Alternative - Scolile, altfel

Parintii care vor sa-si dea copilul in clasa I in aceasta toamna pot alege pe langa
invatamantul traditional una dintre cele trei alternative educationale care au clase
primare: Freinet, Step by Step sau Waldorf.
Freinet se adreseaza in special persoanelor din vestul Romaniei, in timp ce celelalte doua
scoli alternative au clase in toata tara. Pentru parintii ingrijorati trebuie precizat ca, in
cazul in care se razgandesc asupra alternativei, transferul la o clasa traditionala se poate
face conform legii, pentru ca alternativele sunt recunoscute de Ministerul Educatiei. In
privinta costurilor, alternativele sunt gratuite, dar, in principiu, in toate cazurile,
asociatiile de parinti aduna fonduri pentru materialele didactice suplimentare, decorarea
claselor, s.a.

WALDORF. Alternativa Waldorf, care are clase I-XII, are un curricumul propriu,
aprobat de Ministerul Educatiei. In clasele primare (I-IV), invatarea se face fara manuale,
predarea realizandu-se prin imagini, reprezentari. Absenta manualului unic contribuie,
conform invatatoarelor de la Liceul Waldorf din Capitala, la cresterea respectului fata de
carti si la intarirea autoritatii profesorului. Pe de alta parte, elevii se obisnuiesc sa se
documenteze din cat mai multe surse in studiul unei teme.

DIFERENTE. La sfarsitul anului scolar, elevii primesc o caracterizare scrisa de invatator

si de profesori, ce sintetizeaza evolutia copiilor in anul scolar respectiv. Disciplinele de
invatamant sunt limba romana, matematica, istoria, geografia, biologia, fizica si chimia,
predate in module de cate trei-patru saptamani, numite epoci. Cate doua ore pe zi are
cursul de baza, la inceputul zilei. In continuarea acestuia se desfasoara ore de limbi
straine, educatie fizica, educatie muzicala, educatie artistica si ore de exercitiu la limba
romana si matematica.

MUZICA. Caracteristic Waldorf este si invatarea unui instrument muzical inca din clasa I
(blockflöte). Tot din primul an de studiu apar materii noi fata de invatamantul traditional,
cum ar fi desenul formelor. In primul rand, formele desenate in primele doua clase vor
pregati introducerea literelor si a cifrelor. Mai tarziu, desenul formelor va pregati
geometria, ce apare in clasa a V-a sub forma desenului geometric.

Activitati specifice sunt serbarile la sfarsitul unei epoci, serbari legate de ritmurile anului:
sarbatoarea recoltei, sarbatoarea lampaselor, sarbatoarea Craciunului, Carnaval. Parintii
care doresc sa afle mai multe despre Waldorf pot accesa adresa de web sau pot suna la
numarul de telefon 021- 326.42.53.

Scoala pe centre de studiu

SCAUNUL AUTORULUI. Toti elevii il asculta pe cel care le explica ce a citit el in

cadrul centrului la care a participat
In fiecare zi in clasele Step by Step are loc intalnirea de dimineata. Daca un copil intarzie
din cauza traficului, nu este o drama, el se poate integra rapid in atmosfera, pentru ca
aceasta intalnire nu este o ora de curs. Durata ei este variabila si poate tine chiar de la
8:00 pana la 9:00. Este un prilej pentru copii sa se salute, sa comunice, dar si sa afle tema
si activitatile zilei. Aceasta este numai una dintre caracteristicile alternativei educationale
Step by Step, care se adreseaza copiilor din invatamantul preprimar si primar. Clase cu
program alternativ Step by Step sunt deschise in toata tara, in cadrul scolilor traditionale.
Parintii care vor sa-si dea copilul la un tip de invatamant alternativ trebuie sa stie insa ca
Step by Step nu inseamna numai o scoala cu program prelungit, respectiv de la 8:00 la
16:00, unde iti poti lasa odrasla cat esti la munca.

MANUALE. Copiii invata dupa aceeasi programa scolara ca si cei din invatamantul
traditional. Diferenta consta in modalitatile diferite de predare, invatare si evaluare. De
exemplu, elevii studiaza pe centre de activitati, cum ar fi cel de citire, scriere,
matematica, stiinta si arta. Chiar daca la prima ora copilul isi alege centrul cu care va
incepe ziua, pana la finele cursurilor el va trece prin toate centrele. Invatarea in centre
permite abordarea individualizata a copiilor conform ritmului propriu de dezvoltare, dar
si invatarea in grupuri mici sau in perechi. Invatarea se face atat din manualele
traditionale, cat si din alte materiale didactice, mare parte cumparate de asociatiile de
parinti.

DIFERIT. La scolile Step by Step, centrul de citire se poate organiza si pe scari

REGULI. Fiecare clasa are cate doua invatatoare platite de stat. In clasa, elevii au
responsabilitati diferite. Exista copii care raspund de prezenta, de aranjarea materialelor
in centre, de ingrijirea florilor s.a. Parintii interesati sa afle mai multe informatii despre
alternativa Step by Step pot accesa pagina web www.stepbystep.ro sau pot suna la
021.323.79.19.

In Romania, programul a debutat in 1994 sub numele Head Start, ca program regional in
cadrul Fundatiei Soros pentru o Societate Deschisa. In 1995 a luat numele de Step by
Step, iar din 1998 aplicarea alternativei in Romania este coordonata de Centrul Step by
Step pentru Educatie si Dezvoltare Profesionala.

FREINET
Alternativa educationala Freinet, care acopera si ciclul primar, are clase in partea de vest
a tarii, in judetele Timis, Alba, Mures, Arad, dar si in judetul Bacau. Recunoscuta de
Ministerul Educatiei, alternativa respecta curriculum-ul national. Dupa cum a precizat
Bandea Mariana, presedintele Asociatiei Romane pentru o scoala moderna C. Freinet
Timisoara, alternativa Freinet este fondata pe valori universale, cum ar fi responsabilitate,
autonomie, cooperare si intrajutorare. Cu alte cuvinte, studiul este centrat pe copil, luand
in considerare cele trei componente ale personalitatii sale: unicitate, diversitate si
globalitate. Copilul nu traieste numai in scoala, aceasta pedagogie tinand seama de
mediul sau familial, cultural si social. Evitarea esecului a constituit, de asemenea, o
preocupare constanta la Freinet.

Astfel sunt suprimate amenintarile, pedepsele, clasificarile umilitoare. Dascalul nu mai

este stapanul absolut, singurul care stie si ia decizii. Copilul se ocupa de propria sa
activitate: munca individualizata si autocorectarea.

De asemenea, in cadrul alternativei educationale Freinet se organizeaza si "scoala de

vacanta" , o tabara nationala si internationala ajunsa la cea de-a 10-a editie.

Parintii interesati sa-si dea copiii la scoala in cadrul acestei alternative pot trimite
intrebari la adresa de e-mail: arsm-freinet@hotmail.com.

Pagină realizată de 

Lucian Ronkov

Tabăra Freinet - o iniţiativă unică în lume

Ideea timişorenilor, care atrage copii din toată ţara, a fost apreciată şi peste hotare

 Dacă, în general, copiii aşteaptă vacanţa pentru a scăpa de şcoală, există şi o categorie
care abia aşteaptă să urmeze o şcoală de vacanţă. Aceasta are loc în cadrul taberei
Freinet, unică în lume, unde vin copii din toată ţara, dar şi invitaţi de peste hotare. Iar
această tabără s-a născut la iniţiativa unui inimos grup de cadre didactice din Timişoara.
 

Pedagogia Freinet, iniţiată în Franţa, s-a răspândit rapid în toată lumea, în prezent
existând asociaţii naţionale Freinet în 45 de ţări. În România, această alternativă
educaţională a pătruns în 1991, dar până de curând s-au aplicat doar anumite tehnici
Freinet în cadrul claselor tradiţionale. Asociaţia Română pentru o Şcoală Modernă „C.
Freinet“, al cărei preşedinte este prof. Mariana Bândea, cadru didactic la Palatul Copiilor
din Timişoara, a promovat intens această alternativă educaţională, recunoscută de
Ministerul Educaţiei şi Cercetării, formând propriile cadre didactice, inclusiv prin
efectuarea unor stagii de pregătire în Franţa, astfel încât, de anul tre-cut, au apărut
primele clase compacte Freinet în anul şcolar 2000/2001 la Reghin şi în anul şcolar
2001/2002 la Timişoara. În oraşul nostru, clase Freinet au fost înfiinţate la şcolile cu
clasele I-VIII nr. 6, nr. 7 şi nr. 21, precum şi la Şcoala cu clasele I-VIII din Şag. Clase
compacte Freinet vor funcţiona doar în cadrul învăţământului primar, în timp ce la ciclul
gimnazial se vor aplica tehnici Freinet în cadrul învăţământului tradiţional. Învăţătorii de
la clase au urmat stagii de formare în această alternativă educaţională, atât în ţară, cât şi
în străinătate.
În anul 1996, un grup de dascăli inimoşi de la Palatul Copiilor din Timişoara şi de la
Asociaţia Română pentru o Şcoală Modernă „C. Freinet“ a iniţiat un proiect
experimental, şi anume aplicarea tehnicilor Freinet în cadrul unei şcoli de vacanţă.
Experienţa acestei prime tabere, care a avut un foarte mare succes, a determinat grupul de
iniţiativă ca, în numele Palatului Copiilor din Timişoara, să întocmească şi să depună la
Ministerul Educaţiei Naţionale un proiect pentru permanentizarea taberei şi obţinerea
finanţării. Proiectul a fost aprobat, iar din 1997 şi până în prezent, tabăra naţională
Freinet s-a organizat în fiecare an în judeţul nostru; acest gen de tabără, în care tehnicile
Freinet se aplică şi în perioada vacanţei, este unic în lume.
În acest an, tabăra naţională Freinet se organizează la Chevereşul Mare, în perioada 11-20
iulie, cu participarea a 140 de copii, cu vârste cuprinse între 7-18 ani, din judeţele Alba,
Arad, Mureş, Dolj, Caraş-Severin, Braşov, Buzău, dar şi cu invitaţi în străinătate. Tema
din acest an a taberei este „Apa“, astfel încât toate activităţile se vor axa pe ea. Specific
pentru tabăra Freinet este organizarea activităţii pe ateliere, grupele de copii urmând să
treacă, pe rând, pe la fiecare atelier. În cursul dimineţii se organizează atelierele de
anchetă documentară (cu cercetări ştiinţifice făcute de elevi), creaţie literară, jurnalul
taberei, exprimare corporală, exprimare plastică, jocuri cooperative. După-amiaza se
organizează atelierele de origami (unde animator este o tânără voluntară din Japonia,
Tamaki Yoshino, care conduce cercul cu acelaşi nume de la Palatul Copiilor), Parlons
Français (unde animator este Chloe Fouquer, din Franţa), modelaj, creaţie manuală şi
tehnică, exprimare muzicală, „Noi şi ceilalţi“ (un atelier despre drepturile copiilor),
exprimare dramatică. Ateliere permanente sunt jurnalul, studioul radio (care are un
program matinal şi un program interactiv seara) şi studioul TV, care înregistrează
activităţile de zi cu zi.
O trăsătură caracteristică a pedagogiei Freinet o constituie consiliile. Acestea nu se
organizează numai în tabără, ci şi în procesul educaţional. În cadrul acestor consilii, care
se organizează zilnic, copiii discută toate problemele lor, atât cele legate de relaţiile
dintre ei, cât şi cele privind relaţiile copil-adult, elev-profesor. Un principiu de bază al
pedagogiei Freinet este de a-l face pe copil să vorbească, să spună tot ce are de spus, iar
profesorii să respecte ceea ce spun elevii. În acest spirit, în tabăra Freinet, în prima zi
copiii stabilesc, redactează şi afişează Regulile de viaţă ale taberei, pe care le respectă cu
sfinţenie. În tabără, în fiecare seară se organizează consiliul de grupă, se face bilanţul
zilei, după care urmează consiliul de tabără şi consiliul de cantină. De asemenea, se mai
organizează şi consilii excepţionale, pentru evenimentele deosebite care se petrec în
decursul taberei. 
Lucrările care se realizează în fiecare zi în cadrul atelierelor se reunesc seara în cadrul
expoziţiei zilei, iar în ultima zi de tabără se organizează expoziţia finală. Activităţile din
cadrul atelierelor sunt coordonate de animatori, iar copiii sunt organizaţi pe grupe de
vârstă, fiind însoţiţi permanent, la toate activităţile, de monitori. Animatorii şi monitorii
sunt cadre didactice care au urmat cursuri de formare în pedagogia Freinet şi aplică
tehnicile acestei alternative şi la clasă. Tabăra este utilă şi cadrelor didactice, nu numai
copiilor, în perioadele de relaxare ale copiilor fiind organizate  stagii de formare în
pedagogia Freinet. În fiecare an, participanţii au plecat cu o ediţie a jurnalului taberei, la
realizarea căruia fiecare şi-a adus contribuţia. La sfârşitul taberei, atât copiii, cât şi adulţii
realizează câte o evaluare a întregii activităţi.
Atât în cadrul taberei, cât şi în cadrul activităţilor la clasele la care se aplică tehnicile
Freinet, scopul principal îl reprezintă formarea personalităţii copilului. Succesul acestui
demers este dovedit de numărul tot mai mare de cereri pentru participarea la această
tabără, de la an la an, ajungându-se ca în prezent organizatorii să nu mai poată face faţă
tuturor solicitărilor celor care doresc să-şi pe-treacă vacanţa de vară în acest mod.
 
Recunoaştere internaţională
 Unicitatea taberei Freinet de la Chevereşul Mare nu a rămas neobservată. Doamna
Denise Lelouard Fouqer, profesoară la o şcoală Freinet din Franţa şi corespondent al
I.C.E.M. (organizaţia de bază din Franţa), unde lucrează la sectorul internaţional,
ocupându-se de relaţiile cu România, a sosit deja pentru a doua oară la noi în ţară,
apreciind în mod deosebit această iniţiativă. Considerând că este foarte interesantă ideea
de a-i face pe copii să trăiască o astfel de vacanţă, a rămas surprinsă de marea
înţelepciune a copiilor români, de spiritul lor de toleranţă, de cuminţenia lor şi de
respectul celor mari pentru cei mici. A interesat-o în special punerea în aplicare a tuturor
consiliilor din tabără, această tehnică Freinet fiind utilizată peste tot în lume unde se
aplică această alternativă educaţională. În cadrul taberei din acest an, dna Denise
Lelouard Fouqer va fi animatoare a atelierului jurnal. Articole laudative despre aplicarea
pedagogiei Freinet în România în general şi despre tabăra Freinet de la Chevereşul Mare
în mod special au apărut şi în revistele de specialitate ale Federaţiei Internaţionale a
Mişcării Şcolii Moderne.
 
 
 

„Istoria“ taberei

 Tabăra Freinet s-a născut la iniţiativa unui grup de dascăli de la Palatul Copiilor din
Timişoara, prima ediţie desfăşurându-se la Bogda, în 1996. Atunci, grupul de iniţiativă a
experimentat aplicarea pedagogiei Freinet în cadrul unei şcoli de vacanţă. La început au
existat doar cinci ateliere (anchetă documentară, exprimare plastică şi corporală,
creativitate, revista taberei), atelierul radio născându-se în cursul taberei. 
 Anul următor, în 1997, a însemnat oficializarea, prin aprobarea, de către Ministerul
Educaţiei Naţionale, a proiectului pentru obţinerea finanţării pentru o tabără naţională.
Aceasta a fost prima ediţie care s-a desfăşurat la Chevereşul Mare; au participat elevi din
7 judeţe ale ţării, iar numărul atelierelor s-a îmbogăţit cu cele de text literar, exprimare
gramaticală, educaţie pentru sănătate, studio TV. În anii 1998 şi 1999, numărul atelierelor
a ajuns la 12, au participat şi 4 formatori francezi, locaţia taberei fiind stabilită tot la
Chevereşul Mare. În anul 2000, ministerul de resort nu a mai finanţat tabăra, dar aceasta
s-a desfăşurat totuşi, însă pe banii copiilor. În 2001, tabăra a fost organizată la Poieni
Strâmbu şi a beneficiat din nou de finanţare din partea ministerului. 
 Anul acesta, tabăra se desfăşoară din nou la Chevereşul Mare, în perioada 11 - 20 iulie,
în organizarea Palatului Copiilor Timişoara, în colaborare cu Asociaţia Română pentru o
Şcoală Modernă „C. Freinet“, cu finanţare din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării. 

REFERAT PEDAGOGIE: PEDAGOGIA

FREINET IN ROMANIA
 sss

Mihaela Radulescu afirma in "Pedagogia Freinet" din 1999 ca "aplicarea propriu-zisa a

pedagogiei Freinet in scoala romaneasca s-a realizat incepand din 1991, cand 40 de cadre didactice,
dintre care multi profesori de franceza a urmat la Timisoara un stagiu de initiere si formare in
pedagogia Freinet".

In revista "scoala Vremii" a Asociatiei invatatorilor Arad din aprilie1939, invatatorul Gh. Martin relateaza cum
aplica el la clasa in scoala din Avram Iancu, tehnici ale Pedagogiei Freinet. Spune ca a studiat lucrarea d-lui
Biciulescu "Curente si reforme noui in scoalele din apus", in care era descris noul curent, al tipografiei in
scoala, cu intemeietorul lui, C.Freinet. A hotarat sa-l urmeze.

In Aciua lui a procurat cu ajutorul cooperativei scolare un sapirograf. "Atunci sa fi vazut activitate, straduinta,
emulatie, nu pentru medalie, ci pentru a-si imprima el, nu altul,compunerea, desenul, produsul mintii lui!
Cum tremura de bucurie cand asternea pe hartie! Dupa o saptamana, fiecare s-a dus acasa cu Revista
scolarilor din A. Iancu, botezata de ei Gand curat.

Alternativa educaţională Freinet,

variantă a sistemului de învăţămînt
Evenimentele din decembrie 1989 au însemnat şi pentru ţara noastră revenirea la 
pluralismul educativ, renunţîndu-se la monopolul exclusiv al statului în domeniul
învăţămîntului prin implementarea alternativelor educaţionale şi înfiinţarea
învăţămîntului particular.

Alternativele educaţionale reprezintă modalităţi de organizare şcolară care propun forme

şi metode de organizare şi funcţionare a activităţii instructiv-educative, altele decît
formele specifice unei epoci, sau care apar într-un anumit context social.

O alternativă educaţională are rolul de a corecta anumite imperfecţiuni ale sistemului

oficial, de a substitui unele forme de educaţie prin metodologii didactice diferite sau
complementare şi de restructurare a cadrului de organizare si funcţionare al instituţiei
şcolare.

Pluralismul educativ este promovat prin existenţa următoarelor alternative în cadrul

sistemului naţional de învăţămînt: Step by Step, Waldorf (şi pedagogia curativă Waldorf),
Freinet, Montesori, Planul Jena.

Mă voi referi succint la modul în care funcţionează pedagogia Freinet.

La sfîrşitul secolului al XX-lea, profesorul francez Celestin Freinet a pus bazele unui
sistem denumit mai tîrziu pedagogia Freinet. Plecat dintr-un sătuc francez, Freinet nu
avea să-şi vadă roadele muncii sale de-o viaţă. Astăzi, în peste 40 de ţări din întreaga
lume, zeci de mii de elevi din ciclul primar învaţă să scrie, să citească, să se descurce în
viaţă conform pedagogiei Freinet. În Europa vestică, acest sistem a fost implementat încă
din perioada interbelică, fiind experimentat de state precum Franţa, Belgia, Austria,
Germania etc.

Esenţa pedagogiei Freinet are în centrul său

persoana precum şi relaţiile

sale interumane. Tipologia educaţiei promovate de Freinet este învăţarea centrată pe
rezolvarea unor probleme de către grupurile de elevi aflate sub îndrumarea cadrelor
didactice. Constituirea grupurilor se face la alegerea copiilor, iar componenţa acestora se
menţine 3 – 4 săptămâni. Faptul că nu intervine cadrul didactic îi va permite elevului să
conştientizeze pentru prima dată valoarea sa ca membru al unui grup şi valoarea celor cu
care colaborează. Astfel rolul educatorului se va limita doar la organizarea materialelor
necesare educaţiei, asigurarea şi menţinerea climatului de încredere, precum şi cultivarea
încrederii în opiniile celorlalţi. Principalele caracteristici ale acestui   sistem s-au
concretizat în tehnici denumite generic după autorul lor, tehnici Freinet. Elevul va fi cel
care va dezvălui interesele sale, fiind lăsat liber şi, doar coordonat în punctele esenţiale,
va dobîndi încrederea în sine şi va acţiona conform propriilor sale opinii. Literatura de
specialitate din străinătate abordează, de-a lungul timpului, aplicabilitatea acestui tip de
pedagogie la ciclurile primar, gimnazial şi liceal.

Pedagogia Freinet se bazează  pe o serie de principii clar stabilite: şcoala centrată pe elev,
munca şcolară motivată, activitatea personalizată, expresia liberă şi comunicarea,
cooperarea, învăţarea prin tatonarea experimentală, globalitatea acţiunilor educative.