UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU BRASOV FACULTATDEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT DPPD REFERAT DPPD-ISTRUIRE ASIATAA DE CALCULATOR

Valean Daniela-Gabriela
ANUL III ZI http://valean-daniela.ucoz.com

UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU BRASOV FACULTATDEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT - DPPD

LICEUL CU PROGRAM SPORTIV BRASOV

1. Scurt istoric al Liceului cu Program Sportiv Brasov

Din documentele existente reiese ca unitatea dateaza din anul 1853 si a fost amenajata ca baza sportiva pentru adulti, unde se facea gimnastica, scrima si balet. Tot in anul 1853 apare mentionata in documente cu numele de Casa de gimnastica. Dupa 1897, in urma astuparii lacului din incinta scolii, a fost amenajat un teren de sport pe care se desfasurau antrenamente si intreceri de atletism, hipism, apoi de hochei si fotbal. Locul acesta se bucura de o mare popularitate, dovada fiind si prezenta la intrecerile sportive ale familiei regale (regele Carol si regina Maria) care aveau amenajata o tribuna din piatra, in partea stanga a terenului de astazi. In jurul anului 1900 se construieste un corp nou de cladire pentru sali de clasa, iar scoala va beneficia si de incalzire centrala. De anul 1925 se leaga cea mai veche competitie de hochei pe gheata, consemnata pe documente. In anul 1948 se infiinteaza in incinta acestui lacas Scoala Medie Tehnica de Cultura Fizica si Sport care se va desfiinta in anul 1955. Disciplinele sportive pentru care se pregateau elevii erau atletismul, gimnastica, baschetul, handbalul in 11 jucatori, schiul, inotul. Erau pregatiti in scoala viitorii tehnicieni in cultura fizica si sport. Intre anii 1955-1957 functioneaza Scoala Tehnica de Antrenori, in cadrul careia se pregateau antrenori la urmatoarele discipline sportive : atletsim, rugby, gimnastica, handbal. In anul 1957 se infiinteaza Scoala Medie Mixta nr. 2 Brasov, unde se faceau ore de atletism, gimnastica si handbal. Mentionam ca intre anii 1958-1975 in acest loc a functionat si Scoala Sportiva de Elevi din Brasov, unde elevii, selectionati de la toate scolile din oras, se pregateau pentru aproape toate disciplinele de sport. Incepand cu anul 1977, institutia se va numi Liceul Real Umanist 2

UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU BRASOV FACULTATDEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT - DPPD

nr.1. Elevii intrau prin concurs la una din disciplinele sportive si se lucra demixat, clasele V-VIII, IX-XII. In 1979, printr-un decret abuziv, se desfiinteaza, Liceul Real Umanist, iar unitatea devine Scoala Generala nr.25 Brasov, cu clasele V-X. In cadrul scolii se faceau ore de educatie fizica conform programei scolare valabile pentru toate unitatile de invatamant. In acelasi an se infiinteaza Clubul Sportiv Scolar "Luceafarul" sectie in cadrul scolii care pregatea sportivi la disciplina atletism. O data cu anul 1990 scoala generala de transforma in Liceul cu Program de Educatie Fizica si Sport Brasov, cu disciplinele atletism si handbal, clubul sportiv fiind in continuare subordonat liceului, iar din anul 1996, prin desfiintarea Clubului Sportiv Scolar "Tractorul", liceul preia de la clubul in desfiintare sectiile de volei baieti, scrima, patinaj artistic si hochei, de la Clubul Sportiv Scolar "Brasovia" sectia de volei fete. Sectia de handbal din cadrul liceului, care avea rezultate deosebite, dispare din cadrul liceului, fiind transferat la Clubul Sportiv Scolar Dinamo. Sectiile preluate de la Cluburile Sportive Scolare Tractorul si Brasovia au functionat la nivelul clubului Sportiv Scolar de pe langa liceul, iar titulatura se schimba in "LICEUL CU PROGRAM SPORTIV BRASOV". Incepand cu toamna anului scolar 1997-1998, in liceu apar urmatoarele ramuri sportive: atletism (baieti si fete), volei (baieti si fete), scrima-floreta, patinaj artistic, iar din anul 2000 handbal baieti.

UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU BRASOV FACULTATDEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT - DPPD

2. Disciplina educatie fizica si sport Disciplina Educaie fizic se regsete n planurile-cadru de

nvmnt pentru ciclul superior al liceului, aprobate prin Ordinul ministrului educaiei si cercetrii nr. 5718/ 22.12.2005, dup cum urmeaz: 1 or/ sptmn: n trunchiul comun (TC), la: filiera teoretic (toate profilurile i specializrile), filiera vocaional (profil teologic, toate specializrile); filiera vocaional (profil pedagogic, toate specializrile); filiera tehnologic (toate calificrile profesionale); n curriculumul difereniat (CD), la: filiera vocaional (profil artistic, specializrile muzic, arhitectur, arte ambientale, design, arte plastice, arte decorative); 2 ore/ sptmn: n trunchiul comun (TC), la: filiera vocaional (profil militar MAI, specializarea tiine sociale); n curriculumul difereniat (CD), la: filiera vocaional (profil artistic, specializarea arta actorului); 3 ore/ sptmn, la: filiera vocaional (profil militar MApN, specializarea matematic-informatic, repartizate astfel: 2 ore n trunchiul comun (TC); 1 or n curriculumul difereniat (CD), pentru care a fost elaborat o alt program colar, prezentat n document separat.

Predarea disciplinei Educaie fizic la nivelul ciclului superior al liceului, indiferent de filier, profil i specializare, se centreaz pe urmtoarele direcii: 4

UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU BRASOV FACULTATDEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT - DPPD

consolidarea/ perfecionarea/ extinderea, dup caz, a fondului de deprinderi specifice diferitelor discipline sportive i a cunotinelor aferente acestora;

perfecionarea capacitii de practicare opional, sub form de ntrecere/ concurs a disciplinelor sportive nsuite; continuarea dezvoltrii calitilor motrice, cu precdere n forme combinate de manifestare a acestora; abordarea, dup caz, a componentelor capacitii motrice solicitate de domeniul n care se specializeaz elevii; asigurarea condiiilor de pregtire a probelor specifice incluse n examenul de bacalaureat, pentru elevii interesai; extinderea ofertei de coninuturi cu discipline sportive dorite de ctre elevi, a cror practicare se poate continua i n activitatea independent;

transmiterea ctre elevi a unor programe cu exerciii de ntreinere fizic i a cunotinelor necesare aplicrii lor.

Sub aspect metodic, activitatea didactic trebuie s reflecte tratarea difereniat, individual i de grup, a elevilor, valorificarea unor categorii de coninuturi rezultate din oferta profesorului i opiunea elevului, promovarea exersrii n regim de autoorganizare i autoconducere. COMPETENE GENERALE

1. Integrarea cunotinelor i a tehnicilor specifice educaiei fizice n

aciuni de optimizare a dezvoltrii fizice i a capacitii motrice proprii

2. Valorificarea cunotinelor i a deprinderilor sportive dobndite, n

organizarea i n practicarea competiional i/ sau necompetiional a disciplinelor sportive

3. Analiza i evaluarea concursurilor sportive, din perspectiva

spectatorului

UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU BRASOV FACULTATDEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT - DPPD

VALORI I ATITUDINI Responsabilitatea fa de propria sntate i dezvoltare fizic Dorina de autoperfecionare i perseveren n atingerea obiectivelor prestabilite Spirit competitiv Respect fa de: reguli, parteneri, adversari, arbitri, spectatori Disponibilitate pentru colaborare i pentru iniierea i meninerea relaiilor interumane Interes constant pentru fenomenul sportiv Opiunea pentru o via sntoas i echilibrat, prin adoptarea unui regim de activitate care s mbine armonios efortul fizic cu cel intelectual, solicitarea cu refacerea, timpul ocupat cu timpul liber. COMPETENE SPECIFICE I CONINUTURI
1. Integrarea cunotinelor i a tehnicilor specifice educaiei

fizice n aciuni de optimizare a dezvoltrii fizice i a capacitii motrice proprii Competene specifice 1.1 Valorificarea sistemului de metode i mijloace specifice dezvoltrii fizice, corespunztor intereselor i posibilitilor proprii Coninuturi Obiecte, aparate i instalaii utilizate n dezvoltarea fizic Procedee de exersare cu ngreuieri mici Variante de programe: - de culturism - de gimnastic (tip aerobic) - de stretching Variante de programe de ntreinere realizabile n timpul liber Valorile funcionale medii specifice vrstei i sexului (frecven cardiac, frecven respiratorie, tensiune arterial, timp de revenire), n repaus i dup efort Principalele atitudini corporale deficiente la nivelul coloanei vertebrale 6

UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU BRASOV FACULTATDEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT - DPPD

1.2 Ameliorarea sau, dup caz, corectarea propriei dezvoltri fizice, valorificnd sistemul metode i mijloace specifice 1.3 Selectarea adecvat a deprinderilor i a calitilor motrice de baz, corespunztoare specificului unor activiti motrice variate i complexe 1.4 Adaptarea mijloacelor i a procedeele de dezvoltare a calitilor motrice proprii

Determinri antropometrice Modelul dezvoltrii fizice specific vrstei i sexului Influenele activitilor specifice profilului/specializrii asupra dezvoltrii fizice Sisteme de acionare pentru corectarea cifozelor, lordozelor i scoliozelor

Poziii, deprinderi i caliti motrice specifice profilului/specializrii Variante de parcursuri aplicativ-utilitare care s cuprind aciuni motrice necesare adaptrii la mediul natural i specifice profilului/specializrii Procedee i sisteme de acionare pentru dezvoltarea calitilor motrice combinate

Valorile medii pe ar ale calitilor motrice specifice vrstei i sexului Probe standard de evaluare a calitilor motrice de baz Dinamica obiectiv a evoluiei calitilor motrice, specific vrstei i sexului Cerinele activitii de exersare n slile de culturism i fitness

UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU BRASOV FACULTATDEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT - DPPD

2. Valorificarea cunotinelor i a deprinderilor sportive

dobndite, n organizarea i n practicarea competiional i/sau necompetiional a disciplinelor sportive Competene specifice 2.1 Valorificarea cunotinelor i a deprinderile tehnico-tactice nsuite, n rezolvarea eficient a situaiilor specifice disciplinelor sportive, n ntreceri/concursuri Gimnastic acrobatic (opional): - variante de linii acrobatice Srituri la aparate (opional): - variante de srituri la aparatele existente n dotare Gimnastic ritmic sportiv (opional): - variante de linii cu exerciii i cu obiecte portative Regulamentele specifice fiecrui domeniu al gimnasticii Informaii din activitatea competiional local, naional i internaional, specifice gimnasticii Sport aerobic (opional): - variante de combinaii de exerciii realizate pe fond muzical Coninuturi Atletism Probe de alergare (opional): - o prob din oferta profesorului Probe de srituri (opional): - o prob din oferta profesorului Probe de aruncri (opional): - o prob din oferta profesorului Regulamentele de concurs specifice fiecrei probe Informaii din activitatea atletic local, naional i internaional Gimnastic

Jocuri sportive Un joc la alegere din: Baschet

UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU BRASOV FACULTATDEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT - DPPD

Competene specifice -

Coninuturi variante de procedee tehnice de finalizare variante de aciuni tactice individuale i colective, de atac i de aprare - sistemul de aprare om la om - variante de contraatac - sistemul de atac cu un pivot - regulamentul de joc - informaii locale, naionale i internaionale, din baschet Fotbal variante de procedee tehnice de lovire a mingii i de finalizare - variante de aciuni tactice individuale i colective, de atac i de aprare - sistemul de aprare om la om - sistemul de atac cu dou vrfuri - regulamentul de joc - informaii locale, naionale i internaionale, din fotbal Handbal variante de procedee tehnice de finalizare variante de aciuni tactice individuale i colective, de atac i de aprare - sistemul de aprare 5 plus 1 - variante de contraatac - sistemul de atac cu un pivot - regulamentul de joc - informaii locale, naionale i internaionale, din handbal Volei variante de procedee tehnice de serviciu variante de procedee tehnice ale loviturii de atac structuri tehnico-tactice care s cuprind 2-3 procedee tehnice de baz sistemul de aprare cu juctorul din zona 6 retras sistemul de atac cu juctorul-ridictor n zona 2 9

UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU BRASOV FACULTATDEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT - DPPD

Competene specifice -

Coninuturi regulamentul de joc informaii locale, naionale i internaionale, din volei Discipline sportive alternative n situaii speciale determinate de baza tehnicomaterial, de condiiile climaterice dominante, de tradiiile locale i de opiunile elevilor, unele discipline sportive prevzute n programa colar pot fi nlocuite, pe unele perioade precizate, cu discipline sportive alternative, respectiv: discipline sportive sezoniere: schi alpin, schi fond, sanie, patinaj, not; - dans sportiv; - sporturi de lupt i autoaprare; - jocuri sportive: oin, tenis de mas, badminton, rugby. Coninuturile acestor discipline sportive vor viza nsuirea procedeelor tehnice i a aciunilor tactice de baz, dezvoltarea calitilor motrice specifice, nsuirea regulamentului oficial i practicarea global a acestora.

3. Analiza i evaluarea concursurilor sportive, din perspectiva

spectatorului Competene specifice 3.1 Comentarea rezultatelor obinute Coninuturi Criterii de apreciere a concursuri/competiii oficiale rezultatelor n

10

UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU BRASOV FACULTATDEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT - DPPD

de ctre sportivi, pe baza unor criterii obiective

SUGESTII METODOLOGICE Clasele a XI-a i a XII-a Educaia fizic la clasele a XI-a i a XII-a, clase terminale ale nvmntului liceal, va urmri realizarea competenelor generale i a competenelor specifice, precum i asigurarea contribuiei specifice la atingerea finalitilor nvmntului liceal. Metodologia de proiectare i de realizare a demersului didactic se elaboreaz asemntor cu clasa a X-a, reprezentnd din acest punct de vedere o continuitate de concepie. La aceste nivel de nvmnt, se extinde organizarea procesului didactic pe principiul ofertei profesorului i al opiunilor individuale ale elevilor sau ale grupurilor de elevi, precum i al parcurgerii traseelor particulare de nvare, cu precdere pentru elevi cuprini n clasa a XIa, provenii din alte uniti colare. Competena general nr. 1 i competenelor specifice subordonate acesteia, n special 1.1, 1.2. i, parial, 1.3, 1.4 se realizeaz cu ntreaga clas, sub directa conducere a profesorului, particulariznd unele categorii de coninuturi, n funcie de domeniile de specializare ale elevilor. Competena generale nr. 2 i competena specific 2.1 se realizeaz diferit fa de cele anterioare, astfel, instruirea elevilor pentru practicarea probelor disciplinelor sportive are la baz oferta profesorului i opiunilor individuale ale elevilor, care se centralizeaz, constituindu-se grupe omogene, separate pe sexe sau mixte. La nivelul acestor grupe, se va urmrii aprofundarea i extinderea cunotinelor, a componentelor pregtirii fizice i tehnico-tactice, dndu-se pondere crescut activitilor de exersare global, preponderent sub form de ntrecere, n regim de autoorganizare i autoarbitrare, cu ndeplinirea de ctre elevi, prin rotaie, a rolurilor de ef de grup, arbitru, cpitan de echip, dup caz. n aceast form de organizare a instruirii opionale, spre deosebire de varianta de lucru cu clasa, profesorul va ndeplini rolul de coordonator, organizator oferind consiliere alternativ grupelor constituite i componenilor acestora. Dup caz, cu precdere la jocurile sportive, fiecrei grupe valorice, stabile sau periodice, i se atribuie sarcini de instruire adecvate. 11

UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU BRASOV FACULTATDEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT - DPPD

Cunoscut fiind c instruirea elevilor, la disciplina Educaie fizic, se realizeaz preponderent n domenii stabilite pe baz de ofert i opiune, se impune ca i sistemul de evaluare s conin instrumente diversificate, conform structurii grupelor constituite, elevii avnd posibilitatea s opteze pentru probele de evaluare pe care le va susine. Probele de evaluare a elevilor (minimum dou semestrial) vor viza: 1. dezvoltarea forei segmentare exprimat printr-un cuplu de dou probe, viznd dou segmente corporale diferite, altele dect probele susinute n clasa anterioar; 2. o prob atletic aleas dintre cele dou practicate opional; 3. un exerciiu liber ales la una dintre ramurile gimnastici sau o sritur la un aparat de gimnastic; 4. randamentul n jocul sportiv practicat opional sau efectuarea unei structuri tehnico-tactice stabilite de ctre profesor. n vederea sprijinirii elevilor pentru continuarea practicrii exerciiilor fizice n activitatea independent, profesorul va furniza elevilor interesai variante de programe, n special de ntreinere fizic, pentru dezvoltarea forei, a mobilitii, pentru practicarea jogging-ului, deplasarea pe role etc. i pe parcursul ciclului superior al liceului, la solicitarea elevilor, profesorul, n funcie de condiiile materiale existente, poate asigura instruirea elevilor i n discipline sportive alternative, menionate n program, nlocuind astfel unele discipline sportive obligatorii, cum ar fi jocul sportiv sau gimnastica, n perioadele cnd acestea sunt planificate.

3.Instruire asistata de calculator 3.1 Introducere Utilizarea calculatorului in procesul de invatamant devine o necesitate in conditiile dezvoltarii accelerate a tehnologiei informatiei. Pentru noile generatii de elevi si studenti, deja obisnuiti cu avalansa de informatii multimedia, conceptul de asistare a procesului de invatamant cu calculatorul este o cerinta intrinseca. Calculatorul este perceput pe rand, ca o jucarie, o unealta, o resursa de informatii. 12

UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU BRASOV FACULTATDEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT - DPPD

A intrat deja in obisnuinta zilnica utilizarea calculatorului, pentru comunicare, informare, instruire. Conceptul de asistare a procesului de invatamant cu calculatorul include: -predarea unor lectii de comunicare de cunostinte; -aplicarea, consolidarea, sistematizarea noilor cunostinte; -verificarea automata a unei lectii sau a unui grup de lectii. Numita de unii ca inovatia tehnologica cea mai importanta a pedagogiei moderne, instruirea asistata de calculator (IAC) contribuie la eficienta instruirii, este un rezultat al introducerii treptate a informatizarii in invatamant. Interactiunea elev-calculator permite diversificarea strategiei didactice, facilitand accesul elevului la informatii mai ample, mai logic organizate, structurate variat, prezentate in modalitati diferite de vizualizare. De fapt, nu calculatorul in sine ca obiect fizic, ingloband chiar configuratie multimedia, produce efecte pedagogice imediate, ci calitatea programelor create si vehiculate corespunzator, a produselor informatice, integrate dupa criterii de eficienta metodica in activitatile de instruire. Modernizarea pedagogica implica deci, existenta echipamentelor hardware (calculator), a software-lui (programelor) si a capacitatii de adaptare a lor, de receptare si valorificare in mediul instructional.

3.2. Tehnologia in procesul de invatamant Pe langa hardware si software, tehnologia inseamna si alte resurse de informare, inafara de profesor ca furnizor de cunostiinte. Comunicarea cu specialisti, acces la biblioteci virtuale, articole stiintifice sunt posibilitati ce se ofera celui ce vrea sa se informeze, prin utilizarea facilitatilor oferite de legatura la reteaua globala, INTERNET si a aplicatiilor specifice acesteia. 3.3 Elevii in centrul propriei lor invatari si tehnologii Scoala trebuie sa tina pasul cu tehnologia, sa inteleaga si sa anticipeze impactul asupra modului de invatare. Calculatoarele au fost incorporate in programele educationale oferindu-le celor ce se instruiesc o libertate si flexibilitate mai mare dar si individualitate in clasa. Folosirea Internetului de catre elevi a fost o idee care a prins repede. Afinitatea naturala dintre elevi/studenti si Internet a dat nastere mai multor proiecte orientate inspre elevi, initiate de elevi, conduse de elevi. 13

UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU BRASOV FACULTATDEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT - DPPD

Invatarea care pune accentul pe participarea elevilor reprezinta un tip de instruire care ii da elevului un rol activ in procesul de invatare. Elevii, participanti activi, isi imprima ritmul propriu si propriile strategii. Modalitatea de invatare este individualizata nu standardizata. Invatarea care il situeaza pe elev in rol central, asociaza invatarea focalizata pe particularitatile fiecarui individ (ereditate, experienta, perspective, pregatire, talente, capacitati si nevoi) cu focalizarea pe predare, impartasire a cunostintelor respective (cea mai buna informatie ce se furnizeaza, stimularea motivatiei, invatarii si acumularii de cunostinte de catre toti elevii). 3.4 Consecinte pedagogice ale IAC Acomodarea inca din scoala cu tehnica de calcul influenteaza formarea intelectuala a elevilor, prin: -Stimularea interesului fata de nou. Legea de baza ce guverneaza educatia asistata de calculator o reprezinta implicarea interactiva a elevului in actiunea de prezentare de cunostinte, captaindu-i atentia subiectului si eliminand riscul plictiselii sau rutinei. -Stimularea imaginatiei. De la jocurile pe calculator care dezvolta abilitati de utilizare, imaginatie si viteza de reactie intr-o prezentare grafica atractiva, maturizandu-se elevul, studentul incepe sa foloseasca calculatorul sa creeze propriile produse soft. -Dezvoltarea unei gandiri logice. Descompunerea unei teme in etape de elaborare organizate secvential, organizarea logica a rationamentului reprezinta demersuri cognitive ce aduc castig in profunzimea si rapiditatea judecarii unei probleme. -Simularea pe ecran a unor fenomene si procese, altfel costisitor de reprodus in laborator, ajuta la intelegerea acestora. -Optimizarea randamentului predarii prin exemplificari multiple -Formarea intelectuala a tinerei generatii prin autoeducatie -Cerinte pentru realizarea IAC: a)dotarea cu echipament; b)profesorul trebuie sa aiba si cunostinte de informatica -Elevul invata in ritm propriu, fara emotii si stres care sa-i modifice comportamentul -Aprecierea obiectiva a rezultatelor si progreselor obtinute 3.5 Notiuni, concepte utilizate in IAC Sistemul IAC (Instruire Asistata de Calculator) este un mediu integrat hardware-software destinat interactiunii dintre posesorii unui sistem de cunostinte si destinatarii acestuia, in vederea asimilarii active de informatie insotita de achizitionarea de noi operatii si deprinderi. 14

UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU BRASOV FACULTATDEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT - DPPD

Softul educational(SE) este un produs proiectat pentru a fi utilizat in procesul de invatare.

program

special

Courseware este un pachet care cuprinde un soft educational, documentatia necesara (indicatii metodice si descrierea tipului de hard pe care poate fi implementat) si eventual alte resurse materiale (fise de lucru, exercitii propuse, etc). Trasaturile generale ale softului educational: -este conceput pentru a invata -trebuie sa asigure interactiunea flexibila elev-computer sau computer-profesor -se adapteaza in functie de caracteristicile individuale ale utilizatorului. Clasificarea softului educational dupa functia pedagogica specifica in cadrul unui proces de instruire: a)Prezentarea interactiva de noi cunostinte (Computer Based Learning) presupune utilizarea nemijlocita a calculatorului in procesul predarii si a lectiilor de laborator. Materialul de invatat se prezinta pe baza unui anumit tip de interactiune. Dupa cum aceasta interactiune este condusa de calculator sau de elev, vorbim de un dialog tutorial sau de o investigare (interogare, cautare). Tutorul-preia una din functiile profesorului si poate fi proiectat astfel: -precizeaza una sau mai multe secvente de informatii; -solicita elevului sa raspunda la o intrbare, sa rezolve un exercitiu; -prezinta aprecierea raspunsului si trece la o alta secventa in functie de raspunsul elevului. Materialul poate fi impartit pe capitole care sa nu solicite o concentrare mai mare de 10-15 minute. Prin diverse meniuri se pot furniza informatii adiacente. Softul de investigare reprezinta o forma evoluata de interactiune instructionala, in care elevului nu i se ofera informatiile ca atare ci un mediu prin care elevul sa poata extrage informatiile care il intereseaza pentru rezolvarea unei anumite sarcini. Drumul parcurs este determinat si de gradul de initiere al celui care invata. b) Exersarea asistata de calculator (Computer Assisted Training) cand subiectului i se pun la dispozitie programe specializate care-l ajuta sa fixeze cunostintele si sa capete deprinderi specifice prin seturi de sarcini repetitive, urmate de aprecierea raspunsului elevului. Exercitiile pot fi - propuse intr-o ordine prestabilita sau in mod aleator sau pot fi generate in timpul sesiunii de lucru. 15

UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU BRASOV FACULTATDEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT - DPPD

c) Verificarea asistata de calculator (Computer Assisted Testing) presupune existenta unor programe capabile sa testeze nivelul de insusire a cunostintelor prin evaluarea raspunsurilor. O interfata grafica prietenoasa va afisa mesaje corespunzatoare interpretarii raspunsului. Programele de testare pot fi incluse in lectia curenta sau in lectii recapitulative. Modul de construire a unui test depinde de numarul de chestiuni de test (care se stabilesc in functie de timpul de administrare si de nivelul de scolarizare) si de numarul de concepte, procedee a caror insusire va fi verificata. d) Simulare. Un soft de simulare permite realizarea controlata a unui fenomen sau sistem real prin intermediul unui model care are un comportament analog. Astfel de programe ofera posibilitatea observarii modelului in care se schimba comportamentul sistemului in functie de modificarile operate (schimbarea parametrilor, conditiilor) ceeea ce faciliteaza intelegerea fenomenului si nu implica riscurile si cheltuiala fenomenuli real. Trebuie retinut faptul ca prin raspandirea si diversificarea IAC rolul dacalului va suferi modificari. Profesorul se va degreva treptat de activitatea de rutina, dar sarcinile lui se amplifica prin faptul ca va trebui sa realizeze programe sau sa elaboreze proiecte de programe si sa le adapteze la cerintele procesului educativ Procesul educational se va descentraliza, transformandu-se dintr-un sistem centrat pe profesor, intr-unul centrat pe subiecti. Dar, oricat de complete ar fi programele, profesorul ramane masina perfecta de invatat.

4.Clopotul Gauss CURBA ("CLOPOTUL") LUI GAUSS Curba lui Gauss este reprezentarea grafic a (probabilitii) repartizrii unor valori n funcie de o medie standard. Ea poart numele marelui matematician german Karl Friedrich Gauss (1777-1855) i, datorit formei, i se spune adesea "clopotul lui Gauss" sau "plria lui Gauss" (de la plriile-bicorn din timpul lui Napoleon)Formula 16

UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU BRASOV FACULTATDEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT - DPPD

acestei curbe este destul de sofisticat; iat-o, pentru cei interesai: y = /2

Iat i un exemplu teoretic: s presupunem c, la o facultate, avem un an de studii cu 110 studeni. Dac vor fi evaluate perfect obiectiv calitile lor intelectuale i gradul de pregtire, e foarte posibil ca valorile s se aeze ntr-o diagram precum cea de mai jos:

Carl Friedrich Gauss (1777-1855), astronom, matematician i fizician german. A fcut descoperiri importante n materie de mecanic celest, electromagnetism, optic. A dezvoltat teoria numerelor. A pus premisele geometriei hiperbolice noneuclidiene. Liceul cu Program Sortiv Brasov : Clopotul lui gauss la clasa a XIIa: 17

UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU BRASOV FACULTATDEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT - DPPD

Clasa a XIIa :
NR CTR.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

NUME PRENUME ACATRINEI ANDREEA ROXANA BENGHEAC RARES MIHAI BUTUM RAZVAN DUMITRU CAPSA ALEXANDRU LIVIU CRISTOLOVEANU NICOLAE DANAILA ELENA ADELINA FILIMON FLORIN GRIGORE SILVIU ION STEFAN LUP RAZVAN MOSOIU NICOLETA SIMONA ORAS CATALIN RARES PASCU IOAN ALBERT PLESA RAZVAN IULIAN SANDU ADI CRISTIN SCHIOPU ANTONIU SERBAN STEFAN ALINA TELEANU DENISA ANDREEA TUTUIANU FLAVIU LIVIAN VAIDEAN ISABELLA DOMNICA VASILOIU LARIS MIRCEA

NOTA 7 8 9 9 10 6 10 10 9 8 9 9 8 9 7 5 6 8 10 9 9 18

UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU BRASOV FACULTATDEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT - DPPD

22 23 24 25 26 27

VLAD ALEXANDRU ZAHARIA RADU ZAMFIR GEANY DANIEL ZIDARU PAUL ALEXANDRU BUCIOACA ANDREEA ALBU ALEXANDRU ADRIAN

10 9 6 7 10 9

19