Specificitatea alternativei educaționale Freinet în raport
cu învățământul tradițional și în raport cu celelalte alternative educaționale Alternativă educațională Freinet, care acoperă și ciclul primar, are clase în partea de vest a țării, în județele Timiș, Albă, Mureș, Arad, dar și în județul Bacău. Recunoscută de Ministerul Educației, alternativă respectă curriculum-ul național. Alternativă Freinet este fondată pe valori universale, cum ar fi responsabilitate, autonomie, cooperare și întrajutorare, studiul fiind centrat pe copil, luând în considerare cele trei componente ale personalității sale: unicitate, diversitate și globalitate. Copilul nu trăiește numai în școală, această pedagogie ținând seama de mediul sau familial, cultural și social. Evitarea eșecului este o preocupare constanța a educației Freinet. Dacă în învățământul tradițional, rolul elevului se reduce la a ascultă și memora cele spuse de profesor, pedagogia, în viziunea lui Celestin Freinet, trebuie să aibă elevul în centru. Educatorul urmează să se adapteze la trebuințele copilului, să ia în considerare interesele și înclinațiile sale. Cum orice copil este capabil de reușită, esențial este să nu-l împingem spre eșec prin exigențe exagerate ci trebuie să procedăm la o dinamizare prin reușite. Practicată de mai bine de 75 de ani, pedagogia Freinet este și astăzi de actualitate, fiind bazată pe valori universale: responsabilitate, cooperare, întrajutorare, autonomie. Bazată pe valorile progresului, pedagogia Freinet organizează clasa în funcție de trei axe: • punerea în aplicare a responsabilizării prin organizarea colectivului, modul de luare a deciziilor, votul, elaborarea de reguli și gestionarea materialului iar pe plan individual este vizată angajarea elevilor prin responsabilizare, gestionarea unor grupe, echipe, ateliere, mediul de lucru; • punerea în aplicare a autonomiei, respectiv profesorul nu mai este stăpânul absolut al clasei, nu mai este singurul care știe totul și ia decizii în numele tuturor, copilul fiind cel care se ocupă de propria activitate, muncă individuală și autocorectare. • punerea în aplicare a cooperării se realizează prin luarea în grijă temporară sau permanentă de către un copil mai mare a unuia mai mic. Pedagogia Freinet introduce teste prin care copilul își poate verifică singur cunoștințele, poate face singur un grafic al greșelilor comise, dovedindu-și posibilitățile și limitele. Pentru a ajunge la această performanță, elevul trebuie ajutat și încurajat, organizând în jurul lui muncă și viața, bazându-te pe posibilitățile sale, chiar și cale mai modeste în timp ce reală disciplină nu se instituie din afară, după o regulă prestabilită, cu lungile interdicții și sancțiuni ci este consecința naturală a unei bune organizări a muncii cooperative și a climatului moral al clasei. Pedagogia Freinet dorește o educație a muncii care trebuie să fie centrată pe ideea de muncă creatoare, liber aleasă și la fel de liber asumată. În cucerirea autonomiei, fiecare trebuie să învețe să-și fixeze singur obiectivele, în loc să aștepte că toate acestea să-i fie mereu impuse din exterior. Școala, așadar, devine un loc al cooperării între copii prin creație, cercetare, deprinderi dobândite; ea este astfel o adevărată pregătire temeinică pentru o lume a muncii în care fiecare va putea participa la decizii. Educația Freinet are că punct de plecare copilul real cu nevoile sale firești de aceea consideră că spațiul școlar trebuie reorganizat și de-a lungul pereților să se creeze mari laboratoare esențiale care cuprind presă, documentare, istorie-geografie, științe, aritmetică, activității artistice și materiale audiovizuale. În pedagogia Freinet, liberă exprimare este manifestarea vieții pentru că liberă exprimare pedagogică trebuie să permită fiecăruia să- și redea sentimentele, emoțiile, impresiile, cugetările, îndoielile. Toți copiii, dacă n-au fost încă descurajați, percep nevoia și dorința de a se exprimă, de a intercomunica, sprijinindu-se de instrumentele de care dispun, respectiv vorbirea, scrisul și desenul. În alternativă Freinet, comunicarea între copii nu este doar permisă, ci chiar sugerată. Fiecare trebuie să aibă dreptul de a comunica liber într-un grup sau cu alte grupuri. Exprimarea liberă este valoroasă atât prin demersurile sale creative, cât și prin productivitatea să iar tehnicile de exprimare nu trebuie impuse în prealabil, ci trebuie să fie alese de elevi și la îndemâna acestora. Este importantă liberă comunicare pentru că această presupune și ascultarea celorlalți și respectul față de ei înșiși. cadrul didactic fiind cel care trebuie să asigure viziunea asupra experiențelor trăite de copil în trecutul său, deschiderea asupra socialului și comunicarea în situații variate.
Asociația Română pentru o Școală Modernă C. Freinet Timișoara
Această asociație profesională națională neguvernamentală - ARSM C. Freinet are personalitate juridică din anul 1993 și promovează prin activitățile desfășurate alternativă educațională Freinet. Membrii asociației sunt educatoare, învățători, profesori de gimnaziu, liceu și învățământ universitar din toată țara Asociația s-a constituit la inițiativa unui grup de profesori de limba franceză din Timișoara, participanți la stagiile de formare organizate de Inspectoratul Școlar Timiș, Ministerul Învățământului în colaborare cu I. Ch. E. M. Franța, în luna august 1991. În timp s-a conturat tot mai mult necesitatea existenței unei asociații, care să reunească cadre didactice, care doreau o schimbare a învățământului și care s-a finalizat în anul 1993 prin constituirea Asociației Române pentru o Școală Modernă la Timișoara. În urmă stagiului organizat în parteneriat cu Asociația Învățătorilor Timișeni în 1996, componența asociației s-a diversificat prin aderarea învățătorilor care au început să aplice la clasă tehnici Freinet. În anii următori asociația și-a propus promovarea pedagogiei Freinet prin organizarea de stagii în colaborare cu Casele Corpului Didactic din județele Timiș, Arad, Mureș, Brașov, Bacău, Buzău, Suceava etc. Că urmare a acestor activități, în rândurile asociației au intrat educatoare, învățători din județele amintite, asociația dobândind un caracter național. ARSM este reprezentată în Comisia Națională pentru Alternative Educaționale a MEN alături de reprezentanți ai altor alternative educaționale practicate în România: Montessori, Planul Jenă, Step by Step, Waldorf, Pedagogia curativă, Waldorf. Obiectivele asociației sunt:promovarea pedagogiei Freinet prin activități specifice; asigurarea inițierii și a formării continue în pedagogia Freinet.Punti de trecere între invatamantul traditional și cel bazat pe metode pedagogice alternative in sistemul romanesc de invatamant, MECTS și ISE, București 2011; dezvoltarea cooperării între cadrele membre și cadrele didactice din mișcarea internațională interesate de înnoirea și modernizarea învățământului. ARSM C. Freinet este membru cu drepturi depline al Federației Internaționale a Mișcării Școlii Moderne, federație care reunește toate mișcările naționale din lumea întreagă, care promovează Pedagogia Freinet. 16 Activități ale asociației: -concepe și organizează stagii de inițiere și formare continuă în pedagogia Freinet; formează cadre didactice în vederea constituirii de grupe/ clase Freinet; - concepe și organizează stagii de inițiere și formare continuă în pedagogia Freinet; - formează cadre didactice în vederea constituirii de grupe/ clase Freinet; -organizează seminarii, simpozioane, tabăra națională și internațională ”Școala de vacanță Freine. Stagiile organizate în colaborare cu Casele Corpului Didactic din Timiș și din țară au contribuit la atragerea de noi membri, în special educatoare și învățători și astfel a luat ființă prima clasă Freinet s-a constituit în anul școlar 2000-2001 la Gimnaziul Național „Alexandru Ceușianu” din Reghin, județul Mureș, cu un efectiv de 25 de elevi iar în anul școlar 2001- 2002 s-au mai înființat două clase respectiv și în anul școlar 2010-2011 existau deja 4 clase în aceast aunitate de învățământ. În anul școlar 2001-2002 s-a constituit echipa Freinet de la Timișoara, care în urmă stagiilor franco-române a înființat 5 clase cu predare a educației Freinet în școli diferite, respectiv Școala cu clasele I-VIII nr. 21 ”Vincențiu Babeș”, Școala cu clasele I-VIII nr. 6, Școala cu clasele I-VIII nr. 7 „Sf. Maria”, Școala cu clasele I-VIII Șag din județul Timiș. Rețeaua școlară a claselor și grupelor Freinet a cunoscut în anul 2003-2004 o creștere considerabilă (o grupă la grădiniță și 7 clase la ninel primar), că urmare a stagiilor în Franța, a stagiilor franco-române organizate în colaborare cu CCD Arad și Timiș și a implicării deosebite a cadrelor didactice. S-a dovedit că muncă în echipă a cadrelor didactice este esențială. În anul școlar 2007 – 2008 funcționau deja 9 clase la nivel primar și 3 grupe la grădiniță, constatându-se o creștere a numărului de clase și grupe față de perioada anterioară. Clasele, grupele Freinet și dascălii lor sunt într-o permanentă relație de comunicare și colaborare prin practicarea corespondenței școlare, a schimbului de jurnale și a activităților organizate în parteneriat. În anul școlar 2010-2011 apare la Școala cu clasele I-VIII nr. 11 prima clasă Freinet la Oradea, secția maghiară iar în anul școlar 2011-2012, pedagogia Freinet a câștigat teren cu încă trei clase și după o analiză se poate afirmă că există un progres în ceea ce privește numărul de clase care figurează în rețeaua de învățământ alternativ. Copiii și elevii care studiază în alternativă educațională Freinet s-au adaptat cu ușurință la trecerea într- un nou ciclu de învățământ și au demonstrat deprinderi de muncă intelectuală independentă, spirit de inițiativă, capacitate de autoevaluare și evaluare, autonomie și responsabilizare. De remarcat la acești copii este competența de comunicare, disponibilitatea pentru muncă în echipă, cooperare și întrajutorare. Studiile au arătat că la absolvirea clasei IV-a, elevii claselor Freinet dau dovadă de o capacitate de exprimare liberă și initiativă, care-i deosebește vădit de elevii claselor tradiționale. În gimnaziu se fac remarcați de către profesori prin abilitățile dobândite în direcția de a realiza și prezența proiecte, de a organiza evenimente deosebite sau de a prezența pe scenele orașului diferite momente artistice, cum au învățat la atelierul de exprimare dramatică. În același timp în urmă experienței dobândite în redactarea textelor libere și a jurnalului școlar, colaborează cu ușurință la revistele școlii și la concursurile de literatură. Practicată de mai bine de 75 de ani, pedagogia Freinet este și astăzi de actualitate, fiind bazată pe valori universale: responsabilitate, cooperare, întrajutorare, autonomie. Bazată pe valorile progresului, pedagogia Freinet organizează clasa în funcție de trei axe: • punerea în aplicare a responsabilizării prin organizarea colectivului, modul de luare a deciziilor, votul, elaborarea de reguli și gestionarea materialului iar pe plan individual este vizată angajarea elevilor prin responsabilizare, gestionarea unor grupe, echipe, ateliere, mediul de lucru; • punerea în aplicare a autonomiei, respectiv profesorul nu mai este stăpânul absolut al clasei, nu mai este singurul care știe totul și ia decizii în numele tuturor, copilul fiind cel care se ocupă de propria activitate, muncă individuală și autocorectare. • punerea în aplicare a cooperării se realizează prin luarea în grijă temporară sau permanentă de către un copil mai mare a unuia mai mic. Pedagogia Freinet introduce teste prin care copilul își poate verifică singur cunoștințele, poate face singur un grafic al greșelilor comise, dovedindu-și posibilitățile și limitele. Pentru a ajunge la această performanță, elevul trebuie ajutat și încurajat, organizând în jurul lui muncă și viața, bazându-te pe posibilitățile sale, chiar și cale mai modeste în timp ce reală disciplină nu se instituie din afară, după o regulă prestabilită, cu lungile interdicții și sancțiuni ci este consecința naturală a unei bune organizări a muncii cooperative și a climatului moral al clasei. Pedagogia Freinet dorește o educație a muncii care trebuie să fie centrată pe ideea de muncă creatoare, liber aleasă și la fel de liber asumată. În cucerirea autonomiei, fiecare trebuie să învețe să-și fixeze singur obiectivele, în loc să aștepte că toate acestea să-i fie mereu impuse din exterior. Școala, așadar, devine un loc al cooperării între copii prin creație, cercetare, deprinderi dobândite; ea este astfel o adevărată pregătire temeinică pentru o lume a muncii în care fiecare va putea participa la decizii. Educația Freinet are că punct de plecare copilul real cu nevoile sale firești de aceea consideră că spațiul școlar trebuie reorganizat și de-a lungul pereților să se creeze mari laboratoare esențiale care cuprind presă, documentare, istorie-geografie, științe, aritmetică, activității artistice și materiale audiovizuale. 59 În pedagogia Freinet, liberă exprimare este manifestarea vieții pentru că liberă exprimare pedagogică trebuie să permită fiecăruia să-și redea sentimentele, emoțiile, impresiile, cugetările, îndoielile. Toți copiii, dacă n-au fost încă descurajați, percep nevoia și dorința de a se exprimă, de a intercomunica, sprijinindu-se de instrumentele de care dispun, respectiv vorbirea, scrisul și desenul. În alternativă Freinet, comunicarea între copii nu este doar permisă, ci chiar sugerată. Fiecare trebuie să aibă dreptul de a comunica liber într-un grup sau cu alte grupuri. Exprimarea liberă este valoroasă atât prin demersurile sale creative, cât și prin productivitatea să iar tehnicile de exprimare nu trebuie impuse în prealabil, ci trebuie să fie alese de elevi și la îndemâna acestora. Este importantă liberă comunicare pentru că această presupune și ascultarea celorlalți și respectul față de ei înșiși. cadrul didactic fiind cel care trebuie să asigure viziunea asupra experiențelor trăite de copil în trecutul său, deschiderea asupra socialului și comunicarea în situații variate.