Educaia intelectual st la baza cunoaterii i practicii omeneti. n jurul su roiesc celelalte tipuri de educaii i aciuni ale personalitii.

Educaia intelectual are ca scop formarea individului intelectual, impunnd unele legiti i reguli. Educaia intelectual are rolul de a dezvolta capacitile cognitive, de a
acumula cunotine intelectuale, de a asimila tehnici culturale, i anume: cititul, scrisul, socotitul, capacitatea de a substrage cunotine derivate din cele vechi, pentru a
evidenia independena cognitiv la formarea individului.
Educaia prin valorile cognitive, permite indivizilor o acumulare a cunotinelor de baz, care ajut la orientarea n spaiu n diferite cazuri, dezvoltarea capacitilor de
cunoatere, formarea unor interese de cunoatere, dobndirea unor deprinderi, formarea unor imagini globale despre persoana proprie i asupra mediului ce nconjoar
persoana dat.
Educaia intelectual are ca el formarea unei personaliti intelectual independente, cu capacitate de autodezvoltare. Independena intelectual a unui individ se
bazeaz pe independena gndirii i a raiunii. fi independent, n acest conte!t, presupune a gndi cu propriul cap, de a nu depinde de punctele de vedere i gndirea altor
persoane, a fi contra brfelor, a fi cu idei inventive, obiectiv i critic cu propriile idei. fi independent mai nseamn c prin cutare, s gseti i s produci din ceea ce s"a
gsit, pe baza argumentelor proprii, s accepi e!plicaii i argumente personale, s domini cunoaterea prin argumentri multiple.
Educaia nu reprezint doar strngerea sau creare de e!plicaii tiinifice, ea presupune i o atitudine i responsabilitate fa de cunoatere.
#unt mai multe teorii, care ajut la acumularea de cunotine. $na din ele este behaviorismul. %ehaviorismul este o tiin a comportamentului. &onform acestei teorii,
la baza cunotinelor st e!periena, unde spiritul persoanei mature este un vas gol, care este umplut pe parcursul vieii cu e!perien, iar spiritul copilului este o foaie
alb 'tabula rasa(, pe care se poate scrie orice.
ceast teorie presupune faptul, c nvarea are loc prin legarea unor stimuli cu anumite reacii, iar acest fapt este numit asociaionismul.
)ot ceea ce gndim i vorbim au loc din cauza legturii dintre stimuli i rspunsuri, iar acestea la rndul lor, determin legtura dintre neuroni. *eaciile sunt ntrite prin
repetare i obinuire. +egarea unor stimuli cu anumite reacii este numit condiionare clasic, n care dac e!ist stimul, e!ist i rspuns. ,entru a fi!a unele reacii
trebuie ca ea s fie ntrit, fie acesta bun sau rea.
,e baza acestei teorii n educaie au fost introduse urmtoarele practici de nvare: repetiia, e!erciiul, pedepsele, etc.

Educatia intelectuala
Educatia este o actiune care urmareste realizarea idealului dezvoltarii multilaterale a personalitatii umane.
In centrul formarii multilaterale a individului se situeaza educatia intelectuala.Prin esenta ei, educatia intelectuala exprima importanta cunoasterii stiintifice si actiunii practice pentru formarea
personalitatii, cresterea ponderii inteligentei si creativitatii in activitatea umana.
Esenta educatiei intelectuale cuprinde si asociaza cunoasterea cu actiunea, invatarea cu rezolvarea, inteligenta cu creativitatea.Ea se va manifesta, din punct de vedere pedagogic, prin
procese de cunoastere si activitati transformative.
In scoala, formarea si dezvoltarea aptitudinilor intelectuale presupune o varietate inepuizabila de activitati, procese, obiective, metode si masuri.
Activitatea intelectuala, efortul intelectual duc la aparitia calitatilor intelectuale.Organizarea acestor calitati pe aptitudini, apoi imbinarea lor cu atitudinea pozitiva fata de invatatura si fata de
munca vie, reala, productiva, se soldeaza cu o dimensiune superioara a personalitatii umane-cultura.
In centrul culturii generale se afla sistemul de a gandi.Gandirea cauzala, investigativa, gandirea care cere si aduce argumente, care demonstreaza, care cucereste, care convinge, care obtine
adeziunea celui caruia i se adreseaza este piatra unghiulara a edificiului culturii generale.
I. EDUCATIA INTELECTUALA
-izeaza:" transmiterea si insusirea de cunostinte.
" dezvoltarea psihica.
" formarea proceselor psihice, a limbajului.
" dezvoltarea gandirii creatoare etc.
/ormeaza competente: informationale " obtinere, stocare, memorare de
informatii.
operatorii - de operare cu informatiile asimilate.
comunicationale " de a e!prima informatiile
asimilate.

Educatia intelectuala formeaza:
o autonomia gandirii si ratiunii.
o autoeducatia.
o interese pentru cunoasterea amanuntita.
o deprinderi de studiu eficiente.
o o imagine globala despre e!istenta proprie.
o o atitudine pozitiva fata de cunoastere, fata de lumea inconjuratoare.
o gandire creatoare, inovatoare.
Obiective:
a( dezvolta si antreneaza capacitatilor senzoriale: observatia, atentia etc.
b( dezvolta si perfectioneaza procesele de cunoastere: perceptia, memoria, gandirea, reprezentarea, atentia, limbajul, imaginatia etc.
c( cultiva metode si tehnici de invatare eficienta si durabila.
d( creste capacitatea de organizare, structurare si restructurare a cunostintelor generale.
e( fortifica ,,sentimente intelectuale0: cunoastere amanuntita, bucuria de a cerceta, descoperi, e!perimenta etc.
1odele si tehnici de munca intelectuala:
" de informare, de cercetare, de creatie etc.
" familiarizarea elevilor cu alte surse de educare decat manualele, dezbateri libere, alcatuirea de planuri de idei, e!perimente.
" formarea intelectului incepe cu dobandirea deprinderilor elementare de scris"citit, socotit, fara de care nu e posibila formarea capacitatilor superioare.
Continutul educatiei intelectuale:
" cultura generala si profesionala 2 conceptia despre lume si viata.
In lucrarile de specialitate se sustine faptul ca educatia intelectuala submineaza creativitatea. )ehnologia didactica ar trebui sa:
sprijine spontaneitatea si creativitatea.
puna accent pe problematizare.
inlature blocajele si rigiditatea in gandire.
accentueze rolul comunicarii si permisivitatii in relatia profesor"elev.
In concluzie:
" educatia intelectuala are ca scop fundamental dobandirea autonomiei intelectuale a individului, putand spune astfel ca analfabetul de astazi nu este o persoana care nu stie nimic, ci o
persoana care nu stie sa invete.
" este o a!a centrala a educatiei in general, si totodata a personalitatii umane.
EDUCATIA INTELECTUALA


Conceptul si importanta educatiei intelectuale
Termenul vine din latinescul intellectus - minte, gandire, ratiune, capacitate de a
gandi, rationa, cunoaste, de a opera cu notiuni, concepte. Transmiterea experientei sociale
de la o generatie la alta, transferul de valori de la societate la individ reprezinta una dintre
functiile importante ale educatiei. Educatia are menirea de a selecta si suntetiza, in
functie de cerintele societatii si de capacitatile de asimilare ale individului, ceea ce este
mai valoros in cultura materiala si spirituala a omenirii. Se transmit, sub forma prelucrata,
in conformitate cu anumite principii si norme didactice, bagajul de cunostinte, experienta,
morala, estetica generatiei tinere.
Educatia intelectuala este acea componenta a actiunii educationale care, prin
intermediul valorilor stiintifice si umaniste pe care le prelucreaza si vehiculeaza,
contribuie la formarea si dezvoltarea tuturor capacitatilor intelectuale, functiilor cognitive
si instrumentale, schemelor asimilitatorii, structurilor operatorii, precum si a tuturor
mobilurilor care declanseaza, orienteaza si intretin activitatea obiectului educational
indreptata in aceasta directie. sunt:
Obiectivele educatiei intelectuale
1. similarea de catre elevi a valorilor stiintifice si umaniste, a semnificatiei lor
sociale si umane
!. "ezvoltarea capacitatilor cognitive
#. $ormarea si dezvoltarea priceperilor si deprinderilor de munca intelectuala
%. $ormarea atitudinii pertinente fata de stiinta si tehnologie
&. $ormarea conceptiei despre lume
'. $ormarea competentelor in vederea utilizarii stiintei

1. similarea de catre elevi a valorilor stiintifice si umaniste, a semnificatiei lor
sociale si umane
(a baza actiunii de educatie intelectuala se afla insusirea de catre elevi sistem
functional de cunostinte din domeniile stiintific, tehnic, moral, literal, a valorilor
stiintifice si umaniste. Ele vor constitui baza cognitiva a ulterioarelor aprofundari cerute
de pregatirea specializata.
Educatia stiintifica este un proces de transmitere si producere a unui sistem de
valori. )a atare, ea nu trebuie redusa la transmiterea si achizitia cunoasterii stiintifice si a
tehnicilor de invatare, ci trebuie replasata intr-un context axiologic. Elevii trebuie sa-si
insuseasca nu numai principii, legi, teoreme, dar si sensul social si uman al acestora.
*redarea stiintelor in scoala urmareste atat transmiterea valorilor stiintei, cat si
formarea elevilor pentru producerea stiintei, pentru impunerea unui sistem de valori ale
stiintei. *entru aceasta este necesar ca elevii sa asimileze in mod sistematic aceste valori
si sa li se formeze competentele pentru a le implica permanent in comportamentul lor.
+peratia de selectare a valorilor care formeaza continutul informarii intelectuale
trebuie sa raspunda unor cerinte:
- informarea intelectuala trebuie sa fie in concordanta cu cerintele idealului
educational,
- vor fi selectionate acele cunostinte care sa faciliteze formarea integral-
vocationala si creatoare a personalitatii,
- informarea intelectuala trebuie sa fie in concordanta si sa asigure formarea unei
viziuni interdisciplinare, care sa ofere posibilitatea unei intelegeri mai profunde a
realitatii si implicit a unei actiuni creatoare asupra ei,
- calitatea informarii intelectuale trebuie sa se situeze pe primul plan,
- cantitatea si calitatea informatiei prelucrate si transmise trebuie sa fie in
concordanta cu particularitatile de varsta si individuale ale elevilor.

!. "ezvoltarea capacitatilor cognitive
+data cu asimilarea informatiilor, ideilor, cunostintelor, notiunilor are loc loc
procesul de formare a capacitatii de a opera cu ele.
)apacitatea de cunoastere - capacitatea de observare, gandirea, memoria,
imaginatia - numite de psihologi procese intelectuale, sunt, pe de o parte, premise ale
activitatii de asimilare a valorilor, iar pe de alta parte, sunt produse ale invatarii. "intre
ele, cel mai important rol il au capacitatea de observare si capacitatea de gandire
independenta, creatoare.
)apacitatea de observare se dezvolta oferind elevilor cat mai multe prilejuri de
observare, antrenand toate simturile lor.
)apacitatea de observare si imaginatia conditioneaza dezvoltarea celei mai
importante capacitati - gandirea. )u ajutorul ei, elevul ordoneaza faptele dobandite in
procesul de observare si pastrare in reprezentari, le generalizeaza si in felul acesta ajunge
la stabilirea notiunilor, legilor, teoremelor, regulilor.
ngajarea elevilor in procesul cunoasterii stimuleaza procesul de formare
operatiilor mintale, a acelor procedee intelectuale cu ajutorul carora prelucreaza,
interpreteaza, relationeaza informatiile asimilate se asigura intelegerea noilor cunostinte.
"ezvoltarea imaginatiei reprezinta o conditie a stimularii si educarii creativitatii.
$ormarea unei personalitati armonios dezvoltate si creative nu este posibila fara sporirea
preocuparilor tuturor educatorilor in directia educarii creativitatii.

#. $ormarea si dezvoltarea priceperilor si deprinderilor de munca intelectuala
,ealizarea acestui obiectiv este determinata atat de necesitatea cresterii calitatii si
eficientei activitatii de invatare, cat si de pregatirea elevilor pentru autoinstruire,
autoeducatie si autoformare.
forma elevilor priceperi si deprinderi de activitate intelectuala inseamna a le
prezenta si demonstra modul de utilizare a metodelor si tehnicilor de studiu si a creea
situatii pentru exersarea lor. *e acesta baza, elevii vor dobandi capacitatea de a privi
critic modul lor de invatare si vor adapta metodele si tehnicile potrivit particularitatilor
fiecaruia, ajungand astfel sa-si formeze un stil propriu de munca intelectuala.
-nsusirea metodelor si tehnicilor de munca intelectuala presupune dobandirea a #
tipuri de competente:
competenta informationala. .Se dobandeste prin stapanirea metodelor si
tehnicilor de obtinere, consemnare si stocare a informatiilor./ +btinerea informatiilor se
asigura indeosebi prin utilizarea tehnicilor de lectura.
- competenta operatorie presupune stapanirea unei game largi de priceperi si
deprinderi intelectuale,
- competenta de comunicare .orala sau scrisa/ se cultiva prin exercitii variate, de
la cele care privesc organizarea unui raspuns bine structurat, in conditiile examinarii
scolare, pana la cele care privesc realizarea unor referate si care pregatesc elaborarea si
redactarea unor comunicari sau referate stiintifice.
"in perspectiva preocuparii profesorului, cele mai semnificative metode
si tehnici de munca intelectuala ar fi urmatoarele:
- initierea si familiarizarea elevilor cu folosirea unor instrumente auxiliare pentru
imbogatirea cunostintelor .dictionare, enciclopedii/,
- formarea priceperii de folosire a surselor documentare si de intocmire pe aceasta
baza a unor planuri de idei, conspecte,
- formarea la elevi a unor procedee speciale de invatare, in functie de continutul si
complexitatea sarcinii, precum si de particularitatile persoanei care invata,
- familiarizarea elevilor cu specificul si cerintele tehnicii de observare si
experimentare, cu priceperea de a observa si investiga fenomenele realitatii.
- stimularea elevilor in vederea stabilirii unor corelatii intre cunostintele asimilate
prin treceri succesive de la concret la abstract si de la abstract la concret.

%. $ormarea atitudinii pertinente fata de stiinta si tehnologie
)oncomitent cu capacitatile de cunoastere, in procesul instruirii se dezvolta si
interesul de a cunoaste, inteles ca atitudine de investigare a obiectelor si activitatilor. El
se naste prin starnirea si intensificarea curiozitatii pentru noi fenomene din domeniul
istoriei, matematicii, geografiei, biologiei sau altor obiecte de invatamant. -nteresul
cognitiv presupune trebuinta de cunoastere, iar aceasta se educa.
Sentimente intelectuale sunt legate de asocierea unor elemente afectiv- volitive.
Educatia stiintifica trebuie sa-si propuna explicit sa contribuie la formarea unei
atitudini pertinente fata de stiinta si tehnologie.
titudinea pertinenta fata de stiinta ar insemna intelegerea adecvata si corecta a
stiintei.

&. $ormarea conceptiei despre lume
)onceptia despre lume reprezinta 0un ansamblu de reprezentari si idei despre
natura, societate si gandire, despre om si locul lui in univers, intelegerea si aprecierea de
catre om a sensului vietii si activitatii sale, a sensului istoriei si a destinului uman1.
ceasta este rezultatul imbinarii cunostintelor cu experienta de viata a elevilor
dobandita in contact cu realitatile in care ei traiesc si muncesc, ea presupune nu
numai generalizarea cunostintelor, ci si un mod de evaluare, de raportare, la fenomene si
evenimente.

'. $ormarea competentelor in vederea utilizarii stiintei
$ormarea competentelor vizeaza problema utilizarilor sociale ale stiintei in scopul
imbunatatirii conditiei si bunastarii omului. Educatia stiintifica trebuie sa realizeze de la
transmiterea si achizitionarea cunostintelor la cea a formarii si achizitionarii
competentelor.
,ealizarea obiectivelor educatiei intelectuale, prin si pentru stiinta, se realizeaza
in principal prin procesul de invatamant, atat prin curriculum scolar, cat si prin utilizarea
unor metode adecvate varstei si cunostintelor care se insusesc, prin aplicarea unor
tehnologii pedagogice noi .invatamantul asistat de calculator, tehnicile audio-vizuale,
mass-media/ care creeaza conditii pentru formarea priceperilor si deprinderilor de munca
intelectuala, pentru dezvoltarea capacitatilor cognitive si a competentelor care vor sta la
baza formarii profesionale, a integrarii generatiei tinere in cultura si civilizatie.