Educarea Limbajului in Invatamantul Prescolar M Dumitrana

lOMoARcPSD|15381812
Educarea Limbajului in Invatamantul Prescolar M Dumitrana
Pedagogia Învățământului Primarși Preșcolar (Universitatea Alexandru Ioan Cuza

din Iași)
StuDocu is not sponsored or endorsed by any college or university

Downloaded by Centrul Inspire (asociatia.amp@gmail.com)
lOMoARcPSD|15381812
MAGDALENA DUMITRANA
c
t
EDUCAREA LIMBAJULUI
iN
1 COMUNICAREA
volumul

lOMoARcPSD|15381812
MINISTERUL
A PREUNIVERSIT AR
Avizul nr. 37449 / 17 august 1999
Macheta redactarea: compania

Desene: Eugenia
Lucrarea pe Marguerite Romosan
Procesare Bogdan Constantinescu

Maria
Coordonare Nicoleta
Procesarefilme: Creoprint
la Print Multicolor
ISBN : 973-99224-5-6
© compania, 1999
Str. Tuberozelor Nr. 9, Sector 1, 011411
Tel. : 223 23 28 Fax: 223 23 25
Departamentul difuzare Tel. : 2232337 Fax: 223 23 24
e-mail: compania@rdslink.ro
www.compania.ro

lOMoARcPSD|15381812
Cuprins
D In loc de introducere [7]

D Dezvoltarea
utilizarea a
orale,
structurilor verbale orale
D Educarea unei
corecte ramatical
verbale
D Dezvoltarea
limba 'ului oral
D inventar de deprinderi
În dezvoltarea limba 'ului
D Bibliografie 1109 1

lOMoARcPSD|15381812
Lucrarea Educarea limbajuluiÎn a autoarei

Magdalena Dumitrana, este prima de acest gen în
românesc, având în vedere în
care sunt abordate problemele de a
propuse de programa pentru respectivul domeniu de
Este vorba, de fapt, de un auxiliar didactic de în care
educatoarele vor principalele puncte de reper ale
conducerii de educare a limbajului, respectiv: obiectivele
specifice, comportamentele care atingerea obiectivelor
de lucru care pot duce la realizarea obiectivelor propuse.
Cartea elibereze educatoarea de stresul de
proiectare oferindu-i practic de abordare a
principale ale domeniului limbajului în timp, stimulându-i
creativitatea libera în activitatea la
Viorica Preda
INSPECTOR GENERAL DE SPECIALITATE MEdC

lOMoARcPSD|15381812
In loc de introducere
Acest volum propune prezinte una din de

realizare a obiectivelor legate de dezvoltarea comu-
orale la copilul mic. Nu este vorba de unica modalitate abor-
întrucât pot exista alte viziuni asupra pro-
cedeelor de transmitere a lor, care atingerea
scopuri. Ilustrând idee de cartea în
un inventar al deprinderilor pe care copilul trebuie le
neze pentru a progresa în comunicare. Inventarul este din
perspectiva unei ce abordarea a dez-
prin urmare, instruirea
Volumul de de asemenea, explice
metodele cel mai des folosite, care dovedit în timp efi-
metode adoptate în din întreaga lume, multe
dintre ele fiind familiare românesc.
structura textului principiul distincte a
obiectivelor volumului trebuie privit în
ansamblu, nu fragmentat. Procedeele prezentate sunt în cea mai
mare parte pot fi utilizate în
care mai multe obiective. activitatea
trebuie la fragmentare, la vizarea a
unui obiectiv sau a altuia. Ea trebuie într-o
mai de prezentare a faptelor, abor-
darea a Inventarul de deprinderi din
pe deplin necesitatea acestei viziuni de ansamblu.
Volumul care va urma, dedicat scrise, va conti-
nua expunerea altor modele de

lOMoARcPSD|15381812
DEZVOLTAREA
ORALE,
iNTELEGEREA v
. . -r .......:"........L,,··T"
: : : ;
UTiliZAREA CORECTA
A SEMNIFICATIilOR
, .....................!...........; ....,..
STRUCTURilOR
VERBALE ORALE """·f",,........:....·......·i..·.... ·. ·L .
,.......:..........u.i.............i....."' ...... ......
; : .
..•. ''';, ............ ":' ..••. ••••••• • ............ ............. •••••••.••••• '! •••••.••. o.. '" ••• i.............:............,
i.o •••• , ..•••• L... "
;
. "': _.1
:
: :
. .
:COPilUL VA PUTEA
I participe la de grup, inclusiv

la de joc, atât în calitate de vorbitor,
cât în calitate de auditor
2 mesaje simple
3 audieze cu un text (epic sau liric),

, ideile acestuia si
, demonstreze
lui

lOMoARcPSD|15381812
Copilul va putea participe

la de grup,
inclusiv la de joc,
atât În calitate de vorbitor,
cât si
, În calitate de auditor
Exemple de comportamente
• ia parte la în mici grupuri infonnale
• discute cu colegii cu educatoarea
• întrebe la
• utilizeze corect saluturile
•
• ia parte la jocurile de grup
• ia parte la de în grup, sugereze,
de exemplu, ce este de mai departe într-un joc,
într-o activitate continuând de
D . Jocul
D
Cel mai eficient mijloc prin care copiii iau contact cu
lumea, evenimentele din jur din ele este,
jocul. Utilizarea dezvoltarea limbajului fac parte
din acest proces. Jucându-se, copilul
prin comunicare, capacitatea de dis-
criminare, de verbal atât
realul, cât imaginarul.
specific copilului jocul nu
poate fructifica este lipsit de modelul lumii
adulte. Adultul este prezent în jocurile copiilor fie ca personaj
evocat, fie ca participant activ. În cazul jocurilor care se
în el apare în ambele ipostaze. Adultul este

EJ
lOMoARcPSD|15381812
practic cel care întreaga de pre-

cum fonnative ale jocului prin activitatea sa
de sugerare, stimulare a gândirii, oferind, de aseme-
nea, modelul de limbaj adecvat evocate înjoc. Oricine
jocurile copiilor un moment în care
jocul se copiii nu mai au idei nu mai sunt
capabili jocul mai departe. O din cu
sugestii noi, poate înviora jocul. Educatoarea cu tact talent
pedagogic va când cum pentru a stârni din
nou curiozitatea entuziasmul copilului, pentru a stimula par-
ticiparea
Cadrul didactic trebuie organizeze un joc de rol
(sau socio-dramatic) structurat. Jocul structurat este bazat pe
jocul spontan al copiilor, dar ideile acestora sunt
adâncite de educatoare. Ea trebuie la
copilului o varietate de materiale care au rolul de a stimula
jocul. Diversitatea materialelor nu constituie un
scop în sine. Acestea trebuie alese oferite în unna
atente a jocului spontan al copiilor, în timp ce îl
ceea ce se «joc liber, la alegere 1)
nu este un timp liber pentru cadrul didactic. a interfera

impune educatoarea
jocul copiilor, intervenind doar atunci când acesta ori
se simte nevoia de folosi noi materiale. De exemplu, când
copiii se « de-a », educatoarea le poate pune
la câteva pungi de plastic, un în loc de hâr-
tie de împachetat, ori câteva foi de hârtie din care copiii
cu bonuri de ori bani. Pentru a-i
împiedica pe copii se din joc ca
«banii », de exemplu, cadrul didactic îi poate executa chiar el,
sau poate da o de ajutor pentru ca lucrurile
mai repede. Banii se pot de asemenea, în cursul
de sau lucru manual.
educatoarea trebuie organizeze un joc
structurat. Jocul structurat este bazat pe jocul spontan al copi-
ilor, dar ideile acestora trebuie extinse diversificate. Impli-
carea a cadrului didactic se în diferite feluri :
uneon ia fonna la activitatea care se

lOMoARcPSD|15381812
alteori el noi de dezvoltare a jocului; în alte

cazuri, atunci când jocul ajunge într-un impas, îl ori
o încheiere mai
Pentru a se corect cu jocul
structurat cere îndeplinirea
• unor materiale potrivite cu subiectul
jocului
• un adecvat în care copiii se juca
• un timp suficient pentru a permite
jocului în mod pentru copil
• reguli care ofere securitate jocului, precum
cadrul unui comportament social (de exemplu,
în jocul « de-a doctorul », medic-bolnav
reguli diferite de cele care
în copil-copil din cadrul
în timp, celor
ce
• implicarea cadrului didactic prin participare,
de noi
Realizarea acestor nu se poate face decât în

urma atente a nevoilor jocului real al copiilor.

lOMoARcPSD|15381812
DJoCUI de rol
În vederea orale, educatoarea trebuie
realizeze) scopul de a stimula vorbirea audierea în toate felurile
de joc. Materialele pot fi foarte diverse: legate de tot ceea ce
cu haine; jocuri de cu piese mari mici,
echipament pentru nisip, echipament pentru jocurile în aer liber,
materiale naturale pentru creative; fotografii, desene, imagini de
persoane având diferite profesii.
Jocul de rol constituie jocul cu cele mai multe în dezvoltarea
în special, în dezvoltarea limbajului copilului. Jocul de rol este
o cale foarte pentru copii de a reprezenta prin care
au trecut, precum ceea ce ei despre oameni Prin jocul de
rol, copiii elementele pe care ei le-au în cu eveni-
mentele la care au fost martori sau la care au luat parte, ajungând astfel
lucrurilor evenimentelor din jur.
Jocurile de rol ale copiilor sunt puternic de mediul socio-
cultural de de rutinele, obiceiurile
de vorbire exprimare ale familiei
de origine. În jocul
de rol, copiii trebuie uti-
lizeze limbajul care le este familiar-
jucându-se « de-a familia», copiii
vor imita în mod evident compor-
tamentul limbajul propriei familii.
educatoarea trebuie le
arate alte fonne de comportament
de vorbire, utilizate în diferite
de exemplu, cum
se un doctor sau condu-
de metrou, de tren, de
autobuz, profesorul,
Cadrul didactic poate interpreteze o serie de (scurte scenete) ce
aceste personaje, fie jucându-Ie cu copiii, fie utilizând
Se poate un joc de rol utilizând desene, fotografii, o carte,

pentru a povesti simple.
G Downloaded by Centrul Inspire (asociatia.amp@gmail.com)

lOMoARcPSD|15381812
Se cu copiii despre
ce personaj ar dori ei fie, pre-
cum ce lucruri le-ar trebui pen-
tru ca ei fie interpreteze) acea
Copiii trebuie
idei personale.
vor fi purtate într-un chip cât mai
vioi, mai energic, pentru a im-
pulsiona copiii. Ei vor fi apoi
se joace în
Desigur, educatoarea îi va
gata vede
ideile de la care s-a pornit au fost
pierdute pe drum, ori
larii au intrat în impas.
Jocul de rol este, de asemenea, cel mai indicat pentru introducerea
în comportamentul copiilor a unor conduite sociale, cum ar fi folosirea
saluturilor, prezentarea unor
persoane necunoscute. Nu e
nevoie se « predea » aceste
este suficient ca
educatoarea intre în jocul
copiilor, de ei,
exprime clar comportamen-
tul pe care ca ei
În casei
educatoarea bate la « )),
spune întotdeauna ziua
ori la revedere. Pentru situ-
în care vine cineva în
(se poate face o intro-
ducere cu haz aducând de
animalul preferat, sau
luând unul de persoana va fi « gazdei ), oferind astfel
modelul pe care cei mici dorim urmeze.
În acest stadiu, scopul principal în dezvoltarea limbajului este
de a-i ajuta pe copii capete Încredere în ei pentru a vorbi Într-o
de grup.

lOMoARcPSD|15381812
De asemenea, copiii trebuie pentru a asculte

atunci când vorbesc alti membri ai grupului. Este o pentru
o pentru dezvoltarea de în schimbul
de replici, astfel stadiul în care din grup vorbesc
toti
, jocului nu uitarea a
joc, copiii trebuie ce au
consolideze Se o în grup, iar
copiii sunt ce au ce parte a jocului le-a cel mai
mult. De asemenea, ei sunt· ce ar dori mai departe (de-a ce
ar dori se joace), fiind astfel cu o strategie de planificare, încu-
mai departe proiecteze
E util ca în joc fie introduse rime, poezioare scurte, chiar cânte-
cele. Copiii vor fi cerându-li-se repete sunete, pan-
tomime în cadrul jocului de rol respectiv.
OJ ocurile de
Jocul de poate fi abordat de educatoare cu un scop
precis - de exemplu, o un
pod ... - sau poate fi ales de copii în cadrul libere.
Pe cuburi, copiii trebuie la materiale, cum ar
fi diverse cutii, textile, castane etc. Educatoarea le va sugera
diferite lucruri de construit ori le va da sfaturi privind
este, în acest context, stimularea în grup, copil
oferindu-i-se prilejul de a se exprima, de expune ideile.
o O Alte de joc
Jocurile copiilor cu nisipul apa, precum jocurile de

de obicei, mai vorbire, decât alte tipuri de joc. Este
posibil ca fie se exprime prin bine puse
(dar nu impuse) : de exemplu, cum simt ei materialul respectiv
(nisipul, argila, o etc.), ce se poate face cu el, este greu sau
ud sau uscat, aspru sau moale, discute despre ceea ce au
realizeze etc.
EI Downloaded by Centrul Inspire (asociatia.amp@gmail.com)

lOMoARcPSD|15381812
de grup
de grup trebuie fie astfel organizate încât dea copi-
ilor prilejul participe la înaeplinirea sarcinii atât în calitate de auditori,
cât în calitate de vorbitori. câteva exemple de
o O «Timpul povestirilor»
E titil se organizeze periodic în grup cu caracter informal,

în cursul copiii diferite din
activitate poate fi în orar ca o In
cu program normal sau prelungit, unde copiii vin în fiecare zi,
activitate poate avea loc în fiecare timp de 15-30 de minute (ori
chiar mai mult), precum vinerea, de ora de plecare. În
« timpul povestirilor» poate avea loc lunea
vinerea la prânz sau precum miercurea, deci la mijlocul
comod în bibliotecii, copiii vor descrie

de ei, vor exprima propriile sentimente opinii. Cei mai
copii au povestirilor personale, dar numai în inforrnale,
cu persoane binecunoscute, utilizând un limbaj colocvial. În cadrul acestei
scopul este a dezvolta la copii deprinderea de a descrie a audia
descrieri de evenimente reale imaginare. Se stimularea copilului pen-
tru a avea o mai mare încredere în capacitatea proprie de exprimare, exer-
sarea sa în de crescute în în situ-
atât formale, cât informale, de colegi, dar de
Timpul povestirilor poate avea diferite
o de
În fiecare zi copiii le vor povesti despre ceva ce s-a întâm-
plat Chiar ei sunt foarte în familiale, infonnale,
de membrii familiei, nu sunt automat de
în oricare împrejurare. în mai copii ce prezin-
de exprimare în colegilor - lipsei de
încredere în sine -, educatoarele trebuie încerce organizeze, pentru
un timp, programul zilei într-un fel mai aparte. Colectivul clasei va fi

EI
lOMoARcPSD|15381812
în grupuri mici, iar vor avea loc în interiorul lor, de-a

lungul zilei; astfel, cei timizi vor mai vor
povesti în câtorva copii, iar nu a întregii clase. ,
Se pot introduce cum ar fi sesiunilor de poves-
tiri în diferite categorii: povestiri vesele, triste, plicticoase, caraghioase etc.
Se poate introduce o care simuleze un ecran de televizor, în
spatele copiii se simt mai în mai
o de la televizor
Unii copii evite referirile directe la propria lor
la din familie, un comportament ce poate avea diferite cauze.
În ceea ce-i este mai potrivit se adopte o cale pentru
stimularea verbale în grup. De aceea, despre pro-
gramele TV pot fi binevenite; de altfel, copiii sunt
despre emisiunile pe care le-au vizionat. Trebuie luate
anumite de imaginile de pe micul ecran sunt atât de
interesante, încât de a privi în sine ascund
micului spectator firul narativ. De aceea este bine ca educatoarea
îndrume punând de tipul: cum se numea programul (fil-
mul)? ce oamenii ce personaje erau? unde se întâmplau lucrurile? ce
oamenii/ personajele? cum s-a terminat filmul/programul? cum
De ce crezi X a ?
DDLucruri de
Copiii au obiceiul de a aduce de diferite
Este indicat ca educatoarea provoace pe copii la o despre
ele. pe un sau chiar pe un mic fotoliu în bibliotecii,
câte un copil - îi va veni rândul cel o pe -
le va colegilor o carte pe care a « citit-o» sau care i-a fost
de Va povesti când de unde i-au ce titlu are,
va imaginile care i-au cel mai mult. Evident, se pot folosi
în locul zilnice despre în aceste situ-
informale vor duce la interesului pentru citire.

lOMoARcPSD|15381812
o DAudierea unor descrieri
Înainte de a putea descrie un obiect, o un eveniment, copiii

trebuie un model de descriere. Educatoarea le acest model,
abordând, din când în când, în cursul unor în grup, texte mici
(citite ori inventate chiar de ea) în care se face o descriere. Nu este nevoie
decât de aa caracteristici. Înainte de a citi, educatoarea
le poate cere copiilor ochii imagineze lucrul descris.
Copiii pot sta comod pe pe sau chiar mai relaxat,
pe jos. Citirea se face rar, cu o voce Se
un text epic sau o poezie.
Verificarea descrierii se face prin mai multe mijloace:
• terminarea descrierii, li se poate cere copiilor deseneze
obiectul, sau fenomenul descris. Desigur, atunci când edu-
catoarea are de gând le deseneze, trebuie
descrierea a ceva foarte de reprezentat grafic, întrucât nu
deprinderile motrice sau aptitudinile artistice aici, ci
doar
• copiii pot desena chiar în timp ce se descrierea. Se va citi
deci rar, foarte caracteristici, de
reprezentat. fiecare se face o pentru a le
copiilor deseneze. De exemplu: « Am o minge
Ea avea culoarea Mai avea câteva buline
negre ... » etc.
o DRealizarea descrierilor de copii
ce se s-au cu în grup
centrate pe descriere, educatoarea va cere copiilor, pe rând (dar a-i
numi obligatoriu, pe unul sau altul), ei rolul « educatoarei 1). Pentru
a-i ajuta, le va prezenta câteva obiecte mici (creion, carte, ju-
fiecare copil va alege lucrul pe care descrie.
O a acestui tip de sesiune este descrierea unui prieten. Copilul
care descrie alege un coleg despre el. Se poate introduce ca
nu se numele prietenului, iar grupul despre
cine este vorba. Acest tip de descriere el un model de îndru-
mare. Copiii vor fi întâi se refere la caracteristici fizice vizibile
ochi), apoi la comportamentale la fel de evidente

lOMoARcPSD|15381812
(mereu etc.) în cele din la « invizibile »

(e bun, spune mereu etc.).
Descrierile sunt întotdeauna un bun prilej pentru a introduce cu-
vinte noi, astfel vocabularul copiilor. Nu trebuie exage-
« predarea» cuvintelor.
De asemenea, este bine ca aceste de grup evite plictiseala,
rutina, Educatoarea poate utiliza în sprijinul cuvintelor obiecte,
imagini, sunete ori zgomote. E de la sine nu vom putea oferi
de exemplu, o imagine a furtunii printr-o descriere
De mare ajutor, în acest caz, sunt obiectele care fac zgomot: capace,
pietre, ziare ce pot fi pungi de plastic care scot un
specific atunci când sunt mototolite. Toate acestea pot fi folosite pentru a
reprezenta auditiv zgomotele furtunii: vântului, ramurile ce tros-
nesc, ploii, bubuitul tunetului.
Tot o descriere este exprimarea a sentimentelor te
la vederea unui obiect sau a unei precum o«
cum e aceea cu furtuna.

lOMoARcPSD|15381812
• un mesaj simplu, în cadrul de
(exemplu: prin telefon de sau real)
• mesaje, simple
• adecvat (verbal sau comportamental) la ceea ce
i se spune
DJocuri
Vom prezenta în cele ce câteva sugestii de jocuri care con-
tribuie la dezvoltarea copilului de a comunica un mesaj de
a adecvat la un mesaj ce i-a fost transmis.
D D Telefonul fir
Unul din cele mai cunoscute jocuri este telefonul fir. Copiii sunt
în unul stau în picioare, pe sau pe podea.
Educatoarea sau primul copil din spune la ureche un cuvânt
lui. Acesta, la rândul lui, îl transmite celui de-al treilea copil mai
departe ce, mesajul ajungând la ultimul copil din acesta îl
cu voce tare. Tuturor copiilor le place acest joc, pentru de obicei, la
ultimul copil din ajunge un mesaj distorsionat, care îi face pe
Copiii din grupa este bine fie în mai mici,
deoarece au mai transmiterea mesajului la
tul Cu cât sunt mai mari, cu atât « firul telefonului » poate fi mai lung.

lOMoARcPSD|15381812
Mesajul, de asemenea, în de vârsta copiilor.

Cei mici trebuie spre a transmite mai departe un cuvânt scurt,
cu o de perceput. Pentru ei, bucuria jocului nu
de cuvântul « caraghios» ce apare la rândului, ci de au
îndeplinit corect sarcina, de Trebuie, de asemenea,
precizat un cuvânt scurt nu trebuie fie monosilabic. Jocul
este în mare unul care cere dezvoltarea auzului fonematic; or, la
aceste deprinderi sunt în formare. Astfel, un cuvânt
monosilabic format din sunete poate fi mult mai greu de descifrat
decât un cuvânt bi- ori trisilabic, în care eventualele probleme de
sunt compensate de componenta un exemplu: « pa »
« ba » pot fi extrem de confundate între ele, sunt cuvinte scurte,
monosilabice; la fel se cu « au» « bau », « mac », « lac », « rac ».
Copilul mic va suferi un repetat va trebui asemenea
cuvinte generatoare de confuzie. El nu este pentru
din punct de vedere auditiv nici în ceea ce
umorului. Sunt deci recomandabile cuvintele uzuale, simple, cu un
de silabe nu prea mare, dar suficient, astfel încât copilul le sen-
sul, chiar nu percepe corect toate sunetele: de exemplu, mama, masa,
etc.
Copiii mai mari care mult mai bine limbajul la care
umorului este în progres, se pot amuza de confuziile dintre
cuvinte, ca acestea demobilizeze în efortul perceperii transmi-
terii corecte a mesajului.
Pe ce cresc sporesc copiii vor fi capabili
cuvinte mai lungi, mesaje formate din sau trei
cuvinte scurte, cu concret).
Prin acest joc se de asemenea, auzul fonematic, capacitatea
de concentrare a capacitatea de mobiliza resursele proprii pen-
tru a recepta corect sarcina de îndeplinit a o duce la bun
Pentru a introduce o de schimbare în joc se pot face
în a copiilor. în linie poate fi înlocuit
prin în linie cercuri, spirale etc.
Copiii pot sta în picioare, ori într-o varietate de de
exemplu, un copil care în picioare se transmite mesajul unui
copil pe podea, acesta i-l transmite celui de-al treilea care pe
scaun mai departe.

lOMoARcPSD|15381812
DDJocul de rol
Jocul de rol o varietate de în care copiii primesc trans-
mit mesaje orale. în care se marea majoritate a
jocurilor de rol, mediul cel mai adecvat, iar telefonul de
instrumentul ideal. Pentru început, este educatoarei, care
propune un subiect: de exemplu, « de-a doctorul» sau « de-a spitalul». În
primul caz, jocul se « ), iar personajul care cade bolnav
poate fi copilul, pisica, papagalul, un vecin etc. Pentru a
veni în ajutorul pacientului, trebuie telefonat la doctor la Salvare. În
doctorul la telefon ce trebuie se
ce prim ajutor trebuie i se acorde pacientului, astfel în mod
logic o repetare a de a
mesajelor.
În cazul copiilor mici, educatoarea mult la jocul lor. Pre-
ei devine din ce în ce mai pe ce copiii cresc
dobândesc noi despre lumea deci din
ce în ce mai bine ce contine rolul lor (de doctor, pacient etc.) în jocul
respectiv. În sarcina supravegherea ori
de câte ori este nevoie pentru a stimula, a aduce elemente noi, a repune pe
G
lOMoARcPSD|15381812
jocul respectiv. nu va fi ci dintr-o

de parteneriat.
În timpul transmiterii mesajelor prin « telefon ), copiii mici trebuie
posibilitatea de a se vedea unul pe o oarecare între
ei este pentru a le crea reprezentarea necesitatea
prin intennediul unei unelte adecvate (în cazul nostru, tele-
fonul).
În jocul « de-a spitalul ), ce poate fi abordat cu copiii mai mari, pe
mesajele telefonice orale schimbate cu « doctorul» cu « Salvarea ),
se poate crea posibilitatea unei multitudini de Educa-
toarea jocul cerând câtorva copii fie altora fie
surori medicale doctori. Copiii trebuie se asigure salonul este curat
ordonat, bolnavii sunt li se dau medicamentele, sunt
în sala de tratament, sala de mese etc. Se poate crea o mare varietate de
construindu-se astfel prilejuri de a-i deprinde pe copii cu recep-
tarea transmiterea/îndeplinirea
Utilizând telefonul de copiii pot invita prieteni în
ori ei se la prieteni. Se pot produce « accidente ) în iar
ei instalatorul, depanatorul TV, pompierii, copiii la
un taxi.
Copilul mic poate pur simplu telefonul imitând com-
portamentul are deja o oarecare cu telefonul
real, el va vorbi la cel de cu o imitând conver-
spontane. Pentru mare, mai ales pentru cel timid,
cu persoana va fi de asemenea întrucât va evita o situa-
în care - se teme el - se va poate, cineva care
Nu copiii au telefon Marea majoritate a din
mediul rural nici nu de telefonului decât, poate, din emisiu-
nile de televiziune; în orice caz, târziu, ei nu au ori atins un
telefon De altfel, copii din mediul urban se în
Este deci important pentru ei utilizeze desi-
gur) un telefon real.
Ori de câte ori este posibil, este bine li se ofere Multe
au telefon, altele telefonul din apropiere ori pe cel
al Se poate aranja, din când în când, o între copii
o familie care are telefon sau cu o de la centrala cu
etc., în de locale de educatoarei.
sau telefon, se poate aranja cu sau cu alte

lOMoARcPSD|15381812
persoane din exterior dea câte un telefon scurt, la care copi-

ii. În mediul urban, unde destule telefoane pe se poate utiliza
unul din acestea, iar copiii pot fi cum se un telefon.
o DJocul de
Acesta poate oferi prilejul emiterii de La început, in-
vor fi date de educatoare; mai târziu, copiii vor
asuma acest rol. Li se poate cere, de exemplu, cele mai mari
cuburi din cutie si'"
înalte un turn urias. Ori numai cuburile rosii. ,
Sau
doar cuburile foarte mici.
Pe mesajului executarea în
el, jocul rezolvarea unor probleme de (de exemplu,
suprapunerea a cuburilor, construirea unui pod), îndeplinirea
unor sarcini de clasificare (de exemplu, se folosesc numai cuburi mici
sau de dezvoltare a (de exemplu, se ia în care se
sesc materiale « neclasificabile» - pietricele, de materiale
textile, castane, etc. - se dau diferite « toate
mici o ; « vezi ce mai folosi pentru ta »).
D Activitatea
D
Este important ca nu fie liniare. Ele nu
trebuie exclusiv un obiectiv, iar copiii fie
«( » spre îndeplinirea acestuia. Nici un obiectiv nu poate
fi atins într-o activitate. De asemenea, faptul activi-
tatea este pe un singur comportament nu
nu acestuia.
Activitatea trebuie fie (dar nu savu-
suscite interes bucurie) ori de câte ori este posi-
bil, integreze elemente (deci obiective) din mai multe
domenii. Copilul este o iar educa-
trebuie se adreseze acestei ca unui tot, nu
doar unei din ea.

lOMoARcPSD|15381812
Evident, trebuie avut în vedere personalitatea copilu-

lui este în curs de dezvoltare, nu gata
de educatoare vor respecta deci, prin complexitatea
lor nivelul de maturitate de ale vârsteior ce
constituie perioada Aceste trebuie
reluate cu o anume ritmicitate. Dar, atingerea
obiective, forma lor (structura, reguWe, se
cere a fi
Timpul este o de respectat. Educatoarea tre-
buie de
faptul un plan de bine structurat -
cu obiective, evaluare - este doar un model
ideal, ce nu poate fi echivalat cu activitatea
oricât de s-ar fi acesta.
o DAlte jocuri
Se pot diferite jocuri structurate, în pe unui

obiect ascuns pe baza unor În acest tip de jocuri se
imediat, din comportamentul copiilor, ei au sau nu
mesajul. Obiectul ascuns poate fi de diferite feluri în de acesta,
jocul poate fi botezat diferit, ceea ce aduce noutate treaz interesul
copiilor. Obiectul poate fi o iar copiii vor trebui caute « cutia
a zânelor ori a ori a lui
poate o o o cei mici
vor « perla », de pe fundul oceanului, a sau
« perla dragonului/ a care te limba a
animalelor etc. lucrul ascuns este o copiii vor trebui
pe Iepurici, cu ghete
vorbitoare, etc. Tot ce se poate inventa, crea în lim-
baj, reprezentare, poate constitui « haina» jocului de
decodificare a mesajelor.
Înainte de a începe jocul, educatoarea copiii despre cum ar
putea spune oamenilor un lucru nu le locul,
nu îi ducem într-acolo, ci doar folosim cuvinte. Sunt apoi doi copii:
unul este legat la ochi, are sarcina de a ascunde obiectul - cutia, de
exemplu. ce « cutia a fost bine primul copil
ochii, iar cel de-al doilea îl utilizând com-

lOMoARcPSD|15381812
plete, pentru a o gasl: «( Du-te la II, «Întoarce-te 1), «( Mergi pe
cuier ", (( sub II etc. La început, educatoarea va da aces-
te pentru a oferi un model. Pe ce copiii s-au

cu jocul, poate fi introdus un al treilea membru al echipei care
Când primul copil a cutia, el devine cel care o
ascunde un alt copil este ales o caute. Se pot introduce diferite variante
în de vârsta de copiilor.
Olite
o DCereri de obiecte
Educatoarea poate crea prilejuri «( spontane II de a mesaje
câte unui copil pentru a-l deprinde adecvat. Îndeplinirea
a este o modalitate de evaluare a gradului de
legere a mesajului verbal. Copiii foarte mici au nevoie de
date doar câte una mare i se poate cere:
«( Adu-mi, te rog, cartea cea de pe raftul de sus, de II
se poate un adecvat (copilul se duce aduce cartea), cu

cel mic lucrurile stau cu totul altfel. Lui i se spune: «( Du-te la biblioteca
de (se copilul ajunge acolo), «( pe
raftul de sus» (educatoarea unde se copilul, iar acesta
într-o îi eventual îi
cu mâna), «( Vezi este acolo cartea cea (copilul în-
«( Ia-o cu »... «Acum adu-mi-o, te rog ... II, «( Bravo,
». O asemenea poate lua destul de mult timp. E
bine nu ne pierdem deoarece scopul nu este de a ni se aduce
cartea, ci de a exersa copilul în receptarea
a mesajelor. Nu trebuie ce copilul aduce obiec-
tul, acesta trebuie utilizat câteva secunde pentru a da un sens întregului
efort pe care l-a În nici un caz nu trebuie pus deoparte,
dându-i-se astfel copilului de totul n-a fost decât o «( II.
Copiii intuiesc aceste lucruri nu vor mai coopera în pe care le

sens.
Se pot tot felul de prilejuri pentru astfel de ceren;
este evitarea

lOMoARcPSD|15381812
D DTrimiterea de mesageri
Un alt procedeu prin care copiii sunt dezvolte dep rin-
derile de concentrare a de memorie de este tri-
miterea de mesaje orale prin intermediul copiilor altor cadre didactice sau
unor ce în mesajele sunt ceva mai com-
plexe, este bine ca educatoarea se cu adultulla care va fi trimis
A
« mesagerul», dinainte ce i se va cere. In cazul în care

copilul, ajuns la va reaminti corect ce trebuie
adultul destinatar îl va putea sprijini cu câteva pentru
ca îndeplini misiunea. Ca în tipul precedent de
activitate, important este procesul de iar nu rezultatul corect al
unei particulare. În plus, copilul trebuie fie ajutat, pentru a nu
interveni frustrarea, teama de un nou deci refuzul de a mai duce
mesaje. În orice caz, înainte de a fi trimis, copilului i se va cere repete
mesajul.
D cum spun
activitate poate fi sub de joc on In cadrul

de dezvoltare a Educatoarea la început, apoi
câte un copil, va da comenzi numai verbal, care vor trebui executate de
copii. Aceste comenzi nu au un ton sportiv, nici « militar»; ele tre-
buie rostite pe un ton relaxat, iar lor - simplu pentru cei mici,
din ce în ce mai complexat pentru cei mari - poate cu « pedepse-
le » date celui care pierde la : « Stai într-un picior » ; « Du un deget
la nas sari ca mingea » ; « Pune o pe cap o pe vârful panto-
fului» etc. Copiii se se destind, iar educatoarea în ce
ei reflectând în
comportamental adecvat. Sunt de evitat comenzile ce includ lateralitatea :
mâna mâna piciorul stâng, piciorul drept. Unii copiii au
probleme în nu pot fi suficient de în executarea
atunci când sunt prea mari. Se poate intro-
duce, o oarecare de timp, câte o ca de
exemplu: « Mâna sus într-un picior» -, dar este ca
una din mâini fie în timp ce copilul sare într-un picior. Treptat,
cu în ritmul proprii, el va rezolva
care de schemei corporale.

lOMoARcPSD|15381812
o I
Educatoarea o poveste foarte Pe ce sau
spune povestea, copiii desenul printre imaginile pe
care le au la De exemplu, prima introduce un iepu-
care va avea câteva ; copiii imaginea o pun
pe separat de restul imaginilor. se cu o veve-
- fiecare copil o de Activitatea
se poate pe grupuri mici - în acest caz, nu mai e nevoie de seturi
individuale de jetoane. copil din grup îi vine rândul, pe ce
se povestea, caute imaginea Pentru
povestea trebuie fie
Pe dezvoltarea de a mesajului verbal, acest
tip de activitate contribuie la succesiunii El poate fi,
de asemenea, utilizat în « lectura imagini» : imaginile selectate,
pe baza lor, copiii o sau o activitate pot spune
ei din nou povestea.
O a ar fi ca, pe ce educatoarea (cu timpul,
chiar un copil) spune una câte una, copiii deseneze
nutul verbal. Mesajul este prezentat lent, în succesiunea a
iar este concret, de reprezentare De
exemplu, se textul: « Este Soarele este sus pe cer
copiii soarele) ... Doi plutesc pe cerul senin (copiii
norii) ... Soarele se în jos vede un lac (copiii
lacul) ... Soarele se "Vai, ce lac albastru !" (copiii
lacul în albastru). II
Se pot inventa o de astfel de istorisiri. La început, ele vor
doar dar pe parcurs, lor se poate
Educatoarea nu trebuie uite aceasta nu este o activitate de desen
nici nu astfel aptitudinile artistice ale copiilor.
lucrurile pe care le copiii vor fi de trasat nu vor cere timp
(soare, balon, floare, minge, pui etc.). Desenul este aici un pretext pentru
dezvoltarea de a mesajelor verbale, precum pentru
evaluarea acesteia.
o DAlege
un tip de ce poate fi utilizat în orice activitate ori-
o
care ar fi ei. Educatoarea transmite un mesaj limpede, concis, în

lOMoARcPSD|15381812
care se introduce exprimarea a comportamentului dorit. De exem-

plu, i se cere copilului: « Alege câteva scoici din cutie un desen cu
ele ... » ; sau « Ia cutia cu alege culoarea un
soare»; « Ia mingea arunc-o în sus de cinci ori». Cuvântul
« alege» trebuie El este folosit aici pentru a dife-
acest tip de de discutate mai sus, precum
pentru a ori de câte ori este posibil, trebuie i se copilu-
lui efectueze alegeri în
Aceste trebuie clare foarte precise.
De asemenea, trebuie varieze în de vârsta
copiilor. Celui de 3 ani i se va da o se
ca el o o execute, apoi se emite
De exemplu: « Copiii se vor juca cu Avem deci nevoie
de vrei tu ? » ori ges-
din partea copilului) « Bine, de pe » se
« Du-te la dulapul de ... » (copilul se duce) « trage acum
sertarul...» (copilul trage sertarul) « bine, acolo este o cutie cu
... Ai verbal sau gestual) « Bun, acum
ia-o vino cu ea la mine» La 4 ani, instruc-
clar formulate concrete «1 de pe du-te la dulapul
de în sertar cutia cu adu-o aici »). La 5 ani,
copilul un mesaj complex, dar concret
(<< Du-te adu cutia cu din sertarul din dulap »).
Aceste locul în specifice (de
exemplu: « Ia din albe trei albastre ... » ;
« Câte ai?» ; « caietul, un creion bine o
trei linii care stau în picioare trei linii culcate etc. ») sau
pot fi utilizate în libere, la alegere (( Cine se de-a trenul
ia din cui care va fi bagajul »). Trebuie evitate cuvintele ne-
cunoscute ori prea abstracte, sau cuvintele comune pentru
copilul nu a atins maturizarea (de exemplu: « în
dreapta sus un soare iar în stânga jos un fluture ») ; acestea în cadrul
unor de predare specifice. despre care au
rolul de a deprinde copilul un mesaj verbal explicit mani-
feste un comportament de adecvat. Prin claritatea precizia cu
care sunt ele trebuie contribuie la ordonarea
ulterioare ale copiilor, precum la ordonarea acordarea de
lucrurilor exterioare.

lOMoARcPSD|15381812
Copilul va putea audieze

cu un text (epic sau
liric), ideile
acestuia si
, demonstreze
lui
Exemple de comportamente:
• linia unei privind simultan imaginile
în carte sau ascultând povestea ori de educatoare
• asculte adecvat la poezii,
alte tipuri de text (ghicitori, glume, transmise fie
prin citire/povestire de un adult, fie prin mijloace
audio - vizuale (disc, diafilm etc.)
• demonstreze textului prin diferite de
redare/rememorare a acestuia (repovestire, dramatizare, desen etc.)
DAudierea
Copiii trebuie dezvolte capacitatea de a asculta pe perioade
de tin:,p din ce în ce mai lungi, cu o relativ a
In acest sens, educatoarea are rolul de a organiza diferite în
care copiii sunt asculte, audieze ceva. Ei trebuie capete expe-
în a audia diferite subiecte, exprimate în diverse moduri: povestiri
ale educatoarei ori citirea de ea a unor texte din povestiri ale
altor copii, mai mari ori colegi de audierea unor emisiuni de radio,
de televiziune ori a unor casete.
Treptat, copiii vor stea concentreze
din ce în ce mai mult pe o mai deprindere va fi
extrem de ori de câte ori va fi o un nou
copiii se vor concentra cu asupra predate,
iar educatoarea nu va avea decât cea de o predare cât
mai

lOMoARcPSD|15381812
Pentru început, în activitatea cu copiii mici, ori cu cei mai mari dar
în de audiere trebuie fie se va ascul-
ta o poezie cu patru versuri, un cântec el scurt, un text mic. pe
ce copiii se deprinderile necesare unei
audieri eficiente, textul, poezia, cântecul devin mai lungi.1
Audierea textului nu este de alte conduite ale co-
pilului. vor pune vor lucra în grupuri,
explicând prezentând idei, la exprimând opinii,
sentimente.
Grupa din românesc .este cea
din copii de Rareori, din motive obiective, ea este
din grupuri mixte în ceea ce vârsta De aceea
este bine ca, din timp în timp, atunci când se o poveste, fie for-
mate grupuri de copii din diferite grupe. Cei mici sau cei mai
audieze vor mult din comportamentul Acest
amestec nu în nici un caz adunarea într-o a mai
multor grupe (de exemplu, mijlocie mare) ; nici nu va fi suficient
nici (aglomerarea copiilor) nu va avea vreo
Se poate întocmi o a grupelor mixte: la început de
sau semestru (în de de educa-
toarele de la grupe (de exemplu, mijlocie, mare
se pot întâlni cum câteva grupuri de audiere (8-10-12
copii) din toate grupele lor.
Periodic - de exemplu, o pe sau la -
fiecare grup va fi reunit într-un dinainte ales, unde va putea asculta,
timp de 10-20 de minute, o povestire, o de teatru, câteva poezii
citite de una dintre educatoare ori înregistrate pe sau disc.
copii vor sta, în acest interval, sub supravegherea celorlalte educatoare.
grupa poate participa la aceste « mixaje», dar cei pre-
mici vor sta mai timp decât din grup. terminarea
unui fragment de text mai scurt sau citirea unei poezii, copiii se vor
întoarce în clasa lor. sub celor mai mari
de a fi cu se poate întâmpla ca cei din grupa
fie capabili stea ascultând cu la
t Nu se pot da nonne privind lungimea unui text; foarte multe depind de copiii
grupei respective de calitatea a educatoarei. În ca în alte
de altfel, regula este considerarea datelor concrete ale grupului de copii.
I!?]
lOMoARcPSD|15381812
Când fie grupului mixt, fie propriei clase, înainte de începerea

educatoarea copiii se confortabil. Face apoi o
introducere pentru a le trezi interesul, dar nu
(în de obiectivul este bine uneori se un scurt rezu-
mat, pentru a le facilita copiilor textului). De asemenea, la
audierii este bine se poarte o iar educatoarea
- de exemplu: « Ce ai când am început povestea? » ; « Ce
credeai o se întâmple cu personajele?»; « De ce credeai o se
întâmple » ; « Ce crezi despre felul în care s-a terminat povestea? » ;
« Cum voiai tu se ?»
Aceste au rolul de a-i îndemna pe copii de a-i
stimula inventeze diferite structuri narative care modifice povestea.
Este bine fie epuizeze ideile: este cel mai bun pe
care ni-l pot da, prin care educatoarea propria activitate, veri-
ficând în timp gradul de a textului din partea copiilor.
o DAudierea unui program de radio
Un aparat de radio, chiar din cele mai simple, este binevenit. Este
util ca ascultarea anumitor emisiuni, interesante pentru copii, un
obicei. Pentru a-i pe copii în efortul de concentrare a edu-
catoarea îi poate îndemna, de exemplu, asculte pentru este vorba de
un program interesant, despre care ei vor discuta mai târziu. ce se
programul la radio, educatoarea nu trebuie uite promisiunea:
copiii vor fi ce cred despre emisiune, ce lucruri s-au spus, care
este lor despre pe care le-au aflat.
o DAudierea unei casete
Un alt de dezvoltare a de concentrare a

de a unui mesaj oral poate fi sugerat de audierea unor casete.
Chiar în nu se nici un casetofon, foarte multe edu-
catoare au posibilitatea de a aduce din când în când propriul casetofon sau
de a împrumuta unul de la de la din apropiere etc. În
se pot, desigur, asculta discuri; spre deosebire de caseta audio acestea nu
permit în activitate. Pe utilizarea casetelor cu
de care se în magazine, educatoarea poate realiza casete per-
E)
lOMoARcPSD|15381812
sonale, structurate în de vârsta copiilor de obiectivele

La fiecare început de semestru ori la începutul luni, ea poate
construi un program coerent de texte: basme, poezii, texte scurte scrise de
ea pe care le utilizeze pe parcursul educative din
semestrul respectiv, fie în cadrul specific al limbajului, fie în cadrul
altor sau cântec pentru acti-
vitatea de descrieri scurte ale unor fenomene meteorologice,
locuitori sau obiceiuri din alte ori scurte texte de
prezentare a unor plante, animale, utilizabile în de
ecologie, de pentru societate.
Copiii mici, precum cei care nu au deprinderi de audiere vor
asculta pe scurte animate: o poezie de câteva versuri, un
cântecel, vocea educatoarei ori propria lor voce. din
îi atrage foarte mult, iar de a se asculta va detennina
lor în memorarea unor poezii, cântecele, sau în audierea
unor ale educatoarei pentru a le putea repeta
înregistra pe Simplul la 3, la 5 sau mai departe,
înregistrat pe ascultat de copiii respectivi, poate
puternice în pentru a cât mai bine. De aseme-
nea, audierea propriilor cuvinte, povestiri un feed-back
care în îl face pe copil mai de sine
de comportamentul îi de a se corecta. Astfel, se
de la sine, în unele cazuri, a educatoarei care,
de multe ori, chiar involuntar, nu este atât de pe cât s-ar cere fie,
generând ca urmare refuzuri din partea copiilor.
Treptat, textele audiate pot deveni mai lungi, constituind povestiri
ori chiar nu este o poveste, în ge-
neral, nu poate fi la de întreg grupul de copii. Chiar
printre unii ori chiar mai care sunt capabili de
o audiere nu pot face acest lucru în vor tulbura
activitatea. De aceea, este bine ca educatoarea, cunoscând capacitatea
de audiere a slabi, fixeze dinainte un de
minute care fie convenabil atât pentru cei care nu pot sta un timp
mai îndelungat, cât pentru copiii care pot doresc asculte cât mai
mult. De exemplu, atunci când este vorba de o poveste mai este
bine ca educatoarea
• asculte în întregime povestea de pe o cronometreze,
pentru a stabili perioada de timp

lOMoARcPSD|15381812
• povestea În logice, de sine care vor

fi apoi audiate separat de copii. Aceste trebuie se
termine Într-un moment astfel ales Încât interesul
copiilor, a Într-un mod frustrant: de exemplu,
nu se va opri casetofonul În momentul În care
pe pod sub Zmeului cu trei capete, ci ce se
e gata la drum spre o
• de fiecare când Începe o de

audiere a fixeze banda În locul potrivit Înainte de
Începerea evitând Înainte Înapoi, care
irosesc timpul, scad copiilor le negativ
capacitatea de concentrare a
• Înainte de a începe audierea unei noi poezii sau educa-
toarea trebuie o prezinte: titlul autorul, precum
câteva cuvinte despre De exemplu: « Azi vom asculta o
poeziei o povestire despre o Vom vedea
ce i se poate întâmpla unei pisicute Sau:
« Începem o poveste. Este despre
pe care îl din alte basme. El trece prin multe Întâm-
... este ajutat de multe în drumul lui Zmeul cel
... fi asculta în afla lucruri foarte
interesante. ».
• De fiecare când se un nou episod al educa-
toarea le re copiilor pe scurt episoadelor an-
terioare. Mai târziu, copiii vor fi pe scurt
povestea la episodul ce va fi audiat.
• La episod, e bine ca educatoarea stimuleze o
despre cele audiate, a insista pe sau
formale, ci apreciind manifest opiniile spontane ale
copiilor. Încheierea va fi de o mai impor-
în care, cu aportul copiilor, se va rememora pe scurt con-
audiat se vor discuta personajele, comportamentul lor,
se vor face aprecieri valorice (cine a fost bunla Îacut bine/n-a
Îacut bine; ce a fost mai frumos în poveste etc.).
• povestea terminate, educatoarea nu le « »
definitiv, ci readuce în prezent, ori de câte ori i se pare potrivit,
personajele, conduitele lor, Îacând analogii, deosebiri.

lOMoARcPSD|15381812
Se astfel o continuare a « materialului nara-

tiv, o adâncire a lui, facilitându-se transferul de idei,
sentimente, valori spre alte domenii de exersare.
o DPersonajul preferat
Aceste firesc audierii unor poezii, cânte-
cele (spuse ori citite de educatoare sau de de copii mai mari,
ascultate de pe disc ori de pe Se cu copiii despre personajele
preferate. Pentru a le expunerea explicarea, este bine ca educa-
toarea le de tipul: Cum este personajul place ? ; Este
caraghios sau trist? ; Cu ce / cu cine el ? ; Personajul preferat
este o un animal, un lucru ?; Unde ? ; Are personajul
familie? Dar prieteni?; Are cumva ; Ce cel mai
bine personajul ?
Fiecare copil trebuie prilejul de a vorbi despre personajul
preferat. Evident, cum dintr-o este relativ
mare, activitate se poate pe parcursul mai multor zile.
O o continuare a acestei s-ar putea numi
« Personajul preferat al zilei». Câte o zi din poate fi
personajul preferat ales de copii, fie prin consens, fie printr-un acord; în
decursul anului, copil îi va veni cindul dea zilei numele perso-
najului preferat. Ziua nu se va numi ca de obicei (de exemplu,
miercuri), ci va purta numele personajului ales (de « Ileana Cosân-
zeana »). Pe parcursul zilei, copiii vor audia o poveste sau fragmente din
cunoscute în care apare personajul respectiv - se va utiliza o
un disc, ori li se va citi dintr-o carte de educatoare, un adult,
un elev etc. Copiii vor trebui de ce au ales acel personaj,
la despre cartea sau povestea din care provine perso-
najul, îl deseneze etc.
DComportamentul adecvat de
al copilului de text
În timp ce ori le pune o educatoarea tot tim-
pul copiii. Le gesturile mimica, precum verbale.

lOMoARcPSD|15381812
Are, un feed-back permanent în interesului copiilor pen-

tru text lor de a-l asculta. Comportamentul adecvat de
la textul audiat poate fi, de tipuri :
• copilul prin ton, gesturi, limbaj corporal
• copilul pune despre textul audiat
• copilul emite o apreciere
Conduitele enumerate nu presupun a

textului, dar constituie, o - - pentru o audiere
pentru realizarea, deci, a acestei
cum se poate observa, audierea nu are loc într-o
copiii, sunt activ sunt chiar îndem-
o Un grup încremenit, mult
timp, nu poate fi semnul unui interes real. În acest caz par mai
se concentreze pe respectarea unei norme stricte de
decât focalizeze asupra textului audiat. Un copil
interesat un comportament mobil, altemând momentele de
cu cele de relaxare, de schimbare a cu spon-
tane etc. Aceste cu o
aprecieri, fie în cursul audierii fie aceea, sunt
indicatori ai interesului copiilor de textul respectiv.
În timp, emiterea de aprecieri nu trebuie exclusiv în

seama copiilor. Acest comportament trebuie stimulat,
exersat prin diferite procedee care citirea/expunerea textu-
lui. un exemplu de asemenea exersare pentru copiii de la 5 la 7 ani:
• copil i se cere (ori i se dau de educatoare)
câteva materiale, anume: (eventual de la înghe-
pe cartoane de (decupate sau
nute prin desfacerea unor cutii rotunde de creioane
colorate (sau cerate), lipici.
Li se spune copiilor
folosindu-se de aceste materiale.
• Cu ajutorul necesar din partea educatoarei, fiecare copil con-
Jetoanele rotunde vor fi
vor fi lipite pe spatele jetoanelor, pentru a putea fi mânuite
• Pe un carton, copilul o care râde, iar pe o

lOMoARcPSD|15381812
destul de mult, astfel proce-

sul se poate segmenta în sau trei .
• ce fiecare copil realizat cele acestea vor
primi un nume: de exemplu « Veselie» « II, « Încrun-
tatul II « », « bune» « rele ».

• Atunci când se asculte o povestire, copiii iau
cu ei. Atunci când în poveste apare o ei în
sus este vorba de o ei
Se poate o a treia care nu e
nici nici - zicem « »- care este utiliza-
atunci când se în mod neutru, compli-
accentuat afective.
Este bine ca acestui tip de apreciere « nu

cu o poveste, ci cu unei al fie eva-
luat afectiv de copii. De exemplu: « S-au jucat ziua» - « Vesel» ;
« Puiul a din cuib» - « Trist» etc.
Treptat, apreciat va cuprinde sau mai multe
ce se ajunge la povestiri, poezii,
o de la copii
Se pot de asemenea inventa tot felul de jocuri pentru a copiii
13 Downloaded by Centrul Inspire (asociatia.amp@gmail.com)

lOMoARcPSD|15381812
Evident, înainte de orice joc, atmosfera a trebuie

fie una în care copilul se simte liber ajutorul
adultului ori de câte ori are nevoie. Din nefericire,
în multe cazuri, permise copiilor sunt doar acelea prin care ei
cer voie una sau alta; celorlalte precum
« voia» de a le pune exclusiv educatoarei.
Acceptarea venite de la copii trebuie fie mai
în timpul de este nevoie de
norme de iar acestea trebuie respectate, nu poate
face parte din ele. se impune când adultul, când
un coleg, pentru a nu deranja ori somnul Ea nu este
de folos teama copilului de a spune nu a ori
de a cere ajutor. În cadrul de (care pot fi unele de joc
sau alese), « regula de trebuie fie cea a
puse cu rost pline de încredere în ajutorul adul-
tului.
În cursul audierii unor (citite, nu ascultate pe nici
în timpul audierii unor poezii), educatoarea se poate opri din timp în timp,
punând legate de respectiv solicitând De
asemenea, ori mimica lor, copiilor de a spune
ceva, de a comenta ori întreba, ea se (nu în mijlocul
permite copilului respectiv ce are de spus ori
întrebarea.
În de textul ce trebuie audiat, educatoarea de la
început regula le spune copiilor pot ridica mâna pot
întreba oricând în decursul audierii, sau Îi trebuie asculte
cu textul, dar ea va face o din când În când pentru a dis-
cuta ori a Întreba. Astfel, ei vor trebui se concentreze asupra celor ascul-
tate minte pe care doresc le ori comentariile
pe care vor le
Copiii pot deprinderea de a pune în cursul a tot

felul de jocuri :
• Spune la ce gândesc !
Se alege (se trage la se una din copiilor
etc.) un « Gânditor ». El va sta În le va spune: « la ce
gândesc ! ». În prealabil, el Îi educatoarei sau unui alt copil,
care va fi « secretului », la ce anume se copii

lOMoARcPSD|15381812
trebuie pentru a afla despre ce este vorba: « Este lucru ?

Este ? ? Om ? Pui sau animal care a crescut ? Copil sau om
mare? Are ? Pene ? Gheare ? Mâini ? Merge la ?
? » etc. Cel care pe care a avut-o în vedere
« Gânditorul» va deveni, la rândul « Gânditor». « secretu-
lui» va confirma rezultatul va numi un alt trezorier; pentru a se evita
« subiectivismele», trezorierul poate fi tras la
Jocul poate avea diferite variante, de la cele mai simple la cele mai
complexe, poate dura mai mult sau mai în de vârsta copiilor.
De asemenea, la primele jocuri de acest fel educatoarea va participa activ
pentru a oferi copiilor modele de
Când copiii au deprins deja tehnica educatoarea are
datoria vegheze asupra intervenind cu o întrebare
ori de câte ori copiii se în impas, ce întrebe, sau activi-
tatea se prea mult un succes vizibil. Este nevoie ca educa-
toarea împiedice prelungirea plictisitoare a jocului, ceea ce ar duce la
int:resului copiilor ar face deci reluarea jocului cu o
ocazie. In momentul în care « simte» blocajul, cadrul didactic, având
avantajul de a la ce s-a gândit copilul, pune una sau care
îi vor orienta pe (nu în mod vizibil, spre mai
a
• desenul !
Aproximativ în fel
se acest joc. Di-
în punctul de ple-
care, care este un desen executat
de educatoare ori de unul din copii,
sau o imagine suficient de mare
pentru ca copiii o
Desenul este în mare secret
acoperit cu o o foaie de
hârtie sau un ziar. Copiii pun În-
despre ceea ce cred repre-
desenul, iar educatoarea (ori
copilul care a desenat sau orice alt
copil ales fie « Dirijor») va
punde prin da sau nu, când
se corect.

lOMoARcPSD|15381812
imaginii o pennit, afinnativ va fi dat prin

dezvelirea din desen care a fost coada, urechile, o o
o în de personaj etc. Acest fel de va sti-
mula, în plus, dezvoltarea a mintale ale copiilor.
textului
Oricât ar fi de copiii atunci când o poveste, o poezie
etc., oricât de mult timp ar fi ei capabili stea audiind caseta ori
discul, nu putem fi siguri au cu deprinderea de
audiere, nu avem confinnarea au ceea ce au ascultat.
dimensiune a nu putem vorbi despre deprin-
derea audierii, ci doar, cel mult, despre supunerea la un consemn (acela de
a sta
Ce elemente din comportamentul copilului ne fim
siguri el ceea ce ? O parte din ele au fost deja
nate. Comportamentele principale sunt
Copilul trebuie:
• textul audiat pe baza unor imagini-suport ori
numai din memorie, respectând ordinea a
• numele personajelor din textul audiat
replici ale acestora (onomatopee, cuvinte,
• identifice principale de
• refonnuleze ideile
• ilustreze din poveste sau poezie prin desen,
modelaj
• aplice prin audiere
• clasifice ca fiind fapte sau (opinii)
D DRepovestirea textului
"Este un procedeu destul de obiectivul concret vizat
mai mult de verificarea memoriei decât de evaluarea gradului de
O în realizarea acestui din obiectiv este hiper-
utilizarea procedeului de a pune pe fiecare copil câte o
nu atât de în sine, cât de imagini în succesiune,
care vizual

lOMoARcPSD|15381812
Repovestirea textului pe baza suportului imagistic este absolut

pentru copiii mai mici pentru cei care nu au în exprimarea
(fie nu sunt suficient de maturi din punctul de vedere al
limbajului, fie provin dintr-un mediu socio-cultural deprivat).
Pentru copiii mai mari, mai maturi sau mai în uti-
lizarea limbajului oral, este absolut necesar se creeze în care
suportul imagistic fie utilizat doar sau deloc.
De asemenea, acest ajutor nu trebuie retras brusc, ci treptat alter-
nat permanent cu revenirea la suportul pictural integral (seria a
imaginilor exprimând textul narat oral).
Un procedeu ar fi
• Educatoarea basmul, istorioara, povestea ori o
poezie cu un fir narativ .
• Pe ce educatoarea ImagInea
reprezentând
În de grupul de copii cu care ea va scoate o
imagine sau mai multe, la a un singur desen ca suport pentru
întreaga poveste. Aceste ale suportului pictural vor fi
treptat, pe ce se capacitatea de exprimare
a copiilor.
Pe de parte copiii nu trebuie se limiteze la ver-
balizarea imaginilor prezentate de educatoare pe motiv nu sunt suficient
de maturi. se astfel, va îndrepta
exclusiv asupra descrierii imaginii, pierzând din vedere povestea
de asemenea, accentul va fi pus pe memorie, anume pe latura ei de
nu cea iar vorbirea va avea ea de
suferit, cu gândirea cu creativitatea. Copilului îi
va fi structuri verbale care reprezinte propria sa
pentru a atrage fie ea a educatoarei 2 .
Pentru a sprijini exprimarea primul element de luat în consi-
de educatoare este încrederea în copil, în ceea ce poate el
2 Un exemplu foarte sugestiv al blocajului gândirii vorbirii independente a

involuntar Într-o emisiune Copiii modelau animale din Repor-
terul i-a Întrebat pe mai ce cum se animalele modelau
câini sau pisici) le-a cerut despre animalul modelat. Singurul
o a fost dat de un copil care a apelat la memoria structurilor verbale
pe « Pisica are urechi, o patru picioare ... » - ce nu
avea nimic de-a face cu Întrebarea, care solicita o exprimare

lOMoARcPSD|15381812
Atunci când un copil în îndeplinirea unei sarcini, lucrul se

de cele mai multe ori faptului el nu crede va reusi.
Iar lipsa lui de încredere provine numai de la adult care, fie îl
îi a crescut mare, nu este în stare de nimic, fie îl
spunându-i este mic, deci nu este apt una sau alta, fie
acest adult sau cadru didactic) nu îi prilejurile necesare de
exersare a deci de
O întrebare poate de care educatoa-
rele, în general, nu sunt de ce oare un copil, aflat în mijlocul
celor de-o cu el, mult, spontan, coerent, despre
filme, despre ceea ce a auzit sau a Îacut, iar atunci când se într-o
de nu pare a fi capabil formuleze decât propo-
scurte, mecanice, tip, sacadate, lipsite de personalitate ?
• terminarea educatoarea îi pe copii acum
de la ei povestea.
• Educatoarea scoate din seria de imagini în succesiune una
sau dintre ele, spunându-Ie copiilor vrea amintesc
povestea chiar nu mai au toate desenele în
• Educatoarea cine acum povestea.
copiilor pot fi diferite:
• nici un copil fie din timiditate, fie de
teama de a nu fie, în pentru nu se
simte în stare
• unul dintre copii sare se impune, cerând el
• mai copii se întrec în manifesta de a povesti
În primul caz, educatoarea se încerce.
De asemenea, îl pe cel care se va oferi vor fi de fapt doi care
vor spune povestea, întrucât ea îl va ajuta tot timpul. nu are
succes, educatoarea nu prin impunere) pe unul dintre
copii cu ea; în timp, ea trebuie fie si-
de copilului ales, el este în mod cert capabil de
povestire 3 .
3 copiilor în a educatoarei este destul de pro-

Ea apare în certe: educatoarea este la grupa ori
copiii abia au început (în ambele cazuri, acest procedeu trebuie mai
va fi aplicat), ori educatoarea are un stil atât de autoritar, încât copiii
nu decât pedeapsa În urma vreunei

lOMoARcPSD|15381812
Educatoarea va trebui deci mare evite copiilor

frustrarea ce decurge din el, care pot avea negative asupra
viitoarelor de acelasi fel.
În al doilea bine grupa, va decide
îl pe copilul care s-a oferit prima În fiecare colectiv de
copii se câte un « lider» gata monopolizeze
adultului cu orice ocazie. mai copii capabili
de la prima activitate de acest tip, este bine ca educatoarea
încurajeze pe a-l respinge definitiv pe primul ofertant.
In cea de-a treia de altfel cea mai educatoarea va
satisface fie în activitatea fie un ciclu
de asemenea în care tuturor le va veni cindul.
În orice caz, de acest tip (ca, de altfel, pe tot timpul
programului), datoria cadrului didactic este de a-i sprijini pe copiii mai
mai expansivi în demonstra propriile
o
Sarcinile cele mai simple pe care le pot îndeplini COplll pentru a
dovedi au textul sunt numelor personajelor din text
reproducerea unor replici ale acestora. Copilul de 3-4 ani numele
ori al ului îl spune de multe ori spontan. În fel ne
putem referi la replicilor. Într-o poveste foarte având ca
personaje, de exemplu, un o copil îi va fi
« interpreteze» spunând « replica» acestuia: « Ham, ham !» ori a
pisicii: « Miau, miau ! »
Pe ce copiii cresc, textele se iar replicile devin
ele mai dificile. Ele sunt spuse cu de copii, mai ales sunt
în versuri. De educatoarea îi pe copii: « Ce
(din povestea cu doi bam) - orice copil va spune cu ce
ori capra atunci când iezii a venit
În nici un caz, reproducerea de copii a unor replici dintr-un
text nu dramatizarea textului ori obligativitatea de a memora
poezia, e vorba de versuri.

lOMoARcPSD|15381812
Verificarea de educatoare a povestirii/poeziei prin

itemi se face în cadrul unor libere, cadrul didactic punând
în fel încât stimuleze în mod spontan dorite.
Orice abordare a ca activitate de predare-în-
poate bloca în plus, în mod sigur, le distruge spontanei-
tatea încrederea în educatoare.
o O Identificarea /
ideilor principale
Acest lucru se face în primul rând cu

ajutorul imaginilor care textul.
Chiar nu se poate
exprima verbal corect (din punct de
vedere logic), el poate manipula 2-3 je-
toane cu desene pentru a indica
povestirii succesiunea lor. Pentru copiii
mici va fi manevrarea a
imagini reprezentând o poveste
De exemplu: « meu este mic alb.
El are o » (primul jeton - un
alb cu « Lui îi place
foarte mult oase. » (al doilea jeton
- roade un os mare).

lOMoARcPSD|15381812
În acord cu vârsta copiilor nivelul de dezvoltare a deprinderilor de

comunicare textul devine mai complex în se
imaginilor. Trebuie evitat excesul de jetoane dese-
nate; acestea pot încurca cum am îl pot face
dependent de imagine, deci mai independent în vorbirea
Ordonarea unor evenimente nu este o ce
doar dezvoltarea vorbirii. aceasta din trebuie
cu mult înainte prin diferite alte în primul rând prin
concrete.
De exemplu, li se poate cere copiilor discute despre îndeplinireaunor
sarcini. Cadrul didactic va observa felul în care ei verbal
de evenimente. De exemplu, se fac pentru confec-
unor Educatoarea aduce la copiilor acest lucru
propune o « adunare » pentru discutarea a ceea ce este de Ea poate
felul în care copiii activitatea viitoare (procurarea de
materiale - procurarea de modele - stabilirea
- într-un loc - -
meselor - trimiterea/înmânarea intervenind ori de
câte ori se sau Primele de acest fel
pot fi un bun prilej pentru educatoare de a observa nota
copil de a ordona unui eveniment complex ce
se
Faptul unii copii nu pot face acest lucru nu decât ei
au nevoie de timp pentru maturizare exersare. În orice caz, accentul nu
trebuie pus pe acest tip de ci pe practice, în care copiii
au prilejul ordoneze chiar nu sunt le re-
prezinte mintal nici le explice verbal. Astfel, copiii (pe grupe) sunt
în materialelor pentru ora de aran-
jarea pentru spectacol, pentru primirea musafirilor
etc. În aceste contexte rolul educatoarei este major. Departe
de a se limita la rolul de supraveghetoare, ea se « în activitatea
copiilor în mod discret, ori mai vizibil este necesar, pentru a le
ce au de ordinea în care trebuie lucrurile. Este extrem de
important tonul pe care se face a educatoarei : el nu tre-
buie fie nici autoritar, nici
Calmul de a ajuta din tonul educatoarei vor face
receptivitatea copiilor la precum capacitatea lor de
ordona comportamentul în logice.

lOMoARcPSD|15381812
ce copiii activitatea, în zi ori a doua zi, vor fi

la o despre felul în care au procedat în realizarea respec-
tivei cu grupul, se vor stabili etapele cum
au fost sau cum ar fi trebuit se Se vor trage concluzii
asupra modului în care ar trebui loc activitatea si în
viitor pentru ca totul bine. În alte de grup privind pro-
iectarea altor va fi anterior, ver-
în
Un suport imagistic poate fi realizat de educatoare prin desenarea
unor serii de imagini (sau procurarea de desene) ilustrând stadiile unei acti-
familiare: de exemplu, hainelor sau aranjarea patului.
Desenele, amestecate, sunt date copiilor care trebuie le în ordine,
utilizând propria lor Apoi se cu sprijin pe ima-
gini, cum anume se aceste familiare.

lOMoARcPSD|15381812
D
Acest tip de este o pentru un altul, ceva mai
complex, care capacitateacopilului de aface Un
de acest tip este pe de imagine: se expune un set de
imagini (desene), care se un jeton alb, imagine; desenele
o de evenimente, iar copiii spun ce anume cred
Activitatea se poate individual, fiecare copil desenând
(mai târziu, chiar scriind, va putea) evenimentul care
Un alt tip de exersare este cel legat de libere, în care poves-

tea nu are un Acesta va fi inventat de copii. Este un
procedeu care se în din într-o destul
de Educatoarei îi revine sarcina de a inventa interesante, care
stimuleze cu gândire a copilului.

lOMoARcPSD|15381812
-=- .._------,--
-:-', -..
...
o', .. ,,0:,", . ':',: ..
De exemplu: «O corabie se apropie de o Ce se va descoperi

acolo ? Poate comoara ? Poate un nou Robinson Crusoe ?» (nu e
deloc prea devreme ca educatoarea nareze, la un moment dat, pe scurt,
povestea lui Robinson). Sau: «De pe o ajunge pe o
pe o stea Ce acolo ? II
Un alt tip de poate fi denumit Dis-
cutând, de exemplu, despre o poveste copiilor, educatoarea în-
« Ce ce s-ar fi întâmplat nu i-ar fi deschis
lupului ? II ; « ca n-ar fi din II ; «
Pinocchio n-ar fi fugit de la ? II În acest context o

de ce pot fi descoperite, inventate, utilizate de
educatoare.

lOMoARcPSD|15381812
DDReformularea ideilor
Pe ce copiii încep se cu repovestirea o pot
realiza având ca suport imaginile, li se poate cere, cu referire la o imagine
sau alta, formuleze altfel (<< altfel») ceea ce tocmai au spus.
Copiii au adesea de a repeta aproape identic cuvintele educatoarei
sau de a utiliza scurte, stereo,?pe - ei acest tip de com-
portament verbal le succesul. Incurajând copilul reformuleze
(ideile), cadrul didactic îi gândire a vorbirea inde-
În plus, faptul col arul « lucru cu
alte cuvinte» constituie o - - a reale a
textului.
DD Ilustrarea textului prin desen, modelaj

Procedeul sau unui audiat este destul de
des uzitat în nu în mod ritmic. Foarte rar se
modelajul, fie din motive strict financiare, fie din motive ce mai
de decizia educatoarei : se care s-ar face în sala de
greutatea de a supraveghea copiii mai dificili ori neîndemânatici.
acestor este parte a rolului cadrului
didactic iar motivele invocate nu pot fi considerate ca fiind piedici reale.
Un alt argument împotriva modelajului este timpul pierdut cu
apoi strângerea materialelor. Este o extrem de
când este vorba de nu se pune în nici un fel problema timpului
pierdut, oricât de mare ar fi perioada ci doar se semne de
întrebare privind educatoarei.
În cazul modelajului, textului audiat poate în
de ordin motric : copiii pot avea probleme în modelarea pro-
Pentru a întâmpina aceste educatoarea trebuie doar
organizeze cât mai des de modelaj (ca alte tipuri de
practice), nu în mod sporadic, discontinuu.
Indiferent de procedeul utilizat (desen, sau modelaj), textul
de ilustrat trebuie fie ales cu personajele bine conturate,
foarte clare de reprezentat.
De asemenea, multe depind de scopul în care este citit textul.
se va discuta o precum «jocuri de copii», toate tehnicile sunt adec-
vate, începând cu vârstele mici. Grupa de poate desena roto-
coale, care mingi sau baloane; ori poate picta cu degetul;

lOMoARcPSD|15381812
circulare executate cu diferite culori sau, în din

foarte bine mingi sau baloane. La copiii
ceva mai mari, desenele figurile din sunt mai complicate: se
introduc flori sau copaci din parcul unde se cu mingea copiii din
poveste ori chiar personaje.
obiectivul de educatoare prin citirea textului este, de
exemplu, ofere un model de descriere, ea trebuie mediteze mai mult
la procedeul ce va fi ales. desenul sau pictura sunt mai potri-
vite, dar se poate folosi plastilina - se pot executa « fresce» în
relief), care de multe ori, sunt mai simplu de O sau o
« » cu « » împrejur poate reprezenta foarte
bine un soare; alte forme rotunde, turtite pe hârtie pot reprezenta mingile
cu care se copiii etc. Fondul, « peretele » pe care se « fresca»,
este supus el un copil
hârtia altul do-
din plasti-
un alt treilea hârtia
de ziar în de
ori castel. Important este ca fiecare
copil se liber inventeze.
Activitatea nu se încheie
cu terminarea
grafice sau a În de-
cursul zile (în programul
de ori, mai bine, într-una din zilele educa-
toarea reia citirea textului respectiv, copiii având în fiecare, lucrarea sa
Ei ceea ce aud cu ceea ce au executat astfel un
feed-back (o confirmare sau o negare) asupra propriei lor Oricât
de deficitare ar fi copiilor - ceea ce se în mare
altor decât cele de (perceptive,
motrice) -, educatoarea va sublinia, la fiecare, numai aspectul pozitiv.
are cu motive nu a educatoarea
un prilej pentru a-l lua pe copil deoparte a-l întreba (nu inchizitorial,
ci într-o despre lucrare despre textul audiat. Sub un
pretext oarecare - de exemplu, o în plus pentru cât de sârguincios
curat a lucrat -, educatoarea o « cu copilul,
în care ideile din text, despre ele,
la copil. Cadrul didactic trebuie se limiteze la dis-

lOMoARcPSD|15381812
de clarificare; în nici un caz, el nu trebuie copilului exe-

cutarea unei alte exceptând, desigur, cazul în care copilul o
Noua lucrare va fi fie în în timpul
libere, fie unde este liber ajutorul altora.
o DAplicarea
Acest comportament nu trebuie la copil de fiecare când
se face o predare. Prea adesea, de evaluare de la unei acti-
prin care ar trebui se evaluarea (deci apli-
carea, transferul sunt doar un mod mecanic de a verifica
memoria nu constituie o apreciere
De aceea, este bine ca aplicarea de copil a
nate fie mai ca un obiectiv de timp îndelun-
gat decât ca o de rezolvat în cadrul unei ori, cum se
adesea, ca parte a ca obligato-
rie a
Aplicarea ca modalitate de expresie a textelor,
cere imperios cu care copilul o
despre care a primit anterior este cel mai bun mijloc de a apre-
cia acestor
Textele care li se citesc/spun copiilor nu sunt numai texte literare.
Ele pot avea un (de chimie, biologie, etc.), care
este evident, prezentat într-o De asemenea, acest
nut poate fi integrat foarte bine unui text literar. De o
poveste despre doi care morcovi - unul dintre ei priceput,
nu - este mai bine de copii decât o expunere « la obiect»
despre cultivarea morcovilor; ea de asemenea, copiilor de a
procesul de a aplica în mod corect modul în
care copiii efectiv morcovi în ori în « zona vie Il a clasei.
Nu este nevoie ca educatoarea momentul unor
complicate pentru a verifica audiate. Copi-
ilor din grupa ea le poate spune, de exemplu: « Vom avea de con-
struit un turn foarte, foarte înalt. nu cuburile
mari deasupra cuburilor mici, pentru turnul se va Il Se trece apoi
la activitatea de Educatoarea atunci în ce

copiii au cele spuse de ea mai înainte, în de com-
E]
lOMoARcPSD|15381812
portamentul lor în cursul de unu amintesc

corect; încep turnul li se dar
rapid conduita cuburile corect, aver-
tismentul educatoarei; în în astfel încât
este nevoie de ajutorul adultului pentru realizarea a turnului.
Educatoarea va interveni calm, punând cuburile unul deasupra celuilalt
explicând În timp: « cubul cel mai mare îl punem primul.
Deasupra punem un alt cub, ceva mai mic, dar nu foarte mic. punem
un cub foarte mic apoi unul mare, turnul nostru se poate ... etc. »
În nici un caz nu i se va unui copil nu a fost atent la cele spuse
mai Înainte. Pur simplu, ritmul de maturizare a lui verbale este
altul decât al
Ori de câte ori este posibil- este posibil de foarte multe ori -, apli-
carea va fi În mod practic, prin concrete ale
copiilor, care pot lua forme extrem de variate: desen, (de exemplu,
aplicarea a ceea ce au despre amestecul culorilor), modelaj, drama-
reguli morale etc.
o O Identificarea faptelor opiniilor
Încet-încet, copiii trebuie faptul real de fap-

tul exprimat doar ca o o opinie despre ceva. Evident,
acestei nu trebuie întrucât copilul, cum se
ajunge treptat la limbajului, a lumii a
nu sunt stabilite de la început. educatoarea se zilnic cu
în care copilul foarte tare deoarece un altul a spus ceva
despre el ; pentru copil, « a spune ceva » « a fi ceva» este lucru,
faptul de gândirea sa
de trebuie de la elemente extrem
de simple. Privind o cu tot grupul, educatoarea poate
o
ce cea (faptul real), ea poate spune: « Cred
aceasta e foarte foarte Sau « Cred
nu e destul de » Apoi ea cere copii : « Ce crezi
tu despre asta ? Care este ta ?»

lOMoARcPSD|15381812
În partea a doua a educatoarea trage câteva concluzii

« spontane II : « este o fiecare crede altceva despre ea :
unora este ea e foarte altora este nu e prea
Unora le place, altora nu le place. Ceea ce sigur este indi-
ferent le place sau nu, este aici, este a are trei culori.
Cu asta cred suntem de acord, este etc., etc. 1)
Conversatii de acest fel, de stabilire a

, ,
existentei fiinte-
, 1
lor/lucrurilor de emitere a unor opinii, exprimare a unor sentimente

diferite referitoare la aceste pot avea loc zilnic, în mod spon-
tan. Ele nu trebuie un caracter structurat, constituie o
activitate de sine
Se pot alte de exemplu: Ea este, eu cred.
Educatoarea un joc în care fiecare trebuie
despre o La primele educatoarea va
lua parte modele verbale: mai târziu se va retrage,
« scorul ». Se alege o care se pune în mijlocul grupului (între cele
echipe). Copiii stau în cerc pe Se face o (unu,
doi) fiecare copil cu cifra (1 sau 2).
poate avea variante: unii copii sunt mere, pere, sau
etc. În aceste cazuri, fiecare
copil un medalion cu imaginea care a la
se poate face cu câte litere (o u, a b), iar
medalioanele literele respective. Se regula. De exemplu, toate
numerele 1 (ori litera o, sau numai etc.) trebuie o
despre o care trebuie fie « ade-
». De fiind o se poate spune: « Este o Este
o are o rochie etc », toate fiind caracteris-
tici reale ale (litera u, etc.) va spune ceea
ce crede ori simte despre « e Îmi place
Nu-mi place rochia este veche etc. » Cel care nu
se regulii ceva real când trebuie exprime o opinie,
sau invers, de pe scaun se pe covor în scaunului.
îi va permite participe la joc cel din punct de
vedere afectiv, eliminând astfel în mare de a
cum se ar în afara cercului.
Acest joc (ori altele similare, pe care le poate construi educatoarea)
este eficient numai pentru grupuri mai mici (deci nu frontal, cu

lOMoARcPSD|15381812
clasa) este, de asemenea, abordabil cu copiii mai mari (grupa mare

.
jocul ia forma unei cele echipe trebuie
un mic de membri, iar trebuie fie
limitate. De exemplu, fiecare are dreptul la trei expri-
mând lucruri « reale» despre obiectul respectiv la trei opinii sau senti-
mente. Împrejur, copii suporterii. Se pot introduce va-
riante de joc cu ajutor din partea publicului, ceea ce contribuie la educarea
pentru cooperare. În zi, acest joc se va relua, iar echipele vor fi for-
mate din spectatori.

lOMoARcPSD|15381812
i
·······r········.. .. ·.. ·:······,,·····:······
. .
····i .. ········!···..·· . .... ····(..·
.... ......···..··l······......·j···..........i, .....
: :
..........[.............L...........j.............,......
..........:..............i.·.·.........i. .............:......
........... ........·····t···..·.. ··· .. ....;..................
...........,.....................O:b·l-e·(. ·t·i. v·e·......,:. . . . . .;. . . . . . ;:. .............

. .
: . . : :
: :
ASPECTUL FONETIC : '
I Copilul va putea sunetele ce compun
cuvintele le corect.
: ASPECTUL LEXICAL
2 Copilul va putea vocabularul
activ pasiv pe baza sale
si/
, sau a relatiilor
, cu ceilalti.
,
ASPECTUL SINTACTIC
3 Copilul va putea utilizeze un limbaj oral corect
din punct de vedere gramatical.

lOMoARcPSD|15381812
• (relativ) corect sunetele limbii române
• sunetul din cuvântul
• sunetul final din cuvântul

• sunetele din interiorul cuvântului
D Educarea auzului
Confuzia între sunetele auzite, atunci când sunt în cu-
vinte, este un fapt relativ la copiii mici. confuzie dispare
aproape cu totul în timp, pe ce copiii se îmbo-
cazuri în care confuzia se alte

semne consistente - copil prea « absorbit» de lucru, care
nu aude când e strigat etc. -, semne frecvente, ivite în conditii ce nu le-ar
justifica, se poate avansa unei hipoacuzii. În orice avizul unui
medic audiolog nu poate fi decât de folos, fie el va confirma, fie va
infirma presupunerile. De cele mai multe ori în
discrir:nnarea sunetelor se lipsei de în acest domeniu.
Inainte de a începe de a sunetelor în cuvânt,
educatoarea trebuie se ocupe de educarea auzului în general: localizarea
sunetelor (zgomotelor), dintre sunete zgomote, dintre vocile
de copii vocile de adult, dintre vocea cea identi-
ficarea unor instrumente muzicale sunetele produse etc.

lOMoARcPSD|15381812
Este important ca aceste nu se într-un

mod formal, ca predare, ci întotdeauna sub de jocuri, în
care ghicitorile se refere la sunete, mici în care premiile fie
melodii scurte, interpretate la un instrument sau altul etc. .
Un bun prilej de a lumea este activitatea de poves-
tire. o de care sonore concrete:
calului lui ploii, ursului, zumze-
tul albinelor etc. Aceste sunete pot fi imitate verbal ori cu ajutorul unor
obiecte aflate la pietricele ciocnite una de alta sau de
podea închipuie zgomotul copitelor calului; unui ziar duce cu
gândulla frunzelor; o cutie cu nisip aduce cu scâr-
nisipului plajei sub
un joc foarte de care poate fi jucat de copiii, de
la cei mai mici la cei mai mari. Se un paravan dintr-o
pe o ori dintr-o mare de carton, în spatele
nimic, copilul care trebuie În paravanului, un
copil spune ceva amuzant, iar cel din spatele paravanului îl pe cel
a voce a auzit-o; se pot, de asemenea, produce diferite zgomote, iar
copilul din spatele paravanului trebuie obiectele cu ajutorul
s-a zgomotul; se poate cânta un fragment de melodie la
un instrument, urmând se instrumentul folosit.
este posibil ca, în loc fie paravan, copilul
fie pur simplu legat la ochi pentru a ghici, dar tocmai diversele ele-
mente uneori pentru activitatea în sine, fac
transformarea ei într-o de predare
a sunetelor, zgomotelor etc.
Aceste tipuri de jocuri pot fi introduse ca componente ale
de educare a limbajului ori ale de sau pur
simplu pot fi prezentate jucate în cadrul de joc liber. Ele
locul oriunde, importante fiind flexibilitatea, creativitatea cadrului
didactic nu în ultimul rând, atingerea obiectivului
D
În multe mai ales în cele care în medii defa-
vorizate din punct de vedere socio-economic cultural, se copii

lOMoARcPSD|15381812
cu de ori omitere a unor

sunete. Fenomenul se în principal lipsei unei verbale
suficiente din partea ambientului. nu a putut fi de
s-a încercat, în repetate rânduri, introducerea în pro-
grama a unor obiective de logopedie. a
ignora problema - - precum necesitatea ei, trebuie spus
nu este posibil ca sarcinile logopediei, ca de sine fie
preluate de educatoare. Ele nu au dar, nici
ar avea-o, educatoarele nu au în nici un caz timpul fizic pentru a aborda
din punct de vedere logopedic corectarea sunetelor ori a emi-
terii lor de copiii cu
În schimb, se pot cu unele de
tire de a emiterii corecte a sunetelor. Aceste exer-
se la :
• gimnastica aparatului fono-articulator (umflarea obrajilor,
ale limbii) ;
prin care, în timpul se emite un sunet, de
obicei, o
• emiterea corectarea unor sunete în cadrul unor mai
largi
• unor sunete care de obicei, probleme
o DGimnastica aparatului fono-articulator

Aceasta se poate realiza prin tot felul
de jocuri amuzante. Se poate inventa, de
exemplu, jocul În Unul dintre copii
este « oglinda », altul este cel care se în
ea face tot felul de :
ambii obraji ori câte unul, succesiv, scoate
limba ori o în diferite « Oglin-
da » trebuie la fel, iar efortul pe care
îl depune, precum de a o face
sunt mult mai mari decât în contextul unor
simple
În scop se pot organiza con-
cursuri de care, pe dis-
au de terapeu-

lOMoARcPSD|15381812
- ceea ce este foarte important pentru prezenta - contribuie

la coordonarea aparatului fonoarticulator.
În aceste concursuri trebuie introduse anumite reguli: de exem-
plu, nu au voie utilizeze mâinile în « crearea»
Se astfel intrarea în grotesc, dincolo de faptul trebuie respectate
normele de
este, evident, cu în activitatea

de sport, euritmie. Se pot inventa jocuri prin care se
în special care are un rol important în vorbire. Astfel,
din când în când, copiii pot participa la concursuri de suflat în ;
tot suflând, ei pot rostogoli creioane, ori de hârtie,
ori pot împinge obiecte mici de plastic într-un lighean cu
poate fi la muzicale, de
dar, ca în cazul anterioare, se pot inventa jocuri
în care copilul apoi o (aaa, 000, uuu)
sau o (p-p-p; b-b-b), încercând deplaseze un fulg
prin Munca presupune creativitate în con-
struirea unor în care are loc spontan, de cele mai multe
ori prin joc. Aceste jocuri nu trebuie se nici nu trebuie
insistat, în cadrul lor, asupra Oboseala se
iar efectele sunt dintre cele mai
o O Emiterea corectarea sunetelor
Aceasta nu se face într-un context logopedic, individual ori în

grup mic, în oglinzii, cu mijloace tehnici speciale. De asemenea, în
aceste nu se va insista, cum se în logopedie, pe
corectarea sunetelor.
Scopul principal al din este de a construi
a oferi modelul verbal ce copiilor în lor de zi cu
zi: o un model inteligibil, clar structurate, facilitând copiilor
structurilor verbale, corecte sub toate aspectele.
Povestirile scurte constituie un bun prilej de pe care edu-
catoarea îl poate utiliza cu succes. Ea trebuie le (ori le creeze
E!l Downloaded by Centrul Inspire (asociatia.amp@gmail.com)

lOMoARcPSD|15381812
pe acelea care prin natura posibilitatea de a izola

sunete sau grupuri de sunete pe care copiii le repeta. În
onomatopeele sunt ideale: « UUUU» pentru tren, « 0000» sau
« iiii» pentru exprimarea « eeee» pentru exprimarea neîncrederii,
« pentru a cere « SSSS» este vorba sau a
« mmmuuu» a vacii, « beee » a berbecului
Copiii pot participa activ la aceste povestiri, diferitele
sunete sau grupuri de sunete ce onomatopee. Micile
cu actori-copii sau pot servi scop.
Cadrele didactice care au de logopedie ori chiar
pot organiza mai complexe. Se poate de
exemplu, Clubul detectivilor de vorbe, în care micii detectivi propun
exploreze câte un sunet, un grup de sunete, cuvinte etc. Educatoarea îi
dea de sunetul (sunetul corect), deosebindu-l de
« impostori» (sunete sau cuvinte incorecte) ori de « rudele apropiate» (de
grupul pe « s» cum apare el în mediu (emis
de ori de oameni), copiii felul în care trebuie pro-
s, la ce slujesc (printre cei mici, sunt cei care, tempo-
rar, îl deformat pe s din cauza lipsei limba (ce trebuie
într-un anume fel când vrem spunem pe s) sau (aerul
expirat în timpul lui s este rece, în timp ce, de în timpul
lui aerul expirat este cald, ceea ce se poate cu
palma).
Detectivii « urme» ale sunetului în diferite cuvinte, ceea ce
poate constitui un bun prilej de Astfel, ei sune-
tul respectiv într-o de cuvinte în loc. Îl
pe s la « în cuvântul « în « pas». El se mereu
de alte sunete, astfel de fiecare cu ele altceva:
« este altceva decât « », iar acestea altceva decât « pas ».
Utilizarea a literelor în calitate de corespondente vizuale ale
sunetelor îi va ajuta pe membrii grupului în depistarea sunetului
Pe ce copiii în abilitatea educa-
toarea, '9'0i copiii tot felul de enigme. una dintre ele:
« In curtea casei foarte o mare, pe nume Sanda.
În general, nu avea prea multe în cifara îndatoririide a se duce în fiecare
la balta din apropiere, unde înota ziua de a veni iute
cu serii. Era o se bine
cu vednii din curte.

lOMoARcPSD|15381812
cu toate acestea, într-una din zile a lovit-o necazul. când se

se aranja îtl de ei deosebitAde gâsca
Sanda "Tii, ce mai sunt eu ! " In loc de asta, îi
" Tii, ce mai unt eu ! ,. " Vai de mine! Ce se petrece cu mine? ",
se gândi Sanda iar. din nou îi "Tii, ce
mai unt si eu ! ", "Sunt oare ?" gâsca. "Ar trebui iau
pastile? stau în pat?" În loc de asta, gâsca Sanda spuse: " Unt oare bol-
? Ar trebui iau patile ? tau în pat?" Sanda se îngrozi: "Poate am
uitat vorbec. Am încerc criu. " De ea voia "Poate
am uitat vorbesc. Am încerc scriu. " Zis o foaie de hârtie
începu scrie numele "Gâsca Sanda ", cu litere mari de tipar, dar scrise
" GÂ CA ANDA ". atunci cu litere mici de tipar, scrise de data aceasta:
"gâca anda ". »
(Educatoarea sau copilul care va scrie pe ori pe o
foaie de hârtie ceea ce scrie Sanda. Se pot de asemenea utiliza
jetoane cu litere din care se compun cuvintele scrise de
« De data aceasta, Sanda ce se întâmplase se mâhni tare de tot.
Sunetul "s ", cu litera lui, o Nu motivul, dar trebuia
cifle, cum trebuia pe "s ". »
În acest punct, povestea poate continua în mai multe variante. Pen-
tru grupa mijlocie, chiar pentru grupa mare, analiza de
acum este de-ajuns. Pentru a nu mai supune copiii unui stres inutil, se
la text se perceptiv. Educatoarea îi copil câte
o foaie de hârtie cu un desen - fie curtea cu fie balta în care se
zilnic gâsca ori imagine - îi pe copii în ajutor
Sanda, pentru a-l pe s, care s-a ascuns pe undeva. În locul desenelor
individuale se poate utiliza o mai mare, în care grupul de copii îl
pe s (evident, trebuie existe cât mai multe locuri în care apare s
disimulat, pentru a oferi cât mai multe prilejuri de pentru cât
mai copii). includ atât litera mare, cât litera de tipar,
în desene separate ori într-un tablou pe ambele.
o continuare. Gâsca bate la câinelui spune
îi ce s-a întâmplat - toate
cuvintele s -, iar când începe se el
este la fel de îngrijorat pentru din acea începuse
sâsâit pe s unde trebuie unde nu trebuie. Gâsca recu-
sunetul fugar îl ia cu litera. Alte variante de poves-
tire pot fi mai complexe, implicând mai multe Se poate constata,

lOMoARcPSD|15381812
de exemplu, mai multe sunete (de care se înlocuiesc ade-

sea în unor copii) de cu schimbe locurile
între ele. De aceea, nimeni nu se mai cu nimeni, deoarece
sunetele, ca celelalte litere, au locul lor bine potrivit în cuvinte.
gâsca Sanda, care de data aceasta cum tre-
buie, întrucât sunetul fugar, îl pe acesta de ce a
În de obiectivul de educatoare, motivul poate fi :
• gâsca Sanda îl de multe ori neglijent îl confunda cu
fratele (discriminare
• gâsca Sanda, spre deosebire de celelalte animale din curte,
nu scria numele pe Ce, îi este cu sunetele nu-
melui
• numele este scris, dar nu este corect. când se Sanda
nu ia în S s literei
mari literei mici de tipar, precum a rolului lor - numele
începe cu mare)
• un motiv de capriciu: gâsca nu îl pe s
(gâsssca) nu scrie litera cu groase ori colorate în
(toate sunetele/literele sunt importante, fiecare are locul rolul
pentru a forma cuvinte clare se ce spun ele)
Un asemenea tip de poveste nu se poate spune într-o zi -

nici enigmele nu se de obicei, într-o zi. Textul va fi deci
fragmentat în inteligibile, educatoarea având ca la fiecare
detectivii fi ceva nou. trebuie fie, de
obicei, din integrate. De fragmentul de pre-
zentare a eroinei povestirii poate fi un bun prilej de despre
obiceiurile lor, de consultat o carte, un o enciclopedie. Detec-
tivii pot nota în cele aflate, chiar lor se
la desenul nu tocmai al unei plutind pe o
se poate extinde, în de locul în care se vor
sunetului, asupra animalelor domestice, ori asupra
faunei florei din educatoarea dinainte obiectivele
4 Este posibil ca în grupul de copii existe unul care pe S ca pe

Educatoarea va avea ca acesta nu ironiilor Eventual,
grupul de copii pe defectul colegului lor, ea poate pe un ton de fapt divers :
«Ei, este posibil ca locul fratelui lui S. Asta trebuie pe
sunetul care se cu el se ascunde. &

EI
lOMoARcPSD|15381812
le ea trebuie fie la diferitele de

text datorate sugestiilor copiilor, suficient de pentru a le integra
în textul sa astfel încât obiectivelor edu-
propuse.
Neîndoielnic pentru a acestui club
al detectivilor, educatoarea trebuie aprofundate de logo-
pedie, precum un dramatic deosebit.
Corectarea sunetelor se face prin spontane, a atrage
tuturor asupra celui ce nu emite corect sunetul, în cadrul
atunci când copilul respectiv la El va fi apre-
ciat întotdeauna iar nu corectitudinea
de fiecare educatoarea va oferi un model al pro-
corecte, preluând repetând copilului. De exemplu,
acesta « Caltea este desple un », educatoarea spune: «
este, ai dreptate, cartea aceasta ne despre un (accentuând
pe "r", dar Sau, ea spune: « Cred tre-
buie te mai Cartea pe care v-am nu ne despre
un accentuând din nou neostentativ, sunetului.
Copilul la care se sau omisiuni în pro-
nu trebuie « pus la mijloc », nu trebuie admonestat, certat, uitat
într-un al clasei nu trebuie li se copii haz
de el. Defectul este perceptibil nu poate fi negat. Trebuie o expli-
pentru copii, iar educatoarea trebuie de asemenea
asigure este vorba despre un defect temporar nu despre unul defini-
tiv. Acest lucru va motiva co-
pilul în eforturi de
corectare. Nu trebuie uitat
una din cele mai bune metode
de corectare a copi-
ilor este vorbirea inteligi-
a educatoarei, iar acolo unde
acest lucru este posibil, trebuie
cât mai mult
în oferirea acestui model.
între sunetele
care de obicei, probleme
apare ca o activitate în conti-
nuarea celor prezentate anterior.

lOMoARcPSD|15381812
Ea se poate realiza pe parcurs, în

cadrul , de ,
dar prin jocuri di-
dactice de diferite tipuri vizând
Se pot in-
venta amuzante: de
în jurul sunetelor « b»
« v», care sunt uneori înlocuite
de copii. Cele per-
sonaje sunt, spunem, o
o Din cauza unui copil
neatent, care a (a scris)
cuvintele, barza trece prin
ce verzei (este etc.), iar varza
este fie (i se cere zboare, un cuib,
pui). pot fi prezentate amuzant, iar sunt
de desene, succesul va fi dublu.
Chiar copiilor nu se va în mod spec-
taculos, ei vor deveni de dintre cele sunete, iar
acest lucru se va asupra corectitudinii vorbirii scrierii.
Se pot utiliza procedee mai simple. De exemplu, în cadrul unui joc
didactic, se jetoane de tipul: un (Costin, Sandu sau
având o una Textul, citit de educatoare, este: «
azi în El are o o » (La co-
piii mai mici ori la cei pentru care acest joc este abia la început, a doua
este Sarcina copiilor este de a sesiza ce anume este
în cuvintele educatoarei Pe ce se familia-
cu jocul, cei mici pot inventa la rândul lor de acest fel,
de sunete ce trebuie corectate de colegi.
Este important ca de emitere, corectare a
sunetelor vorbirii nu se efectueze în chip mecanic, punându-se accentul
pe a organelor fonoarticulatorii. Ele trebuie loc
într-un context mai larg, liber amuzant, în care lucrurile
se lege logic între ele, sens. Pentru va fi mult mai eficien-
o din care el rostul sunetelor faptul acestea au un
rol bine stabilit (altfel se sensul), decât o activitate în care este pus
repete la sunete izolate (de « v» « h) în silabe ori în

lOMoARcPSD|15381812
cuvinte cum o cer procedeele logopedice acest exer-

nu are nici o pentru el.
D Discriminarea
ale cuvintelor
sunetelor componente
Copiii adesea cuvântul ca pe o realitate

Primul pas în a-i cuvântul ca pe o struc-
de sunete succesive în a-i ajuta sunetul al
cuvintelor dea seama diferite cuvinte pot începe cu sunet.
În acest scop se pot introduce o serie de vizând :
• unui sunet bine definit atunci
când se un cuvânt (cu sprijin pe imagini)
• sunetului de copil (cu sprijin pe imagini)
• sunetului prin analiza sprijin
pe imagini)
Depistarea sunetului

lOMoARcPSD|15381812
Atingerea acestor obiective va facilita ulterior corespon-

dintre sunetul litera a unui cuvânt.
un exemplu de pentru primul obiectiv. Educatoarea le
copiilor un jeton cu imaginea unei pisici. Copiii recunosc pisica
îi spun tare, de mai multe ori, numele: « ... Educatoarea
ea cuvântul, accentuând pe sunetul « p». Îi apoi pe copii
ce aud ei mai întâi atunci când spun « mai multe
ale cuvântului, se conchide primul se aude « P». În acest
moment, educatoarea scoate la alte trei-patru jetoane cu imagini
lor depinde de grupa de de nivelul de gru-
pei respective) : de o o o un purcel. Toate
jetoanele sunt pe un rând, iar copiii, minte sunetul al
cuvântului « II vor decide care sunt cuvintele care încep cu
sunet « p II).

lOMoARcPSD|15381812
Cel de-al doilea obiectiv este continuarea a primelor

Copiii devin mai în raport cu educatoarei, pot
lucra singuri ori în grup, determinând sunetul pentru fiecare cuvânt
reprezentat în imaginile de pe jetoane. O ar fi se ofere un set de
jetoane cu imagini care trebuie clasificate în de sunetul cu care
începe cuvântul reprezentat imagistic. O este
unui joc de tip în care perechile fie formate pe baza sunetului
al imaginii prezentate.
Cel de-al treilea obiectiv la imagini, copiii
în vocabularul lor cuvinte care cu un anumit sunet
dat de educatoare, apoi dat de un copil, numit de joc.
procedee pot fi folosite pentru determinarea sunetelorfinale
ale cuvintelor. Acest obiectiv, dat fiind gradul de dificultate, trebuie
introdus mai târziu. În perioada de început, chiar aceasta se poate
întinde uneori de-a lungul mai multor luni, educatoarea trebuie se
rezume la cuvinte scurte (sau la cuvinte ceva mai lungi) în care sunetele
finale sunt bine marcate. Acest marcaj poate de natura sune-
tului de accentul silabei - de exemplu, în « apa» ori « », « vaca» etc. -,
ori se poate datora afective pe care o au cuvintele respective
pentru copil- mama, tata, etc.
În cele din se poate trece la sunetelordin interiorul
cuvintelor.Se începe cu cuvinte de trei sunete, pentru a analiza apoi
cuvinte mai lungi. Trebuie semnalat nu lungimea cuvântului este im-
ci comportamentul eficient de
a copilului.
un copil corect sunetele din cuvintele « ou », «
ori « », el nu trebuie în analiza cuvintelor
mai lungi. deprinderea de este transferul ei în
rezolvarea unor sarcini mai grele nu este decât o chestiune de timp de
maturizare. Pentru abordarea acestui obiectiv se vor folosi imagini drept
suport, iar cuvintele care denumesc reprezentate vor fi
scurte clare (ou, os, apa, casa etc.). Se sunetul cel final,
apoi se trece la cele din mijloc. Activitatea poate fi de exemplu,
hora sunetelor, iar sarcina copiilor va fi determine cu cine se de
la primul sunet, al doilea sunet Pentru a « socoteala»
sunetelor, se pot grafice: ce se sunetul
se pune pe cu sau pe o hârtie, cu Carioca, un punct
(un

lOMoARcPSD|15381812
Aceste tipuri de nu trebuie rigide

fie ridicate la rang de procedeu didactic, cum se mai din
În mod copiii aud cel mai bine sunetul pe cel final.
Este bine se în analiza de la aceste date, iar apoi
se abordeze sunetele din interior. cuvinte pentru care
nu se
De în cuvântul « copilul aude foarte bine prima
care e (( to »), dar mult mai bine silaba
Astfel în loc pe sunetul final, este bine pornim de la
ceea ce copilul deja, descrierea primelor sunete. Din
aproape în aproape, îl va descoperi pe « b»,
(obrajii se va ajunge la cuvântului, « auzindu-l » pe
ca sunet izolat. Acest proces terminat, îl putem relua « pe
cerându-Ie copiilor care este sunetul care este cel final ce
sunete se mai aud în cuvânt.
Vom sublinia aici faptul nici unul din aceste obiective nu tre-
buie pe calea ci prin jocuri didactice sau
prin utilizarea unor concrete curente ca prilejuri de stimulare a
spontane.

lOMoARcPSD|15381812
ASPECTUL LEXICAL
Copilul va putea
vocabularul
activ pasiv pe baza
a sale
si/sau
, a relatiilor
, cu ceilalti . . .
• prezinte (colegilor/adultului) cuvinte noi în cadrul jocurilor
sau de
• cuvinte noi în cadrul jocurilor sau de
• utilizeze cuvintele noi în contexte adecvate
D Utilizarea contextului
Ca în cazul obiectivului anterior, cuvintelor noi de

copii nu trebuie pe formale, de predare.
este capacitatea educatoarei de a sesiza, în cursul evenimentelor
din de zi cu zi a momentele propice pentru a aduce în dis-
unul sau mai multe cuvinte (de exemplu, o despre soare
aduce în mod firesc în luna, apoi stelele), de a verifica în ce
copiii le cunosc corespondentul în realitatea lumii
sau, e vorba de cuvinte abstracte, în ce le utilizeze în
contexte adecvate.
La fel, educatoarea, jocul copiilor, poate introduce diferite
cuvinte, poate numi sau ale lor, poate utiliza adjective, pre-
etc., participând la activitatea de joc, ori intervenind din când în
când în activitate, pentru a o sprijini, stimula sau De
într-o activitate de la grupa ea poate adresa îndem-
nul: « Bogdan, umple mai bine remorca, ai loc pentru mai multe castane ...
Castanele mari mai bine în remorca mare ... În camionul cel mic, cred

lOMoARcPSD|15381812
foarte bine castanele mici ... » Sau: « Alina, aici câteva cuburi
pune-le pe ele la castelul » este vorba de grupa mare, se
poate sugera: « ta foarte frumos, dar, ce ai, nu ar fi mai
ai alterna cuburile cu cele galbene ? pui un cub
un cub galben ... » Sub nici un motiv nu se « » un verb atât de
dificil cum este « a alterna» cu derivatele sale, dar nu fie folosit
spontan în cadrul unor interesante pentru copil, cu
Cuvântul respectiv poate fi utilizat
de educatoare în alte De exemplu, atunci când copiii
un colaj decorativ, ea le cere alterneze, alternativ o
mare o explicând imediat: « Punem o mare,
apoi o iar o mare apoi o », exempli-
ficând prin concrete simultan cu verbale. Cuvântul
poate fi utilizat în orele de cerându-i-se copilului ridice
alternativ mâna mâna când mâna când mâna
mâna - mâna dreapta-stânga, ilustrându-se evident
cu
Exemplul discutat are doar un caracter ilustrativ nu
cuvântul luat ca Se prin aceasta doar sugerarea
unor procedee care extinderea vocabularului copilului, ca
acesta fie încorsetat de rigide ale unei formale. De
asemenea, cum se în exemplul de mai sus, accentul cade pe
educatoarea ce cuvântul respectiv în diferite îl expli-
prin alte cuvinte îl prin concrete. Toate aceste
conduite se în mod natural, în contextele
din un accent special. Din se face adesea exces de
zel : educatoarea cuvântul, face îl apoi îl
prin imagini sau Nu trebuie, în nici un caz, se procedeze astfel:
cuvântul va fi explicat în mod firesc, în contextul unor fapte de pe
ce acestea au loc.
Copilului nu i se impune repete educatoare cuvântul respec-
tiv, nici repete evitându-se astfel transformarea ocaziei de
în de predare rigid. Educatoarea
conduita copilului pentru a se asigura el a
cuvântului respectiv, chiar nu e apt de a-l utiliza în vorbire. În
de asupra în parte, ea va repe-
ta cuvintele respective mai des, în diferite contexte, cuvintele respective,
cu cu ilustrarea În scurt timp se va obser-

lOMoARcPSD|15381812
va un progres în conduita copilului, care va deveni tot mai ce-

respective. Se va constata, de atunci când va
niste bile albe si albastre, întrebând: « Cum asez bilele acestea? »,
" '
iar educatoarea va scurt : « alternativ» sau « Alternea-
II, el va imediat va ordona de bile criteriul
alb-albastru. Mai târziu, educatoarea îl va auzi pe copil folosind cuvân-
tul fie în cu ea, fie în sale cu colegii. Utilizarea
de copil a cuvintelor noi mijlocul de evaluare
optim al
În multe copiii îl pe cadrul didactic despre diferitele
evenimente ori cuvinte pe care le întâlnesc în variate ale
lor. Cu cât dintre educatoare este mai cu atât mai
multe vor fi Se poate nota În modalitatea cea mai efi-
de a crea contexte spontane de este stabilirea
unor raporturi de Încredere de Între cadrul didactic copiii pe
care Îi are În
Ori de câte ori copilul el trebuie
nu permite i se imediat, copilului i se acest
lucru, i se promit imediat terminarea În curs.
Evidex;t, adultul este obligat se de cuvânt.
Intr-o asemenea copilul este dornic accepte o
în care cuvântul este prezentat explicat la fel ca Într-o
activitate « ». El este matur capabil se concentreze asupra
mediteze asupra sensurilor Desigur,
nu trebuie confundate repetitive ale copilului de 3 ani - care
sunt ele un semn de maturizare - cu cele ale În de
5 ani sau mai mult, care face eforturi constiente de
În unele programe de se liste de cuvinte
diferitelor categorii gramaticale ce trebuie de
copiii variilor grupe de Aceste tipuri de sunt
utile În copiilor cu nevoi speciale, a dezvoltare nu
criteriile unei normale. Pentru un copil care se normal,
aceste liste sunt mult mai utile: lor se de obicei, la
verbale uzuale, care au intrat deja În vocabularul copilului, deci
nu mai e nevoie fie ar fi, prin urmare, aceea
de a exersa de a extinde vocabularul uzual, obiectiv direct sau
indirect În cadrul tuturor instructiv-educative
Nu se poate nega, necesitatea unor noi verbale, pe care
copilul nu le poate face singur, ci prin medierea persoanei adulte.

lOMoARcPSD|15381812
Din acest punct de vedere întocmirea unei liste prescnpt1ve de

cuvinte ce trebuie . mari .
Mediul socio-cultural si .
economic îi poate fi extrem de diferit, iar o
« » de structuri verbale, altele decât cele ce fac parte din vocabularul
activ, concret, normal al copil de vârsta este destul de
Ea poate eficient în ce nu pot furniza exem-
ple concrete doar este de o de materiale didactice,
diafilme, casete video - mijloace accesibile pentru multe
Este de aceea mai ca vocabularul copiilor fie

utilizând în principal resursele mediului ambiant, diversificând apro-
fundând pe a perma-
nent apel la concrete, Fie nu nici un
material în fie sunt prea multe, calea cea
mai mai costisitoare cartea - de
la ori pe termen scurt din biblioteca vre-
unui ori chiar a educatoarei, sau de cadrul didactic
în de scopurile nevoile specifice de
ale copiilor.
OJ ocuri didactice
De câte ori posibilitatea, dezvoltarea vocabularului se va face
prin intermediul jocurilor didactice. spre exemplificare, unul din
jocurile didactice care s-ar putea folosi.
Într-o mare de hârtie sau într-un se pun, câteva obiecte
(o carte, o minge, creioane, mici cu de ori plastic),
nu toate ci, pe rând câte un singur obiect. Copiii sunt la un
loc. ca nimeni din grup educatoarea pune un obiect în sac
sacul unuia dintre copii. Acesta se indicii, unul câte
unul, asupra obiectului (de exemplu, este o minge, el
poate spune: « Este ; « Este « O arunci» etc.). nici
unul dintre copii nu primul indiciu, se a doua
nici acum nimeni nu se al treilea indiciu. Copilul care va
ghici va deveni cel care va da indiciile. Educatoarea pune pe un
alt obiect în i-l acestui copil.

lOMoARcPSD|15381812
Pentru ca totul fie mai amuzant, jocul poate fi botezat cu un nume

atractiv, simpatic, lucru valabil pentru copilul ce indiciile. « Investi-
gatorii « Detectivii cu ochelari negri» (de aceea, când vor juca acest joc,
1) ;
copiii vor purta ochelari tot de ei) ; « cel »,

ori alte nume care de care mai vor introduce o de amuza-
ment vor spori astfel copiilor.
D lexicale
Chiar în accentul este pus pe jocuri, jocuri

didactice crearea de de aceasta nu
trebuie excluse formale de în care copiii se
pentru o la ea. aceste constituie unul
din mijloacele de familiarizare a copilului cu de mai târziu,
care restrânge mult oferta de libertatea de Pe
de parte, de din nu trebuie
ia o pentru atinge scopul. De asemenea, exer-
nu sunt apanajul exclusiv al unor de formale: ele
pot fi abordate într-o multitudine de alte
un exemplu de lexical care poate fi utilizat atât în acti-
de cât în mai structurate, precum
în diferite tipuri de organizare a clasei: sau în grupuri:
Educatoarea le spune copiilor: « voi spune (citi) ceva, dar am
las la o parte un cuvânt. Am opresc am ridic mâna, ca
de unde cuvântul. Voi cu o ce
Ca un ajutor, uite, pun aici câteva imagini. O aici
cuvântul care e desenat pe unul dintre » Educatoarea
pune, într-un loc vizibil pentru fiecare copil, un de 3-5 jetoane cu
imagini. Acestea sunt, de exemplu: un soare, o o pereche de pantofi,
un autobuz.
Apoi, educatoarea « acum la ce voi spune:
merge la cu ... " (aici educatoarea face o mâna).
Ca fie mai desenele. »
nu nici un - ceea ce este destul de probabil la
primele -, educatoarea preia sarcina cuvântului potrivit
luând la rând fiecare imagine cuvântul
EI Downloaded by Centrul Inspire (asociatia.amp@gmail.com)

lOMoARcPSD|15381812
completeze Completarea cu ajutorul cuvintelor

nepotrivite hazul copiilor în timp, îi face de
faptul fiecare cuvânt are un sens anume, deci nu poate fi folosit
oncum.
de acest fel pot fi diversificate în de scopul
predarea substantivelor (nume de de lucruri), a adjectivelor
sunt astfel formulate încât nu sens decât folosind adjec-
tivele), a verbelor sau a Se pot de asemenea,
pentru utilizarea cuvintelor exprimând numerale.
cum se poate observa, vocabularului copilului nu
deloc cu pe a unor liste de cuvinte, ca cum
acestea ar unei limbi Vocabularul nu se poate
decât în context, în cu De aceea, aspectul
lexical trebuie numai în raport cu aspectul sintactic, în ve-
derea atingerii obiectivelor în fiind de fapt
. .
una

lOMoARcPSD|15381812
• manifeste în comunicarea interes pentru
cuvintelor
• utilizeze, în comunicare, structuri sintactice corecte
• simple dezvoltate (despre
obiecte familiare, personaje din aspecte
ale sociale etc.)
• felul în care sunt din cuvinte,
iar cuvintele din silabe
Dlncurajarea spontane
noilor structuri verbale exersarea lor, atunci când sunt
sprijinite cu tact flexibilitate de educatoare, cu apa unui
râu care se firesc cu noi izvoare în care
produse de intrarea noilor surse sunt temporare benefice, contribuind
ele la cursului principal.
Exagerând cadrul didactic nu trebuie decât « apei
»- copilului
gândurile în vorbe; copilului el
cu adultul nu doar fie cel ce Tot ce
are de educatoarea este se arate si stimuleze comuni-
carea din partea copilului. În acest fel, copilul este sprijinit
în experimentarea de utilizare a limbajului, a
deschise de folosirea a cuvintelor în lui fie se
ori la fie se sau alte
E1 Downloaded by Centrul Inspire (asociatia.amp@gmail.com)

lOMoARcPSD|15381812
Primul obiectiv al limbajului la copil este pe

mijloacele de comunicare Al doilea obiectiv este cum
utilizeze în mod corect aceste mijloace, atât sub aspectul ex-
terne cuvântul potrivit în de în care se
cât sub aspectul interne structuri verbale
corecte din punct de vedere gramatical).
Adecvarea se în principal prin mijloace:
• copiii sunt în diferitelor concrete de (întot-
deauna cu educatoarea sau cu
În tenneni foarte simpli, aceasta o multitudine de plim-
cu copiii în afara (casei), cu sau scopuri
bine precizate: poate fi vorba de o plimbare prin cartier, prin
parc, sau de proiectarea unei vizite la muzeu sau a unor
turi din magazin ori de la
De asemenea, copiii pot fi în de persoane adulte
:vând diferite profesii diferite
In aceste naturale, copiii întâlnesc o de persoane,
copii sau simpli sau oameni cu diverse meserii.
Unnând modelul educatoarei, în aceste diferite
comportamentele verbale adecvate diferitelor con-
texte (fonnule de salut, de adresare, de de scuze etc.).
• copiii sunt în de simulare a diferitelor concrete
ale zilnice.
Aceasta ei trebuie în jocurile lor, mai ales în
jocurile de rol (de-a magazinul, de-a doctorul, de-a etc.),
în care ei reproduc evenimente ale zilnice, comportându-se
vorbind exact cum ar trebui o în de ase-
menea, ei trebuie participe la ce includ
aceste structuri verbale.
Aceste vor prezent principalul interes de edu-
care a unei bune deci motivul pentru care copilul
trebuie bine.
D
ce se de ce trebuie pas va
fi faptului unitatea prin care
comunicare este (sau cuvântul cu valoare de

E1
lOMoARcPSD|15381812
La grupele de mai interesul va fi centrat pe exprimarea

a copiilor, într-o având cel subiect
predicat.
un joc didactic foarte chiar pentru cei mici, care se poate
complica pe ce copiii cresc noi structuri verbale.
Se începe cu una sau mai multe manuale. Copiii
din reviste imagini de lucruri, locuri lipesc din aceste ima-
gini pe o de carton sau pe o foaie de hârtie. Intr-o activitate,
educatoarea, având în toate jetoanele cu imagini lipite, pe rând
câte o imagine « Ce este? » Copiii spun numele imaginii (sub-
stantiv cu de subiect).
Apoi educatoarea reluînd jetoanele : « Ce face? » Copiii
pund ?e data aceasta prin predicat (numele
Intr-o ori în educatoarea jetonul pro-
numele imaginii. Copiii imediat cu predicatul.
De fiecare educatoarea sau un copil anume desemnat
întreaga (acest copil poate primi o anume: Controlorul,
Profesorul etc., precum un însemn, o pentru a-i marca
Intr-o educatoarea predicatul (de exemplu,

« II), iar copiii spun subiectul (<< II).
Copiilor mai mari li se cer mai multe se
subiectul (de exemplu: «câinele II), ei spun un predicat (( II), educa-
toarea (sau un copil care este jocului) mai ce
face? II, iar copiii se afle cât mai multe predicate denumind
adecvate subiectului dat. La fel, cuvântul stimul poate fi un pre-
dicat: « Fuge II, iar copiii, la întrebarea « Cine fuge? II, un subiect:
« Iepurele II, apoi alte subiecte la întrebarea
« Cine mai fuge? II. Pentru copiii mai mari, sprijinul pe imagine nu mai
este atât de necesar, dar motivant.
Astfel, pe baza acestui tip de educatoarea poate con-
strui un program pe termen lung în care mai multe aspecte:
D DConstruirea de
• se pe baza imaginii, cu numai din
subiect predicat, urilizând « Cine (ce) ?» ; «Ce face? II.
• se extinde, introducându-se treptat câte o între-
bare: « Ce?»; «Unde?»; «Pe ce?» etc. Ordinea

lOMoARcPSD|15381812
este de educatoare, nu trebuie fie în mod

strict, ci fi în functie
, de obiectivele educationale
,
proiectate precum de nevoile copiilor.
De exemplu, se imaginea unui iepure.

« Cine? »5 -
« Ce face?» - Fuge.
fuge.
« Unde? » - În
fuge în
o DRezolvarea problemelor de
Un al doilea aspect ce poate fi prin acest tip de este
corectitudinea din punct de vedere gramatical, vizându-se în
primul rând acordurile. În procesul de a limbajului, apar adesea
în care copiii inadecvat De copilul va
spune: « fuge» « fug», ceea ce este corect, dar va fi
auzit spunând « « ultima pro-
fiind, evident, Cu toate acestea, copilului
a fost corect, precum a fost aplicarea a unei reguli
(Copilul - Copiii citesc; Broasca sare - sar; Fata vede -
Fetele etc.). El va trebui treptat mai multe reguli,
precum abateri de la aceste lucruri nu îi vor fi predate -
le va numai pe intuitive, concrete, prin inter-
mediul unei multitudini de exemple.
o DCuvintele
Este vorba despre faptului sunt
din cuvinte, iar cuvintele, în anumite
Tipul de discutat, prin chiar structura sa, aduce în con-
copilului faptul se din cuvinte pentru a
spune ceva. În fel, un cuvânt are nevoie de alte cuvinte
5 sunt complete dar, la un moment dat, ele se pot reduce la pronumele

interogativ. educatoarea «Cine este aici? », « Ce face el? », «Unde
fuge ?»

lOMoARcPSD|15381812
cu care exprime o idee

va fi cu alte spe-
cific orientate spre obiectivul respectiv.
un alt ce poate fi uti-
lizat pentru Pe o
foaie de hârtie se un
desen reprezentând o (un ani-
mal) ce o Desenul
trebuie realizat în fel încât în
tatea de sus a foii clar personajul,
iar în de jos a foii fie proemi-
De într-un desen o
care coase, mâinile - care tin, acul, ata
,
lucrul de cusut - sunt situate în
de jos a foii, prezentând copiilor imaginea,
educatoarea va îndoi foaia,
numai partea de sus. La întrebarea « cine? »,
copiii vor « fata» mama
etc.). Atunci când « ce face? »,
educatoarea desenul
predicatul « coase )).
Acest poate fi dezvoltat
într-un joc didactic tip puzzle: a
trei sau patru imagini sunt amestecate, copilul le ima-
ginea formulând apoi

lOMoARcPSD|15381812
Jocul cu imaginea poate fi extins atunci când educatoarea

o mai Se astfel: foaia de hâr-
tie este pe de la stânga la dreapta, este
în întregime, numai o din partea unde se
imaginea pe baza se De exemplu, în
din partea se un care cu piciorul în minge.
În partea de jos a zonei se face o astfel încât fi
independent. Restul foii este pliat ca un evantai ori rulat. În parte
se alte desene ce la alte
cum se
• Se foaia de hârtie pentru a nu se decât
imaginea Este de asemenea partea de jos a dese-
nului (unde se astfel încât se numai bus-
tul copilului.
Întrebare: « Cine este? »
« (un copilul). »
• Se partea de jos a desenului (unde se
acesta prezentându-se în întregime.
Întrebare: « Ce face II
« Se (se cu mingea). II
• Se foaia, se peisajul unui parc.
Întrebare: « Unde se
« În parc. »
• Se mai departe foaia de hârtie, se conti-
nuarea desenului cu parcul, în care apare un alt orientat
primul, într-o atitudine de cooperare cu acesta.
Întrebare: « Cu cine se în parc? II
« Cu un alt II
prin extindere prin

sprijin pe extinderea imaginii sunt
« se (cu mingea). »
« se (cu mingea) în parc. »
« se (cu mingea) în parc cu un alt II
ce se se la se
treptat desenul, formulându-se de
din ce în ce mai scurte. prin procedeul anterior se cuvinte,
acum se scot cuvinte. În acest fel, copilul este pentru viitoarele ana-

lOMoARcPSD|15381812

lOMoARcPSD|15381812
lize de în care este în cuvinte, în con-

textul mai « uscat» al unei formale de
O modalitate de construire a este cea care poate fi
piatra în lac. « » este de Gianni Rodari 6 :
«O în lac cercuri concentrice care se
pe apei, în lor, la diferite, nufarul
trestia, de hârtie barca pescarului ... Tot astfel, un cuvânt, arun-
cat în minte la întâmplare, produce valuri la în adâncime,
provocând o serie de în antrenând în sa sunete
imagini, analogii amintiri, sensuri vise, într-o ce
memoria, fantezia care e de fap-
tul mintea nu la ci intervine continuu
pentru a accepta respinge, a uni a cenzura, a construi a distruge. »
Autorul un exemplu pornind de la un cuvânt pe care îl din
punct de vedere fonetic; din fiecare sunet el fie un alt cuvânt,
fie o serie de cuvinte o
« Scriu literele una sJ..lb alta:
P
1
A
T
R
A
Acum, de fiecare pot scrie primul cuvânt care îmi vine
în minte, o serie (de exemplu, «
»). Sau pot - va fi mai distractiv - scriu de cele cinci
litere cinci cuvinte care formeze o cu sens deplin, astfel:
«p- Pe
1-
A-
T - trei
R -
A-
Este un ce analiza cuvântul pro-
într-un mod amuzant creativ. El poate fi realizat pe deplin cu
copiii mai mari (grupa mare dar care poate sugera unei
educatoare creative idei aplicabile la cei mici. Ideea este de a
6 Gianni Rodari - GramaticaJanteziei.Introducere în arta de a inventa Editura

1980, pp. 12-18.

lOMoARcPSD|15381812
pennanent o între analiza cuvântului a

pe de o parte, sinteza cuvântului a pe de
parte. Nu trebuie se realizeze analiza (sunetelor silabelor din cuvânt,
a cuvintelor din a se efectua imediat sinteza (refacerea
cuvântului din sunete ori silabe, refacerea din cuvinte). De
asemenea este la fel de important se evite analizele mecanice, exerci-
sterile, se ori de câte ori este posibil este posibil de
multe ori) elemente de de creativitate, de amuzament.
DAbordarea
obiectivele se la aspecte separate ale com-
ponentelor structurilor verbale (aspect fonetic, lexical, gramatical), ar fi o
ca cadrului didactic fie astfel încât abor-
deze pe rând, în mod izolat, câte unul dintre aceste elemente.
ea trebuie se concentreze pe unul sau altul dintre obiective, se
din vedere celelalte aspecte.
Studierea a cuvântului, descompunerea lui în silabe recom-
punerea sa, studierea cum se face adesea) pluralului prin referire numai
la substantive scoase din context1 sunt procedee cu un anumit grad de efi-
dar nu cu una Realitatea nu este
din obiecte separate, ci, mai ales, din în care aceste obiecte.
Ea poate fi prin abordarea obiect în parte, dar acest
procedeu o a nu una de
ansamblu,
La fel, reflectarea a acestei se poate face, e
doar prin cuvinte, nume de lucruri, riscul fiind izo-
lare, fragmentare automatisme. Adultul care a ajuns deja la o
a ansamblului poate permite aprofundarea prin studierea
elementelor izolate, teama va pierde cu restul fenomenelor.
Copilul nu trebuie condamnat la a studia numaifragmente ale
(cuvinte separate, în silabe, în sunete, ale
7 Procedeul « eu spun unul, tu spui multe » este ilustrativ. În toate

Iare educatoarele predau pluralul utilizând jetoane cu imagini alese la întâmplare din cele
aflate la Educatoarea spune numele imaginii, copiii spun pluralul. Atât. Uneori
se mai cere - la fel de mecanic inflexibil - formarea unor cu aceste substan-
tive, în care substantivul la plural este plasat, aproape în locul subiectului.
8 Downloaded by Centrul Inspire (asociatia.amp@gmail.com)

lOMoARcPSD|15381812
în cuvinte etc.). El trebuie ajutat studieze aceste fragmente

numai În cu ansamblul. Realitatea din este
psihic verbal în globale în
în structuri semnificative. Nu trebuie, desigur, negat rolul analizei.
Procedeele folosite în mod curent fiind preponderent
analitice, este nevoie ca ele fie contrabalansate de utilizarea în
a unor procedee de a întregului, în cali-
tatea sa de

lOMoARcPSD|15381812
r···"·····..r·········..· .......................................;.........
.'
: .........1".....
. :
.................
I : :
COPILUL' VA PUTEA
:I recepteze un text care i se ori i se

intuitiv caracteristicile
expresive estetice ale acestuia
2 creeze el (cu ajutor) structuri verbale,

rime, ghicitori, povestiri, mici
utilizând intuitiv elenlente expresive

lOMoARcPSD|15381812
Copilul va putea recepteze

un text care i se citeste ori
i se
.
intuitiv caracteristicile
expresive estetice
ale acestuia
• expresii ritmate rimate, recite poezii cu respectarea
ritmului, pauzei, în cu mesajul transmis
• utilizeze expresive ale limbajului oral ale celui
corporal în transmiterea unor idei sentimente
• dramatizeze textul unei povestiri sau poezii, utilizând vorbirea
a vocii, respectând
de textul respectiv
De rearea de de receptare
Pentru a observa la copii un comportament de receptare adecvat,
este necesar ca ei fie mai întâi în de a recepta, de a
audia diferite texte, narative lirice. Din
anterioare privind educarea la copil a de audiere pot fi luate
ca punct de reper.
În de aceasta accentul în obiectivelor în
se pune pe expresivitatea estetica textului.
În mod evident, copilul nu expresivitatea limbajului
nu este pus în contact cu un limbaj expresiv, nu are deci posibilitatea
de a se familiariza cu latura a unei verbale.
Sarcina educatoarei este, de a procura a pune la
copiilor o serie de texte bine alese pe care ea le ori
punând în coloratura textelor, versurilor, expresivi-
tatea dialogurilor. Pentru a atinge acest obiectiv, ea are la câte-

B
lOMoARcPSD|15381812
va mijloace foarte simple, aplicabile chiar de la intrarea copilului în

(3 ani) :
• zilnic celor mici o o
poveste (ori fragmente dintr-o poveste în serial, când aceas-
ta se
• recite zilnic copiilor poezii
• orice prilej pentru ca cei mici asiste la
piese de teatru pentru copii (ori, cel le audieze) ori
vizioneze filme (adecvate vârstei)
• invite copii mai mari pentru a citi (sau a le povesti),
pentru a citi ori recita poezii
• invite (acolo unde e posibil, chiar actori
bunici ori care recite ori
poezii copiilor
Important în toate aceste este ca textele fie povestite
ori recitate cu foarte mare pentru expresivitate, în cele
ale sale:
• expresivitatea limbajului oral propriu-zis, prin into-
pauze, ritmul vorbirii, precum prin ale vocii
în de personajul ce ori vocea
este mai ori mai ori sau
ori
• expresivitatea transmiterii ideilor în acest
caz, pe utilizarea mijloacelor de expresie trebuie
utilizate expresiile faciale (mimica), precum cele corporale
expresive ale corpului
Pe aceste educatoarea un alt mijloc de
educare a de receptare de copii a ca-
estetice ale unui text, anume de propriile sale privind
textului; ea poate spune cât de mult i-a expunând în
timp motivele pentru care îi place textul respectiv.
Aceste comentarii nu includerea unor « specia-
lizate». se de la ea spontane, facute
în timpul citirii (povestirii), se vreun prilej în acest sens, ori
ce lectura (povestirea) s-a încheiat. Educatoarea se din când
în când din citit spune, de exemplu: « ce este
ca ? cum este ea ce cuvinte potrivite ?
închidem ochii din nou ce spune povestea, aproape o

lOMoARcPSD|15381812
vedem. Ia .
o vedem cu ochii închisi, ! Închideti voi ochii , iar
eu citesc cum era ca vedem cum o vede fiecare ... »
Evident, aproape copiii o vor « vedea» pe ca
Ceea ce se de fapt este a-i determina pe copii se « adu-
ne », se relaxeze treptat « cuvintele,
expresivitatea lor. Nici o apreciere de ordin estetic nu poate fi în
afara sentimentului. La are mai realizarea
unui comentariu asupra estetice ale unui
text, cât pe care trebuie le copilul în recep-
tarea textelor literare. este vorba de poezie - iar aici funda-
a educatoarei este de a alege o poezie - se pune cu atât
mai problema în « critic literar » apt rea-
lizeze o « autopsie» a versurilor.
o a cadrului didactic de a încerca « de la
copii « mature », lucru pe care chiar îl în
nici un caz nu îl Oricum, cu mult timp înainte de a încerca
poarte o asemenea « cu grupul de copii, educatoarea
are datoria ofere în mod repetat diversificat modele de de va-
loare aplicate diferitelor texte. Ele nu trebuie prezentate formal, nici
într-un limbaj rigid ori ci în mod natural, empiric, intuitiv,
apel la
Chiar pe care un copille pentru a explica de
ce îi place un text nu altul par complet în afara a ceea ce i se cere (de
exemplu, îi place Zmeul pentru e îi place Ileana Cosânzeana pen-
tru are o rochie etc.), este începerea unor
pe termen lung având ca obiectiv final (ce nu poate fi atins, la finele
perioadei de formarea unor deprinderi de abordare
a unor evenimente (fapte reale ori imaginare), de emitere a unor
de valoare de a propriilor atitudini de aceste
evenimente.
La vârsta este absurd pretindem realizarea unei edu-
pentru diferite tipuri de valori, deci nu putem discuta decât teore-
tic despre Oa fel despre cea etc.). Valorile, la
sunt structuri neomogene de reguli ca valori con-
struite pe baza modelelor mai mult sau mai coerent prezentate de
din Astfel e un lucru pentru un
copil o e pentru e ori strige
unui coleg « urâtule », motivând acela este Nu trebuie

EI
lOMoARcPSD|15381812
copiii utilizeze criterii filosofice în aprecierea ci doar

pe calea aprecierilor din diferite puncte de vedere (axa
fiind totdeauna criteriul moral).
Din nou, acest lucru se în principal oferind permanent
modele pe care copilul le observe pe baza mai
târziu propriile criterii.
D Povestind copiilor
Dezvoltarea limbajului cuprinde nu numai structurilor
verbale utilizarea lor în contexte imediate, ci pro-
priilor idei sentimente. cum s-a mai înainte, o asemenea
nu poate avea loc un model adecvat inteligibil. Una din
naturale în acest sens este spunerea sau citirea unor povestiri de edu-
catoare. activitate poate Începe de foarte devreme, cu grupa
Se pot construi diferite istorioare utilizând copiilor,
una sau alta din ele pe ce sunt în povestire executând
anumite simultan cu descrierea lor ori educatoarea poate
alege o sau un ce le co-
piilor despre din cum copacii, cum miroase totul a
cum trosnesc sub picioare, cum ciripesc
Mai târziu se poate la urilizându-se doar imaginile.
În practica se pune prea mult accentul pe aspectele
ale folosirii imaginilor: succesiunea efecte cauze etc.
Aceste imagini pot fi utilizate în scopuri expresive. Pe ce se
povestirea, educatoarea atrage copiilor asupra expresiei
personajelor ilustrate, vocea atunci când
replicile acestora. Imaginile, fie sunt fie sunt
prezentate separat pe jetoane, trebuie pe rând, doar câte una. Când
celor mici li se mai multe imagini chiar este anali-
doar una dintre ele, lor se va abate de la ideea iar ei
pot deveni confuzi, atribuind cuvintelor auzite o imagine decât cea
Pentru ca povestirea scopul, nu este suficient se uti-

lizeze ori imagini. Ea trebuie idei afective;
or, cel mai potrivit fel de a ajunge la acest rezultat este Copiii
sunt ei în astfel în mod natural

lOMoARcPSD|15381812
sentimentele ideile prin intennediul actelor motrice. poate fi

prin coborârea capului, surpriza, prin umerilor, bucuria
prin din palme Într-un picior.
O modalitate de prezentare a este aceea a teatrului de
sunt transmise cu cea mai mare prin De
asemenea, copiii pot dramatiza prezenta astfel
copii din ori constituind spectatorii. Nu orice copil este apt
replici. Orice copil trebuie
libertatea de a o face. Teatrul de este o în sala de
la Îndemâna tuturor. El nu trebuie constituie un prilej festiv, iar
copiii, nu doresc participe la aceste nu trebuie
o Starea de spectator poate conveni mai bine temperamentului
unora dintre care s-ar putea mai multe în acest fel
decât ar fi fie « activi». cu (sau
nu trebuie deci impuse nici nu trebuie transfonnate în
pentru care copiii trebuie replicile în mod obligatoriu.
Accentul se pune pe spontaneitate pe
Revenind la educatoare, ea trebuie în primul rând cum
utilizeze propria voce, ca pe un instrument în
nararea Vocea sa trebuie fie dar
astfel Încât transmite cu diferitele
bucurie, etc.
Unul din defectele majore ale cadrelor didactice din pre-
este vocea Se « disciplinarea » copi-
ilor prin ridicarea tonului prin vocii la cel mai Înalt nivel de
intensitate în momentul în care copiii Vocea cu inten-
sitate este ca un semn al « activismului » cadrului
didactic, al « Prea educatoare
ridicare de ton nu este nici nici În plus,
este profund Asemenea unui actor, un cadru didactic are obli-
cultive vocea, creeze un instrument vocal annonios, blând,
cu inflexiuni expresive.
Un al doilea aspect legat de modul de a povesti se la
cuvintelor - nu e vorba numai de capacitatea de a le clar, inte-
ligibil, ci de manevrarea, accentuarea, anumitor cuvinte prin
care educatoarea transmite culoarea, autenticitatea ideilor
sentimentelor în textul respectiv.
De asemenea, este foarte important ca fiecare poveste fie
la momentul potrivit. De exemplu, istorioarele despre ziua de

EI
lOMoARcPSD|15381812
sunt potrivite în preajma zilelor de ale copiilor; despre

animale de - pisici, etc. - pot fi spuse cu mai mult succes
atunci când tema din cursul obligatorii se la aces-
te animale; povestirile despre pot fi spuse în urma unor
excursii sau, le pot
E necesar ca momentul zilei fie el bine ales. Pentru a recepta po-
vestea, copiii trebuie fie într-o propice audierii. De obicei, ei
sunt gata se asculte tenninarea unei perioade de
activitate, a uneia în care s-au jucat mult ori spre Cel mai potrivit
este ca ei pe în semicerc. sunt pe podea, au
schimbe mai des se sprijine unii de ori
dispute locurile, fiind astfel mai unul la altul decât la poveste.
grupul de copii stea pe podea, în preferate,
se adecvat, nu este nici un impediment în aceasta.
copiilor este printr-o introducere, de exemplu:
voi povesti despre o ce Il De obicei,
introducere de tot felul precum: « eu am o ... Il ;

«Am mai multe ... Il; « mea ... Il etc.
În aceste educatoarea nu începe imediat povestirea, tre-
când peste aceste comentarii ori chiar interzicându-Ie copiilor ce
au de spus, pentru ca apoi povestea în îl
pe cât posibil, pe fiecare. în general, co-
mentariile copiilor tind se în dauna timpului afectat
tilor, ea va trebui instaureze o de comportament a Timpului
cu copiii, ea face o de norme de pe
care le înscrie pe o hârtie mare, cu litere groase, vizibile. Deoarece copiii
poate nu educatoarea va pune câte un simbol în
dreptul de exemplu, poate desena doi ochi larg
(<< fim la poveste Il), un deget pus pe gura (<<
Il) etc.
Educatoarea poate capta copiilor cu un cântecel, o

un joc cu degetele care au cu subiectul atfel se
din partea copiilor de receptare De asemenea, povestea
se pot câteva versuri, o poezie în cu
subiectul ori cu vreunul din personajele povestirii: se spune, de exem-
plu, o poveste despre o se va din timp o poezie despre
aceasta.

lOMoARcPSD|15381812
mai mult ca orice, educatoarei îi place cu povestea

pe care o are de spus, ea o va nara într-o
- iar aceasta este calea cea mai de a trezi
copiii în poveste.
D Prezentarea poeziilor
Poezia ar trebui constituie o parte a de dezvol-
tare a limbajului. Din nefericire, ea este practic din
cu perioadelor în care copiii sunt poezii
pentru diferite spectacole. Copiilor le place foarte mult sunetul cuvintelor,
la fel ritmul rima. Ei imediat, spontan, toate fragmentele ritmate
rimate din interiorul cu doi bani, Capra cu trei iezi,
precum mici poezioare pe care le aud în diferite
Cu cât se începe deci mai devreme prezentarea poeziilor, cu atât
copilul va deveni mai receptiv chiar mai critic: va ce-i place ce nu-i
place, nu va explice de ce. deoarece copiii vin din
medii familiale diferite, uneori din alte unde au avut diverse
în ceea ce poezia, este bine ca, la început, educatoarea
caute a care este calitatea acestor Este foarte posi-
bil ca unii copii fi fost în familie ori în alte din
care provin, unui « tratament intensiv», în cadrul au fost « în-
» cu de-a sila poezie, urmând apoi performeze în spectacole în
musafirilor sau pentru ca propriii lor ori educatoarea
asuma meritele. copii au dezvoltat o mare
aversiune pentru poezie, iar lucrurile trebuie îndreptate cu mult tact.
Ceea ce va extrem de mult conduita copiilor de poezie
de în general) va fi în primul rând atitudinea educatoarei.
Ea trebuie arate o bucurie atunci când ori o
poezie, sau când despre aceasta. Poate utiliza versurile în orice
moment al zilei: poezii care se la somn ori la trezirea din
somn, la felul cum trebuie te speli, te Pentru
copiii foarte mici, ele sunt excelente pentru a le cultiva capacitatea de a
sesiza ritmurile rimele. de asemenea poezii care se la senti-
mente sau la spirituale. cum educatoare ce compun ele
însele poezii. Poezia nu ocazii speciale pentru a fi ori ascul-

lOMoARcPSD|15381812
este numai pentru ocazii, copiii vor fi de multe

minunate
Un lucru este important de copiii nu trebuie în-
poeziile pe dar trebuie în chip explicit atUnci când
o fac. în acest moment este ca poezia
se ea.
formate o atitudine o izvorâte
din de a asculta poezie, ori mai simultan cu acest proces
apare copilului de a spune el poezia, de o a recita. La
început, el va din pe care le va auzi în repetate
rânduri, ori ritmate rimate cu care copiii încep de obicei
anumite jocuri. Apoi va micile poezii pentru cei mici
cu Melc-melc-codobelc, noua'), care sunt de multe
ori Mai târziu, el va fi apt poezii ceva mai complicate
dar cu un continut ideatic simplu, dublat de o afec-
(de exemplu, Înger, meu); va memora spontan o strofa sau
din al Elenei Farago, ori din al lui Tudor
Arghezi. Copiilor le place asculte iar iar textele cu care sunt familia-
- dintr-o necesitate de dezvoltare) poate fi
de educatoare în vederea propriu-zise de memorare a
poeziilor. Utilizând diferite prilejuri de a re-recita anumite poezii, expri-
bucuria de fiecare când le aude ori le spune ea edu-
catoarea îi va motiva treptat pe copii versurile, astfel ei se vor
oferi singuri versuri, chiar o ajute ori o corecteze
pe educatoare atunci când ea va « uita» sau va « versurile. Acesta este
un proces relativ îndelungat, dar timp este destul, cel în perioada
În plus, acest procedeu va evita stresul din perioada
când, de obicei, se la o parte alte ca
fie cu poezii de ocazie, memoreze Într-un
timp scurt cuvinte pe care nu le ori nu le (dar nimeni, evi-
dent, nu le cere pe care le vor uita foarte repede, de multe ori
chiar atunci când sunt pe În schimb, în timp a versurilor,
pe parcursul mai multor sau luni, reluate din când în când pen-
tru grupului de a le auzi sau recita, va asigura « stocul » necesar de
poezie pentru orice eveniment festiv.
Se poate institui chiar Ziua poeziei, în care orice copil care o
poezie este chemat o în care educatoarea, un ori
un alt adult, copii mai mari sau chiar Copilul care nu ori nu

lOMoARcPSD|15381812
poate recita vreun vers poate de poezii scoase dintr-o carte

de vreunul dintre membrii familiei scrise pe o foaie de hârtie, poezii care
vor fi citite de educatoare. El se va mândru de poezia lui, iar la
viitoarea ocazie va fi poate capabil recite ceva din ea. În orice caz, va fi
sentimentul frustrant de a nu fi fost parte la eveniment.
Se poate institui, de asemenea, un Caiet de poezii, în care educatoarea
va scrie, în copiilor, poezia care a fost de Cu
ocazie, copiii vor poeziile se în anume ori în reviste
au un autor, le-a compus cineva.
amintim aici de altfel o pentru copii,
nu numai de autori ci de copiii este vorba de
folclor al copiilor, pe care educatoarea trebuie
Ea poate un repertoar de asemenea poezii (cuprinzând, desigur,
orice alt tip de poezie), pe care le poate folosi în diferite ocazii. Im-
portant este ca versurile nu numai educatoarei, ci mai ales co-
piilor, fie adecvate propriilor lor
pas este trecerea din zona imediate spre alte
interese, alte domenii literare, dar pornind, desigur, de la nivelul
prezent al copiilor grupei, de la lor. Aceasta nu
referirea se face strict la capacitatea de a copi-
ilor. Poezia este o expresie a iar poate fi
înainte de a putea cu aprecia un poem.
Pe citirea ori recitarea poeziilor de educatoare sau un alt
adult, se pot utiliza audierile de discuri si casete.
În ceea ce ar fi recomandabil se
la practica de a citi (acolo unde se face acest lucru) numai
poezii destinate exclusiv copiilor. Pe faptul unele din
poezii pentru copii nu titulatura, este absolut nece-
sar ca altfel de poezie, altfel de autori. Nu este
prea devreme i se unui copil din marea poezie, chiar
el este doar un Sunetul, ritmul, fluxul cuvintelor, rima,
ce din acestea pot fi percepute foarte bine de copii. Nu
este bine se evite operele marilor sub cuvânt sunt greu de
les. Nici adultul, de multe ori, nu le cu Într-o a
expansiunii kitsch-ului ce individul indiferent de vârsta lui,
8 Orice educatoare trebuie, desigur, un asemenea caiet cu poezii ori alte

texte, adunate în timp, ce pot fi utilizate în diferite educative.

lOMoARcPSD|15381812
poeziile lui Alecsandri, Eminescu, Topârceanu, Minulescu, Arghezi

ar putea constitui paveze importante pentru copii, zone de îm-
potriva prostului gust, precum de receptare creare a
poeziei, literaturii artei în general (inclusiv a valorilor intelectuale
morale
D Dramatizarea
În dramatizarea este destul de
Faptul s-ar explica prin aceea acum ani, clasele cuprin-
deau mult prea copii pentru a permite o activitate pe grupuri. Dra-
matizarea, nu a în sistemul procedeelor larg folosite.
Primul pas în realizarea unor « se poate face
foarte timpuriu, chiar de la grupa Pentru aceasta, trebuie alese scurte
povestiri sau poezii, cu o linie clar În timpul
acestora, copiii vor fi întruchipeze un personaj sau altul (în foarte
scurte momente). Pentru început, activitatea copiilor se poate limita la mimi-
De exemplu, citind Capra cu trei iezi, educatoarea se din când în
când « Ia vedem, cum lupul? Fioros, nu-i » ; « Cum
când a intrat lupul în Foarte ... »; « Cum era
capra când a ce s-a întâmplat? Foarte da ... » fiecare între-
bare, educatoarea le cere copiilor arate cum este când fioros, spe-
riat, trist etc., iar copiii se mimeze aceste sentimente. Procedeul
contribuie la mai a textului, a ideii a sentimentelor expri-
mate, treze interesul copiilor pentru poveste ori poezie
contribuie, de asemenea, la educarea lor faciale.
Un al doilea pas în a cere copiilor execute simple,
asemenea personajelor din text: precum taie lemne pen-
tru foc, sape groapa etc.
Un al treilea pas este introducerea unui scurt dialog suplimentar. De
oprindu-se din povestit (citit) educatoarea spune: « Ia vedem,
lupul în cum face?» - « Uuu ! », copiii; « Dar iezii ce
spun? » - « Mee, vai-vai! », pot spune copiii. câteva repovestiri sau
recitiri, copiii se vor oferi spontan «joace » rolul iezilor, al caprei sau al
lupului. De asemenea, ei vor extinde aceste deprinderi asupra altor texte.
În cele din într-o se pot realiza pro-
priu-zise, pornind de la scurte poezii cu caracter narativ ori de la

lOMoARcPSD|15381812
foarte bine cunoscute copiilor. Rolurile nu se impun, ci sunt alese de

copii. va trebui li se explice de la început este normal ca fie-
care copil joace personaje diferite nu pe de fiecare aceas-
ta pentru a preveni eventualele conflicte atunci când copii vor dori
joace mereu roluri.
pentru dramatizare poate fi cu întreaga
dramatizarea este bine fie în grupuri. În fiecare zi
educatoarea se (în ceea ce realizarea a drama-
ti de câte unul dintre aceste grupuri; la rolurilor,
intervenind doar atunci când par se ajutând copiii
realizeze (c costumele» de hârtie, coifuri de ziar, de
ori haine vechi). Grupurile pot prezenta pe rând întregii clase propria lor
versiune. De aici prilejurile viitoare de educare a de receptare
a unui text dramatic.
Educatoarea va avea nu transforme o activitate
pe spontaneitate preponderent într-una plicti-
de « regizorale». Obiectivul principal al
acestor trebuie fie nu atât respectarea textului de cât
educarea copiilor de exprima liber ideile, chiar
o fac utilizând texte gata construite.
Expresivitatea poate fi prin utilizarea unor (c jocuri )
adecvate.
un exemplu de joc: personajul. Într-o cutie se pun câteva
jetoane pe care se sau se lipesc imagini reprezentând personaje
din ori poeziile cunoscute. se pe grupuri, atunci vor
fi atâtea personaje membri ai grupului sunt; din diferite motive,
întreaga atunci vor fi pentru început cei care se
apoi, un timp, se va utiliza tragerea la Fiecare copil, atunci când
îi vine rândul, trage un jeton cu un personaj. El trebuie mimeze ori
execute câteva ori specifice personajului respectiv.
Înainte de începerea jocului, este nevoie de câteva în grup
despre ceea ce mimica pantomima. joc, pot avea loc alte
În orice caz, acestea trebuie centrate nu pe unui copil
sau a altuia, ci pe caracteristice ale personajului, cum apar ele
în poveste sau poezie. O altfel de poate duce la sentimente ne-
gative, iar copiii pot refuza joace acest joc ori altele

lOMoARcPSD|15381812
DTa,entu, actoricesc
Interpretarea poeziilor sau a rolurilor noi probleme: unii copii
sunt nu ; unii sunt sociabili, volubili, au un
al limbii - unora le place
recite, altora nu.
Cum va putea educatoarea dezvolte necesare la copiii ce
nu de la început unei bune în acest dome-
niu ? E nevoie ca ea utilizeze ritmul, pauza, expresiile faciale
corporale pentru a transmite mesajul de idei sau sentimente al textului.
Ce se poate deci face? În primul rând, foarte copii ( poate chiar nici
unul) sunt cu totul de de exprimare de acest tip. Compor-
tamentul inhibat al copilului, când e vorba de a spune o poezie ori de a
interpreta un rol se de obicei, unor factori externi de
mediul de de tipul de la care a fost
supus. Copilul a fost fie silit se « foarte des scape,
de câte ori poate, fie a primit mereu, cu prilejul sale,
aprecieri negative sau dojeni, care l-au o despre
sale. O a refuzului copilului de propria sa per-
sonalitate: timiditate, neîncredere în sine, dificultate de a contacte
sociale.
Educatoarea va observa de la început comportamentul copil,
iar atunci când vor fi proiectate sau va avea
evite un refuz direct din partea copilului mai dificil, neimpunându-i nici
un rol, fapt ce ar putea determina alte comportamente negative. În
schimb, copiii ce nu iau parte la dramatizarea vor fi
foarte serios în complementare: cos-
tumelor, a decorului, a în care se va performa. Departe de a con-
stitui simple anexe ale aceste îi vor ajuta pe copii
modul în care se poate crea o uti-
lizând corect creând o ce va facilita mesajul în
cuvinte. Este chiar foarte indicat ca educatoarea se treptat cât mai
mult din activitatea de construire a costumelor decorurilor, partea
de în grija copiilor, ea contribuind mai mult la
trebuie dramatizarea, recitarea, exprimarea

de orice fel nu presupun ca copiii execute tip de

lOMoARcPSD|15381812
Este bine ca copiii prilejul o dar ei

nu trebuie în nici un caz fie De obicei, timpul aceste
comportamente modelul prezentat este bun. Activismul, interesul
entuziasmul copii sunt molipsitoare. Dar cea mai
pentru un copil este sa cu educatoarea.

lOMoARcPSD|15381812
Copilul va putea creeze

el (cu ajutor) structuri
verbale, rime, ghicitori,
povestiri, mici
utilizând intuitiv elemente
expresive
de grup
asemenea pot fi executate cu întreaga reco-
mandabil este ca ele fie organizate cu grupuri mai mici de copii.
Este bine ca grupurile fie din copiii care se de obi-
cei mai bine între ei, dar care se pe de parte, aproximativ la
nivel de dezvoltare a limbajului, astfel încât acei copii care o
capacitate mai progresa în cadrul comune.
sunt prea mari, progresul va fi mult mai dificil ori nu va
fi deloc. Cu fiecare grup se va lucra separat, în timp ce copii vor
alte Pe parcurs, în de ce au loc în
copiilor de maturizarea lor grupurile pot
schimba Este bine se opereze chiar numai
pentru a preveni plictiseala instalarea în grup.
Educatoarea trebuie implice în absolut copiii
aprecieze meritele ideilor trebuie astfel încât
nu din partea copil sau adult, deprecierea propunerilor
vreunuia dintre membrii grupului. posibilitatea, este bine ca
aceste fie înregistrate pe astfel încât, mai târziu, grupul
(ori unul sau altul dintre copiii care îl re-asculta
aprecia opiniile.
Pentru buna a acestei trebuie respectate câteva
reguli:
• Este bine se cu povestirea unor evenimente reale, la
care a participat întreg grupul: o de exemplu, sau un joc
pe care l-au jucat cu Acest fapt real palpabil va constitui

lOMoARcPSD|15381812
baza imaginative ulterioare: « Ce s-ar fi întâmplat

... ? II; « Ce s-ar fi gândit ... ? ", « Ce-o fi Îacând ursul pe
care l-au II etc.
• Se poate începe prin aducerea unui obiect interesant (ori prezen-

tat ca fiind interesant) : o cutie o pereche de ochelari de
plastic cu na.s, un pantof de fotbalist, o minge de rugby etc. Copiii
sunt discute despre acest obiect: al cui ar putea fi, cum
a fost folosit, de ce este oare special. Se poate începe
întrebând pe fiecare copil din grup a mai un asemenea
obiect, nu cumva are unul vrea chiar
Pornind de la acest obiect, grupul, ajutat de educatoare,
o povestire.
• Li se pot da copiilor mai multe titluri (inventate) de pen-
tru a alege unul dintre ele. Titlurile trebuie fie interesante, sti-
mulative ori chiar pline de haz (de exemplu, Aventurile delfinului
Insula la etc.). Pe baza aces-
tui titlu, copiii pot crea o poveste
Grupul poate primi, de asemenea, sarcina de a alte titluri
interesante pentru viitoarele
• Ca punct de plecare pentru poveste se poate folosi o imagine sau
un desen. Grupul câteva asemenea imagini din care
alege una pentru a construi povestea.
• Un loc anume poate fi utilizat ca punct de pornire pentru po-
veste. Educatoarea cu grupul prin ori în curte,
un care are o unde se poate
sta pentru un timp. În camera
lenjeriei ori locul de sub scara suficient de pen-
tru a cuprinde copii. Se poate, de asemenea, alege un
copac, o sau un care fie investite cu puteri ma-
gice, inspiratoare de
• Pe de hârtie se scriu ori se bat la începuturi de :
« A fost un dovleac ce locuia într-o la marginea
... II; « Într-o noapte de Bogdan Laura abia
când au auzit o în geam. Repede se scu-
din pat se la Acolo, ce vezi? ", alte
asemenea introduceri. Educatoarea le pe toate (nu mai
mult de trei sau patru variante), copiii aleg una dintre ele con-
povestea.

lOMoARcPSD|15381812
o poveste nu se într-o sesiune, nici în Este

bine li se lase copiilor timpul necesar pentru întregii
vor construi o poveste pe ori chiar pe semestru, este îndeajuns.
Nu cantitatea este
Educatoarea ideile copiilor pe ce ei le dis-
apoi pentru a care din ele în Activi-
tatea nu se încheie redactarea unui text (minimum propo-
care fie parte (continuare) a
de lucru în grup mijloace de stimulare a
pot fi utilizate în crearea de ghicitori, rime, catrene.
OJ ocuri cu cuvinte
Copiilor le place se amuze jucându-se cu vorbele, schimbând
cuvintele între ele, ori sunetele silabele din interiorul cuvântului. Le
place structuri verbale absurde se amuze de rezultat. Le
plac la fel de mult glumele. Toate aceste date sunt utilizabile într-un pro-
gram de dezvoltare a verbale.
Glumele de tot felul, pe amuzament, produc o re-
laxare deschidere. Educatoarea nu trebuie deci se
glume de felul:
« - De ce leul o de ? Pentru îi e cu o
manta de plastic. »
«- De ce are elefantul nasul lung ? Ca bage în când
fierbe. ))
« - De ce are iepurele o atât de ? - Pentru nu i-au
ajuns banii pentru o de ))
Nu trebuie cu orice chip glume « inteligente )). Ele trebuie
fie suficient de clare « vizibile )) pentru ca un copil le cu
în timp se amuze de potrivirea de vorbe. Curând,
modelul educatoarei, copiii vor începe inventeze ei glume. Izbutite
sau nu, ele trebuie apreciate toate.
Un alt mijloc de « amuzament )) este de cuvinte. Procedeul
poate fi numit « terciul )) ori « de cuvinte )), sau în orice alt chip
care îi trece cuiva prin cap. Principiul este se scriu pe
cuvinte de tot felul, din diferite domenii (nu vor fi numai substantive, ci
adjective, verbe, etc.). Pentru început, se scriu cinci-
1100 1
lOMoARcPSD|15381812
zece (la grupa mijlocie se începe cu cuvinte,

care treptat). Pentru a o mai mare varietate, ele pot
fi de diferite culori; si cuvintele pot fi scrise diferit: unele cu litere mari
de tipar, altele cu lite;e mici de tipar, în altele de În acest fel,
copiii se cu diverse tipuri de scriere. Jetoanele se pun într-un
ori, mai bine, într-o veche, se iar fiecare copil
scoate câte unul. Educatoarea separat copil cuvântul de pe
carton apoi grupul se în este în care fiecare copil
este un cuvânt. Începe primul copil cu cuvântul pe care l-a tras, al doilea
copil spune cuvântul mai departe la ultimul. Evident,
o« care hazul. Copiii pot schimba locurile
în încercând alte
o ce a tras jetonul aflat cuvântul, fiecare
copil se ceva cât mai cu haz legat de acest cuvânt.
a tras, de exemplu, « copilul poate spune: « O a trecut
pe cu obrajii »; « O a din s-a storcit
de trotuar». i-a revenit cuvântul « sare», el poate spune: « Un soare
sare gardul ori « Capra sare peste sare», ori « sare
peste soare ».
Evident, educatoarea este cea care semnalul Ea par-
la joc în rând cu copiii le astfel modele de flexibilitate de
creativitate. Ea este cea care le « frâu liber» copiilor în de-
a imaginative.
DRimele
Copiilor, se le plac rimele, cuvintele rimate. Ei se le
asculte de se vor bucura le creeze. Este bine ca educa-
toarea o « de rime» pe care s-o totdeauna la
Una din variantele de început ale acestei poate porni
de la imagini. Li se copiilor (întregii clase ori grupului) mai multe
imagini amestecate li se cere perechi din cele ale nume se
la fel. Nu va fi greu pentru copii (începând cu cei de 4 ani)
perechi de desene de tipul: lac-sac,
rac-mac etc. vor cere de la copii ei
cuvinte de acest fel.

lOMoARcPSD|15381812
o este la un el perechi de versuri.

Astfel, educatoarea
« o
Ce se Într-o »
« N-am o
Ce se Într-o »
sau
Întrebare: « Cine a un rac
Dând din aripi peste lac? »
« Nimeni n-a un rac
Dând din aripi peste lac. »
- -
./
,
----------------
..-
-------
lOMoARcPSD|15381812
câteva asemenea copiii vor fi capabili dea singuri

iar mai târziu ei « ».
Vor pomi mai întâi de la rime date de educatoare «( vedem cine
o poezie cu brotac oac, brotac copac») sau vor propune sin-
gun nme.
Cu timpul, pe principiu, ei vor fi capabili
catrene (evident, cu ajutorul al educatoarei) :
« un brotac
Se sui într-un copac
de-acolo striga: "Oac !"
Vai de mine, ce fac? »
În acest fel, copiii devin tot mai de limbaj, sa-l

din ce în ce mai bine în plus, ajung se
elibereze de constrângerile practicii verbale formale, rigide - devin, cu alte
cuvinte, liberi.
Este important de aici de ritm, ima-
trebuie alternate cu lecturile din poezie, lite-
Nu se vor face nici un comentariu nici o între

aceste texte copilului. O asemenea ar echivala
chiar cu o Este bine ca, în materie de receptare, copilului i
se ofere întotdeauna valori incontestabile, astfel
capacitatea de exprimare a acestor valori.

lOMoARcPSD|15381812
Inventar de deprinderi În dezvoltarea

limbajului la vârsta de 5 ani)
Deprinderi motrice
• sunetele astfel încât
aparatul fonator)
fi recunoscute
• prinde o minge
dovedind coordonare
atât de aproape, cât de mai departe,
• prinde obiecte mici sau

cu palma
utilizând numai degetele (nu le
•• în aer cercuri mici mari

în mod corect un creion gros (Carioca), utilizând degetele
(nu îl în pumn)
•• corect pensule de diferite
pe cu creta
• forme geometrice simple, desenându-Ie pe
la modelul, care se tot pe
privind
• utilizând diferite instrumente de scris, peste traseele de

linii cercuri deja desenate pe o foaie de hârtie
• cu creionul, peste liniile formele deja desenate pe o
foaie de hârtie
• utilizând diferite instrumente de scris, peste propriul
nume ori alte litere scrise deja pe hârtie
• propriul nume pe o foaie
(numai litere de tipar, mari sau mici)
modelul dat
• mici)
litere modelul dat (numai litere de tipar, mari sau
• litere
mari sau mici)
modelul scris pe (numai litere de tipar,
1104 1

lOMoARcPSD|15381812
• animalelor
• obiecte, dovedind stabilirea dominantei (dreapta ori stânga)
• trupul pe date: sus-jos, în spate-în dreap-
ta-stânga (pe instructajul verbal, adultul modelul
• merge în echilibru pe o
• în linie
Deprinderi auditive
• sunetele auzite
• seama sunete auzite în mediu sunt
ori diferite
• seama sunete emise de o sunt
toare ori diferite
• instrumentul la care s-a produs un sunet, ca el
• poate ceva chiar în jur sunt zgomote
• bate din palme structura a numelor colegilor din a
altor cuvinte familiare
• cele cuvinte care dintr-o de trei cuvinte
• cuvinte ce
• care din cuvinte încep în mod ce le-a auzit
rostite de cineva
• alte cuvinte care încep cu cuvântul pe
care-l profesorul
• care cuvinte se ce le-a auzit pro-
de cineva
• consoana (litera) pe care a auzit-o
• vocala (litera) pe care a auzit-o
• literele ce corespund sunetelor ale unui cuvânt
dat
• literele ce corespund sunetelor finale ale unui cuvânt dat
• existente între sunetele ale unor cuvinte
care
• un obiect ce a ascultat descrierea lui (de
exemplu: este este fruct, în copac)

lOMoARcPSD|15381812
Deprinderi verbale
• sunete scoase de animale familiare
• reproduce un sunet verbal dat
• corect obiectele familiare aflate în ori
• la în care se
• cu voce tare sau în cum i se spune
• în tonuri înalte sau joase, cum i se spune
• exprimarea în vorbirea fericit,
(voce
• cere ceva prin cuvinte, mai decât prin motrice
(spre deosebire de copilul mic)
• utilizând cuvinte mai decât motrice
(spre deosebire de copilul mic)
• verbale care nu mai cu vorbirea
copilului mic.
• clar distinct
• în complete
• sentimentele pe care le-a
• o pe educatoare îi scrie numele
• descrie obiecte familiare
• vocabularul propriu, cu noi cuvinte
• verbal imagini simple
• descrie verbal imagini desenate
• figurile geometrice pe care le
• literele pe ce sunt scrise (litere de tipar mari sau
mici)
• o poveste cu propriile sale cuvinte
• corect vocalele consoanele
• transmite în mod corect scurte mesaje verbale
vizuale
• cu privirea un obiect care se
• culorile
• obiectele culoare,
• poate elementele de sus în jos, atunci
când o de mâncare « prin desene

lOMoARcPSD|15381812
• imaginile ori obiectele în succeSIUne de la stânga la

dreapta
• figurile geometrice care se în imagini ori în mediu
• (verbal) ceea ce dintr-o imagine din figuri
geometrice din litere
• un jeton pe este desenat un singur obiect cu un
obiect similar care se desenat într-o mai
• litera cu litera model
• cuvântul cuvântului model care i s-a dat
cognitive
• o
• o serie de comenzi
• ce sporesc în lungime
• imagini sau cuvinte care se potrivesc într-un fel sau altul
• imagini sau cuvinte care nu unui grup dat
• obiecte ca fiind asemenea ori diferite
• propriul nume când îl vede scris
• o poveste în imagini în ordinea
• detalii semnificative dintr-o poveste
• aduce aminte de poveste atunci când e în
• o idee ce o poveste
• face trage concluzii privind o poveste
• face în cu ceea ce s-a întâmplat, se întâm-
ori se va întâmpla
• cuvântul care dintr-o de
versuri rimate
• rima la cuvântul dat de educatoare
• un al treilea cuvânt care într-o serie de trei versuri
rimate
• unor cuvinte scurte pe baza contextu-
lui
• recunoaste cuvinte scrise si în alte contexte decât cel al unei
" I t
cunoscute
• cuvintele cu imaginile
• de rezolvare a problemelor
• poezii mai scurte sau mai lungi

lOMoARcPSD|15381812
socio-afective
• alege singur o carte se la poze
• cere asculte cu sau
• la de poezioare la de cântecele
• la jocuri de rol, atât spontane, cât de
educatoare
• la dramatizarea unei familiare
• efecte sonore în jocul de
• aduce ziare de despre ele
• cere materiale pentru a picta
• simbolurile pe care le vede în mediu
• spune imagini date
• de la biblioteca clasei sau a
• cu povesti oare educatoarei
• se cu cuvintelor
• cu educatoarea ori cu colegii de
• la cindul în timpul organizate
de
• la grupului prin care se o
• face dintre o poveste personale
• « unei alte persoane (coleg sau adult) dintr-o carte cu
poze
• formule de în
• atent atunci când cel ce i se direct
• devine mai doritor lase pe
(adaptare Lorton Walley, 1979)

lOMoARcPSD|15381812
Bibliografie
BERNSTEIN TARROW, N., LUNDSTEEN WYNN,

S - Activities and Resourcesfor Guiding Young Children's Learning,
Mc Graw-Hill, New York, 1981.
BRUNNER,]. - Child's Talk. Learning to use Language,
W.W. Norton & Company, New York, 1983.
FITZSIMMONS,]., WHITEFORD, R. - English Key
Stage 1. Teacher's Resource Book, Stanley Thomes Ltd., Londra,
1991.
GOODMAN, K. - What's Whole in Whole Language ?,
Scholastic TAB. Publications, Ontario, 1986.
LOR TON, ].W., W ALLEY, B.L. - Introductionto Early
Childhood Education, D. Van Nostrand Company, New York,
1979.
Revue franfaise de pedagogie, nr. 119, aprilie-mai-iunie,
1997, consacrat
RODARI, G. - GramaticaJanteziei. Introducere în arta de
a inventa Editura
1980.
SYLVA, K., BLATCHFORD, I.S. - Bridging the gap
between home and school : improving achievementin primary schools,
UNESCO, 1996.
VÂGOTSKI, L.S. - Mind and Society. The Developmentof
Higher PsychologicalProcesses, Harvard University Press, 1978.
WINGERT K.B., PEARSON, B.A. - Something
Special. Teacher's Edition Kindergarten,Glenview, Illinois, Scott,
Foresman and Company, 1976.

Educarea Limbajului in Invatamantul Prescolar M Dumitrana

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Educarea Limbajului in Invatamantul Prescolar M Dumitrana

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

lOMoARcPSD|15381812

Educarea Limbajului in Invatamantul Prescolar M Dumitrana

Pedagogia Învățământului Primarși Preșcolar (Universitatea Alexandru Ioan Cuza

StuDocu is not sponsored or endorsed by any college or university

Downloaded by Centrul Inspire (asociatia.amp@gmail.com)

Macheta redactarea: compania

Lucrarea pe Marguerite Romosan

Procesare Bogdan Constantinescu

Downloaded by Centrul Inspire (asociatia.amp@gmail.com)

D In loc de introducere [7]

structurilor verbale orale

Downloaded by Centrul Inspire (asociatia.amp@gmail.com)

Lucrarea Educarea limbajuluiÎn a autoarei

Downloaded by Centrul Inspire (asociatia.amp@gmail.com)

Acest volum propune prezinte una din de

Downloaded by Centrul Inspire (asociatia.amp@gmail.com)

I participe la de grup, inclusiv

3 audieze cu un text (epic sau liric),

Downloaded by Centrul Inspire (asociatia.amp@gmail.com)

Copilul va putea participe

Downloaded by Centrul Inspire (asociatia.amp@gmail.com)

practic cel care întreaga de pre-

nu este un timp liber pentru cadrul didactic. a interfera

Downloaded by Centrul Inspire (asociatia.amp@gmail.com)

alteori el noi de dezvoltare a jocului; în alte

Realizarea acestor nu se poate face decât în

Downloaded by Centrul Inspire (asociatia.amp@gmail.com)

Se poate un joc de rol utilizând desene, fotografii, o carte,

G Downloaded by Centrul Inspire (asociatia.amp@gmail.com)

Downloaded by Centrul Inspire (asociatia.amp@gmail.com)

De asemenea, copiii trebuie pentru a asculte

Jocurile copiilor cu nisipul apa, precum jocurile de

EI Downloaded by Centrul Inspire (asociatia.amp@gmail.com)

E titil se organizeze periodic în grup cu caracter informal,

comod în bibliotecii, copiii vor descrie

Downloaded by Centrul Inspire (asociatia.amp@gmail.com)

în grupuri mici, iar vor avea loc în interiorul lor, de-a

Downloaded by Centrul Inspire (asociatia.amp@gmail.com)

o DAudierea unor descrieri

Înainte de a putea descrie un obiect, o un eveniment, copiii

o DRealizarea descrierilor de copii

Downloaded by Centrul Inspire (asociatia.amp@gmail.com)

(mereu etc.) în cele din la « invizibile »

Downloaded by Centrul Inspire (asociatia.amp@gmail.com)

Downloaded by Centrul Inspire (asociatia.amp@gmail.com)

Mesajul, de asemenea, în de vârsta copiilor.

Downloaded by Centrul Inspire (asociatia.amp@gmail.com)

jocul respectiv. nu va fi ci dintr-o

Downloaded by Centrul Inspire (asociatia.amp@gmail.com)

persoane din exterior dea câte un telefon scurt, la care copi-

Downloaded by Centrul Inspire (asociatia.amp@gmail.com)

Evident, trebuie avut în vedere personalitatea copilu-

Se pot diferite jocuri structurate, în pe unui

G Downloaded by Centrul Inspire (asociatia.amp@gmail.com)

plete, pentru a o gasl: «( Du-te la II, «Întoarce-te 1), «( Mergi pe

cuier ", (( sub II etc. La început, educatoarea va da aces-

te pentru a oferi un model. Pe ce copiii s-au

se poate un adecvat (copilul se duce aduce cartea), cu

Copiii intuiesc aceste lucruri nu vor mai coopera în pe care le

Downloaded by Centrul Inspire (asociatia.amp@gmail.com)

« mesagerul», dinainte ce i se va cere. In cazul în care

activitate poate fi sub de joc on In cadrul

Downloaded by Centrul Inspire (asociatia.amp@gmail.com)