Comunicarea La Prescolari Gradinita

Nemzetiségi Pedagógiai Oktatási Központ
Szaktanácsadók által összeállított szakmai anyagok
„Stimularea comunicării orale la copiii

preşcolari”
Grădiniţă
Metodist Olteanu-Sturza Adelina
Instituţia Şcoala Generală şi Grădiniţa Română „Lucian Magdu“

5830 Battonya, Fő utca 121.
Domeniul de Limbă şi comunicare
activitate
Tema Comunicarea la preşcolari
Vârsta copiilor / 3-6 ani / grupa combinată

Grupa
Obiective -Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală, de înţelegere şi

generale / utilizare corectă a semnificaţiilor structurilor verbale orale;
dezvoltarea
competenţei -Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere
fonetic, lexical, sintactic;
-Dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral;
Dezvoltarea competenţelor: 3,4,5,6,7,8.

1. Antoniu, L., (2020). Mami, dis is ă uş! Bilingvism.
Bibliografie Plurilingvism. Dezvoltarea limbajului, descărcat 28.04.2020
https://www.educatieprivata.ro/mami-dis-is-a-us-bilingvism-
plurilingvism-dezvoltarea-limbajului
2. Ciolan, L., (2008). Învăţarea integrată - fundamente pentru un
curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Bucureşti;
3. Damian, R.,C., (2009). Rolul jocului didactic în stimularea
comunicării orale la grupa pregătitoare, descărcat 29.04.2020
https://www.academia.edu/9618693/Prezentare_licenta_Damian-
Szekely
4. Gajdo,E., (2016). Metoda proiectului în învăţământul preşcolar,
descărcat 28.04.2020
http://www.asociatia-profesorilor.ro/metoda-proiectului-in-
OH NPOK 1117 Budapest, Erőmű utca 4. II. emelet Tel: +36-1-477-31-57

E-mail:Szaktanacsadas.POKNemzetisegi@oh.gov.hu
1
invatamantul-prescolar.html
5. Pantilie, A. (2009). Rolul limbajului în dezvoltarea generală a
copiilor preşcolari, descărcat 28.04.2020
https://www.didactic.ro/materiale-didactice/84722_rolul-
limbajului-in-dezvoltarea-generala-a-copiilor-prescolari
6. Pop, A.,L., (2019). Importanţa jocului didactic în dezvoltarea
vocabularului preşcolarilor, descărcat: 28.04.2020
https://www.didactic.ro/revista-cadrelor-didactice/importan-a-
jocului-didactic-in-dezvoltarea-vocabularului-prescolarilor
7. Preda, V., (2002). Metoda proiectelor la vârstele timpurii,
Editura Miniped, Bucureşti;
8. Zetu-Ungureanu, G.,M., (2017). Metoda proiectelor în
învăţământul preşcolar, descărcat 29.04.2020
https://www.timtim-timy.ro/sites/all/themes/timtimtimy/pdf/Sim
pozion_2016-2017/metodica/100.pdf
Argument
Dragi colege,
Sunt educatoare cu mulţi ani de experienţă (lucrez din anul 2002) în învăţământul
preşcolar, iar din anul 2012 - la Grădiniţa Română din Bătania. În grădiniţa noastră se
predă şi se vorbeşte în limba română şi în limba maghiară, în proporţie de 50-50%; toate
conţinuturile obligatorii se predau în cele două limbi. La fiecare grupă lucrează o
OHvorbeşte
educatoare care NPOK 1117
cu Budapest,
copiii maiErőmű utca
mult în 4. II. română
limba emelet Tel:
şi o+36-1-477-31-57
educatoare care cunoaşte
mai bine limba maghiară. Dădaca foloseşte2 şi ea ambele limbi. La fel şi asistentul de
pedagog. Prin acestea am dorit să subliniez faptul că limba română este folosită în aceeaşi
proporţie ca şi limba maghiară, în timpul unei zile, nu doar în timpul activităţilor cu copiii,
pe grupe, individuale sau frontale.
MATERIALUL DE SPECIALITATE:
„Stimularea comunicării orale la copiii preşcolari”
Grupa combinată
”Unde comunicare nu e, nimic nu e!”;

“Comunicarea susţine şi animă viaţa.”
Comunicarea stă la baza oricărei intervenţii educative. În grădiniţă, comunicarea

are un rol primordial, stăpânirea semnificaţiei cuvintelor fiind premisa indispensabilă
dobândirii abilităţilor şi capacităţilor de comunicare orală.
“A învăţa o limbă străină este uşor pentru copiii sub 10 ani şi chiar şi mai uşor
pentru copiii sub 5 ani, comparativ cu eforturile considerabil mai mari pe care le face un
adult”, spune lingvistul Barbara Zurer Pearson.
Procesul de formare a bilingvismului este parte a socializării lingvistice, un proces
ce durează toată viaţa, din moment ce de-a lungul timpului persoanele bilingve
experimentează numeroase situaţii de la conservare la schimbul lingvistic.
În lumea din ce în ce mai globalizată a acestui secol, a vorbi mai multe limbi
străine are din ce în ce mai multe avantaje practice: abilităţi sociale şi de comunicare, funcţie
executivă, avantaje cognitive care îmbunătăţesc atenţia, auto-controlul şi abilitatea de a face
faţă informaţiilor conflictuale, alibităţi de limbă. De aici rezultă necesitatea unui mediu
educaţional bilingv.
Educatoarea reprezintă un profesionist al comunicării, dând dovadă de asertivitate,
competenţe socio-comunicaţionale şi unitate în mesajul transmis verbal, nonverbal şi
paraverbal.
Limbajul este “un instrument virtual al comunicării, un arsenal comunicativ
individual, pe care copilul îl dinamizează în situaţii comunicative concrete”.
Activităţile de educare a limbajului fac posibilă cultivarea limbajului oral,
accentul punându-se pe comunicare, pe dialogul liber, pe formarea deprinderii de exprimare
ordonată a gândirii şi de însuşire a structurii gramaticale.

3
Imagine 1: Exemple de bune practici
Sursă: Damian (2009)

Imagine 2: Descriptori de performanţă

4

Folosind limba ca mijloc puternic de educaţie intelectuală, morală şi estetică,
educatoarea realizează instruirea şi educarea copiilor, le dezvoltă vorbirea, atât de necesară în
procesul de comunicare şi de cunoaştere a vieţii înconjurătoare şi în acelaşi timp le
perfecţionează exprimarea, corectându-le pronunţia, le îmbogăţeşte vocabularul şi îi ajută să
îşi însuşească în mod practic structura gramaticală a limbii.
Jocul este conceput ca mijloc de instruire şi educaţie a copiilor, ca procedeu
metodic de realizare a sarcinilor concrete pe care şi le propune procesul de învăţământ şi ca
formă de organizare a activităţii de cunoaştere şi de dezvoltare a capacităţilor psihofizice pe
toate planurile. Particularităţile de dezvoltare ale preşcolarilor fac ca prin joc ei să înveţe fără
a se simţi constrânşi, obligaţi, nefiind conştienţi că fac acest lucru.
Jocul didactic este un „mediu” care favorizează comunicarea educatoare-copii,
copii-copii, în care fiecare copil se poate „deschide” firesc, cu încredere.
Jocul didactic reprezintă o punte între grădiniţă şi şcoală, abilităţile şi capacităţile
de comunicare orală au un rol esenţial în integrarea cu succes în activitatea din clasa I.
Imagine 3: Jocuri didactice pentru cultivarea exprimării corecte

5

Imagine 4: Jocuri didactice pentru activizarea şi îmbogăţirea vocabularului
Jocul didactic este un important mijloc de educaţie intelectuală care pune în valoare şi
antrenează capacităţile creatoare ale preşcolarului. El este folosit pentru cunoaşterea realităţii
pe o cale mai accesibilă, deoarece copiii descoperă unele adevăruri noi pentru ei, angajându-
se în eforturi de gândire ce le oferă satisfacţii. Ei sunt participanţi nemijlociţi la propria
formare şi, antrenaţi în joc, ei sunt capabili să depună eforturi mari pentru îndeplinirea
sarcinilor date. Activitatea de joc antrenează în mod spontan un efort susţinut din partea
tuturor copiilor, indiferent de nivelul lor de pregătire. Totodată, jocul didactic contribuie la
dezvoltarea judecăţii, memoriei, atenţiei, spiritului de observaţie, la cultivarea obişnuinţei cu
munca intelectuală şi cea independentă. El constituie un mijloc şi un procedeu deosebit de
valoros de acumulare de noi cunoştinţe, de echilibrare a procesului de învăţare şi a activităţii

6
de joc, putându-se desfăşura atât în cadrul activităţilor libere, cât şi în cele comune. Este un
prilej de a completa lacune, de a asimila şi de a folosi cunoştinţe noi, de a-şi dezvolta limbajul
sub aspect fonetic, lexical, gramatical.
Jocul didactic oferă posibilitatea copiilor de a-şi forma noţiuni noi, de a-şi însuşi
treptat formele structurii gramaticale, contribuind la ridicarea nivelului calitativ al comunicării
verbale. Ei pot fi influenţaţi mai uşor prin tehnica analizei şi sintezei fonetice, fiind nevoiţi să
găsească metode şi procedee adecvate vârstei lor, care îi determină să opereze conştient cu
materialul verbal însuşit. Metoda de bază rămâne exerciţiul-joc, care oferă posibilitatea
copiilor de a-şi afirma priceperile. Copiii desfăşoară o activitate serioasă, dar în acelaşi timp
distractivă, participând activ. Punctul de plecare şi materia primă a exerciţiului va fi expresia
spontană. Pornind de la această expresie spontană, educatoarea poate dirija exerciţiul,
urmărind o îmbogăţire a limbii şi o adecvare mai bună a cuvintelor la obiecte. Exeriţiul de
vorbire porneşte de la o temă al cărei scop este să dea naştere unor comentarii spontane, care
se vor dezvolta şi în cursul cărora educatoarea îşi va plasa intenţiile educative.
Imagine 5: Unitatea de conţinut – Aspecte lexicale şi sintactice (1)

7

În procesul instructiv-educativ, prin intermediul limbajului, se realizează
transmiterea cunoştinţelor, lărgirea orizontului cu noi reprezentări. Limbajul poate fi privit din
două puncte de vedere – pe de o parte ca mijloc de comunicare şi pe de altă parte ca mijloc de
cunoaştere.
Educatoarea face cunoscut copiilor prin cuvânt denumirea lucrurilor şi a
fenomenelor, însuşirea acestora (apa este îngheţată), precum şi legătura dintre ele (apa a
îngheţat pentru că este tare frig, etc.)
Imagine 6: Unitatea de conţinut – Aspecte lexicale şi sintactice (2)

8
Organizarea acestor jocuri didactice se realizează în conformitate cu

particularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor.
Imagine 7: Descriptori de performanţă (2)
Joc didactic pentru dezvoltarea limbajului: “Potriveşte imaginile, formulând

propoziţii corespunzătoare!”
Scop: activizarea şi îmbogăţirea vocabularului.

Sarcina didactică: potrivirea corectă a imaginilor şi formularea de propoziţii simple sau
dezvoltate, corecte din punct de vedere gramatical.
Regulile jocului: câte un copil este chemat de educatoare în faţa grupei şi trebuie să
potrivească imaginea mare cu una din cele mici, apoi să formuleze propoziţii corecte din

9
punct de vedere gramatical, în legătură cu aceste imagini. Jocul continuă până ce toţi copiii
vin în faţa semicercului şi rezolvă sarcina didactică.
Elemente de joc: aplauze.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului:
Copiii sunt aşezaţi în semicerc, în mijloc aflându-se panoul cu imaginile expuse.
Pe panou au fost expuse mai multe planşe cu diferite imagini – o imagine mai mare care se
potrivea cu una din cele 3 imagini mai mici. De exemplu: undiţă (imaginea mare, din mijloc)
– rac, peşte, pâine ( imaginile mici, de dedesupt): undiţă se potriveşte cu peştele. După ce au
potrivit imaginile, copiii trebuie să formuleze propoziţii corecte din punct de vedere
gramatical, pornind de la cele două imagini: „Cu undiţa prindem peşti.”
Joc didactic (senzorial) “Spune ce ai gustat?”

Scop: educarea sensibilităţii gustative, olfactive, tactile şi vizuale prin antrenarea
analizatorilor corespunzători.
Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea corectă a gustului unor alimente de bază şi a
unor însuşiri stabilite prin intermediul celorlalţi analizatori, raportarea însuşirilor la obiectele
care le posedă.
Regulile jocului: copilul trebuie să numească alimentul după gust, miros, pipăit şi să-l
denumească.
Elemente de joc: manipularea materialului didactic cu care se desfăşoară activitatea, aplauze.
Indicaţii metodice: Acest joc didactic face parte din domeniul ştiinţe - cunoaşterea mediului şi
este un joc de consolidare a cunoştinţelor predate în cadrul proiectului tematic „Corpul
omenesc” – simţurile noastre.
Materialele şi produsele folosite în activitate au fost procurate cu ajutorul
părinţilor. Toate au fost aşezate la mijlocul mesei, iar copiii au fost aşezaţi pe scăunele, în
jurul mesei. Prin acest joc s-au consolidat şi cunoştinţele despre fructele şi legumele de
toamnă, nu doar simţurile omului. Copiii au fost foarte încântaţi şi au gustat din toate
produsele alimentare, fructele şi legumele prezentate.
Joc didactic interdisciplinar: Activitate în natură – „Primăvara“ – activitate de

consolidare
Una dintre metodele mele preferate este pedagogia experienţială, prin care se
învaţă prin experienţa directă şi prin acţiunea activă a copilului. Învăţarea experienţială bazată
pe activităţi nu este numai experimentală, ci şi practică.

10
Această metodă am folosit-o primăvara, pentru ca atunci a fost cel mai benefic a
afla despre flori şi natură. Am predat cunoştinţele despre primăvară – caracteristicile
anotimpului, flori care înfloresc primăvara, reînnoirea naturii în parcuri şi pe câmpuri,
schimbări în natură – în sala de grupă, cu ajutorul mijloacelor de învăţare: imagini, planşe,
jetoane, calendarul naturii, prezentări multimedia, filmuleţe, fişe de lucru. Apoi, ca şi
activitate de consolidare a cunoştinţelor, am desfăşurat o activitate out-door, în parc. Pe drum,
am admirat magnolia înflorită. Când am ajuns în parc, am observat natura, apoi copiii şi-au
reactualizat cunoştinţele printr-un concurs, cu ajutorul imaginilor. Am cântat şi am dansat
cântecele şi dansurile învăţate. La finalul activităţii, ne-am plimbat şi ne-am jucat în parc şi
am admirat florile, copiii au putut mirosi liliacul înflorit.
Copiilor le place foarte mult să poată experimenta ceea ce au învăţat în sala de
grupă în natură. Aceste activităţi au un efect pozitiv asupra copiilor.
Joc senzorial: „Spune pe ce ai călcat?“

Am folosit materiale de diferite feluri, consistenţă şi texturi: bureţi, cuburi, făină,
grâu, porumb, nisip ud, nisip uscat, apă, plastilină, etc. Toate acestea au fost aşezate în tăvi
separate sau ligheane de plastic, în curtea grădiniţei. Activitatea s-a desfăşurat în luna iunie.
Copiii, aşezaţi în rând unul după altul, trebuiau să calce pe toate aceste materiale şi să spună
pe ce au călcat (copiii au călcat cu picioruşele goale). La început, le-a fost frică, apoi s-au
distrat şi au vrut de mai multe ori să realizăm jocul. Educatoarea i-a ţinut de mână şi i-a
încurajat pe tot parcursul jocului. Copiii trebuiau să spună ce material este, ce au simţit când
au calcat pe diferite materiale şi cum sunt acestea (tare, moale, etc.)
Preşcolarii s-au bucurat cu adevărat şi întreaga situaţie de învăţare a fost
caracterizată de o stare de spirit constantă, copiii au fost aplaudaţi de colegi şi educatoare.
„Clubul curioşilor“ este o altă activitate de consolidare de cunoştinţe în care

educatoarea desfăşoară diferite experimente cu mai multe substanţe, iar copiii sunt foarte
încântaţi că pot să observe diferite transformări sau pot lua parte la acestea, dacă
experimentele sunt mai simple. Aceste activităţi le-am organizat ca activităţi de sine stătătoare
sau în cadrul activităţii „O zi cu Ştiinţă“, cu participarea părinţilor.
O altă metodă foarte populară este pedagogia bazată pe metoda proiectelor.

Scopul acestei metode este de a crea o activitate activă, de a rezolva situaţii problematice
reale, de a rezolva problemele dobândite din mediul propriu, de a lua decizii şi de a oferi
oportunităţi copilului să înveţe „atunci şi acolo“.
Metoda proiectelor, ca strategie de predare, învăţare şi evaluare, reprezintă
abordarea educaţională propusă de programa preşcolară, în care lucrul în echipă şi acţiunea
directă a copilului cu mediul sunt mijloace de bază ale procesului instructiv-educativ.

11
În centrul acestei metode se află o temă, în a cărei abordare şi soluţionare vor fi

implicate mai multe discipline.
Metoda proiectelor presupune implicarea activă a copiilor pe tot parcursul
activităţilor desfăşurate, care se finalizează cu o expoziţie. Dintre diferenţele semnificative
între predarea sistematică şi activitatea pe proiecte, amintesc următoarele (Ciolan, 2008):
Imagine 8: Înstruirea sistematică / Lucrul pe proiecte
Instruirea sistematică Lucrul pe proiecte
Este concepută pentru achiziţia de cunoştinţe Este conceput pentru aplicarea de

şi deprinderi. cunoştinţe şi deprinderi.
Cadrul didactic direcţionează activitatea Cadrul didactic ghidează activitatea

copiilor. copiilor.
Copiii urmează instrucţiuni. Copiii aleg între diferite alternative (iau

decizii).
Motivaţia pentru învăţare este mai degrabă Motivaţia pentru învăţare este intrinsecă;
extrinsecă; învăţarea se produce pentru că învăţarea se produce pentru că e interesantă
trebuie. şi plăcută.
Cadrul didactic încearcă să acopere Cadrul didactic încearcă să construiască

„golurile”, să remedieze lipsurile pe care le ţinând cont de punctele tari ale copiilor.
au copiii.
Copiii manifestă dependenţă faţă de cadrul Copiii pot lucra independent de cadrul
didactic; acesta din urmă deţine întreaga didactic dacă au sarcini clare;
responsabilitate pentru procesul de învăţare. responsabilitatea pentru procesul de
învăţare este împărtăşită între cadrul
didactic şi copii.
Sursă: Gajdo (2016)
Aş dori să amintesc aici proiectul tematic „În lumea animalelor“ – care s-a realizat
cu activităţi interdisciplinare. Am făcut vizite şi excursii tematice prin care preşcolarii şi-au
consolidat cunoştinţele despre animale predate în sala de grupă cu ajutorul diferitelor
materiale auxiliare – la ferma de animale şi păsări domestice, la fabrica de brânzeturi şi la un
sălaş din apropiere, unde copiii nu numai că şi-au reamintit cele învăţate, dar au avut
posibilitatea să mângâie şi să se joace cu animalele. Ca şi foloase de la vacă şi capră, prin
vizita la fabrică, copiii au putut observa procesul de pasteurizare a laptelui şi de fabricare al
diferitelor brânzeturi şi au gustat din toate aceste gustoase preparate. Evaluarea proiectului s-

12
a realizat prin realizarea expoziţiei tematice, iar evaluarea vizitelor şi excursiilor s-a realizat
prin diferite fişe de colorat sau prin desene despre cele observate.
Un exemplu foarte bun al metodei de învăţare prin cooperare este atunci când am
învăţat cu copiii şi am introdus obiceiurile unei nunţi tradiţionale româneşti. Copiii şi-au
împărţit sarcinile şi toţi au fost responsabili cu pregătirea momentului, toţi copiii trebuiau să
lucreze împreună, deoarece performanţa depindea de succesul acestuia. Aceste obiceiuri le-
am transpus în serbarea de „Adio, grădiniţă!“, pe scena căminului cultural. Copiii au fost
costumaţi corespunzător, în personaje pe care le întâlnim în orice nuntă tradiţională
românească. Pe lângă versuri specifice, copiii au dansat dansuri tradiţionale româneşti şi au
cântat cântece specifice acestui obicei.
Cu această metodă pot fi dezvoltate foarte bine competenţele sociale, de
comunicare, managementul relaţiilor, răbdare, empatie. Copiilor le-a plăcut foarte mult
procesul de învăţare şi exersare, deoarece unele dintre obiceiuri sunt foarte pline de umor.
Unii copii au avut o abilitate excelentă de performanţă.
Folosirea metodelor moderne de predare în dezvoltarea limbajului şi a

comunicării - Metoda Cubul – a fost folosită în secvenţa „Spargerea gheţii” din cadrul
Întâlnirii de dimineaţă: „Ce ai făcut în week-end / în vacanţă?”
Copiii au fost aşezaţi în semicerc. Un copil a venit şi a aruncat cubul spre alt copil
ales de el; al doilea copil trebuia să răspundă la întrebarea scrisă pe latura de sus a cubului,
apoi arunca cubul spre al treilea copil, până erau antrenaţi cât mai mulţi copiii în joc.
Întrebările de pe laturile cubului: Unde ai fost în week-end?, Ce poveşti ai ascultat
în week-end?, Ce fapte bune ai făcut?, Pe cine ai vizitat?, Ce activităţi ai făcut?, Ţi-a fost dor
de grădiniţă? De ce?.
Acest moment este folosit pentru stimularea comunicării între copii, dimineaţa,
înainte de activităţile frontale.
Concluzii
Bazele vorbirii şi ale comunicării orale se formează încă de timpuriu, de aceea
educarea limbajului trebuie începută încă de la o vârstă fragedă.
O modalitate eficientă pentru realizarea educaţiei limbajului sub aspect fonetic,
lexical, al structurii gramaticale, expresivităţii limbajului, o constituie jocul didactic, cu
variantele de joc didactic interdisciplinar, activitate out-door, joc senzorial, vizite, serbări.
Jocul didactic este modalitatea care face trecerea de la activitatea de joc, la
activitatea de învăţare.

13
Pentru a spori contribuţia jocurilor didactice în educarea limbajului, trebuie să

folosim metode şi procedee variate şi mijloace de învăţământ cât mai variate şi atractive.
Jocul reprezintă un mijloc valoros de instruire şi educare a copiilor de vârstă
preşcolară, deoarece rezolvă sarcini instructiv-educative complexe, într-o formă adecvată
vârstei.
Prin introducerea jocului didactic ca formă de bază în dezvoltarea vorbirii, se
realizează una din cele mai importante cerinţe ale educaţiei preşcolare.
Jocurile didactice folosite în diferite variante contribuie în mod deosebit la
dezvoltarea limbajului preşcolarilor, în vederea pregătirii pentru şcoală.
Consider că toate activităţile prezentate mai sus contribuie la stimularea
comunicării şi la dezvoltarea limbajului la copiii preşcolari, prin diferite forme şi acţiuni de
predare – învăţare - evaluare.
Motto:
,,Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când
ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci, să-i învăţăm cum
să se adapteze “ . ( Maria Montessori )

14

Comunicarea La Prescolari Gradinita

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Comunicarea La Prescolari Gradinita

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nemzetiségi Pedagógiai Oktatási Központ

Szaktanácsadók által összeállított szakmai anyagok

„Stimularea comunicării orale la copiii

Metodist Olteanu-Sturza Adelina

Instituţia Şcoala Generală şi Grădiniţa Română „Lucian Magdu“

Vârsta copiilor / 3-6 ani / grupa combinată

Obiective -Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală, de înţelegere şi

-Dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral;

Dezvoltarea competenţelor: 3,4,5,6,7,8.

OH NPOK 1117 Budapest, Erőmű utca 4. II. emelet Tel: +36-1-477-31-57

”Unde comunicare nu e, nimic nu e!”;

Comunicarea stă la baza oricărei intervenţii educative. În grădiniţă, comunicarea

OH NPOK 1117 Budapest, Erőmű utca 4. II. emelet Tel: +36-1-477-31-57

Imagine 1: Exemple de bune practici

Sursă: Damian (2009)

OH NPOK 1117 Budapest, Erőmű utca 4. II. emelet Tel: +36-1-477-31-57

Sursă: Damian (2009)

OH NPOK 1117 Budapest, Erőmű utca 4. II. emelet Tel: +36-1-477-31-57

Sursă: Damian (2009)

Sursă: Damian (2009)

OH NPOK 1117 Budapest, Erőmű utca 4. II. emelet Tel: +36-1-477-31-57

Imagine 5: Unitatea de conţinut – Aspecte lexicale şi sintactice (1)

OH NPOK 1117 Budapest, Erőmű utca 4. II. emelet Tel: +36-1-477-31-57

Sursă: Damian (2009)

Imagine 6: Unitatea de conţinut – Aspecte lexicale şi sintactice (2)

Sursă: Damian (2009)

OH NPOK 1117 Budapest, Erőmű utca 4. II. emelet Tel: +36-1-477-31-57

Organizarea acestor jocuri didactice se realizează în conformitate cu

Sursă: Damian (2009)

Joc didactic pentru dezvoltarea limbajului: “Potriveşte imaginile, formulând

Scop: activizarea şi îmbogăţirea vocabularului.

OH NPOK 1117 Budapest, Erőmű utca 4. II. emelet Tel: +36-1-477-31-57

Joc didactic (senzorial) “Spune ce ai gustat?”

Joc didactic interdisciplinar: Activitate în natură – „Primăvara“ – activitate de

OH NPOK 1117 Budapest, Erőmű utca 4. II. emelet Tel: +36-1-477-31-57

Joc senzorial: „Spune pe ce ai călcat?“

„Clubul curioşilor“ este o altă activitate de consolidare de cunoştinţe în care

O altă metodă foarte populară este pedagogia bazată pe metoda proiectelor.

OH NPOK 1117 Budapest, Erőmű utca 4. II. emelet Tel: +36-1-477-31-57

În centrul acestei metode se află o temă, în a cărei abordare şi soluţionare vor fi

Instruirea sistematică Lucrul pe proiecte

Este concepută pentru achiziţia de cunoştinţe Este conceput pentru aplicarea de

Cadrul didactic direcţionează activitatea Cadrul didactic ghidează activitatea

Copiii urmează instrucţiuni. Copiii aleg între diferite alternative (iau

Cadrul didactic încearcă să acopere Cadrul didactic încearcă să construiască

OH NPOK 1117 Budapest, Erőmű utca 4. II. emelet Tel: +36-1-477-31-57

Folosirea metodelor moderne de predare în dezvoltarea limbajului şi a

OH NPOK 1117 Budapest, Erőmű utca 4. II. emelet Tel: +36-1-477-31-57

Pentru a spori contribuţia jocurilor didactice în educarea limbajului, trebuie să

OH NPOK 1117 Budapest, Erőmű utca 4. II. emelet Tel: +36-1-477-31-57

S-ar putea să vă placă și