Combaterea consumului de droguri la adolescenți

Dependența reprezintă starea patologică generată de abuzul consumului de

substanțe vicioase și nocive pentru organism, cum ar fi alcoolul, tutunul și
stupefiantele. Dependența derivă din excese ce în primă fază cauzează plăcere, iar pe
parcurs degenerează, provocând tulburări la nivel fizic și lacune în ceea ce privește
inter-relaționarea individului în colectivele de care aparține. Persoanele care dezvoltă
o dependență nu conștientizează gravitatea situației, confundând dependența cu
obiceiul, cele două concepte având de fapt o etimologie diferită.
Dependența presupune imposibiltatea persoanei de a controla și de a depăși aspectele
viciului fără ajutor, pe când obiceiul se face prin alegere, persoana în cauză putând
discerne situația și putând alege când să se oprească. Așadar, cuvântul „dependență”
are o conotație puternic negativă, orice dependență fiind rea și orice ne provoacă
dependență, fiind rău.
În rândul persoanelor consumatoare de droguri se află un număr alarmant de
tineri aflăți la vârsta adolescenței, deși este bine cunoscute efectul nociv pe care îl
are consumul de drogurilor în aceast stadiu al dezvoltării, generând degradări la nivel
fizic și psihic.
Cauzele consumului de droguri în rândul adolescenților sunt diverse: dorința
de integrare socială, propria curiozitate, dorința de răzvrătire cauzată de atenția
excesivă sau deficitul acesteia din partea cadrului familiar, stresul, stima de sine
scăzută, depresia.
De asemenea, în categoria de risc ridicat în ceea ce privește potențialul
consum de droguri, se încadrează și adolescenții proveniți din medii rău famate,
degradante, din familii monoparentale, ai căror părinți muncesc înafara granițelor sau
plasați în centrele de plasament. Paradoxal însă, și adolescenții ce provin dintr-o
familie înstărită, prezintă o categorie de risc datorită „banilor de buzunar” oferiți de

1
către părinți, în general fiind reprezentați de o sumă mare, pe care tânărul adolescent
nu este capabil să o gestioneze în mod corect.
Adolescenții cu o stimă de sine scăzută prezintă o probabilitate mult mai
mare de a se lăsa prinși de acest viciu, căutând acreditare din partea grupurilor de
prieteni prin folosirea drogurilor, din dorința de a se integra. Aceste grupuri de
prieteni reprezintă așa numitele „cercuri vicioase”, pe care tânărul aflat în formare
nu le identifică întotdeauna ca fiind degradante în parcursul dezvoltării sale, ci mai
degrabă ca pe o simplă distracție de moment.
Ca în cazul oricărei probleme, și asupra consumului de droguri s-a format o
polemică în ceea ce privește combaterea și prevenirea în rândul tinerilor și nu numai.
Una dintre cele mai eficiente metode de combatere a consulmului de droguri
o reprezintă informarea, informare ce ar trebui să survină în deosebi din partea unor
surse adecvate sau a unor persoane specializate și mai puțin din surse empirice;
această inițiatăvă se poate materializa prin desfășurarea unor campanii de prevenire
a consumului de droguri la nivelul școlilor. În cadrul acestor activități tinerii vor
putea înțelege mai bine efectele nocive cauzate de stupefiante și repercursiunile ce
se vor exercita asupra întregii lor existențe. Este importantă conștientizarea concretă
a efectelor etnobotanicelor, petru ca tinerii să își dorească dinadins să le evite și să
militeze la rândul lor împotriva acestora. Pe lângă modul în care drogurile
afectează dezvoltarea, este important ca adolesentii să cunoască substanțele ce sunt
folosite frecvent de către cei de vârstă lor, cum se manifestă organismul în urmă
administrării unei doze și mai ales care ar fi măsurile de prim ajutor ce se pot acorda
în cazul unei supradoze.
O altă metodă de combatere este reprezentată de puterea exemplului. În acest
caz sunt direct implicați părinții, cadrul familiar în care adolescentul trăiește și se
dezvoltă. Vârstă adolescenței este cunoscută ca fiind o perioadă dificilă, perioadă în
care adolescentul refuză să se conformez normelor impuse, manifestând un act de

2
rebeliune. Având în vedere specificitățile vârstei, părintele trebuie să se conformeze
și să ia atitudine în situațiile dificile; nu prin manifestarea unei atitudini autoritare și
rigide, ci prin empatie și înțelegere, insuflându-i așadar încredere proriului copil și
făcându-l să înțeleagă că toate sfaturile care i se acordă îi sunt benefice. De asemenea
este indispensabilă susținerea familiei și o comunicare tropice între adolescent și
părinți, pentru a-i ridica nivelul increderii in sine, astfel încât acesta să ia alegerile
potrivite.
Activitățile extracurriculare pot fi de asemenea o modalitate prin care se
poate preveni consumul de droguti în rândul adolescenților. Prin practicarea unui
sport sau a unor activități care să le dezvolte aptitudinile, adolescenții tind să
manifeste un grad mai ridcat al stimei de sine, rezultat din acreditarea propriilor forțe
de către persoanele specializate. Astfel, prin ocuparea timpului liber și implicarea
activă în cadrul multiplelor activități: cluburi, sporturi sau voluntariat, există o
probabilitate minimă ca tânărul adolescent să fie înconjurat de persoane nepotrivite,
care să îl influențeze în mod negativ.
O modalitate în conformitate cu societatea actuală și interesele pe care le au
adolescenții, este constituită de realizarea de campanii prin intermediul mass-media
și rețelelor de socialziare. Luând în calcul faptul că adolescenții de astăzi își petrec
mjoritatea timpului liber pe rețelele de socializare, loc care de altfel îi și influențează,
putem constata că prin interemediul acestora, informația referitoare la efectele
negative ale consumului de droguri, consecințele deținerii și traficului, precum și
posibilitățile de prevenție și tratament, vor ajunge cu siguranță în atenția lor. Astfel,
prin proiectarea unor campanii online, susținute chiar de figuri relevante pentru
tinerii adolescenți, se pot obține rezultate considerabile în ceea ce privește scăderea
ratei consumului de droguri.
În concluzie, ținând cont de cele menționate mai sus, consider că prevenirea
consumului de droguri în rândul adolescenților este constituită dintr-o legătură între

3
factorii interni și externi, care se exercită asupra individului. Este important că
tânărul adolescent să conștientizeze și să poată face distincția între ceea ce este
benefic și ceea ce este nociv pentru sănătatea sa fizică și psihică, cât și pentru viitorul
său în societatea din care face parte. De asemenea aceștia ar trebui să fie selectivi în
privința prietenilor, să nu accepte în compania lor persoane violente, delincvente şi
conflictuale, să analizeze riscurile la care se expun și să spună „nu” atunci când
consideră că este cazul.