienţă aveţi în acest program:
⧠ mai puţin de cinci ani ;
⧠ între 5 şi 10 ani ;
⧠ mai mult de 10 ani ;
22 % dintre cadre didactice au mai puţin de 5 ani experienţă în cadrul acestui program, 61%
dintre cadrele didactice au între 5 şi 10 ani de experienţă iar 17 % dintre cadre au o vechime
mai mare de 10 ani în cadrul acestui program.

2. Care au fost motivele care v-au determinat să participaţi la acest program ?

⧠ pentru îmbogăţirea experienţei profesionale:
⧠ pentru a vă ocupa mai mult de propri elevi;
⧠ pentru remunerarea acestei activităţi;
⧠ din alte motive. (precizaţi , vă rog , care sunt acestea)
...................................................................................................................................
.............................................................................................................................
Toate cele 16 cadre didactice au motivat alegerea programului pentru îmbogăţirea
experienţei profesionale , 13 cadre didactice au apreciat că au ales programul şi pentru a-şi
pregăti mai bine elevii , 6 cadre didactice au considerat importantă şi remunerarea acestui
program iar 2 cadre didactice au semnalat şi alte motive ( ,,devotamentul faţă de şcoală şi
prestigiul acesteia” , ,,o provocare pentru a te întrece pe tine însăţi, a demonstra că poţi”).

91 | P a g e
 3. Care au fost , pentru dumneavoastră , beneficiile şi oportunităţile acestui
program?...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
............................................................................................................................................
Cele mai frecvente răspunsuri au fost următoarele:
 Şansa de a cunoaşte mai bine elevii , de a-i observa şi în afara lecţiilor, la masă , la
somn , în timp ce se joacă , învaţă , colaborează , socializează cu ceilalţi.
 Oportunitatea de a fi pentru elev mai mult decât un cadru didactic , ci prin exemplu
personal să fii un model , ,, şansa de a-l învăţa nu numai carte dar şi cum să se poarte la
masă , somn , să fie bun şi civilizat”.
 Experimentarea unor noi metode şi tehnici de lucru cu elevii .
 Supravegherea şi verificarea temelor este mult mai organizată şi eficientă.
 Oportunitatea de a dirija munca suplimentară a elevilor pentru remedierea rezultatelor
la învăţătură sau pentru performanţă.
 Oportunitatea de a desfăşura cu elevii proiecte educaţionale care să le dezvolte
inteligenţa, creativitatea, spiritul civic şi de echipă.
 Pregătirea suplimentară pentru olimpiade şi concursuri.

4. Care sunt oportunităţiile şi beneficiile acestui program pentru elevii

dumneavoastră ?........................................................................................................................
Cele mai frecvente răspunsuri au fost următoarele:
 Şansa de a-şi efectua temele sub îndrumarea profesorului de la clasă.

92 | P a g e
  Şansa de a lucra în echipă , de a cerceta şi investiga alături de colegii săi.
 Relaţiile cu colegii sunt mai strânse , mai apropiate, ,,sunt mai uniţi : învaţă , se joacă ,
mănâncă şi dorm împreună”, ,,suntem ca o familie extinsă”.
 Fiecare copil are şansa unei pregătiri personalizate în cadrul programului after school :
,,şansa de a se depăşi pe el însuşi”, ,, fie recuperează sau consolidează cunoştiinţele
acumulate, fie lucrează exerciţii dificile pentru concursurile şcolare” .
 Dezvoltarea capacităţiilor intelectuale este completată de dezvoltatea tuturor laturilor
personalităţii , de dezvoltarea spiritului civic.
 Oportunitatea de a desfăşura diferite activităţi extracurriculare cu profesori foarte bine
pregătiţi : înot , dans, şah , tenis , Cursuri Cambridge pentru învăţarea limbii engleze, etc.

5. Cum consideraţi că ar putea fi îmbunătăţit programul after school în şcoala

dumneavoastră?
Cele mai frecvente răspunsuri au fost următoarele:
 Îmbunătăţirea bazei materiale a şcolii;
 Extinderea semnalului wi-fi pentru a putea accesa internetul din orice spaţiu şcolar;
 Includerea profesorului de limba engleză în programul after-school ( ,, Datorită
programului , părinţii sunt obişnuiţi ca elevul să rezolve toate temele la şcoală. Am
observat , de mai multe ori , că unii elevii , fie nu îşi efectuează tema, fie este
incompletă. Din punctul meu de vedere, ar fi o idee bună ca elevii şă-şi efectueze temele,
sau să lucreze suplimentar la această disciplină sub suprevegherea profesorului de
specialitate.”)
 Implicarea activă elevilor în programe de voluntariat, extinderea celor deja existente.
 Introducerea unor activităţi practice, artistice ( ,,Ar fi interesant ca o dată pe săptămănă,
sau cu ocazia unor evenimente să desfăşurăm şi altfel de activităţi , atractive pentru
copii: concursuri de gătit, concursuri de cultură generală , un ,,mini-festival de teatru” ,
etc. Consider ca aceste activităţi ar fi bine primite de copii. Ele nu ne abat de la scopul
nostru de ai pregăti cât mai bine pe copii, ci le va da acazia să pună în practică
cunoştiinţele şi talentele personale.”)
 Extinderea şi modernizarea spaţiului în care lucrează ,se joacă, servesc masa , dorm
elevii.

93 | P a g e
 Prezentarea datelor oferite de managerul şcolii
Şcoala Gimnazială Nr. 11 ,,ŞT.O.IOSIF” este o scoală europeană care furnizează un
învăţământ de calitate . Şcoala promovează valori precum valorile universale (dragoste,
integritate, justiţie, relaţii de sprijin) şi naţionale, manifestând preocupare pentru recuperarea
acestor valori şi pentru promovarea autenticului.
Privind şcoala ca pe un „loc în care fiecare generaţie îsi preda mai departe valorile”,
Şcoala Gimnazială Nr. 11 ,,ŞT.O.IOSIF” îşi doreşte să creeze de fiecare data valoare, spre
beneficiul generaţiilor următoare, urmând modelul propus de Augusto Cury: „Un profesor bun
îsi educă elevii pentru o profesie, un profesor fascinant îi educă pentru viata. Profesorii
fascinanti sunt profesionisti revolutionari. Nimeni nu stie sa le evalueze puterea - nici macar ei
însisi. Ei schimba paradigme, transforma fara arme destinul si sistemul social al unul popor -
numai si numai prin pregatirea elevilor pentru viata, oferindu-le ideilor lor.”
Programul After School este una din realizările importante ale şcolii, fiind cel mai
performant şi mai solicitat program din Braşov. Programul After School în această unitate
şcolară a debutat în anul şcolar 2003-2004 cu o clasă I care avea 18 elevi înscrişi . În prezent
sunt incluse în programul After School 16 clase de program prelungit la ciclul primar şi 7 clase
de program prelungit la ciclul gimnazial.
În opinia d-nei director , factorii care au favorizat succesul program afterschool au fost
următorii :
 Valorile promovate de şcoală;
 Selecţia riguroasă şi profesionalismul cadrelor didactice participante la programul
prelungit;
 Desfăşurarea orelor de curs şi orelor de program prelungit cu acelaşi profesor;
 Spaţiul de desfăşurare al programului este vast, copiii beneficiază de săli de clasă
spaţioase , spaţii adecvate pentru a lua masa şi a se odihni.
 Investiţia în baza materială a şcolii;
 Monitorizarea permanentă a firmelor de catering pentru a oferi copiilor hrană de cea
mai bună calitate.
 Implicarea şcolii în proiecte educaţionale la nivel naţional şi internaţional, în activităţi
ecologice şi de voluntariat.

94 | P a g e
  Parteneriarele cu asociaţiile sportive sau cu cadre didactice valoroase care să
desfăşoare activităţi complementare precum : învăţarea limbilor străine, inot , dans ,
ateliere creative, etc.
Beneficiile familiilor care îşi înscriu copiii la Şcoala Gimnazială Nr. 11 sunt următoarele:
 Elevii sunt pregătiţi de cadre didactice de un înalt profesionalism care sunt dedicate
copiilor.
 Serviciul oferit este unul integrat , modern şi competitiv , crescând astfel valoarea
actului educaţional.
 Programul after school este unul de calitate care îmbină armonios activităţile de
învăţare , cu cele de odihnă sau activităţile extracurriculare.
 Efectuarea temelor şi activităţile de recuperare şi performanţă se fac sub îndrumarea
profesorului de la clasă , care îl cunoaşte cel mai bine pe copil şi este în măsură să ia
cele mai bune decizii pentru dezvoltarea intelectuală , socială şi emoţională a copilului.
 Activităţile compensatorii şi recompensatorii stabilesc un nivel motivaţional ridicat
pentru participarea la activităţile şcolare.
 Preocuparea personalului pentru pregătirea pentru viaţă a copiilor, pentru dezvoltarea
personală şi de autocunoaştere.
Provocări oferite de Programul After School :
o Păstrarea unui standard de calitate ridicat indiferent de condiţii;
o Implicarea insuficientă a unor familii în susţinerea efortului şcolii.
o Dezinteresul unor elevi în ceea ce priveşte dezvoltarea lor intelectuală.
o Mediul familial al unor elevi este inadecvat dezvoltării stimei de sine a acestora.
o Conservatorismul unor părinţi.
Modalităţi de optimizare a programului after school :
 Promovarea programului în revista şcolii, în comunitate, în mass-media locală.
 Implicarea şcolii în mai multe proiecte educaţionale , menţinerea unui standard
înalt de participare în proiectele în care şcoala este deja implicată.
 Dezvoltarea bazei materiale a şcolii .
 Extinderea şi promovarea programelor de voluntariat.
 Renovarea şi extinderea spaţiilor de odihnă şi de servit masa .
 Îmbunătăţirea confortului prin izolarea termică a dormitoarelor, înlocuirea
tuturor ferestrelor cu geam termopan, înlocuirea obiectelor sanitare cu unele noi,
care să nu pună în pericol securitatea copiilor.
95 | P a g e
 Rezumat

Datele rezultate din acest studiu, oferă informaţii relevante despre influența Programului
After School asupra dezvoltării personalității copilului, asupra relaţiei părinte-elev-profesor,
asupra modalităţilor de optimizare a acestui program pentru a răspunde nevoilor tuturor celor
implicaţi în program : elevi , părinţi, profesori, manager. Aceste date pot fi utilizate de către
managerii de școli care doresc să inițieze un astfel de program.
Studiul confirmă ipoteza că programul after school influenţează calitatea
rezultatelor/performanelor școlare ale elevilor , ipoteză verificată prin analiza testelor inițiale și
finale la limba română și matematică. Acestea demonstrează că în cazul elevilor care
frecventează programul after school, progresul școlar este evident.
Se confirmă și ipoteza conform căreia achiziţiile de natură cognitivă din programul after
school ameliorează calitatea timpului petrecut în familie. Părinții și copiii eliberați de efectuarea
temelor acasă, pot valorifica altfel timpul petrecut împreună, fapt ce îmbunătățește relația copii-
părinți și funcționarea familiei. Calitatea timpului petrecut în familie crește datorită faptului că
acasă nu mai sunt sub presiunea temelor astfel pot fi desfășurate activități care să întărească
legătura copil-familie: ieșiri în natură, activități casnice, sportive, lectură, lecții de viață („încerc
să-l învăț tot ce știu”).
Frecventarea regulată a programului After school influenţează personalitatea copilului
sub aspectul gradului de socializare, al interacţiunii și relaționarii cu ceilalalţi, al gradului de
toleranţă, ipoteză demonstrată prin datele care redau percepțiile părinților privind modificările
survenite în comportamentul copiilor.
Ipoteza că cei mai mulți părinți au ales programul after school deoarece au întâmpinat
greutăți în efectuarea temelor pentru acasă și a monitorizarii copiilor, este confirmată de faptul
că majoritatea este interesată și apreciază serviciile educaționale din cadrul programului, iar din
timpul pe care-l petrec împreună, timpul acordat lecțiilor este nesemnificativ.
Programul After School influențează în sens pozitiv dezvoltarea copilului.
Copiii au timp să aprofundeze şi să înveţe temeinic într-un cadru mai puţin formal, ceea
ce face învăţarea mai uşoară şi autentică. Programul formează un stil de viaţă sănătos şi
echilibrat prin faptul că vine în întâmpinarea nevoilor copilului, începând de la cele de bază,

96 | P a g e
biologice (alimentaţie şi odihnă), nevoia de securitate, de relaţionare şi afectivitate (cu profesorii
şi colegii), nevoia de recunoaştere şi stimă de sine (asumare de roluri în grup, încredere, întărirea
motivaţiei), până la satisfacerea nevoii de autorealizare.
Copiii învaţă să socializeze într-un cadru care depăşeşte limitele cadrului şcolar, fiind
ajutaţi să-şi gestioneze relaţiile cu cei din jur: să-şi rezolve conflictele, frustrările, complexele,
să-şi asume roluri, să-şi conştientizeze valoarea, să-i respecte pe ceilalţi.
Documentele proiective studiate (proiecte on-line de After School, proiectul Școlii
Generale Nr. 11 ”Ștefan Octavian Iosif ” Brașov), susţin ideea că programul contribuie la o mai
bună dezvoltare a copilului, influenţând pozitiv inteligenţa emoţională, formarea competenţelor
de comunicare şi socializarea. Programul este în spiritul curentului „educația nouă”, educației
centrate pe elev, pe nevoile, interesele elevului. Interesul copilului reprezintă factorul principal în
organizarea programului.
Rezultatele prezentei cercetări confirmă că proiectarea şi implementarea unui program after
school presupune dezvoltarea unor competenţe manageriale ale profesorilor implicaţi în
program. Cadrele didactice implicate în program consideră că au şansa de a cunoaşte mai bine
elevii , de a-i observa şi în afara lecţiilor, la masă , la somn , în timp ce se joacă , învaţă ,
colaborează , socializează cu ceilalţi; au oportunitatea de a fi pentru elev mai mult decât un cadru
didactic ,un model de urmat; au ocazia să experimenteze noi metode şi tehnici de lucru cu
elevii; supravegherea şi verificarea temelor este mult mai organizată şi eficientă; au oportunitatea
de a dirija munca suplimentară a elevilor pentru remedierea rezultatelor la învăţătură sau pentru
performanţă, de a desfăşura cu elevii proiecte educaţionale care să le dezvolte inteligenţa,
creativitatea, spiritul civic şi de echipă; pregătirea suplimentară pentru olimpiade şi concursuri.
Cadrele didactice participante la acest program au dat dovadă de un înalt profesionalism,
rezistenţă la efort şi stres, de capacitate organizatorică şi decizională, şi-au asumat
responsabilităţi, au iniţiativă, dorinţă de a se perfecţiona continuu, deţin aptitudini de comunicare
şi interrelaţionare, sunt loiale şcolii şi îşi aduc aportul la creşterea prestigiului şcolii.
Cele mai evidente beneficii aduse de Programul After School sunt următoarele:
 Programul vine în completarea dezvoltării armonioase a copilului. Folosirea unei
metodologii de tip formal şi nonformal în toate activitățile educaţionale prevăzute face ca
acest program să faciliteze dobândirea unor competențe specifice;
 Copiii au timp să aprofundeze şi să înveţe temeinic într-un mediu prietenos, unde
mentorii nu au alt scop decât acela de a face învaţarea confortabilă şi autentică;
 Fiecare copil are parte de sprijin în vederea pregătirii suplimentare pentru concursuri
97 | P a g e
şcolare;
 Copiii au timp să se joace şi să-şi facă prieteni adevărați într-un mediu în care violenţa
fizică şi verbală sunt netolerate;
 Copiii sunt ajutați să-şi rezolve conflictele, frustrările, complexele. Programul after-
school îi învaţă pe copiii despre valoarea personală şi despre respectul pentru ceilalţi;
 Programul copiilor este ordonat şi echilibrat. Mesele sunt sănătoase, iar intervalele
pentru odihnă, joacă şi învăţare îmbinate armonios;
 Copiii au stabilitate şi continuitate şi îşi dezvoltă roluri în grup;
 Copiii îşi pot descoperi talentele şi aptitudinile în programele opţionale: arte, sport,
Limbi străine,
 Copiii sunt implicaţi în programe sociale şi comunitare, proiecte şi parteneriate, învaţă să
aibă iniţiativă, să organizeze şi să exprime puncte de vedere;
 Copiii sunt stimulaţi să trăiască şi să împărtășească experienţe literare, artistice, etc
 Părinții scapă de grija zilnică a efectuării temelor cu copilul, copilul beneficiind în fiecare zi
de ajutor în înţelegerea şi asimilarea cunoştinţelor de la şcoală, recapitularea şi pregătirea
lecțiilor pentru a doua zi;
 Părinții îşi vor putea termina liniştiţi munca zilnică la serviciu, ştiind copilul sub
supraveghere;
 Timpul petrecut zilnic de copil împreuma cu familia este mai mare si de mai bună
calitate.
Ultima ipoteză a prezentei cercetări - presupunerea că există noi modalităţi de optimizare a
programului afterschool din perspectiva managerului, a profesorilor, elevilor şi părinţilor
implicaţi în program, a fost confirmată. Toate categoriile implicate în acest program au indicat
noi modalităţi de optimizare a acestui program:
 Modalităţi de optimizare indicate de părinţi :
 amenajarea spaţiului verde al şcolii;
 modernizarea instalaţiilor sanitare şi a spaţiului în care copilul îşi desfăşoară
activitatea;
 prelungirea programului până la ora 17.00;
 implicarea profesorilor de la clasă în programul prelungit;
 prezenţa altor tipuri de activităţi în cadrul programului prelungit.
 Modalităţi de optimizare indicate de profesori :

98 | P a g e
  Îmbunătăţirea bazei materiale a şcolii;
 Extinderea semnalului wi-fi pentru a putea accesa internetul din orice spaţiu
şcolar;
 Includerea profesorului de limba engleză în programul after-school ;
 Implicarea activă elevilor în programe de voluntariat, extinderea celor deja
existente.
 Introducerea unor activităţi practice, artistice în cadrul programului after
school;
 Extinderea şi modernizarea spaţiului în care lucrează , se joacă, servesc masa
, dorm elevii.
 Modalităţi de optimizare propuse de managerul şcolii :
 Promovarea programului în revista şcolii, în comunitate, în mass-media locală.
 Implicarea şcolii în mai multe proiecte educaţionale , menţinerea unui standard
înalt de participare în proiectele în care şcoala este deja implicată.
 Dezvoltarea bazei materiale a şcolii .
 Extinderea şi promovarea programelor de voluntariat.
 Renovarea şi extinderea spaţiilor de odihnă şi de servit masa .
 Îmbunătăţirea confortului prin izolarea termică a dormitoarelor, înlocuirea
tuturor ferestrelor cu geam termopan, înlocuirea obiectelor sanitare cu unele noi,
care să nu pună în pericol securitatea copiilor
Limitele cercetării sunt legate de faptul că cercetarea s-a realizat în cadrul unui singur
program After School, cel desfășurat la Școala Nr.11, precum şi de subiectivitatea celor
intervievaţi.
Programul studiat însă este cel mai de succes program din comunitatea brașoveană, lucru
demonstrat de dezvoltatea sa (de la 18 elevi la 624) de-a lungul celor 12 ani de funcționare.
Acest program poate fi un exemplu de bună practică pentru alți manageri școlari.
Cercetarea poate continua abordând tema absolvenților școlii gimnaziale. Studiind traseul
educațional și profesional al acestora putem obține date foarte importante privind impactul,
beneficiile programului pe termen mediu și lung.
De asemenea pot fi abordate în cercetare teme legate de impactul programului prelungit
asupra comunităţii. În demersul nostru investigativ, am remarcat preocuparea părinţilor de a
evidenţia beneficiile programului after school. Serviciile oferite de programul after school sunt
în acord cu așteptările lor. Cunosc şi înţeleg nevoile cognitive, socio-emoţionale şi afective ale
99 | P a g e
propriilor copii, ceea ce în opinia noastră demonstrează faptul că programul after school este o
soluție și pentru părinți și pentru copii.

Tema de control nr. 5: Realizați proiectul unei investigații privind necesitatea

înființării unui program after school în școala voastră

100 | P a g e
 Anexa 1

TRANSCRIERE INTERVIU
Grupul 1

Moderator: Bună ziua! Mă numesc …. şi vă mulţumesc că aţi acceptat să participaţi la

acest focus grup. Focus grupul este o discuţie centrată pe un anumit subiect. Subiectul de astăzi
este ”Influenţa Programului After School asupra dezvoltării personalităţii copilului”. Este
important să spuneţi care sunt părerile dumneavoastră legate de acest subiect , să prezentaţi
modul în care vedeţi lucrurile pentru că nu există răspunsuri bune sau rele.
Tot ceea spuneţi este important şi de aceea vom înregistra pentru a nu omite ceva din
ceea ce ne relataţi.
Vreau să vă mai spun că beneficiaţi de confidenţialitate şi că aveţi dreptul ca la sfârşitul
acestui focus grup să alegeţi să nu folosim materialul în studiul nostru.
Pentru început aş dori să vă prezentați și să ne spuneți ceva despre dumneavoastră.

P.1.: Buna ziua! Mă numesc E. C. şi sunt mămica a doi copiii care frecventează Programul
After Scool.
P.2.: Mă numesc B. N. Am şi eu un copil aici şi sunt chiar unul din susţinătorii acestui
program.
P.3.: Bună ziua! Mă numesc C. D. şi am şi eu o fetiţă care urmează Programul After Scool.
P.4.: Mă numesc C. R. şi am un băiat în clasa a- II-a care urmează Programul After Scool.
P.5.: Sunt R. M. şi am un copil care urmează Programul After Scool.
P.6.: Sunt L.N şi fetiţa mea urmează Programul After Scool.

Moderator: V-am ruga să ne spuneţi de unde ați aflat despre programul After School?

E.C.: Eu am aflat de la o prietenă care avea fetiţa înscrisă la Programul After Scool în
această şcoală.
C.R.: Eu am aflat de existenţa unui program Programul After Scool în general şi apoi ne-
am interesat unde-ar fi cel mai bun în Braşov şi am aflat de cel de la Şcoala 11.
R.M.: De la prieteni am aflat...

101 | P a g e
 B.N.: Eu mi-am dorit pentru copilul meu un After Scool, pentru că am urmat la vremea
mea un fel de After School, în cămin. Am căutat, am aflat de această şcoală şi am venit
aici.
C.D.: Stând în cartier nu mi-a fost greu să aflu de existenţa programului şi atunci am
înscris copilul.
L.N.: Am fost interesată să găsesc un loc în care copilul meu să fie în siguranţă până la ora
la care ne întoarcem de la serviciu şi am intrat pe site-ul After Shcool şi din opţiunile găsite
acolo am selectat acest After Scool.

Moderator: De ce ați ales Programul After School?

E.C.: Mi se pare un program foarte bun pentru copiii mei.

C.R.: În primul rând pentru că nu putem să luăm copilul de la şcoală, dar şi pentru că e
important să aibă un program foarte bine organizat în care să-şi facă temele şi să se
pregătească pentru a doua zi.
R.M.: Cred că este vorba de eficienţa programului şi de faptul că între orele 12 şi 4 era un
timp mort pe care nu-l puteam valorifica.
B.N.: Eu am avut ... din nou.... mă repet poate.... o experienţa personală... de a sta într-un
cadru de grup după școală care m-a socializat foarte mult. Vin de la țară și copiii la fel și
am considerat că este o socializare foarte bună.
C.D.: Serviciul nu ne permite, în primul rând, și în al doilea rând este foarte important să
știu sigur că copilul și-a făcut lecțiile și este supravegheat.
L.N.: Tot din cauza lipsei de timp și pentru siguranța că fetița își petrece timpul educativ și
timpul liber într-un mod plăcut.

Moderator: De ce nu ați optat pentru o altă formă de supraveghere a copilului? (bonă, bunici
etc.)

E.C.: Mi se pare că, în prejma colegilor lor...vor se vor dezvolta mult mai bine... decât dacă
ar sta cu o bonă.
C.R.: Da... așa cum am spus de la început e important să respecte niște reguli care, poate ar
fi un pic mai greu de impus în cazul în care ar fi persoane apropiate copilului.

102 | P a g e
 R.M.: E vorba de eficiența unui sprijin calificat în efectuarea temelor și ... în ajutorul care,
dacă nu ar fi dat de cineva calificat, ar trebui să-l dăm noi acasă pentru teme.
B.N.: Cred că bunica l-ar răsfăţa prea mult și n-ar fi fost atât de .... că armată nu se mai face
în școală acuma, școala care se face acuma este mai aproape de școala din vest.
L.N.: Din prea multă dragoste bunicii pot să strice și în plus pregătirea calificată... la
teme... care mi se par mai grele și bunicii... și-au pierdut cunoștințele pe parcurs.... sau
îndemânarea de a supraveghea cum trebuie temele.

Moderator: Până acum am discutat despre motivele alegerii programului. Ceea ce ați spus d-
voastră ne va sprijini în studiul nostru, vă mulțumim. Dacă dintre d-voastră mai dorește
cineva să adauge ceva în legătură cu acest subiect?... atunci vom continua discuția cu
desfășurarea programului.

Cum se desfășoară Programul After School în această școală?

E.C.: În această școală Programul After School a fost foarte bine gândit de la început pe
motiv că s-a încercat atât servirea mesei cât și programul de odihnă... să se afle în această
incintă, copilul să nu se plimbe de la o locație la alta, ceea ce este un lucru extraordinar de
bun pentru copii, ă... apoi cadrele didactice care au supravegheat copiii au fost cadrele
didactice cu care ei lucrau dimineața, iară este din punctul meu de vedere un lucru bun.
Copilul rămâne cu același om, care merge pe același principiu educațional și mi se pare un
lucru bun.
C.R.: Da, într-adevăr e importantă ... faptul că nu se deplasează în alt cadru decât curtea
școlii, faptul că dorm și, evident, continuitatea ....... modalității în care se procedează în
rezolvarea temelor, ă... față de cine le și explică, respectiv același învățător, e foarte
important.
R.M.: Sunt trei elemente importante care .... constituie avantajele acestui after school în
sensul că există masă, posibilitatea de odihnă și sprijin calificat.
L.N.: Programul se desfășoară în felul acesta: după terminarea orelor de curs, dimineața,
elevii iau masa în săli special amenajate în cadrul școlii, apoi se odihnesc în dormitoare
special amenajate în cadrul școlii, în continuare își rezolvă temele pentru acasă cu cadrul
didactic, cu același cadru didactic cu care desfășoară orele de curs și, în unele după-amieze,
se continuă chiar cu activități pentru ocuparea timpului liber, cum ar fi înotul și dansurile.

103 | P a g e
 B.N.: Aș putea spune că se desfășoară activități extrașcolare în timpul programului After
School, cred că asta a vrut să spună ă... aproximativ... colega. Extrașcolarele au și ele rolul
lor, acesta este și unul dintre avantajele programului.

Moderator: Ați avansat cumva întrebarea următoare privind avantajele participării copilului
la acest program. Ați mai avea ceva de adăugat la acest subiect privind avantajele
programului?

E.C.: Ar mai fi de adăugat înotul care.. iarăși ... îi dezvoltă pe copii și îi ajută în
dezvoltarea lor ulterioară.
L.N.: Faptul că sunt împreună mai multe ore, colectivul se sudează frumos, copiii...
majoritatea singuri la părinți, în puține cazuri sunt frați, ă... au fratele pe care nu-l au acasă
la școală și ă... socializează altfel.

Moderator: Ce dificultăți a întâmpinat copilul în cadrul acestui program?

B.N. Cred că apar și dificultăți în legătură cu timpul...cât este plecat de acasă...sunt plecați
aproape opt ore, nouă ore când au extrașcolare, de multe ori vin obosiți, dar noroc că dorm
la amiaz, cel puțin până în clasa a IV-a, și își mai revin un pic, dar măcar acasă nu mai fac
nimic... câteodată.
C.R.: Eu nu văd niciun dezavantaj.
R.M.: Nu sunt. Copilul vine dintr-un program, de opt ore.. e cumva integrat într-un
regulament.
E.C.: Poate ă... un mic dezavantaj l-ar... l-ar aduce faptul că stă cu același cadru didactic și
poate se atașează foarte mult de el, de învățătoare, de profesor și atunci ă... poate atunci îi
va fi greu în momentul în care se va duce în clasa a V-a
C.R. Nu... cred, pe parcurs...... nu neapărat.
C.D.: Cred că nu. E mai degrabă un avantaj.
L.N.: Un dezavantaj, să spunem, ar fi stilul didactic... faptul că se învață copilașul cu un
singur stil didactic, de predare.
C.D. Nu neaparat poate fi un dezavantaj, poate fi și un avantaj, depinde din ce unghi îl
privești.
C. R.: Eu îl văd un avantaj.
104 | P a g e
 B.N.: Dacă ai două mămici ă... de multe ori un dezavantaj poate să fie și un avantaj, dacă
copilul știe să le accepte pe amândouă: una acasă și una la școală.
L.N.: Poate mai pierdem din teritoriu în ceea ce privește locul mamelor în inima copiilor.
Ajungem să petrecem mai puțin timp cu copiii decât doamna învățătoare.

Moderator: Care dintre activitățile desfășurate în cadrul programului considerați d-voastră ca

părinți că este cea mai importantă? De ce?

L.N.: Cel mai important mi se pare faptul că rezolvă temele la școală, sub supravegherea
unui personal calificat.
C.R.: Categoric efectuarea temelor. Mi se pare cel mai important lucru.
E.C.: Evident efectuarea temelor.
C.D.: Fetița mea face cursuri de călărie, face tenis....face pian. Are un program foarte
încărcat. Deci pentru mine e important ca la școală să-și facă temele.
B.N.: Nu știu dacă temele sunt cele mai importante, mai degrabă felul în care își formează
un stil de lucru organizat.

Moderator: Ce activități din cadrul Programului After School preferă copilul d-voastră.?

E.C.: Activitățile artistice în mod clar, cele în care pictează, desenează, cântă, se joacă,
abilități practice, origami, vin acasă cu fel de fel de idei și le pun în practică.
B.N.: Fiică-mii îi place să citească foarte mult, citește și pe sub bancă, tot timpul citește
povești și la școală și acasă.
R.M.: Acum nu știu dacă e important să prefere ceva copilul. Important e că se odihnește,
temele sunt făcute la ora patru, după care poate dedica timpul altor activități.

Moderator: Ceea ce ne-ați spus d-voastră până acum este important pentru a sprijini studiul
nostru. Mai aveți ceva de adăugat? Dacă nu mai aveți nimic de adăugat, am vrea să discutăm
puțin despre influența Programului After School asupra felului în care copilul învață să
socializeze.
Pentru început, v-am întreba ce schimbări ați observat în comportamentul copilului d-
voastă de când frecventează programul?

105 | P a g e
 B.N.: După cum am spus de la început, socializarea este pe primul loc ă... care se observă...
faptul că stau atât de mult împreună...
C.R.: Programul After School este continuarea programului pe care l-au avut și la grădiniță
așa încât schimbări nu pot fi observate din acest punct de vedere, însă, evident și cu
înaintarea în vârstă... cred că a avut influență și faptul că socializează cu colegii de clasă.
E.B.: Mie mi se pare mai ordonată și mai organizată decât înainte, de când frecventează
acest program, pentru că la grădiniță a fost în program normal și acum se vede clar că are
program bine stabilit, adică ore bine stabilite: de masă, de somn, de joacă...
R.M.: A învățat să comunice mai ușor, să accepte mai ușor mai mute tipuri de
personalitate.
L.N.: Într-adevăr, comunicarea este cea mai importantă, copiii învață să-și vorbească
frumos unul altuia, ă... se leagă prietenii care vor rămâne peste ani, prietenii durabile și,
reiau, își găsesc aici frații pe care nu-i au acasă. Relaționează mai ușor și sunt pregătiți
pentru viață.
C.R.: Devin un pic mai independenți.
B.N.: Și mai tupeiști...
C.R.: Nu neapărat...
B.N.: Nu, dar e bine să ai tupeu în viață, atunci când trebuie și în sens pozitiv, în sensul
bun.

Moderator: Cum considerați că influențează frecventarea programului relațiile copilului cu

colegii și cu prietenii?

E.C.: Cred că asta pot să v-o spun din experiența pe care am avut-o cu cel mare, care acum
este clasa a VIII-a și este tot la After School și a fost de la început la After School, are
prieteni cu care a fost din grădiniță, clasele I-IV și în continuare în V-VIII și bănuiesc că
vor rămâne foarte buni prieteni. Se sudează o relație durabilă.
L.N.: Se construiesc relații durabile și învață să aibă încredere unul în altul, să nu
dezamăgească, să se poată baza pe un coleg, practic învață la after school în ceea ce
privește relațiile nu neapărat de la copil la copil, cât de la om la om.
B.N.: În primele patru ore dacă învață, în celelalte patru care le rămân cu siguranță că va
apărea și un... ă ... o concuranță între ei. În primele patru nu prea au voie, dar în

106 | P a g e
 următoarele patru, de After School, când sunt mai liberi, mai relaxați, concurența duce la
un progres mai rapid.
R.M.: E un prim pas de integrare în comunitate. E o comunitate mai mică guvernată de
reguli, nu doar cele didactice și e un avantaj mai ales pentru copiii care nu mai au frați.
L.N.: Învață negocierea a propos de comunitate și regulament ...

Moderator: Cum considerați că influențează frecventarea programului relațiile copilului cu

familia?
B.N.: Am impresia că devin mai independenți, își câștigă multă încredere și câștigând
încredere e acel tupeu pozitiv de care ziceam...încearcă să-și impună punctul de vedere.
C.R.: ... sau cel puțin asta ar fi premisa de la care ar trebui să plecăm. Dacă reușește lucrul
acesta în totalitate sau nu.........
B.N.: ... dar cel puțin parțial apare....
C.R.: ... da așa este....
L.N.: Locul familiei sperăm să nu ni-l ocupe Programul After School, în inima copilului
și... intr-adevăr....sunt părți bune în ceea ce privește încrederea pe care copilul o câștigă la
Programul After School și o aplică și acasă cu noi.
...................
Moderator: Am vrea să mai discutăm despre programul copilului în familie. Cât timp petreceți
zilnic cu copilul, având în vedere că o mare parte din zi și-o petrece la școală și After School?

E.C.: Cred că foarte puțin în comparație cu timpul pe care ar trebui să-l petrecem. Dar
ținând cont că vin destul de obosiți simt nevoia să iasă afară,să evadeze și atunci timpul
petrecut cu copilul devine foarte, foarte scurt....seara.
C.R.: N-aș putea cuantifica în timp...cât mai mult posibil, dar important e care e calitatea
timpului pe care îl petrecem .... și asta încercăm să dăm.... să uităm că e puțin și să facem să
fie cât mai bun, și mai frumos și mai bine pentru ......toți, de fapt și pentru el și pentru noi.
R.M.: Cantitativ poate nu-i foarte mult, calitativ însă e important și Programul After Shool
ajută pentru că se elimină perioada care ar trebui alocată temelor și atunci ele poate fi
integrat în alte activități ale familiei în care toată lumea să fie implicată și ăsta e un câștig
real.
L.N.: Ținând cont de faptul că elevii, copiii în general nu prea doresc activități obligatorii,
cum ar fi cele de rezolvare a temelor pentru acasă, din ceea ce ne priveștete pe noi, suntem
107 | P a g e
 fericiți că putem petrece timp în mod plăcut, frumos și subscriu în ceea ce privește calitatea
acestuia. Avem timp de ieșiri în natură, cu familia, ne rămâne week-end-ul care este doar
pentru familie și, faptul că avem puțin timp, compensează cu calitatea activităților
desfășurate.

Moderator: Ce activități desfășurați împreună cu copilul?

B.N.: Obișnuiesc să particip și la activitățile extrașcolare ale copilului meu: excursii,

actități sportive sau alte activități ale școlii, câteodată week-end-uri organizate cu școala și
de cele mai multe ori cu familia.
E.C.: Eu cred că de la activități casnice și gospodărești până la activități artistice în care
dansăm, cântăm, facem carnavaluri, facem de toate.
C.R.: Da... recunosc că nu facem carnaval chiar în fiecare zi și, deși am băiat, participă și el
la activități casnice. Până la urmă ce facem e important să facem împreună și să ne simțim
bine și să ne distrăm când facem lucrurile astea: că sunt activități sportive, ieșiri, sau, pur și
simplu stăm în casă și povestim ce-am făcut peste zi. Sunt activități pe care le facem
împreună și asta e foarte important.

Moderator: Ce activități de pregătire școlară desfășurați acasă cu copilul? Motivați!

E.C.: Foarte puține. Nu prea. Teme în nici un caz. Eventual mai citim împreună, sau dacă
are nelămuriri.... deși de cele mai multe ori nu este cazul să intervenim.
B.N.: Facem... mai facem...mai fac cu el ...nu știu dacă e bine, dar încerc să-l învăț ce
știu...îl învăț geografie, istorie....
R.M.: doar dacă este nevoie. și asta doar după o consultare prealabilă cu învățătoarea.
L.N.: Citim împreună... un fel de lectură suplimentară, dar citim și reviste, ziare, rețete de
prăjituri, nu neapărat literatură și ne pregătim din când în când pentru concursurile la care
participăm... concursurile școlare.

Moderator: La început spuneam că tema discuției noastre este ”Influența Programului After
School asupra dezvoltării personalității copilului”. Credeţi că am omis ceva, ceea ce aţi fi dorit
să mai spuneţi în legătură cu acest subiect?
108 | P a g e
...
Dacă nu, vă rugăm să formulați o concluzie legată de acest subiect.

B.N.: Dacă ar fi... pe o scală de la 1 la 10... dacă le cântărești pe toate ar fi între 9 și 10.
Depinde și ce pretenții au părinții, unii pot, unii nu pot, dar se pare că toate la un loc duc
între 9 și 10.
C.R.: Ca să parafrazez o reclamă la pasta de dinți: ”E o descoperire!”... Programul After
School.
B.N.: E o redescoperire!
C.R.: Da, o redescoperire... așa e.
R.M.: E un câștig real atât sub aspectul actului de învățământ cât și sub aspectul
valorificării eficiente a timpului și pentru noi ca părinți și pentru copil,.... mă refer la
programe separate serviciu școală,... dar foarte mare câștigul în ceea ce privește timpul
petrecut împreună... care poate fi....ă... bine organizat și poate lipsit de tensiunea temelor,....
calitatea timpului petrecut împreună e una foarte bună datorită After School-ului.
E.C.: Dacă ne gândim la cei trei actori mari implicați în acest After School, copilul este
avantajat, primește educație de calitate și socializează cu ceilalți, părintele este liniștit că
copilul este pe mâini bune, iar cel care efectuează educația, în speță profesorul, și el este
avantajat că-și cunoaște foarte bine copilul stând atât de mult cu el, ajunge să-l cunoască în
toate ipostazele lui, nu numai în cele patru ore 8-12 cum se întâmplă la programul normal.
C.R.: Și și copiii reușesc să cunoască ceilalți copii în toate ipostazele: și la masă, și la
somn...
E.C.: Și-și cunosc foarte bine și profesorul.
L.N.: Având în vedere că nu locuim în circumscripția școlară și venim destul de departe la
această școală, m-aș repeta să spun că suntem foarte mulțumiți de întreaga activitate
desfășurată la After School.

Moderator: Vă mulțumesc foarte mult! Ceea ce ne-ați spus mă ajută foarte mult în cercetarea
pe care o desfăşor.
Vă dorim în continuare o după amiază plăcută

109 | P a g e
 Analiza tematică
Tema Subtema Unități de semnificație
Motivarea nevoi exprimate ” nu putem să luăm copilul de la şcoală” (la ora 12)
alegerii ” între orele 12 şi 4 era un timp mort pe care nu-l
Programului puteam valorifica”
After School ” o experienţa personală... de a sta într-un cadru de
grup după școală care m-a socializat foarte mult. Vin
de la țară și copiii la fel și am considerat că este o
socializare foarte bună.”
” serviciul nu ne permite” (să ne ocupăm de copil)
”este foarte important să știu sigur că copilul și-a făcut
lecțiile și este supravegheat”
”lipsa de timp și pentru siguranța că fetița își petrece
timpul educativ și timpul liber într-un mod plăcut”
”e important să respecte niște reguli care, poate ar fi un
pic mai greu de impus în cazul în care ar fi persoane
apropiate copilului”
”Am fost interesată să găsesc un loc în care copilul
meu să fie în siguranţă până la ora la care ne întoarcem
de la serviciu”
selecție Informare
” eu am aflat de la o prietenă care avea fetiţa înscrisă
la Programul After Scool în această şcoală”
” ne-am interesat unde-ar fi cel mai bun în Braşov”
” pentru că am urmat la vremea mea un fel de After
Scool, în cămin. Am căutat, am aflat de această şcoală
şi am venit aici”
” stând în cartier nu mi-a fost greu să aflu”
” am intrat pe site-ul After School şi din opţiunile
găsite acolo am selectat acest After School.”
Atractivitate
”eficienţa programului”
”un program foarte bine organizat în care să-şi facă
temele şi să se pregătească pentru a doua zi”
” eficiența unui sprijin calificat în efectuarea temelor”
” pregătirea calificată... la teme..”
Servicii oferite educaționale Școlare
de Programul
After School ” își rezolvă temele pentru acasă cu cadrul didactic, cu
același cadru didactic cu care desfășoară orele de curs”
” Copilul rămâne cu același om, care merge pe același
principiu educațional și mi se pare un lucru bun.”
” cadrele didactice care au supravegheat copiii au fost
cadrele didactice cu care ei lucrau dimineața”
Extrașcolare
” se continuă chiar cu activități pentru ocuparea
timpului liber, cum ar fi înotul și dansurile”
” se desfășoară activități extrașcolare în timpul
Programului After School”
110 | P a g e
 ” ar mai fi de adăugat înotul”
” pictează, desenează, cântă, se joacă, abilități practice,
origami”
” citește povești”
de masă ” elevii iau masa în săli special amenajate în cadrul
școlii”
de odihnă ” se odihnesc în dormitoare special amenajate în cadrul
școlii”
Achiziții în comportamente ”Mie mi se pare mai ordonată și mai organizată decât
planul înainte, de când frecvenrează acest program.”
personalității ” felul în care își formează un stil de lucru organizat”
” a învățat să comunice mai ușor”
” acceptă mai ușor mai multe tipuri de personalitate.”
” Devin un pic mai independenți.”
” Și mai tupeiști... în sens pozitiv, în sensul bun.”
” învață să aibă încredere unul în altul, să nu
dezamăgească, să se poată baza pe un coleg, practic
învață la after school în ceea ce privește relațiile nu
neapărat de la copil la copil, cât de la om la om.”
” va apărea (...) o concuranță între ei. (...) concurența
duce la un progres mai rapid”
” E un prim pas de integrare în comunitate.”
” Învață negocierea.”
” copiii reușesc să cunoască ceilalți copii în toate
ipostazele: și la masă, și la somn...”
” Și-și cunosc foarte bine și profesorul.”

socializare cu ” sunt împreună mai multe ore, colectivul se sudează

copiii frumos, copiii... majoritatea singuri la părinți, în puține
cazuri sunt frați, ă... au fratele pe care nu-l au acasă la
școală și ă... socializează altfel.”

” socializarea este pe primul loc (...) faptul că stau atât

de mult împreună”

” Într-adevăr, comunicarea este cea mai importantă,

copiii învață să-și vorbească frumos unul altuia, ă... se
leagă prietenii care vor rămâne peste ani, prietenii
durabile și, reiau, își găsesc aici frații pe care nu-i au
acasă. Relaționează mai ușor și sunt pregătiți pentru
viață.”

” are prieteni cu care a fost din grădiniță, clasele I-IV

și în continuare în V-VIII și bănuiesc că vor rămâne
foarte buni prieteni. Se sudează o relație durabilă.”

111 | P a g e
 relaționare cu ” devin mai independenți, își câștigă multă încredere
familia (...) încearcă să-și impună punctul de vedere”
” încrederea pe care copilul o câștigă la Programul
After School și o aplică și acasă cu noi.”
” (crește) calitatea timpului pe care îl petrecem
împreună”
” poate fi integrat în alte activități ale familiei în care
toată lumea să fie implicată”
” Avem timp de ieșiri în natură, cu familia, ne rămâne
week-end-ul care este doar pentru familie și, faptul că
avem puțin timp, compensează cu calitatea
activităților desfășurate.”
” activități sportive, ieșiri sau, pur și simplu, stăm în
casă și povestim ce-am făcut peste zi. Sunt activități pe
care le facem împreună și asta e foarte important.
” Citim împreună...”
Avantaje/ avantaje ”a fost foarte bine gândit de la început”
Dezavantaje ” s-a încercat atât servirea mesei cât și programul de
odihnă... să se afle în această incintă”
” copilul să nu se plimbe de la o locație la alta”
” Copilul rămâne cu același om, care merge pe același
principiu educațional și mi se pare un lucru bun.”
” continuitatea ....ă.... modalității în care se procedează
în rezolvarea temelor”
” același învățător”
” Sunt trei elemente importante care .... constituie
avantajele acestui after school în sensul că există masă,
posibilitatea de odihnă și sprijin calificat”
” Extrașcolarele au și ele rolul lor, acesta este și unul
dintre avantajele programului.”
” înotul care.. iarăși ... îi dezvoltă pe copii și îi ajută în
dezvoltarea lor ulterioară”
” Copilul vine dintr-un program, de opt ore.. e cumva
integrat într-un regulament.”
” Cel mai important mi se pare faptul că rezolvă
temele la școală, sub supravegherea unui personal
calificat.”
” Important e că se odihnește, temele sunt făcute la ora
patru, după care poate dedica timpul altor activități.”
” socializează cu colegii de clasă”
” se elimină perioada care ar trebui alocată temelor și
atunci ele poate fi integrat în alte activități ale familiei
în care toată lumea să fie implicată și ăsta e un câștig
real”
” E un câștig real atât sub aspectul actului de
învățământ cât și sub aspectul valorificării eficiente a
timpului și pentru noi ca părinți și pentru copil”
” foarte mare câștigul în ceea ce privește timpul
petrecut împreună... care, lipsit de tensiunea temelor,
112 | P a g e
 calitatea timpului petrecut împreună e una foarte bună
datorită After School-ului.”
” copilul este avantajat, primește educație de calitate și
socializează cu ceilalți, părintele este liniștit că copilul
este pe mâini bune, iar cel care efectuează educația, în
speță profesorul, și el este avantajat că-și cunoaște
foarte bine copilul”
dezavantaje ” apar și dificultăți în legătură cu timpul...cât este
plecat de acasă...sunt plecați aproape opt ore, nouă ore
când au extrașcolare, de multe ori vin obosiți”
”... un mic dezavantaj l-ar... l-ar aduce faptul că stă cu
același cadru didactic și poate se atașează foarte mult
de el, de învățătoare, de profesor și atunci ă... poate
atunci îi va fi greu în momentul în care se va duce în
clasa a V-a”
” faptul că se învață copilașul cu un singur stil didactic,
de predare”
” Poate mai pierdem din teritoriu în ceea ce privește
locul mamelor în inima copiilor. Ajungem să petrecem
mai puțin timp cu copiii decât doamna învățătoare.”
” timpul petrecut cu copilul devine foarte, foarte
scurt....seara”

113 | P a g e
 Anexa 2
Chestionar părinți

Dragi părinți,

Realizăm un studiu privind influența programului after school asupra dezvoltării

personalității copiilor. Dorim să cunoaștem opinia dumneavoastră în acest sens și vă rugăm să
răspundeți cu sinceritate la următoarele întrebări, completând acolo unde este cazul sau
încercând una sau mai multe variante de răspuns.

1.Definiţi un program after school de succes, marcând cu X nu mai mult de trei dintre
afirmaţiile de mai jos:

1. Desfășoară activități de pregătire suplimentară cu elevii .

2. Raspunde nevoilor si intereselor copiilor / parintilor / comunitatii
3. Ofera activitati care promoveaza dezvoltarea abilitatilor scolare, sociale si personale.
4. Mentine un mediu incurajator, cooperativ, de sustinere, care accentueaza
participarea si
colaborarea
5. Implica tinerii in planificarea, desfasurarea si punerea in practica a activitatilor.
6. Leaga activitatile din timpul scolii cu cele de de dupa ore.
7. Angajeaza profesori calificati, antrenati si entuziasti si care iubesc cu adevarat copiii.
8. Ofera un mediu sigur
9. Se asigura ca profesorii au o relatie pozitiva cu elevii
10. Încurajează competiția.
11. Ofera o gustare hranitoare
12. Dezvolta si foloseste parteneriate cu comunitatea

2. Cum apreciați pe o scală de la 1 la 5 serviciile programului after school pe care îl

frecventează copilul d.voastră? (1- nesatisfăcător, 2 -satisfăcător, 3 -bun, 4- foarte bun, 5-
excelent)

114 | P a g e
 Serviciile oferite de program 1 2 3 4 5
1 Supravegherea și îndrumarea elevilor în pregătirea temelor

2 Calitatea și frecvența activităților extrașcolare

3 Organizarea activităților de odihnă și servirea mesei
4 Climatul socio-afectiv al clasei/grupului în care copilul d.voastră
desfăsoară activtăți after school
5 Organizarea spațiului de desfășurare a programului
6 Calitatea personalului implicat în programul after scool

3.Cât timp petreceţi pe zi în compania copilului dumneavoastră?

……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
4. Cum petreceţi acest timp?
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………
5. Ce modificări ati observat în comportamentul copilului d.voastră de când frecventează
programul after school?
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
6.Marcati cu X enunţul care vi se potriveşte.
Consideraţi benefică pentru copilul d.voastră frecventarea programului after school?

deloc în mică măsură într-o măsură în mare măsură într-o măsură

moderată foarte mare

115 | P a g e
 Chestionar cadre didactice

Dragi colege,

Pentru realizarea lucrării pentru obţinerea gradului didactic I , realizez un

studiu privind influenţele programului aftes school asupra personalităţii elevilor ,
asupra activităţii dumeavoastră şi urmăresc identificarea unor noi modalităţi de
optimizare a programului after school pe care îl desfăşurăm. Doresc să cunosc opinia
dumneavoastră în acest sens și vă rog să răspundeți cu sinceritate la următoarele întrebări,
completând acolo unde este cazul sau încercând una sau mai multe variante de răspuns.

1. Câţi ani de experienţă aveţi în acest program:

⧠ mai puţin de cinci ani ;
⧠ între 5 şi 10 ani ;
⧠ mai mult de 10 ani

2. Care au fost motivele care v-au determinat să participaţi la acest program ?

⧠ pentru îmbogăţirea experienţei profesionale:
⧠ pentru a vă ocupa mai mult de propri elevi;
⧠ pentru remunerarea acestei activităţi;
⧠ din alte motive. (precizaţi , vă rog , care sunt acestea)
...................................................................................................................................
.............................................................................................................................
3.Care au fost , pentru dumneavoastră , beneficiile şi oportunităţile acestui
program?

...............................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................

4. Care sunt oportunităţiile şi beneficiile acestui program pentru elevii

dumneavoastră ?

116 | P a g e
 .................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................

5.Cum consideraţi că ar putea fi îmbunătăţit programul after school în şcoala

dumneavoastră?
.................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...................................................................................................................................

117 | P a g e
 TRANSCRIERE INTERVIU MANAGER

Bună ziua! Vreau să vă mulţumesc că aţi acceptat să participaţi la acest interviu. Aş

dori să imi oferiţi câteva informaţii despre Programul After school desfăşurat în şcoala
dumneavoastră.Tot ceea spuneţi este important şi de aceea vom înregistra pentru a nu omite
ceva din ceea ce îmi relataţi.

C.I. : Spuneţi-mi , vă rog, câteva cuvinte despre şcoala dumneavoastră.

Manager : Şcoala Gimnazială Nr. 11 ,,ŞT.O.IOSIF” este o Şcoală Europeană care
promovează şi furnizează un învăţământ de calitate în oraşul nostru. Şcoala promovează valori
precum valorile universale (dragoste, integritate, justiţie, relaţii de sprijin) şi naţionale,
manifestând preocupare pentru recuperarea acestor valori şi pentru promovarea autenticului.
Privind şcoala ca pe un „loc în care fiecare generaţie îsi preda mai departe valorile”,
Şcoala Gimnazială Nr. 11 ,,ŞT.O.IOSIF” îşi doreşte să creeze de fiecare data valoare, spre
beneficiul generaţiilor următoare, urmând modelul propus de Augusto Cury: „Un profesor bun
îsi educă elevii pentru o profesie, un profesor fascinant îi educă pentru viata. Profesorii
fascinanti sunt profesionisti revolutionari. Nimeni nu stie sa le evalueze puterea - nici macar ei
însisi. Ei schimba paradigme, transforma fara arme destinul si sistemul social al unul popor -
numai si numai prin pregatirea elevilor pentru viata, oferindu-le ideilor lor.”
C.I. Ce îmi puteţi spune despre debutul programului After school în şcoala
dumneavoastră?
Manager :Programul After School este una din realizările importante ale şcolii, fiind cel
mai performant şi mai solicitat program din Braşov. Programul After School în această unitate
şcolară a debutat în anul şcolar 2003-2004 cu o clasă I care avea 18 elevi înscrişi . În prezent
sunt incluse în programul After School 16 clase de program prelungit la ciclul primar şi 7 clase
de program prelungit la ciclul gimnazial.
C.I. : În opinia dumneavoastră, care sunt factorii care au favorizat succesul program
afterschool ?
Manager : Valorile promovate de şcoală, faptul că am căutat întotdeauna cadre didactice bine
pregătite profesional , dedicate meseriei .Cadrele didactice selectate pentru a participa la acest
program trebuie să dea dovadă de capacitate organizatorică şi decizională, să-şi asume
responsabilităţi, să aibă iniţiativă, dorinţă de a se perfecţiona continuu, să deţină aptitudini de
118 | P a g e
comunicare şi interrelaţionare, să fie loiale şcolii , să-şi aducă aportul la creşterea prestigiului
şcolii.
Faptul că orele de curs şi cele de program prelungit se desfăşoară cu acelaşi profesor
este un mare avantaj.Spaţiul de desfăşurare al programului este vast, copiii beneficiază de săli de
clasă spaţioase , spaţii adecvate pentru a lua masa şi a se odihni. Firmele de catering au fest atent
selectate şi monitorizate pentru a oferi copiilor hrană de cea mai bună calitate.
Un alt factor , consider a fi implicarea şcolii în proiecte educaţionale la nivel naţional şi
internaţional , avem 2 Proiectele Comenius în desfăşurare , implicarea în activităţi ecologice şi
de voluntariat. Am căutat să dezvoltăm parteneriarele cu asociaţiile sportive sau cu cadre
didactice valoroase care să desfăşoare activităţi complementare precum : învăţarea limbilor
străine, inot , dans , ateliere creative, şah
C.I. : Care consideraţi că sunt beneficiile familiilor care vin să îşi înscrie copiii în şcoala
dumneavoastră?
Manager :Elevii noştri sunt pregătiţi de cadre didactice de un înalt profesionalism care
sunt dedicate copiilor.Serviciul oferit este unul integrat , medern şi competitiv , crescând astfel
valoarea actului educaţional.Programul after school este unul de calitate care îmbină armonios
activităţile de învăţare , cu cele de odihnă sau activităţile extracurriculare. Şcoala noastră este
singura şcoală din oraş care le oferă elevilor spaţii adecvate pentru odihnă.Efectuarea temelor şi
activităţile de recuperare şi performanţă se fac sub îndrumarea profesorului de la clasă , care îl
cunoaşte cel mai bine pe copil şi este în măsură să ia cele mai bune decizii pentru dezvoltarea
intelectuală , socială şi emoţională a copilului.
C.I. : Cu ce provocări v-aţi confruntat coordonarea şi desfăşurarea programului after
school în şcoală?
Manager: Cea mai mare provocare a fost păstrarea unui standard de calitate ridicat indiferent de
condiţii, fără a face compromisuri din acest punct de vedere. Am fost uneori dezamăgită de
implicarea insuficientă a unor familii în susţinerea efortului şcolii, de dezinteresul unor elevi în
ceea ce priveşte dezvoltarea lor intelectuală, de conservarorismul , lipsa de flexibilitate a unor
părinţi. Alteori mediul familial al unor elevi a fost o piedică în dezvoltarea lor.
C.I. : În urma informaţiilor oferite de dumneavoastră , pot concluziona că programul
after school desfăşurat în şcoală este unul de o foarte bună calitate . Există , totuşi, lucruri pe
care doriţi să le schimbaţi sau să le îmbunătăţiţi în cadrul acestui program ?
Manager: Unul din cuvintele cheie care ne reprezintă este calitatea. Suntem mereu
preocupaţi de îmbunătăţirea serviciilor oferite. Dorim , ca pe viitor să promovăm mai mult
119 | P a g e
programul în revista şcolii, în comunitate, în mass-media locală. Dorim ca şcola să se implice în
mai multe proiecte educaţionale , să menţină unui standard înalt de participare în proiectele în
care şcoala este deja implicată. De asemenea, un alt obiectiv este ezvoltarea bazei materiale a
şcolii . Deja, începând cu anul şcolar următor, şcoala va avea o bibliotecă complet renovată ,
modernizată , dotată cu tot ceea ce elevii noştri au nevoie. Ne propunem să extindem şi să
promovăm programele de voluntariat, să renovăm şi să extindem spaţiile de odihnă şi de servit
masa . Îmbunătăţirea confortului se va realiza prin izolarea termică a dormitoarelor, înlocuirea
tuturor ferestrelor cu geam termopan, înlocuirea obiectelor sanitare cu unele noi, care să nu pună
în pericol securitatea copiilor.
C.I. : Vă mulţumesc pentru timpul acordat !
Manager : Cu mare plăcere !

120 | P a g e
UNITATEA DE ÎNVATARE Nr. 4
GHID DE PLANIFICARE PENTRU GRĂDINIȚE, ȘCOLI
ȘI LICEE.
CU EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE ȘI EXTRACURRICULARE,
ATELIERE DE CREATIE PENTRU COPII EDUCATIVE ȘI FUN!

- - pachet pentru programul Școala altfel -

Săptămâna Școala Altfel 2016 este al cincelea an în care ministerul de resort susține
educația alternativă prin activități informale pentru copii prin “Programul Școala Altfel 2016 –
Să știi mai multe, să fii mai bun!”. Profesorii și învățătorii sunt elemente cheie în acest
program, cei care stabilesc programul activităților, pe baza propunerilor venite din partea
părinților și elevilor. Este important ca activitățile alese să aibă, pe lângă partea educativă, și o
parte distractivă, informală.

Este un program de educație alternativă care să permită planificarea activităților din

școli și grădinițe, care combină spiritul unei petreceri pentru copii cu informații și cursuri
educative și totodată distractive.

Planificare proiecte

Săptămâna Școala Altfel 2016 este un program dedicat activităților extracurriculare

și extrașcolare. În această săptămână specială, școlile și grădinițele, alături de profesori,
învățători și educatori se străduiesc să le ofere tinerilor cele mai interesante experiențe de
învățare neconvențională.

Activitățile propuse variază de la lecții și vizite în muzee și instituții publice, până la

ateliere de teatru și improvizație cu actori de la teatre, experimente fizice și chimice
neconvenționale, lecții de street dance, vizite la ferme și fabrici de producție, ateliere de
ecologie, dar și lecții unice de muzică, cum ar fi percuția la tobe africane tradiționale Djembe,
instrumente vechi de mii de ani. Toate sunt activități la care părinții, elevii și învățătorii se pot
înscrie și pe care le pot organiza împreună cu animatori pentru copii sau coordonatori de ateliere
externi. Mai multe detalii despre animatorii BluParty!

121 | P a g e
 Obiectivele propuse

Timp de o săptămână orele normale sunt înlocuite de activități speciale, pe care părinții,
elevii și învățătorii le pot stabili împreună.

Activitățile sunt organizate de luni până vineri, iar numărul de ore petrecut trebuie să fie
egal cu numărul de ore petrecut în mod normal în sălile de clasă. Elevii care lipsesc de la ”Școala
Altfel” vor primi absențe în catalog.

Școala Altfel 2016

Când are loc Școala Altfel 2016?

Înainte de vacanţa de primăvară, săptămâna 18-22 aprilie 2016 este dedicată

activităţilor extracurriculare şi extraşcolare, în cadrul programului „Şcoala altfel: Să ştii mai
multe, să fii mai bun!”.

Școala Altfel 2016 – Ordin Ministru

Conform OMECS nr. 4496/2015 care se referă la structura anului școlar 2015 – 2016,
anul acesta, programul Școala Altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun are loc între 18 și 22
aprilie.

Clasele de învățământ preșcolar și primar fac excepție de la această regulă. În cazul

preșcolarilor și a elevilor din învățământul primar, săptămâna specială poate fi organizată în
oricare altă perioadă din semestrul al doilea, cu mențiunea că nu trebuie să depășească data de
27 mai 2016.

Termenul limită de aprobare pentru activități este pe data de 19 Februarie 2016.

Cum planificăm activitățile pentru Școala Altfel?

Indiferent că ne referim la activități pentru preșcolari, elevi din ciclul de învățământ primar,
gimnazial sau elevi de liceu, profesorii și părinții trebuie să se documenteze cu atenție înainte, și
să planifice activitățile din timp.

Pașii pentru planificarea activităților Școala Altfel:

122 | P a g e
 1. Stabilirea tipurilor de activități, a duratei lor, a modalităților de desfășurare și a
responsabilităților în consiliul profesoral
2. Cercetarea oportunităților de activități pentru Școala Altfel
3. Completarea fișei de activitate propusă de ISJ (Inspectoratul Școlar Județean)
4. Aprobarea activităților de către consiliul de administrație al unității de învățământ
5. Desfășurarea activităților în săptămâna Școala Altfel
6. Completarea raportului final de activitate

Ce documente sunt necesare pentru Școala Altfel?

Pentru desfășurarea activităților în perioada Școala Altfel, este nevoie de următoarele
documente:

 Fișă pentru Școala Altfel

 Raport final de activitate pentru Școala Altfel

ȘCOALA ALTFEL: SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN!

A. FIŞA ACTIVITĂŢII
Numele şi adresa unităţii de învăţământ aplicante:

Nivelul de învăţământ:
Numărul elevilor din şcoală:
Numărul cadrelor didactice din şcoală:
Coordonatorii activităţii:
Prof. ………………………………, Prof. ………………………………………

1. Titlul activităţii:
2. Domeniul în care se încadrează:

3. Scopul activităţii:

4. Obiectivele educaţionale ale activităţii:

5. Elevi participanți: peste
6. Durata şi locul desfăşurării activităţii:
7. Descrierea activităţii:
Mesajul echipei de proiect a fost :

123 | P a g e
 8. Descrieţi rezultatele obţinute în urma activităţii:

9-10. Motivaţi propunerea activităţii: (argumente ale cadrelor didactice, ale

elevilor, părinţilor)

B. Mărturii ale cadrelor didactice, elevilor etc:

C. POZE, FILMULETE
ȘCOALA ALTFEL: SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN!

RAPORT FINAL PROGRAM

1. Titlul Proiectului
2. Numărul de activităţi derulate:
3. Tipul de activităţi derulate.
4. Resursele implicate
5. Parteneri implicaţi (numele instituţiei):
6. Menţionarea spaţiilor de desfăşurare a activităţilor
7. Obiectivele urmărite:
8. Modalităţi de evaluare a activităţii:
9. Rezultate înregistrate:
10. ANALIZA SWOT:

a. Puncte tari:

b. Puncte slabe:

c. Oportunităţi:

d. Ameninţări:

11. Recomandări, sugestii:

12. Anexe:
a. 1 CD fotografii
b. Copii ale parteneriatelor instituţionale
c. Modele de bună practică etc.

Nume şi prenume Director/Semnătura

________________________________

Nume şi prenume Consilier educativ/Semnătura

________________________________

Nume şi prenume Coordonator CEAC/Semnătura

________________________________
124 | P a g e
Notă:
Raportul va fi completat în 2 exemplare originale, după cum urmează: 1 exemplar va rămâne în
unitatea de învăţământ şi un exemplar se va înmâna metodistului pentru educaţie permanentă
(până la data de…..), în vederea centralizării datelor şi a selectării exemplelor de bună
practică/centru metodic.

Acestea date vor fi trimise de către metodist inspectorului de educaţie permanentă (până la data
de…..), pentru cuprinderea lor în raportul privind starea învăţământului.

Idei și exemple de activități extrașcolare Școala Altfel 2016 pentru grădinițe,

școli și licee

În săptămâna Școala Altfel toți profesorii caută să le pregătească elevilor un orar cu

adevărat special, cu spectacole, ateliere și programe de divertisment pentru copiii educative. An
de an aceste activități se pot schimba, iar profesorii sunt în căutare de noi modalități prin care să-
și surprindă plăcut elevii.

Câteva idei de activități inedite din care se pot inspira pentru săptămâna Școala Altfel
2016. Aceste activități sunt potrivite atât pentru copiii mici care merg la grădiniță, cât și
pentru elevii din clasele primare, elevii din clasele gimnaziale și elevii de liceu.

Activitățile sunt special făcute astfel încât să implice atât elevii, cât și profesorii și sunt
dedicate grădinițelor, școlilor și liceelor din București și din țară. Acestea durează în medie o oră
și pot fi desfășurate în grupuri între 12 și 30 de copii.

Tipurile de activități care pot fi organizate în cadrul programului „Școala altfel: Să știi
mai multe, să fii mai bun!”, pot avea loc în mai multe direcții. Iată câteva exemple de bune
practici și activități pot participa copiii:

I. Activități Cultural – Artistice

1. Vizite la Muzeu și Instituții Publice

Elevii pot merge în vizită la diverse instituții publice unde pot vizita muzee, sau pot
discuta cu angajații acestora și își pot face o părere despre ce înseamnă meseria lor.

125 | P a g e
 Muzeul Național de Geologie

Invitatia Muzeului Național de Geologie la Școala Altfel include vizite libere sau
ghidate și participarea la programul Geology by Touch.

Se pregătesc 5 lecții interactive, despre apariția și evoluția omului, primii hominizi,

dinozauri, patrimoniul natural şi fenomenele geologice din România, dispariții misterioase ale
unor animale și lecții de microscopie electronică . Lecțiile sunt desfășurate în atelierele
educaționale ale Muzeului și în laboratorul de microscopie electronică din cadrul Institutului
Geologic al României.

OFERTĂ
Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!"
Muzeul Național de Geologie
Șoseaua Kiseleff, nr.2 București
18 aprilie -22 aprilie
2016

Ca urmare a Ordinului Ministerului Educației Naționale în săptămâna 18 aprilie -22

aprilie
2016, elevii participă la activități educative extrașcolare și extracurriculare în cadrul
programului numit "Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!". Printre aceste activități
se numară vizitele la muzee și participarea la lecții interactive.

Muzeul Național de Geologie va participa la acest eveniment cu urmatoarele activități:

Vizite ghidate Acestea se vor face în baza programărilor la numărul de telefon 031 438.17.44,
de către personalul de la recepția muzeului, între 20 martie -15 aprilie 2016. Vizitele ghidate
vor fi taxate astfel: 4 lei/elev; 8 lei/adult, 50 lei serviciul ghid limba română;

Vizite libere Acestea nu implică prezența unui ghid însoțitor, însă pot fi anunțate în prealabil
la numărul de telefon 031 438.17.44, între 20 martie -15 aprilie 2016;

Programul “GEOLOGY BY TOUCH” Acest program va conține serii de 5 lecții

interactive desfășurate în atelierele educaționale ale Muzeului Național de Geologie și în

126 | P a g e
 laboratorul de microscopie electronică din cadrul Institutului Geologic al României.
Participarea la lecții se va face pe bază de înscriere, între 20 martie -15 aprilie 2016.

1. Primii Hominizi Lecția dezbate și argumentează un subiect fascinant: apariția și

evoluțiaomului.
Lumea preistorică va fi sursa noastră de inspirație pentru realizarea unei lucrari 2D,
reprezentând o scena din viața oamenilor preistorici.
Elevii: I-V; Data: 18, 19,20,21,22 04.2016
Durata: 1h începând cu 11.00,Locație: Atelier MNG
Nr. participanți:10-20, Înscrieri la 031 438.17.44 INTERIOR 123 Coordonatori: ……………

2. Cât de mari erau dinozaurii mari.

Vom descoperi împreună dacă a fi mare, mai mare, cel mai mare, era un avantaj! Lumea
preistorică va fi sursa noastră de inspirație pentru realizarea unei lucrari 2D sau 3D,
reprezentând un dinozaur. Pentru copiii pasionați de cele mai mari și înfricoșătoare reptile-
dinozaurii.
Elevii: I-V;
Data: 18, 19,20,21,22 04.2016; Durata: 1h incepand cu 11.00, Locație: Atelier MNG,
Nr. Participanți:10-20, Înscrieri la 031 438.17.44 INTERIOR 123 Coordonatori:

3. Geo Tainele României Lecția stimuleză şi răspunde curiozităţii ştiinţifice a elevilor

despre patrimoniul natural şi fenomenele geologice din România. În scopul dezvoltării
bagajului de cunoştinţe despre ţara noastră, copiii vor afla lucruri noi şi curiozităţi despre
siturile geologice, mineralele şi fosilele mai puţin cunoscute şi care alcătuiesc un
patrimoniu deosebit; Geo –Taine de sute de milioane de ani vor fi dezvaluite într-o lectie
fără limite.
Elevii: VIII-XII;
Data: 18, 19,20,21,22 04.2016; Durata: 1h, Locație: Atelier MNG, Nr. Participanți:10-
20, Înscrieri la 031 438.17.44 INTERIOR 123 Coordonatori:

4. Dispariții misterioase ale viețuitoarelor

Top secret: aveți licență să spionați! Descoperiți fapte și investigați indicii ce pot să vă
conducă la suspecții care au coordonat o crimă: eliminarea în masă a viețuitoarelor de pe
Pământ! Explicații științifice interactive, paleofotografii ale planetei noastre în diverse Ere

127 | P a g e
 făcute de sateliți spion sau aparate foto ascunse, în format night vision sau thermo-vision
(pentru animalele fosile mai
timide), descifrarea secretelor vieții din codul de bare al unor fosile, precum și alte detalii
uluitoare din lumea preistorică, toate, sunt menite să demonstreze relația misterioasă dintre
climat, biologie și geologie.
Elevii: I-VIII; Data: 18, 19,20,21,22 04.2016; Durata: 1h, Locație: Atelier MNG, Nr.
Participanți:10-20, Înscrieri la 031 438.17.44 INTERIOR 123 Coordonatori:

5. Microscopia electronică-deschidere spre un nou univers.

Lecția va trata: Comparație între microscopia optică și cea electronică - principii
de funcționare, limite de detectare. Informații furnizate de microscopia optică si de cea
electronică în geologie.
Elevii: VII-XII, Data: 19,20.04.2016, Durata: 1.30 incepand cu 12.00, Locație: Laborator
IGR Caransebeș 1, Nr. participanți:15. Înscrieri la 031 438.17.44 INTERIOR 131
Coordonatori:

2. Teatru, Muzică și Artă

Programele BluParty acoperă minimum o zi de activităţi artistice, potrivite atât pentru copiii de
grădiniță, cât și pentru elevi din învățământul primar. Fiecare activitate durează ~1h30′ la care
pot participa grupuri de 12 – 30 copii.

Atelier Teatru de improvizație pentru copii cu trupa de actori LittleImpro

LittleImpro este un spectacol de teatru de improvizație pentru copii, care îi va încânta cu

siguranță pe cei mici! Activitatea presupune un show de improvizație dedicat copiilor care se
ține cu actori profesioniști.

Copiii vor participa ca voluntari la scenete spontane și își vor pune imaginația la bătaie.
Se lasă cu jocuri distractive, râs și bună dispoziție întrucât improvizația este un tip nou de
spectacol menit să le pună la încercare talentul și expresivitatea actorilor, și mai ales a micuților.

Potrivit copiilor din învățământul pre-școlar si primar (0-4).

128 | P a g e
Atelier de percuție muzicală, cu Tobe Africane tradiționale „Djembe”

Cursul de percuție muzicală este o experiență muzicală unică, plină de energie pozitivă,
în care copiii învață să cânte la Tobele Africane tradiționale Djembe, primele tobe din istoria
muzicii.

O altfel de lecție de muzică de la BluParty. Atelierul Tobe Tobe îi învață pe copii să cânte la
Tobele Africane tradiționale Djembe, primele tobe din istoria muzicii. Copiii vor învăța în prima
fază cum să le folosească, apoi vor învăța cum să țină ritmul împreună și apoi cum să integreze
totul într-o bucată muzicală. Vor avea loc concursuri între micii „percuționiști” și probe de
îndemânare unde își vor demonstra talentele muzicale.

Potrivit de la grupa mică, până la cea pregătitoare, copiilor din învățământul pre-școlar.

Toti copiii au talente ascunse pe care le poti descoperi impreuna la o sesiune de karaoke cu cele
mai noi melodii românești și străine.

BluParty va veni cu un playlist actual de cântece pentru karaoke, un MC animator care îi va

convinge și pe cei mai timizi dintre copii să participe la distracție, sistem de sonorizare
profesional, DJ și muzică non-stop.

Potrivit copiilor din învățământul pre-școlar si primar.

II. Activități tehnico-științifice

Experimente de laborator neconvenționale

Program de Știință distractive: experimente de fizică și chimie neobișnuite organizate de

BluParty.

Atelierele de știință distractive Happy Science și Happy Chemistry includ experimente de știință
interactive care fac copiii să devină mai interesați de materiile reale ale fizicii și chimiei. Printre
eprubete, pahare Erlenmeyer, coloranți, esențe ce își schimbă mirosul și gustul, copiii vor face
experimente cu gheață carbonică, vor vedea cum circulă curentul electric, și vor înțelege cum au
loc procesele chimice și fizice. Ambele experimente sunt potrivite copiilor de grădiniță și
elevilor din învățământul primar.

129 | P a g e
Happy Chemistry – O altfel de lecție de chimie

Happy Chemistry este o activitate care le ca explica celor mici miturile de magie și îi va
introduce în partea interesantă a chimiei ca materie.

În cadrul activității, copiii vor învăța cum se realizează fumul netoxic din gheață carbonică și vor
înțelege cum se transformă apa plată în apă cu bule fără să fie fiartă. Programul se potrivește
perfect micuților care visează să devină oameni de știință.

Datorită programelor de Science, secretele super-eroilor preferați devin banale, iar știința
stârnește curiozitatea celor mici. După experimentele cu gheață carbonică și lumină fluorescentă,
să nu vă mire că cei mici vor spune că își doresc să devină oameni de știință.

Potrivit copiilor din învățământul pre-școlar și primar.

Atelierul LEGO Fun – piesele de „prind viață” cu ajutorul calculatorului

Atelierul pentru copii LEGO Fun este un atelier într-adevăr special, dar mai ales educativ. Copiii
vor învăța să construiască figurine și „mașinării” din piese de lego, folosindu-și imaginația. Până
aici nimic ieșit din comun, nu?

Aici urmează partea interesantă. Creațiile din lego vor fi conectate la calculator, iar copii
vor avea oportunitatea să le vadă cum prind viață!

Activitatea are mai multe tematici, în funcție de vârsta și preferințele copiilor. Pentru preșcolarii
cu vârsta cuprinsă între patru și șase ani, există următoarele tematici disponibile: Playground
Party, Tropical Party, Need for Speed Party și Outdoors Party.

Pentru preșcolarii cu vârsta cuprinsă între patru și șase ani, există următoarele tematici
disponibile: Playground Party, Tropical Party, Need for Speed Party și Outdoors Party.

Școlarii cu vârsta peste șase ani pot participa la ateliere cu tematici diferite ca: At the Zoo
Party, Amazing Mechanisms Party, Play Football Party sau Adventure Party.

130 | P a g e
III. Activități Sportive

Ore de echitație

Plimbare călare cu poneii, vânătoare de comori și alte activități interesante și active în mijlocul
naturii organizează Centrul de Echitație și Hipoterapie Poveste cu Cai.

Street Dance

Street Dance este un program de dans foarte activ, plin de ritm si energie organizat de BluParty,
concentrat pe mișcări moderne. Este susținut de un coordonator de dans profesionist, din
showbizz-ul autohton și se potriveste copiilor între 4 și 12 ani și adolescenților, care vor învăța
diverse mișcări de dans contemporan tip RNB, hip-hop și street dance.

Trasee suspendate si tabere de ski

Pentru adolescenții care debordează de energie, Alta Turism pregătește un program de sport cu
trasee suspendate, cățărări pe plase și panouri, jocuri de echilibru, îndemânare și curaj. Foarte
potrivite pentru liceeni sau clasele gimnaziale. Tabare de Ski Scoala Altfel pot fi organizate și de
către Himalaya Travel .Alte tabere și drumeții în natură mai sunt organizate și de către E-
natura.

IV. Vizite în Natură

Alta Turism a pregătit o serie de activități în natură potrivite pentru elevii din învățământul
primar. Iată câteva activități:

O zi la fermă

Pentru iubitorii de natură s-a pregătit un program care are loc la o fermă modernă, unde copii
petrec o zi și interacționează cu animalele. Potrivit copiilor din învățământul pre-școlar și primar.

Vizita la rezervația de Zimbri

La…. , copiii merg într-o excursie vizită la o rezervație de zimbri, pentru a vedea pentru prima
dată aceste animale protejate prin lege și pentru a învăța despre responsabilitatea protejării
mediului și faunei autohtone.
131 | P a g e
Vizită la o fabrică de lapte

Copiii pot face o vizită gratuită la o fabrică de lapte, în programul Alta Turism pentru Școala
Altfel pentru 2016. Micuții vor afla ce produse lactate se produc din lapte și care este procesul de
fabricație, iar la final vor degusta din bunătățile locale. Potrivit pentru elevii din
învățământul primar și gimnazial.

V. Abilități de viață. Educație financiară și orientare în carieră

Cursuri de educație antreprenorială, financiară și orientare în carieră

Oferite de ONG-ul Junior Achievement România, aceste cursuri sunt concepute pentru a-i ajuta
pe elevi să se familarizeze cu lumea afacerilor, să joace rolul unor mici antreprenori, să identifice
nevoi și să propună soluții care pot genera o schimbare pozitivă în comunitate. Potrivit pentru
elevii din învățământul gimnazial și liceal.

Alte idei de activități potrivite

Alte idei de activități pot include:

excursii, vizite la bibliotecă, vizite în redacții de presă sau la televiziune, voluntariat și implicare
activă în societate, educație rutieră, educație pentru reacții corecte în situații de urgență, activități
de educație ecologică și de protecție a mediului (ecologizare), vizite la jandarmerie sau pompieri
și vizionarea de filme interesante.

Pentru a face aceste activități și mai interesante, ele se pot organiza și în diferite limbi, cum ar fi
engleză, germană sau franceză.

******************************************************

OFERTĂ BluParty pentru Programul Scoala Altfel 2016-2017

Planificare si Activitati
Anul acesta BluParty recomanda urmatoarele programe, in cadrul saptamanii „Scoala
Altfel”:

132 | P a g e
Programul Scoala Altfel ”Sa stii mai multe, sa fii mai bun!” consta in derularea unui orar special
format doar din activitati cu caracter non-formal, in fiecare unitate de invatamant.

In anul scolar 2016-2017, programul Scoala Altfel se desfasoara dupa urmatorul calendar, pentru
invatamantul prescolar si primar:

 21 noiembrie – 2 decembrie 2016

 27 februarie – 31 martie 2017
 15 mai – 9 iunie 2017

In acest an scolar, fiecare unitate de invatamant poate desfasura acest program in functie de
planificarea activitatiilor didactice, in oricare dintre aceste saptamani.

Programul isi propune implicarea, deopotriva, a elevilor si a profesorilor, in activitati

extracurriculare si extrascolare, interesante, care sa le valorizeze talentele, preocuparile
extrascolare si competentele in domenii cat mai diverse si interesante. Modalitatea de selectie a
activitatilor propuse, presupune implicarea in egala masura a elevilor, cadrelor didactice cat si a
parintilor.

1. Teatru de improvizatie pentru copii cu trupa LittleImpro

Ce este Littleimpro?

Un spectacol de teatru de improvizatie pentru copii!

Pornind de la conceptul de spectacol de improvizatie, actorii din LittleImpro au dezvoltat primul

show de improvizatie dedicat copiilor.

Pentru multi dintre cei mici, obisnuiti cu repertoriul clasic al teatrului de copii,
improvizatia este un termen nou. Insa unul cu efecte pozitive garantate si care se lasa cu
mult ras si buna dispozitie!

Dar ce este acest tip de spectacol? Scopul lui este sa puna la incercare talentul si expresivitatea
atat a actorilor, dar mai ales a micilor spectatori, provocandu-i pe acestia din urma sa participe
activ cu imaginatia lor la tot ceea ce se intampla pe scena. Acestia vad cum sugestiile lor se

133 | P a g e
transforma in realitate si au ocazia sa participe la scene – fie coordonand momente si jocuri, fie
oferindu-se ca voluntari pe scena.

Fara scenarii, dar cu imaginatie. Fara decor, dar cu umor. Fiecare spectacol este altfel in functie
de sugestiile copiiilor. Ne jucam cu imaginatie si bucurie!

Un hohot de ras impartasit stabileste o conexiune frumoasa. Un spectacol realizat de patru

actori profesionisti si un muzician live.

Durata activitate: 45 min

2. Atelier Happy Science

Experimente surprinzatoare cu un profesor excentric!

Ati auzit de domnul Profesor von Castravetzen? Bineinteles! Cine nu-l cunoaste pe renumitul
savant, admirat ca atare pe plan mondial, si un pic cam distrat?!

O vedeta in adevaratul sens al cuvantului, excentric si pretentios, Profesorul le va arata copiilor

ca nu este magie intoducerea unui ou intr-un pahar Erlenmeyer, ci fizica! Va face chiar un
uimitor experiment pentru a le demonstra celor mici ca electricitatea este condusa de corpul
uman intr-un circuit alcatuit chiar din copiii ce se tin de mana.

Nou! BluParty si profesorul le-au pregatit copiilor experimente cu lumina fluorescenta ”black
light”, care cu siguranta ii vor lua prin surprindere pe cei mici dar si pe parintii sau profesorii lor.

Durata activitatii: 40 min

3. Atelier Happy Chemistry

Miturile de magie sunt explicate prin chimie!

Nu-i asa ca nu ati putut explica niciodata copiilor pe intelesul lor cum se realizeaza fumul
netoxic din gheata carbonica sau cum se transforma apa plata in apa cu bule fara a fi fiarta? Ei

134 | P a g e
bine, experta Tisha, mereu zambitoare si jucausa, le va dezvalui copiilor secretele chimiei intr-un
program plin de voie buna!

Printre eprubete, coloranti, esente ce isi schimba mirosul si gustul, copiii vor fi uimiti sa atinga
aburii sau spuma din gheata carbonica si sa intelega cum au loc procesele chimice. Dupa acest
distractiv program, sa nu va mire ca cei mici vor spune ca isi doresc sa devina oameni de stiinta!

Durata activitatii: 45 min

4. Atelier muzical Tobe Tobe

Un concept de spectacol deosebit, interactiv, in care copiii se distreaza cu instrumente muzicale

accesibile lor si usor de folosit, adica instrumentele de percutie, totul sub indrumarea unui
coordonator.

Trebuie sa te astepti la galagie pentru ca tobitele africane djembe vor fi impartite copiilor care
vor invata mai intai cum sa le foloseasca, cum sa tina ritmul impreuna si apoi cum sa le integreze
intr-o bucata muzicala.

Spectacolul va fi condimentat si cu concursuri intre micii percutionisti si cu probe de

„indemanare” muzicala.

Durata spectacolului: 45 min

5. Atelierul LEGO Fun

Copiii indragesc sa construiasca si sa realizeze diferite figurine din lego.

In cadrul atelierului Lego Fun, cei mici vor crea si vor construi diferite ”masinarii” din lego, in
functie de tematica petrecerii si a dorintei sarbatoritului, apoi le vor conecta la un calculator si
creatiile lor vor prinde viata.

Recomandare varsta: 4-6 ani

Tematici disponibile:

– Playground Birthday Party (copiii construiesc si testeaza: jucatori de hockey / titirezi);

– Tropical Birthday Party (copiii construiesc si testeaza: barcute /moristi / ventilatoare);
135 | P a g e
– Need for Speed Birthday Party (copiii construiesc si testeaza: masini si propulsoare / masini de
masurat distanta);
– Outdoors Birthday Party (copiii construiesc si testeaza: leagane / balansoare).

Recomandare varsta: 6+ ani

Tematici disponibile:

– At the Zoo Birthday Party (copiii construiesc si programeaza: aligatori / lei / pasari);
– Amazing Mechanisms Birthday Party (copiii construiesc si programeaza: pasari dansatoare /
titirezi / maimute tobosar);
– Play Football Birthday Party (copiii construiesc si programeaza: fotbalisti / portari / suporteri);
– Adventure Birthday Party (copiii construiesc si programeaza: avioane / giganti / vapoare).

Durata activitatii: 1h

6. Atelierul Creatie cu nisip *Nou

Te-ai gandit vreodata ca se poate realiza pictura cu nisip? Si ca se poate realiza chiar la
ziua copilului tau?

Iata Atelierul Creatie cu nisip, unde copiii se vor distra copios si toti invitatii copilului tau vor
fi foarte incantati ca vor pleca de la petrecere cu multe animitiri frumoase dar si cu o
pictura, realizata de ei cu nisip colorat. Toti cei prezenti la petrecere, sub indrumarea
coordonatorului, vor realiza tablouri unice cu ajutorul nisipului colorat.

Recomandare varsta: 4-10 ani

Durata: 1h30
Detalii logistice: atelierul cuprinde consumabile pentru 20 copii, sortulete de protectie,
coordonator. Recomandam sa inchiriezi masute si scaunele pentru copii pe care cei mici sa se
simta confortabil pentru a-si desfasura activitatea.

7. Atelierul Tricoul Meu

In Atelierul Tricoul Meu transformam tricourile obisnuite in aparitii cool! Se stie ca la

petrecerile aniversare toti invitatii aduc un cadou sarbatoritului, dar la petrecerea copilului tau
invitatii au o dubla surpriza: petrec un timp minunat impreuna pictand tricouri si chiar primesc
136 | P a g e
cadou tricoul pe care l-au realizat! Cu totii vor fi foarte mandri sa le poarte cu fiecare ocazie
speciala, pentru ca le pot spala de multe ori, fara ca sa se stearga culorile.

Copiii isi picteaza tricoul cu modelul pe care il prefera apoi lasa culorile speciale sa se usuce.
Dupa uscarea completa, modelele colorate se imprima mai bine daca se calca timp de 5 minute
cu fierul de calcat. Tricourile se pot spala manual sau in masina de spalat la o temperatura de 30
de grade.

Recomandare varsta: 7-12 ani, Durata: 1h30

Detalii logistice: atelierul cuprinde consumabile pentru 20 copii, sortulete de protectie,
coordonator. Recomandam sa inchiriezi masute si scaunele pentru copii pe care cei mici sa se
simta confortabil pentru a-si desfasura activitatea.

8. Atelierul de Rame Foto

La Atelierul de Rame Foto realizam rame personalizate care sa ne faca sa zambim cand ne
amintim de petrecerea aniversara. Fotografiile de la aniversare nu isi pot gasi un loc mai bun
decat in rama pictata si decorata cu mult drag de copii.

Micii artisti isi folosesc imaginatia pentru a realiza obiectul unicat, care ocupa apoi un loc de
cinste pe noptiera sau in camera de zi. Atelierul este un cadou frumos pentru aniversat, dar si
pentru invitati, care nu se asteapta la o surpriza atat de frumoasa.

Recomandare varsta: 3-6 ani

Durata: 1h30
Detalii logistice: atelierul cuprinde consumabile pentru 20 copii, sortulete de protectie,
coordonator. Recomandam sa inchiriezi masute si scaunele pentru copii pe care cei mici sa se
simta confortabil pentru a-si desfasura activitatea.

9. Atelierul Cutiuta Magica

Copiilor le place mult sa coloreze si sa picteze. Daca pot face acest lucru intr-un atelier
organizat, pe cutiute fistichii pe care mai apoi le pot folosi, activitatea devine cu atat mai
interesanta.

137 | P a g e
Dupa ce se distreaza colorandu-le si decorandu-le cu multa imaginatie, cutiutele devin locul unde
copiii isi pun biletelele cu dorinte sau pe cele romantice, banutii stransi de prin casa sau
bijuteriile gingase. Mai mult decat orice, cutiuta devine o frumoasa amintire de la aniversarea
celui mai bun prieten sau prietena.

Recomandare varsta: 3-6 ani

Durata: 1h30, Detalii logistice: atelierul cuprinde consumabile pentru 20 copii, sortulete de
protectie, coordonator. Recomandam sa inchiriezi masute si scaunele pentru copii pe care cei
mici sa se simta confortabil pentru a-si desfasura activitatea.

138 | P a g e
 BIBLIOGRAFIE
 Bălan E., Teşileanu A., Chiriţescu A., Căstăian D., Stoica E., Dezvoltare profesională
continuă şi oportunităţi de carieră didactică, vizând pregătirea profesorilor în vederea
susţinerii examenelor de definitivat, gradul II şi gradul I, Modulul II, Editor MECTS –
UMPFE, Bucureşti, septembrie, 2011
 Carryl, E., Lord, H., & Mahoney, J.L. (2005). An Ecolgical Analysis of After-School
Programs Participation and the Development of Academic Performance and Motivational
Attributes for Disadvantages , Children. Child Development, 76, 811-825.
 Cohen, D.A., Elkins, L.W., Koralewicz, L.M., & Taylor, S.N. (2004). After School Activitie,
Overweight, and Obesity among inner city youth. Journal of Adolescence, 27, 181-189
 Cojocariu V.M. (2004). Introducere în managementul educaţiei. Bucuresti: Editura Didactica
si Pedagogică.
 Cucoş C. (coordonator)., Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi gradele
didactice, Ediţia aIII-a revăzută şi adăugită, Polirom, Iaşi, 2009
 Hurgoiu L., Şcoala după şcoală. Timpul liber, capital valoros în dezvoltarea copilului.
 Ionescu D., Popescu R. (coordonatori), Activități extrașcolare în ruralul românesc.
Dezvoltarea de competențe cheie la copii și tineri, Editura Universitară, 2012
 Iucu, R.B. (2000). Managementul şi gestiunea clasei de elevi. Iasi: Editura Polirom.
 Joita, E., Management scolar. Elemente de tehnologie manageriala. Craiova: Editura
Gheorghe-Cartu Alexandru, 1995
Joita, E. , Management educational. Profesorul manager: roluri si metodologie. Iaşi: Editura
Polirom, 2000.
 Maciuc, I. (2005). Capacitatea de a reflecta asupra practicii – sansa dezvoltării
profesionale. Analele Universitatii din Craiova, seria Psihologie- Pedagogie, IV, 7-8.
Craiova: Editura Universitaria.
 Marcus, S. (coord.), Competenţa didactică – perspectiva psihologică. Bucuresti: Editura All,
1999.
 Mărginean I., Neagu G., Mihalache F., Vasile M., Programul „şcoală după şcoală: Un
sprijin necesar pentru elevii de etnie romă şi turcă din judeţul Constanţa”, Revista
,,Calitatea vieţii “, 2011
 Mustaţă M., Gogoescu G. M , Gherge , A Şcoala după şcoală.
 Neacsu, I. (2002). Empatia si modelarea competentelor pentru profesia didactica –
perspectiva psihoeducationala. 2002

139 | P a g e
 Potolea, D. Pedagogie. Fundamentari teoretice si demersuri aplicative. 2002,Iaşi: Ed.
Polirom.
 Petre N., Arnăutu M., Georoceanu B., Darie B., ,, Raport de cercetare privind nevoia de
programe de tip„şcoală după şcoală”, Editura Risoprint , 2013.
 Petrescu , C. , Arnăutu M. , Constantin A., Stănilă G. , Şcoala inima comunităţii , Editura
Risoprint , 2011.
 http://www.balcanicaucaso.org/eng/Regions-and-countries/Romania/Romania-the-
importance-of-the-after-school-programs-142142
 Legea nr.1/2011, art. 58, alineatul 1

140 | P a g e